Satul Socialist, iulie 1971 (Anul 3, nr. 668-694)

1971-07-22 / nr. 686

Still SOCIALIST ЖЩР ^ ?•! ч11 ■ .. .._,B8WWi ii­g?,.~ttwMrw*'gjiaa ANUL III Nr. 686 JOI 22 IULIE 1971 4 pagini — 30 bani O acţiune economică de mare interes naţional: CULTURI SUCCESIVE PE SUPRAFEŢE CIT MAI ÎNTINSE ! Sporirea indicelui de folosinţă a pâmîntului, una dintre cele mai importante avuţii ale naţiu­nii, mijloc principal de produc­ţie în agricultură, preocupă în­­tr-o măsură tot mai mare consi­liile de conducere ale unităţilor agricole, masa largă a ţărăni­mii cooperatiste. Nu puţine sunt cooperativele din sudul şi vestul ţârii care şi-au propus să cultive în acest an 120—125 de hectare sau chiar mai mult teren la suta de hectare arabile. Obţinerea pe o­ cincime sau chiar pe un sfert din terenul arabil a două culturi pe an constituie, alături de spo­rirea­­ recoltelor medii, una din principalele căi de ridicare a gradului de utilizare a fondului Fu­ lui funciar. După plantele care părăsesc te­renul devreme, îndeosebi, după ce­realele păioase, mazăre și legume, cooperativele agricole şi-au propus prin plan să însămînţeze culturi succesive pe nu mai puţin de 820 000 de hectare. Cifra nu include şi suprafeţele însăminţate în apri­­­ie-mai după legume de prima a­­pariţie şi după secară, borceaguri şi alte plante furajere folosite ca masă verde in primăvară. Din cele peste 800 000 de hectare care trebuie insămînţate cu culturi succesive in această vară, pină luni seara fuseseră semănate peste 354 000 ha, ceea ce reprezintă a­­proape 45 la sută din plan. Merită consemnat faptul că cele mai bune rezultate s-au obţinut la însăminţarea culturilor celor mai valoroase. La porumb boabe, bună­oară, planul pe întregul sector a­­gricol cooperatist a fost realizat in proporţie de 102 la sută. Coo­perativele din Mehedinţi, judeţ din zona a doua, l-au îndeplinit in proporţie de 271 la sută, cele din Timiş l-au depăşit cu 106 la sută, iar cele din Ilfov cu 91 la sută. Braşovul şi Bihorul au depăşit planul la însăminţarea şi plantarea legumelor în cultură succesivă. Raportind rezultatele de pină acum nu la anumite plante, ci la prevederile totale, se cuvine să sub­liniem că ritmul însămînţărilor re­flectă, cum este şi firesc, ritmul re­coltări cerealelor păioase. In zona intîi de vegetaţie unde recoltarea orzului s-a încheiat, a mazărei e pe sfirşite, iar a griului a trecut de 80 la sută, s-a Insămînţat 55 la sută din suprafaţa prevăzută. De menţionat insă că între judeţele din zona intîi se constată mari di­ferenţe. In timp ce Oltul a reali­zat planul la însămînţări in mirişte încă de săptămîna trecută, iar Bră­ila ii îndeplinise pînă luni în pro­porţie de peste trei sferturi, în Teleorman nu fusese însămîntată pînă ieri nici măcar jumătate din suprafaţa prevăzută. Dacă ţinem seama că în Teleorman numai griul a fost recoltat de pe circa 110 000 de hectare, suprafaţă care este de aproximativ cinci ori mai mare decit cea insăminţată efectiv, a­­pare evident faptul că membrii consiliilor de conducere şi specia­­liştii din cooperative, precum organele agricole judeţene au ne­glijat însăminţarea culturilor suc­cesive. Buzăul cu 21 şi Constanţa cu 34 la sută se prezintă, de ase- Campania agricolă a­­ a­­­ menea, cu realizări net inferioare posibilităţilor. Harta care o publicăm astăzi ne arată că, de altfel, în toate zonele se înregistrează rezultate diferite între judeţe cu condiţii practic asemănătoare. Pentru cele mai multe din judeţele ţării este tirziu de acum să se mai semene porumb pentru boabe, cultură la care planul a şi fost depăşit, de altfel. Pot fi însă însăminţate în tot cursul a­­cestei săptămîni şi chiar în primele zile ale lui august culturi furajere care să fie păşunate toamna tirziu (Continuare in pag a 3-a) Dl Situaţia însâmînţâ­­rii culturilor suc­cesive în coopera­tivele agricole la data de 19 iulie 1971 □ SOCIETA­TEA ÎŢI DĂ. TU CE-I OFERI ? Sunt colţuri ale ţării pe доге revăzindu-le după ani, cu greu le mai recunoşti ; satele şi ora­şele se schimbă intr-un ritm fără precedent. Peste tot s-au înălţat case minore, magazine, spitale, şcoli, fabrici şi uzine, glodul maidanelor s-a prefăcut în parcuri de linişte şi verdeaţă. Oamenii construiesc, plămădesc zi cu zi o nouă epopee a noas­tră, a tuturor, o epopee a mun­cii. Nimic nu se realizează fără muncă, spune o vorbă înţeleaptă. Munca îl înnobilează pe om, spu­ne un alt proverb izvorît din a­­cea înţelepciune milenară a po­porului nostru. Iar societatea socialistă multila­teral dezvoltată către care urcăm zi de zi, lună de lună, an de an, va fi, desigur, rodul unui uriaș volum de muncă — o muncă a fiecăruia în uzină, pe șantier, în mină, acolo pe cîmp, la catedră, la dispensar, în laborator, peste tot locul unde se cer create valori materiale şi spiri­tuale. Dar de unde izvorăşte aceas­tă dorinţă nepotolită a omului României socialiste de azi ? Din se­tea neostoită de progres şi civili­zaţie care înseamnă pentru el li­bertatea de a acţiona. Pentru că o­­mul cunoscînd cît mai mult devine stăpîn pe sine, întrevede transfor­marea posibilităţii în realitate, a ideilor în forţe de producţie mo­derne, în bunuri de tot felul care să-i satisfacă tot mai deplin cerin­ţele şi să-i uşureze condiţiile de muncă şi de trai. „Pentru a merge înainte spre comunism — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-edu­cative — este necesar să îndepăr­tăm din drum tot ceea ce ne poate crea greutăţi, atît în dezvoltarea forţelor de producţie, în perfecţio­narea relaţiilor de producţie, cît şi în ridicarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, în formarea o­­mului nou“. Stau de vorbă cu un tînâr ingi­ner agronom ; pare un adolescent, dar are vorba înţeleaptă, domoală, de om al pâmîntului. Facultatea a terminat-o în urmă cu 7 ani şi de atunci se străduieşte aici, pe plaiuri sucevene, în comun Ciprian Porum- AUREL PERVA (Continuare în pag. a 7-a) ATITUDINEA FAŢĂ DE MUNCĂ­­ UN DIALOG PERMANENT CU CONŞTIINŢA Expoziţia organizată de Cen­trala industrială de prefabrica­te din beton a Ministerului In­dustriei Materialelor de Con­strucţii, în incinta cooperativei agricole Sineşti, judeţul Ilfov, a trezit un viu interes în rîndul populaţiei săteşti. VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în unităţi productive şi de cercetare agricole din judeţul Constanţa Aşa cum am relatat în ziarul nos­tru de ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Manea Mânescu, Paul Niculescu-Mizil, Vasile Vîlcu şi Vasile Pafilineţ, a avut marţi, 20 iulie o nouă şi fructuoasă întîl­­nire cu ţărani cooperatori, lucrători din întreprinderile agricole de stat şi specialişti de pe ogoare. De această dată, vizita de lucru a avut loc în uni­tăţi productive şi de cercetare din jude­ţul Constanţa. In cele ce urmează, prezentăm pe larg desfăşurarea vizitei. Acum, în plină vară, cînd în campanie se desfăşoară concomi­tent lucrările de recoltare, arături­le şi semănatul celei de-a doua culturi, activitatea pe ogoare îm­bracă, aşadar, dublul aspect al sfîrşitului de etapă şi al începutu­lui unei etape noi. Este un proces viu, dinamic, care antrenează în­­tr-un efort unic munca harnică a zecilor, sutelor de mii de ţărani cooperatori, activitatea organizato­rică a cadrelor de conducere din cooperative şi din ferme, gîndirea inginerilor, munca mecanizatori­lor. Ca de fiecare dată­ prezenţa în mijlocul lucrătorilor pâmîntului a secretarului general al partidului, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, a constituit un puternic factor mobilizator, un prilej de amplă analiză a modului cum se traduc în viaţă obiectivele trasate de partid agriculturii, acest im­portant sector al economiei na­ţionale, a problemelor complexe pe care le ridică etapa actuală, în judeţul Constanţa vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, a dobîndit va­lenţe noi. La Mangalia Nord, în iulie 1969, secretarul general al partidului, în întîlnirea pe care a avut-o cu preşedinţii unor coope­rative agricole, a trasat sarcini deo­sebit de importante în ceea ce pri­veşte activitatea cooperativelor şi asociaţiilor intercooperatiste pen­tru mai buna valorificare a fon­dului funciar, dezvoltarea legumi­cultura, creşterea în mari comple­xe de tip industrial a animalelor, valorificarea în condiţii optime a amplului sistem de irigaţii. Din Dobrogea, respectiv din judeţul Constanţa, a fost lansată, în pri­măvara anului acesta, patriotica, mobilizatoarea chemare la întrece­re pentru obţinerea în condiţii de irigare a 12 000 kg porumb boabe la hectar şi a 4 500 în condiţii o­­bişnuite, a unei producţii medii de grîu de 3 500 kg la hectar şi a unei recolte medii la aceeaşi uni­tate de suprafaţă de 2 000 kg floa­­rea-soarelui. Elicopterul în care se află secre­tarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat, care îl însoţesc în această vizită, survolează teritoriul judeţului. Mi­rifica privelişte a litoralului se es­tompează pe încetul şi privirea este atrasă de peisajul rural dobrogean. Canalele de irigaţie ce se succed şi se bifurcă în unduiri elegante, livezi şi podgorii tinere se inter­calează întinselor lanuri de grîu, porumb, floarea-soarelui. Se văd construcţii zootehnice moderne, sate, relevîndu-şi, prin culorile diafane ale caselor, tinereţea ne­dezminţită. In acest străvechi pă­­mînt al ţării, totul este tînăr. S-a născut o industrie puternică. Pă­­mintul, gospodărit pe baze socia­liste, produce dincolo decît putea accepta cea mai îndrăzneaţă închipuire. Fapt subliniat cu pu­tere de secretarul general al partidului în numeroase împreju­rări, şi ieri, cu deosebire, în faţa (Continuare in pag a 3-a) Dialog cu specialiştii staţiunii experimentale pentru culturi irigate — Valu lui Traian Sunt apreciate rezultatele meritorii, obţinute de cercetători in domeniul culturii cartofului ACTIVITATE SUSJINUTĂ, MULTILATERALA PENTRU EXPLICAREA POLITICII PARTIDULUI Vom începe cu o carte apărută în 1948. Se afirma în acel moment că arta şi cultura socialistă nu sunt ca­pabile să dea opere comparabile mă­car, nicidecum superioare, celor scrise in trecut şi că ne aşteaptă o „epocă de sterilitate şi mediocritate". Despre romanul „Desculţ" este vorba. Opera s-a impus nu numai datorită valorii sale artistice cît mai cu sea­mă datorită orizontului ei ideologic, problematicii sale adine politice, uma­nismului său revoluţionar, perspecti­vei sale istorice. Ne aflăm astăzi neîndoielnic, în­­tr-o nouă conjunctură menită să propulseze cultura română pe o treaptă nemaiatinsă în trecut. Epoca noastră cere ca, laolaltă cu cei ce zidesc ţara în beton şi oţel, oame­nii de cultură să o făurească în gund şi simţire. Ceea ce este unic, ceea ce nu se poate întîlni în nici o altă cultură, este tocmai participarea ce­lei mai largi colectivităţi de oameni la actul cultural. Faptul în sine presupune în primul rînd existenţa a doi poli, a două centre gravitaţio­nale in fenomenul cultural. Mai în­­tii de la omul de cultura către ma­sele largi de oameni ai muncii, mai apoi de la aceştia înapoi spre omul de cultură. Sensul acesta asigură, cu cele mai mari şanse de izbîndă, o cultură de proporţii şi de deosebită vigoare. Asistăm in această epocă a mari­lor prefaceri la dezvoltarea cu pre­cădere a unei conştiinţe socialiste, izvorîtă din înseşi interesele şi idea­lurile societăţii noastre socialiste. Asta înseamnă, în primul rînd, că întregul popor este investit cu ca­pacitatea de a participa efectiv şi total la opera noastră comună. Realizărilor, marilor prefaceri pe­trecute in economia naţională le-au corespuns şi pînă acum un înalt grad de conştiinţă, mai ales că ţelul poli­ticii partidului nostru este creşterea bunăstării materiale şi spirituale a maselor, asigurarea condiţiilor pen­tru afirmarea plenară a personali­tăţii, făurirea omului nou. Este însă absolut necesar ca munca politico­­ideologică şi cultural-educativă să devină mai combativă, să militeze pentru eliminarea lipsurilor şi nea­junsurilor care mai persistă in di­verse domenii de activitate. „Ţinînd seama de cerinţele etapei actuale a construcţiei socialiste, de marile o­­biective care stau în faţa partidului şi poporului în făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, este necesar să se ia măsuri pentru ridi­carea nivelului combativităţii revolu­ţionare şi a spiritului militant, par­tinic al întregii activităţi politice, ideologice şi de educaţie comunistă a maselor desfăşurate de organele şi organizaţiile de partid, de organi­zaţiile de masă şi obşteşti, de orga­nizaţiile de stat, de instituţiile de propagandă, ideologice şi cultural­­artistice". Pornind de la aceste consideraţii de cea mai mare însemnătate pen­tru îmbunătăţirea activităţii ideo­logice şi politice, de educare a tu­turor oamenilor muncii, socotim că V. M. BASARAB (Continuare in pag. a 2-a) Ce atribute impun integrarea căminului­­ cultural in­ viata satului -u-'y&i* Să-mi scrii, bădie Haralambie mai stăm de vorbă. Îmi place să te ascult cum povesteşti des­pre Albeştii dumitale, despre oa-­­menii alăturea de care lucrezi şi acum, la cei 60 de ani pe care-i ai, despre vremurile cele noi care au schimbat faţa satului şi traul omului. Am aflat la judeţ, la Vaslui, bădie Haralambie Andreieş că nu numai dumneata ai plecat, ci şi alţi 24 de cooperatori din judeţ. De bună seamă că şi ei, ca şi dumneata au fost emo­ţionaţi atunci cînd au primit biletele. Pentru trimestrul al doilea există alte aproape 600 de bilete, pentru încă aproape 600 de cooperatori, la fel de vrednici şi înţelepţi. Parcă te văd instalat confortabil in compartimentul trenului, discutînd cu alţi călători, despre faptul că pentru prima dată ai fost trimis de coope­rativă în staţiunea de odihnă şi tra­tament. Ce rău îmi pare că nu te pot vizita acolo, în staţiune. Aşi fi vrut să stăm în balconul vilei în care ai fost cazat şi să povestim. Acum, cînd mă gîndesc la dumnea­ta, îmi vine in minte imaginea „Bă­trânului" lui Luchian, cu fruntea re­zemată în palmă şi chipul năpădit de grija zilei de mîine. Asociez chipurile amîndorura şi am imaginea uriaşului salt peste timp pe care l-a făcut ţara. Nici nu ştii cît de bucuros aş fi dacă într-o zi mi-ar aduce poştaşul o ilustrată, cu cîteva cuvinte scrise de mina dumitale : „Salutări din staţi­une“. PETRE SURUPACEANU Mai deunăzi te-am căutat acasă ; mi s-a spus că ai plecat în staţiune, să te odihneşti şi să-ţi îngrijeşti sănă­tatea. M-am bucurat. Aş fi vrut să /

Next