Satul Socialist, iunie 1971 (Anul 3, nr. 642-667)
1971-06-25 / nr. 663
Г V. şi mesajul preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. • Joi dimineaţa, a plecat la Budapesta delegaţia de activişti ai Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Ilie Şalapa, adjunct de şef de secţie la Consiliul Economic, care, la invitaţia C.C. al P.M.S.U., va face o vizită de schimb de experienţă în R. P. Ungară. • Joi dimineaţa, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, a primit pe primul ministru al landului Renania de Nord-Westfalia, Heinz Kuhn, care face o vizită în ţara noastră. • Delegaţia Ministerului învâţâmîntului din Republica Socialistă România, condusă de tovarăşul Mircea Maliţa, a avut discuţii, la sediul Ministerului învâţămîntului Superior al Educaţiei din R. P. Polonă, cu Henryk Jablonski, ministru, şi cu conducerea ministerului. • în cadrul şedinţei inaugurale a sesiunii Comitetului Executiv al Organizaţiei de solidaritate cu popoarele afro-asiatice, care se desfăşoară în clădirea Parlamentului din Damasc, s-a dat citire mesajelor adresate sesiunii de o serie de şefi de state şi guverne, printre care • Ministrul industriei chimice al Republicii Socialiste România, Mihail Florescu, aflat în vizită în R. D. Germană, a purtat convorbiri cu ministrul industriei chimice a R.D.G., Günther Wyschofsky. • Cu prilejul celei de-a 53-a şedinţe a Comitetului Executiv al Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, tovarăşul Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, preşedintele în funcţiune al Comitetului Executiv al C.A.E.R., a oferit un cocteil în saloanele ambasadei române din Moscova. SUM SBClJJUST Cotidian editat Uniunea Naționali a Cooperativelor Agricole de Prod?K|§|[ J ANUL III Nr. 663 VINERI 25 IUNIE 1971 4 pagini — 30 bani Ce ştiu, ce pot, ce fac COMISIILE DE REVIZIE Alese prin votul adunării generale, comisiile de revizie au un rol de prim rang in buna desfăşurare a activităţii economico-financiare a cooperativelor agricole. Ca organisme de lucru, de analiză şi control, lor le revine sarcina de a veghea la întocmirea corectă a documentelor şi ţinerea la zi a evidenţelor, de a preîntîmpina, prin exercitarea unui permanent control preventiv, infracţiunile sau oricare act care poate aduce prejudicii materiale cooperativei, averii ei obşteşti. In lumina acestor sarcini, am sondat, recent, activitatea desfăşurată in primul semestru de comisiile de revizie ale unor cooperative agricole din judeţele Brăila şi Galaţi. Iată concluziile acestui sondaj. Se cuvine menţionat încă de la început că, în comparaţie cu anul 1970, activitatea celor mai multe comisii înregistrează un sensibil salt calitativ. Este, pe de o parte, urmarea faptului că în aceste organisme au fost atraşi cei mai buni cooperatori iar pe de altă parte a exercitării de către organele argricole judeţene a unei mai atente munci de îndrumare şi control. Din iniţiativă proprie, ori ca urmare a unor sesizări făcute de cooperatori — neinformator, Mircea Brâescu din cadrul comisiei economice a Uniunii judeţene Brăila — se fac mai multe revizii, sondaje şi controale inopinate. Membrii unor comisii ştiu azi, cu mai multă precizie, ce înseamnă o revizie trimestrială şi de fond, cînd şi cum trebuie făcut controlul preventiv. Asemenea aprecieri au fost făcute şi în judeţul Galaţi. — In primul semestru — ne relata, bunăoară, tov. Aristide Roşea, directorul adjunct al sucursalei Băncii pentru agricultură şi industria alimentară , în cooperativele agricole din judeţul nostru au fost efectuate în jur de 30 de revizii de fond. Ar fi nedrept să nu relevăm sprijinul pe care inspectorii noştri l-au primit şi-l primesc din partea unor comisii de revizie, sprijin materializat în concluziile reviziilor trimestriale, sondajelor şi controalelor pe care le fac oamenii din proprie iniţiativă, fără alte impulsionări. — Trei din membrii comisiei de revizie — Ştefan Căluianu, Gheorghe Iacobescu şi Constantin Dobre — a cooperativei din Scînteieşti-Galaţi, a ţinut să concretizeze tov. Vasile Ursache din cadrul comisiei economice a uniunii judeţene Galaţi, au reuşit să descopere printr-o revizie inopinată a gestiunii brutăriei o fraudă de peste 10 000 lei. Printre făptaşi se afla chiar contabilul şef al unităţii. Că cei trei au lucrat cu răspundere şi operativ, a demonstrat-o revizia de fond. Ea a certificat constatările comisiei de revizie, aşa încît vinovaţii au fost deferiţi justiţiei. Aşa cum am putut constata şi noi, iniţiativa, operativitatea, competenţa caracterizează activitatea comisiilor de revizie din multe unităţi agricole gălăţene şi brăilene: Vladeşti, Cudalbi, Cuza Vodă, Şerbăneşti, Fileşti, Independenţa, Vînători, Lieşti, Rîmnicelu etc. Nu-i mai puţin adevărat, însă, că, pe alocuri — şi aceste locuri, din păcate, nu sunt puţine — comisiile de revizie nu-şi aduc aportul scontat la gestionarea şi apărarea avutului obştesc, nu-şi îndeplinesc celelalte sarcini ce le revin. Care sunt cauzele ? Pentru ca aceste organisme alese de cooperatori să fie, cum ne spunea cineva, ochii şi urechile lor în apărarea averii obşteşti, să se bucure, pe baza activităţii depuse, de autoritate în rîndul obştii, este necesar ca din componenţa lor să facă parte cooperatori activi, competenţi şi cu simţ de răspundere pentru o asemenea sarcină obştească. Punctînd această idee deosebit de preţioasă, tov. Costin Frangulea, preşedintele comisiei de revizie a cooperativei din Independenţa, spunea : „cînd îşi aleg semenii într-o asemenea comisie, cooperatorii trebuie să ţină seama de trei criterii foarte simple : ca cei propuşi să poată, să vrea şi să ştie bine ce au de făcut". VASILE IOSIF (Continuare in pag. a 6-a) CLĂDIM prin efortul nostru bunăstarea noastră Ne mai despart doar cîteva zile pînă cînd — la 1 iulie — vor intra în vigoare primele măsuri stabilite prin Hotărîrea Comitetului Executiv al Comitetului Central al partidului cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperatori — document de o excepţională însemnătate, primit cu viu interes şi deplină satisfacţie de milioanele de locuitori ai satelor şi comunelor patriei noastre socialiste. De mai mulţi ani, sunt brigadier în cooperativa agricolă din Cozieni, judeţul Buzău, iar de cîteva luni am fost desemnat membru al comisiei permanente care se ocupă cu problemele sociale a Uniunii cooperatiste judeţene. Cunosc satul şi judeţul, cunosc oamenii cu bucuriile şi nevoile lor. Îmi aduc aminte că în trecut, cînd trebuia să plecăm la cimp cu săptămînile la praşilă sau la cules, femeile noastre îşi puneau copiii în copac, îi urcau în căruţă şi duşi eram. Acum situaţia este alta. In comună avem grădiniţă de copii, bătrînii cooperatori au pensie, femeile vor avea de la întîi iulie concediu plătit timp de două luni pentru sarcină şi lehuzie, cei suferinzi vor beneficia de spitalizare şi medicamente gratuite, vor putea merge la tratament în staţiuni balneo-climaterice, ne vom putea construi prin propriile noastre forţe case de odihnă şi tratament în astfel de staţiuni. De la 1 ianuarie 1972 se vor acorda ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă şi cîte 50 de lei pe lună pentru fiecare copil de cooperator, pînă la vîrsta de 16 ani. Am doi copii, deci şi eu voi avea un venit suplimentar de 1 200 lei pe an. Ceilalţi cooperatori din sat, avînd aproximativ 360 de copii, vor primi cu începere din ianuarie 1972 ajutoare anuale în valoare de 216 000 lei. Aceste avantaje vor fi acordate, cum este şi drept, cooperatorilor care vin regulat la muncă în cooperativă, cu excepţia pensionarilor, se înţelege• LAZĂR CIOCAN brigadier la cooperativa agricolă din Cozieni, judeţul Buzău, membru în comisia probleme sociale a Uniunii cooperatiste judeţene (Continuare în pag. a 2-a) ,w wwwwwwwww. In pagina a 3-a Dacă legumele ar ajunge singure din grădini în rafturile magazinelor VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE CONDUSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU IN R. P. MONGOLĂ In Sala Congreselor a palatului Marelui Hural Popular din Ulan Bator a avut loc, miercuri dupăamiază, mitingul prieteniei mongolo-române cu prilejul vizitei delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In sală se aflau membri ai Comitetului Central al P.P.R.M., ai guvernului Republicii Populare Mongole, deputaţi, reprezentanţi ai organelor centrale de partid şi de stat, conducători ai organizaţiilor politice şi obşteşti, numeroşi oameni ai muncii. Au participat, de asemenea, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Ulan Bator şi alţi membri ai corpului diplomatic, corespondenţi ai presei străine. Sala era dominată de o mare lozincă avînd înscrisă urarea : „Trăiască prietenia dintre poporul mongol şi poporul român !". Pe fundalul scenei se aflau drapelele de stat ale celor două ţări. La intrarea în sală a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a soţiei sale, Elena Ceauşescu, a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer şi a celorlalţi membri ai delegaţiei române, precum şi a tovarăşului Jamjaaghiin Tedenbal, a soţiei sale, Anastasia Filatova Tedenbal, a tovarăşului Jamsaranghiin Sambu şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat mongoli întreaga asistenţă aplaudă cu căldură. Se intonează imnurile de stat ale celor două ţări. Luînd cuvîntul, tovarăşii Jumjaaghiin Tedenbal şi Nicolae Ceauşescu au adresat cele mai bune urări de noi victorii în construcţia socialistă, în dezvoltarea şi înflorirea României socialiste şi Mongoliei populare, pentru întărirea colaborării şi prieteniei dintre cele două partide, ţări şi popoare. ★ Miercuri seara, Comitetul Central al P.P.R.M., Prezidiul Marelui Hural Popular şi Consiliul de Miniştri ale R.P. Mongole au oferit o recepţie în cinstea delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La recepţie, din partea româna au participat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, cu soţia, Elena Ceauşescu, tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Sandu Ioan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Ulan Bator. Din partea mongolă au participat tovarăşii Jamjanghiin Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Mongole, cu soţia, Anastasia Filatova Tendenbal, Jamsaranghiin Sambu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.P.R.M., preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular, Tsagaanlamin Dughersuren, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.P.R.M., Njamin Jagvaral, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.P.R.M., Sonomin Luvsan, membru al Biroului Politic al C.C. al P.P.R.M., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniştri, Damdindjavin Maidar, membru al Biroului Politic al C.C. al P.P.R.M., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Demchighiin Molomjant, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.P.R.M., Damdinnerenghiin Bataa, ambasa(Continuare în pag. a 4-a) Combinatul de morarit şi panificaţie din Iaşi, o unitate modernă, garanţia unei producţii de calitate. MORTOCHIATE CĂUTĂRI PENTRU A GĂSI CEEA CE EXISTA TORTA DE MU Ш Aşa cum am arătat in articolul precedent, în multe locuri, restanţele în executarea lucrărilor de construcţie se datoresc şi neasigurării numărului de lucrători calificaţi şi necalificaţi de care este nevoie. La Drăgăneşti-Vlaşca, de pildă, două hale de păsări nu pot fi date în folosinţă şi din pricină că nu există lucrători calificaţi care să execute instalaţiile electrice. Pe şantierele complexelor intercooperatiste ale judeţului Ilfov — Sohatu, Jilavele, Răsuceni, Manasia, Vasilaţi etc. — lipsesc zidari, dulgheri şi instalatori. COMPLEXELE ZOOTEHNICE -In timp şi contratimp CU GRAFICELE DE EXECUŢIE (III) Discutînd cu conducerile acestor şantiere şi a altora despre numărul insuficient de lucrători calificaţi, am primit aceeaşi replică : „Nu sînt asemenea muncitori, chestiunea se cunoaşte, aşa încît...“ Am replicat atunci (o facem şi acum) cu exemplul pe care-l oferă asociaţiile intercooperatiste de la Vităneşti şi Scrioaştea-Cucuieţi- Teleorman. Primului şantier nu i-a lipsit niciodată forţa de muncă. De ce ? Pentru că antreprenorul complexului respectiv — I.C.M Bucureşti — este o întreprindere cit se poate de bine organizată, care s-a îngrijit incă de la deschiderea şantierului să asigure condiţii optime de muncă şi viaţă lucrătorilor săi. Ne referim îndeosebi la faptul că o bună parte din banii destinaţi organizării de şantier a fost cheltuită in scopul construirii unor dormitoare, cantine şi anexe gos S. CERCELARU B. DUNĂREANU (Continuare *) pag . 3-a) După strîngerea primei recolte de furaje, în numeroase cooperative agricole din judeţul Braşov se execută pregătirea terenurilor şi însâmînţarea culturilor succesive PROMOŢII DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ Intr-un proces devenit perpetuu şi amplificat de la an la an, de pe băncile facultăţilor sau ale diverselor şcoli tehnice, zeci de mii de absolvenţi se îndreaptă spre cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, acolo unde, cu priceperea şi cunoştinţele dobîndite, sînt chemaţi să-şi dovedească utilitatea. Este un flux neîntrerupt ce sporeşte cu fiecare promoţie rîndurile noii noastre intelectualităţi, un fenomen speci- Incursiuni în universul relaţiilor dintre oamenii satului fie unei ţări aflate în plină dezvoltare. Dintr-o categorie socială redusă numeric şi eterogenă, intelectualitatea a devenit în anii construcţiei socialismului o importantă forţă, care, alături de clasa muncitoare, de ţărănime, luptă pentru dezvoltarea multilaterală a României. O mare parte dintre intelectuali trăiesc şi muncesc în mediul rural, în satele şi comunele răspîndite pe întreg cuprinsul ţării, aducîndu-şi contribuţia la dezvoltarea agriculturii, la ocrotirea sănătăţii oamenilor sau la lărgirea ori- AUREL PERVA (Continuare în pag. a 2-a) NOI SOIURI DE LEGUME Au fost omologate 8 noi soiuri de legume şi un soi de pepene verde, create de staţiunile experimentale de specialitate. Verificate pe terenurile Comisiei de stat pentru încercarea şi omologarea soiurilor, ele s-au evidenţiat prin însuşiri valoroase, îndeosebi prin producţii ridicate şi de o calitate bună. Prin producţii ridicate s-au evidenţiat soiurile de ardei gras ,„Galben uriaş" şi „Verde uriaş". Aceste soiuri semitardive dau fructe mari — greutatea unui ardei variază între 130—150 g —, sunt rezistente la boli şi la condiţii mai puţin favorabile. Recoltele realizate pînâ acum s-au ridicat la 250—400 g la ha. ULEIURI SUPERIOARE De curînd au fost puse în vînzare noile uleiuri româneşti „M-10W30 Extra" şi „M-20W40 Extra" pentru automobile. Obţinute din fiţeiuri parafinoase, ele asigura funcţionarea motoarelor cu care sînt echipate vehiculele, pe un parcurs de aproape 6 000 km. Aceste uleiuri au o temperatură de congelare neobişnuit de scăzută, puternice calităţi detergente şi calităţi de ungere foarte bune, indiferent de variaţiile de temperatură. Ziua grânicerilor De un privilegiu statornic şi sublim se bucură în ochii şi simţirea noastră ostaşul acestei arme. Este privilegiul pe care i-l dă, generos, firul acela de pămînt de care se leagă datoria lui. Om al hotarului, ziua şi noaptea, om al hotarului, el poartă pe epoleţii de culoarea frunzei — şi frunza a fost totdeauna cîntec — un soare al mîndriei că el, aici, pe acest pămînt de hotar, este mai ales primul dintre cei ce stau de veghe pentru liniştea creaţiei tuturor. Ritmurile ţării răzbat pînă la el şi îl ţin totdeauna treaz. Fără somn este hotarul chiar dacă e linişte — linişte peste ape, în păduri, peste munţi şi doar păsările foşnesc ramurile. Pe grăniceri îi vedem rar spre deosebire de oamenii altor arme, dar îi cunoaştem şi ştim că sunt acolo departe şi aproape totuşi, acolo unde a fi singur nu înseamnă singurătate, unde comuniunea cu toţi membrii societăţii noastre, de gînd şi idealuri, se realizează într-un fel aparte. O zi a grănicerilor ! In această zi să străbatem, dacă cu pasul e imposibil, itinerarul dulce al hotarelor patriei, avînd pe retină imaginea tuturor înfăptuirilor noastre ! Şi sâ-i revedem în ziua lor de sărbătoare, de fapt, în această zi care înseamnă o sărbătoare a tuturora...