Satul Socialist, iunie 1971 (Anul 3, nr. 642-667)

1971-06-25 / nr. 663

Г V. şi mesajul preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. • Joi dimineaţa, a plecat la Budapesta de­legaţia de activişti ai Partidului Comunist Ro­mân, condusă de tovarăşul Ilie Şalapa, adjunct de şef de secţie la Consiliul Economic, care, la invitaţia C.C. al P.M.S.U., va face o vizită de schimb de experienţă în R. P. Ungară. • Joi dimineaţa, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, a primit pe primul ministru al landului Renania de Nord-Westfalia, Heinz Kuhn, care face o vizită în ţara noastră. • Delegaţia Ministerului învâţâmîntului din Republica Socialistă România, condusă de to­varăşul Mircea Maliţa, a avut discuţii, la se­diul Ministerului învâţămîntului Superior al Educaţiei din R. P. Polonă, cu Henryk Jablon­­ski, ministru, şi cu conducerea ministerului. • în cadrul şedinţei inaugurale a sesiunii Comitetului Executiv al Organizaţiei de solida­ritate cu popoarele afro-asiatice, care se des­făşoară în clădirea Parlamentului din Damasc, s-a dat citire mesajelor adresate sesiunii de o serie de şefi de state şi guverne, printre care • Ministrul industriei chimice al Republicii Socialiste România, Mihail Florescu, aflat în vizită în R. D. Germană, a purtat convorbiri cu ministrul industriei chimice a R.D.G., Günther Wyschofsky. • Cu prilejul celei de-a 53-a şedinţe a Co­mitetului Executiv al Consiliului de Ajutor Eco­nomic Reciproc, tovarăşul Gheorghe Rădules­­cu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, preşedintele în funcţiune al Comitetului Executiv al C.A.E.R., a oferit un cocteil în saloanele ambasadei ro­mâne din Moscova. SUM SBClJJUST Cotidian editat Uniunea Naționali a Cooperativelor Agricole de Prod?K|§|[­ J ANUL III Nr. 663 VINERI 25 IUNIE 1971 4 pagini — 30 bani Ce ştiu, ce pot, ce fac COMISIILE DE REVIZIE Alese prin votul adunării generale, comisiile de revizie au un rol de prim rang in buna desfăşurare a activităţii economico-fi­­nanciare a cooperativelor agricole. Ca organisme de lucru, de ana­liză şi control, lor le revine sarcina de a veghea la întocmirea co­rectă a documentelor şi ţinerea la zi a evidenţelor, de a preîntîm­­pina, prin exercitarea unui permanent control preventiv, infrac­ţiunile sau oricare act care poate aduce prejudicii materiale coo­perativei, averii ei obşteşti. In lumina acestor sarcini, am sondat, recent, activitatea desfă­şurată in primul semestru de comisiile de revizie ale unor coope­rative agricole din judeţele Brăila şi Galaţi. Iată concluziile acestui sondaj. Se cuvine menţionat încă de la început că, în comparaţie cu anul 1970, activitatea celor mai multe comisii înregistrează un sensibil salt calitativ. Este, pe de o parte, urmarea faptului că în aceste or­ganisme au fost atraşi cei mai buni cooperatori iar pe de altă parte a exercitării de către organele ar­gricole judeţene a unei mai aten­te munci de îndrumare şi control.­­ Din iniţiativă proprie, ori ca urmare a unor sesizări făcute de cooperatori — ne­informa­tor, Mircea Brâescu din cadrul comi­siei economice a Uniunii judeţene Brăila — se fac mai multe revizii, sondaje şi controale inopinate. Membrii unor comisii ştiu azi, cu mai multă precizie, ce înseamnă o revizie trimestrială şi de fond, cînd şi cum trebuie făcut controlul preventiv. Asemenea aprecieri au fost fă­cute şi în judeţul Galaţi. — In primul semestru — ne relata, bunăoară, tov. Aristide Roşea, directorul adjunct al su­cursalei Băncii pentru agricultură şi industria alimentară , în coo­perativele agricole din judeţul nostru au fost efectuate în jur de 30 de revizii de fond. Ar fi ne­drept să nu relevăm sprijinul pe care inspectorii noştri l-au primit şi-l primesc din partea unor co­misii de revizie, sprijin materiali­zat în concluziile reviziilor trimes­triale, sondajelor şi controalelor pe care le fac oamenii din proprie iniţiativă, fără alte impulsionări. — Trei din membrii comisiei de revizie — Ştefan Căluianu, Gheor­ghe Iacobescu şi Constantin Do­­bre — a cooperativei din Scînte­­ieşti-Galaţi, a ţinut să concretizeze tov. Vasile Ursache din cadrul co­misiei economice a uniunii judeţe­ne Galaţi, au reuşit să descopere printr-o revizie inopinată a gestiu­nii brutăriei o fraudă de peste 10 000 lei. Printre făptaşi se afla chiar contabilul şef al unităţii. Că cei trei au lucrat cu răspundere şi o­­perativ, a demonstrat-o revizia de fond. Ea a certificat constatările comisiei de revizie, aşa încît vino­vaţii au fost deferiţi justiţiei. Aşa cum am putut constata şi noi, iniţiativa, operativitatea, com­petenţa caracterizează activitatea comisiilor de revizie din multe u­­nităţi agricole gălăţene şi brăilene: Vladeşti, Cudalbi,­ Cuza Vodă, Şer­­băneşti, Fileşti, Independenţa, Vî­­nători, Lieşti, Rîmnicelu etc. Nu-i mai puţin adevărat, însă, că, pe alocuri — şi aceste locuri, din pă­cate, nu sunt puţine — comisiile de revizie nu-şi aduc aportul scontat la gestionarea şi apărarea avutului obştesc, nu-şi îndeplinesc celelalte sarcini ce le revin. Care sunt cau­zele ? Pentru ca aceste organisme ale­se de cooperatori să fie, cum ne spunea cineva, ochii şi urechile lor în apărarea averii obşteşti, să se bucure, pe baza activităţii depuse, de autoritate în rîndul obştii, este necesar ca din componenţa lor să facă parte cooperatori activi, com­petenţi şi cu simţ de răspundere pentru o asemenea sarcină obşteas­că. Punctînd această idee deosebit de preţioasă, tov. Costin Frangu­­lea, preşedintele comisiei de revizie a cooperativei din Independenţa, spunea : „cînd îşi aleg semenii în­­tr-o asemenea comisie, cooperatorii trebuie să ţină seama de trei cri­terii foarte simple : ca cei propuşi să poată, să vrea şi să ştie bine ce au de făcut". VASILE IOSIF (Continuare in pag. a 6-a) CLĂDIM prin efortul nostru bunăstarea noastră Ne mai despart doar cîteva zile pînă cînd — la 1 iu­lie — vor intra în vigoare primele măsuri stabilite prin Hotărîrea Comitetului Executiv al Comitetului Central al partidului cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperatori — document de o ex­cepţională însemnătate, primit cu viu interes şi deplină satisfacţie de milioanele de locuitori ai satelor şi comu­nelor patriei noastre socialiste. De mai mulţi ani, sunt brigadier în cooperativa agri­colă din Cozieni, judeţul Buzău, iar de cîteva luni am fost desemnat membru al comisiei permanente care se ocupă cu problemele sociale a Uniunii cooperatiste ju­deţene. Cunosc satul şi judeţul, cunosc oamenii cu bucuriile şi nevoile lor. Îmi aduc aminte că în trecut, cînd trebuia să plecăm la cimp cu săptămînile la praşi­­lă sau la cules, femeile noastre îşi puneau copiii în co­­pac, îi urcau în căruţă şi duşi eram. Acum situaţia este alta. In comună avem grădiniţă de copii, bătrînii coo­peratori au pensie, femeile vor avea de la întîi iulie concediu plătit timp de două luni pentru sarcină şi lehuzie, cei suferinzi vor beneficia de spitalizare şi me­dicamente gratuite, vor putea merge la tratament în staţiuni balneo-climaterice, ne vom putea construi prin propriile noastre forţe case de odihnă şi tratament în astfel de staţiuni. De la 1 ianuarie 1972 se vor acorda ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă şi cîte 50 de lei pe lună pentru fiecare copil de cooperator, pînă la vîrsta de 16 ani. Am doi copii, deci şi eu voi avea un venit suplimentar de 1 200 lei pe an. Ceilalţi cooperatori din sat, avînd aproximativ 360 de copii, vor primi cu înce­pere din ianuarie 1972 ajutoare anuale în valoare de 216 000 lei. Aceste avantaje vor fi acordate, cum este şi drept, cooperatorilor care vin regulat la muncă în cooperativă, cu excepţia pensionarilor, se înţelege• LAZĂR CIOCAN brigadier la cooperativa agricolă din Cozieni, judeţul Buzău, membru în comisia probleme sociale a Uniunii cooperatiste judeţene (Continuare în pag. a 2-a) ,w wwww­wwwww. In pagina a 3-a Dacă legumele ar ajunge singure din grădini în rafturile magazinelor VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE CONDUSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU IN R. P. MONGOLĂ In Sala Congreselor a palatului Marelui Hural Popular din Ulan Bator a avut loc, miercuri după­­amiază, mitingul prieteniei mon­­golo-române cu prilejul vizitei de­legaţiei de partid şi guvernamen­tale a Republicii Socialiste Româ­nia conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In sală se aflau membri ai Co­mitetului Central al P.P.R.M., ai guvernului Republicii Populare Mongole, deputaţi, reprezentanţi ai organelor centrale de partid şi de stat, conducători ai organizaţiilor politice şi obşteşti, numeroşi oa­meni ai muncii. Au participat, de asemenea, şefii misiunilor diplo­matice acreditaţi la Ulan Bator şi alţi membri ai corpului diplomatic, corespondenţi ai presei străine. Sala era dominată de o mare lozincă avînd înscrisă urarea : „Trăiască prietenia dintre poporul mongol şi poporul român !". Pe fundalul scenei se aflau drapelele de stat ale celor două ţări. La intrarea în sală a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a soţiei sale, Elena Ceauşescu, a tovarăşului Ion Gheorghe Maurer şi a celorlalţi membri ai delegaţiei române, pre­cum şi a tovarăşului Jamjaaghiin Tedenbal, a soţiei sale, Anastasia Filatova Tedenbal, a tovarăşului Jamsaranghiin Sambu şi a celor­lalţi conducători de partid şi de stat mongoli întreaga asistenţă a­­plaudă cu căldură. Se intonează imnurile de stat ale celor două ţări. Luînd cuvîntul, tovarăşii Jum­jaaghiin Tedenbal şi Nicolae Ceauşescu au adresat cele mai bune urări de noi victorii în con­strucţia socialistă, în dezvoltarea şi înflorirea României socialiste şi Mongoliei populare, pentru întă­rirea colaborării şi prieteniei din­tre cele două partide, ţări şi po­poare. ★ Miercuri seara, Comitetul Cen­tral al P.P.R.M., Prezidiul Marelui Hural Popular şi Consiliul de Mi­niştri ale R.P. Mongole au oferit o recepţie în cinstea delegaţiei de partid şi guvernamentale a Repu­blicii Socialiste România, conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La recepţie, din partea româna au participat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, cu soţia, Elena Ceauşescu, tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliu­lui de Stat, Dumitru Popa, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului municipal București al P.C.R., primarul general al Ca­pitalei, Ion Iliescu, membru su­pleant al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru­ al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministru­lui afacerilor externe, și Sandu Ioan, ambasadorul Republicii So­cialiste România la Ulan Bator. Din partea mongolă au partici­pat tovarăşii Jamjanghiin Teden­bal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., preşedintele­­ Consiliu­lui de Miniştri al R. P. Mon­gole, cu soţia, Anastasia Fila­tova Tendenbal, Jamsaranghiin Sambu, membru al Biroului Politic al C.C. al P.P.R.M., preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular, Tsagaanlamin Dughersuren, mem­bru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.P.R.M., Njamin Jagvaral, membru al Biroului Politic, secre­tar al C.C. al P.P.R.M., Sonomin Luvsan, membru al­­ Biroului Poli­tic al C.C. al P.P.R.M., prim-vice­­președinte al Consiliului de Miniş­tri, Damdindjavin Maidar, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.P.R.M., vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, Demchighiin Molomjant, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.P.R.M., Damdinnerenghiin Bataa, ambasa­(Continuare în pag. a 4-a) Combinatul de morarit şi pani­ficaţie din Iaşi, o unitate mo­dernă, garanţia unei producţii de calitate. MORTOCHIATE CĂUTĂRI PENTRU A GĂSI CEEA CE EXISTA­­ TORTA DE MU Ш Aşa cum am arătat in articolul precedent, în multe locuri, restanţele în executarea lucrărilor de con­strucţie se datoresc şi neasigurării numărului de lu­crători calificaţi şi necalif­icaţi de care este nevoie. La Drăgăneşti-Vlaşca, de pildă, două hale de păsări nu pot fi date în folosinţă şi din pricină că nu există lu­crători calificaţi care să execute instalaţiile electrice. Pe şantierele complexelor intercooperatiste ale jude­­ţului Ilfov — Sohatu, Jilavele, Răsuceni, Manasia, Vasilaţi etc. — lipsesc zidari, dulgheri şi instalatori. COMPLEXELE ZOOTEHNICE -In timp şi contratimp CU GRAFICELE DE EXECUŢIE (III) Discutînd cu conducerile acestor şantiere şi a altora despre numă­rul insuficient de lucrători califi­caţi, am primit aceeaşi replică : „Nu sînt asemenea muncitori, chestiunea se cunoaşte, aşa încît...“ Am replicat atunci (o facem şi acum) cu exemplul pe care-l oferă asociaţiile intercooperatiste de la Vităneşti şi Scrioaştea-Cucuieţi- Teleorman. Primului şantier nu i-a lipsit niciodată forţa de muncă. De ce ? Pentru că antreprenorul comple­xului respectiv — I.C.M Bucu­reşti — este o întreprindere cit se poate de bine organizată, care s-a îngrijit incă de la deschiderea şan­tierului să asigure condiţii optime de muncă şi viaţă lucrătorilor săi. Ne referim îndeosebi la faptul că o bună parte din banii destinaţi organizării de şantier a fost chel­tuită in scopul construirii unor dormitoare, cantine şi anexe gos­ S. CERCELARU B. DUNĂREANU (Continuare *) pag . 3-a) După strîngerea primei recolte de furaje, în numeroase cooperative agricole din judeţul Braşov se execută pregătirea terenurilor şi însâmînţarea cul­turilor succesive PROMOŢII DE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ I­ntr-un proces devenit perpetuu şi amplificat de la an la an, de pe băncile facultăţilor sau ale diverselor şcoli tehnice, zeci de mii de absolvenţi se îndreaptă spre cele mai îndepărtate colţuri ale ţă­rii, acolo unde, cu priceperea şi cu­noştinţele dobîndite, sînt chemaţi să-şi dovedească utilitatea. Este un flux neîntrerupt ce sporeşte cu fie­care promoţie rîndurile noii noas­tre intelectualităţi, un fenomen speci- Incursiuni în universul rela­ţiilor dintre oamenii satului fie unei ţări aflate în plină dezvol­tare. Dintr-o categorie socială redusă numeric şi eterogenă, intelectualita­tea a devenit în anii construcţiei so­cialismului o importantă forţă, care, alături de clasa muncitoare, de ţără­nime, luptă pentru dezvoltarea mul­tilaterală a României. O mare parte dintre intelectuali trăiesc şi muncesc în mediul rural, în satele şi comu­nele răspîndite pe întreg cuprinsul ţării, aducîndu-şi contribuţia la dez­voltarea agriculturii, la ocrotirea să­nătăţii oamenilor sau la lărgirea ori- AUREL PERVA (Continuare în pag. a 2-a) NOI SOIURI DE LEGUME Au fost omologate 8 noi so­iuri de legume şi un soi de pepene verde, create de sta­ţiunile experimentale de spe­cialitate. Verificate pe terenu­rile Comisiei de stat pentru în­cercarea şi omologarea soiuri­lor, ele s-au evidenţiat prin în­suşiri valoroase, îndeosebi prin producţii ridicate şi de o cali­tate bună. Prin producţii ridicate s-au evidenţiat soiurile de ardei gras ,„Galben uriaş" şi „Verde uriaş". Aceste soiuri semitardi­­ve dau fructe mari — greuta­tea unui ardei variază între 130—150 g —, sunt rezistente la boli şi la condiţii mai puţin favorabile. Recoltele realizate pînâ acum s-au ridicat la 250—400 g la ha. ULEIURI SUPERIOARE De curînd au fost puse în vînzare noile uleiuri româneşti „M-10W30 Extra" şi „M-20W40 Extra" pentru automobile. Ob­ţinute din fiţeiuri parafinoase, ele asigura funcţionarea mo­toarelor cu care sînt echipate vehiculele, pe un parcurs de aproape 6 000 km. Aceste uleiuri au o temperatură de congelare neobişnuit de scăzu­tă, puternice calităţi detergente şi calităţi de ungere foarte bune, indiferent de variaţiile de temperatură. Ziua grânicerilor De un privile­giu statornic şi sublim se bucură în ochii şi simţi­rea noastră osta­şul acestei arme. Este privilegiul pe care i-l dă, gene­ros, firul acela de pămînt de care se leagă datoria lui. Om al hotarului, ziua şi noaptea, om al hotarului, el poartă pe epoleţii de culoarea frun­zei — şi frunza a fost totdeauna cîn­­tec — un soare al mîndriei că el, aici, pe acest pă­mînt de hotar, este mai ales pri­mul dintre cei ce stau de veghe pen­tru liniştea crea­ţiei tuturor. Rit­murile ţării răzbat pînă la el şi îl ţin totdeauna treaz. Fără somn este hotarul chiar dacă e linişte — linişte peste ape, în pă­duri, peste munţi şi doar păsările foşnesc ramurile. Pe grăniceri îi ve­dem rar spre de­osebire de oame­nii altor arme, dar îi cunoaştem şi ştim că sunt acolo departe şi aproape totuşi, acolo unde a fi singur nu în­seamnă singurăta­te, unde comuni­unea cu toţi mem­brii societăţii noas­tre, de gînd şi idealuri, se reali­zează într-un fel aparte. O zi a grănice­rilor ! In această zi să străbatem, dacă cu pasul e imposibil, itinera­rul dulce al hota­relor patriei, a­­vînd pe retină imaginea tuturor înfăptuirilor noas­tre ! Şi sâ-i reve­dem în ziua lor de sărbătoare, de fapt, în această zi care înseamnă o sărbătoare a tu­turora...

Next