Satul Socialist, octombrie 1971 (Anul 3, nr. 747-773)
1971-10-27 / nr. 769
PAGINA 2 Miercuri 27 octombrie Soarele râsare la ora 6 şi 43 de minute. Apune la ora 17 şi 14 minute. De la Începutul anului au trecut 299 de zile. Pînă la sfîrşitul anului am râmat 66 de zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 27 octombrie , vremea se va răci mai ales în estul ţării, unde cerul va fi mai mult noros, vor cădea ploi slabe, izolate, iar vîntul va prezenta intensificări din sectorul nord-estic. In această parte a ţării minimele vor fi cuprinse Intre minus 2 şi plus 3 grade, iar maximele între 7 şi 14 grade. In rest, vremea va fi în general frumoasă, cu cer variabil. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 4 și FOILETON Totul, dar absolut totul a pornit de la un vis. Cred că era ora 12 noaptea, altă oră mai potrivită pentru vise fantastice nici nu există. Se făcea că devenisem primar. Şi unde mă răţoiam la casier, la ofiţera (era o femeie) cu starea civilă, eliberam bonuri pentru fabricat ţuică, adeverinţe de producător şi de neproducător, mă rog, le făceam pe toate ! Cum m-am trezit mi-am zis : „primar mă faci“ Şi m-am făcut. Cu ajutorul unor actori de la Teatrul Giuleşti (pe acolo m-am născut şi am copilărit) m-am deghizat în Petre Spiridon, primar în comuna Crîngeni, judeţul Teleorman. Am intrat în primărie şi m-am instalat în scaun. 11 întruchipam atît de bine pe Spiridon incit şi nevasta acestuia, venită întimplător, m-a întrebat dacă am luat pîine, apoi a plecat. Stăm eu aşa hotărit să mă port SlNT VĂRUL VĂRULUI MEU exact ca un Spiridon Petre autentic, cînd vine un ins. — Să trăiești, vere ! — Eu, văr cu tine ? — Hai, nu face pe primarul ! Eu slnt Dumitru Spiridon, văr primar cu tine. Mi s-a întîmplat un necaz : l-am bătut pe paznicul de la depozitul de cereale. — Și eu ce să-i fac, să-i pun oasele în gips ? — Să-l faci să tacă. Hai, că tu ai relaţii. In sfîrşit, vărul meu Dumitru s-a dus. Dar nici n-a ieşit bine pe uşă, că altul îi luă locul. — Salut, Petrică. — Salut Vasile. — Ce ai frate, eşti nebun, tint Florea, fratele tău. — A... ce faci, Florică ? __ L-am bătut pe paznicul de la cooperativa din Balta Sărată. Auzi tu, să-mi spună el că de ce intru cu oile în culturi ? „In ce neam de huligani am intrat", mi-am zis. Totuşi, e fratele Florea şi nu poţi sa nu-ţi ajuţi fratele cînd eşti primar. — Du-te, Florea, că s-a aranjat, poţi să baţi la paznic, ca la fasole ! Credeţi că am scăpat? Nu ! A venit şi unul care şi-a zis Pîrcălabu. — Lasă-te de prostii, că funcţia aceasta nu mai există de sute de ani. — Cum, naşule, nu-l mai cunoşti pe finul Costică? Nu dumneata ne-ai dus luminarea, nu ai dat matale 1 000 de lei la masă, nu... — Eu sunt — am strigat — şi mi-am îmbrăţişat finul... rătăcitor. Tu ce boacănă ai făcut ? — Am furat porumb. — Bine, s-a aranjat, nu ai furat nimic ! Au mai venit şi cumnatul Gărjăriţă, strănepotul РорЫ- dău, nepotul după soacră, bunicul după mamă, mătuşa după o rudă mai îndepărtată şi alte cîteva rubedenii. A venit şi un tovarăş de la consiliul popular judeţean şi a zis : „Ce, primare, crezi că aici eşti de capul tău, ia priveşte ce cred despre tine locuitorii comunei Г Şi mi-a arătat cîteva scrisori. Pe dată, s-a convocat sesiunea consiliului popular şi unde nu au început toţi să-mi zică... Cînd s-a pus problema destituirii mele, nu am mai putut suporta, mi-am scos machiajul şi am zis : „Nu eu sînt primar, ci Spiridon Г Şi l-au destituit pe el. Dovadă că eu mi-am reluat vechea meserie, sînt şi rîndurile de GH. NEAGU SATUL SOCIALIST » STARDORM » MTOAUCH » POVESTEA УОШ • CUNOŞTINŢE ИЮЯГОМК 10 grade, iar maximele 14 şi 20 de grade. Timpul probabil pentru 28, 29, 30 octombrie , vremea va fi în general frumoasă dar rece mai ales seara şi dimineaţa în prima parte a intervalului. Cerul va fi variabil. Izolat se vor semnala ploi cu Pleiada personalităţilor artistice a căror maturitate artistică se realizează in perioada total neînsemnate. Vînt slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —2 şi plus 8 grade izolat mai coborîte în depresiuni şi în nordul ţării unde e posibil să se producă îngheţ slab pe sol, iar maximele vor fi cuprinse intre 8 şi 18 grade. Ceaţă slabă, locală, interbelică are în frunte pe Ştefan Popescu, Theodor Pallady şi Gheorghe Petraşcu. Primul, un temperament liric, călătorind mult prin Africa şi regiunile însorite din sudul Europei a realizat excelente peisaje în ulei şi remarcabile desene şi gravuri („Prînzul secerătorilor", „Moară la Davideşti", „Amiaza la cîmp"). Călător pe alte meleaguri a fost şi Gheorghe Petraşcu, dar opera lui este dominată de subiectele desprinse din mediul obişnuit — atelier, familie. In urmă cu 160 de ani a văzut lumina zilei unul dintre Interpret de mare rafinament al peisajului, poet al frumuseţii feminine. Th. Pallady este una din personalităţile artistice care a dominat, prin opera sa, plastica românească din prima jumătate a secolului nostru. Peisaje din Iaşi. Paris, din Spania, nenumărate naturi moarte, nuduri, portrete şi autoportrete, constituie componentele operei lui Pallady, remarcabile prin finerea percepţiei şi execuţiei lor, marii pianişti ai lumii, compozitorul maghiar Franz Liszt. Debutul său muzical a avut loc în plină epocă romantică, suferind influenta reprezentanţilor de seamă ai romantismului francez şi german. Cu toate că o mare parte din viață a trăit departe de patrie (în special la Paris, Weimar şi Roma), în muzica lui se reflectă profund legăturile sale cu locurile natale. Mărturie stau numeroasele sale creaţii unde apare pregnant tematica naţională, creaţii de inspiraţie populară (poemul simfonic „Ungaria", 19 rapsodii ungare pentru pian etc). Maistru al muzicii cu program, Liszt a creat genuri noi in muzica clasică : poemul simfonic, uvertura şi simfonia programatică („Tasso", „Mazepa", „Hamlet", „Preludii" şi altele). In activitatea sa creatoare multilaterală şi complexă se strecoară însă uneori şi contradicţii. In ea se împletesc concepţii democratice înaintate cu deziluzia sau scepticismul, patosul mişcărilor populare, protestul faţă de asuprire cu tendinţa de evaziune, în cele mai bune opere ale lui Liszt, adevărul vieţii triumfă. Datorită capacităţii sale emoţionale, forţei de evocare, mijloacelor de expresie, Liszt s-a situat printre cei mai mari compozitori romantismului muzical MICA ENCICLOPEDIE : PICTURA ROMÂNEASCĂ ÎNTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE (II) MEDALION FRANZ LISZT în fiecare an, toamna, cei care se ocupă de organizarea comerţului sătesc — vînzători, merceologi, şefi de unităţi etc. — înscriu printre mărfurile specifice sezonului unele a căror numire nu trebuie să minimalizeze importanţa procurării lor : borcane, dopuri, sfoară şi celofan. Cumpărătorii — mai ales gospodinele — ştiu că fără aceste mărfuri, pregătirea cămărilor de alimente pentru iarnă este aproape o imposibilitate. Şi cei care desfăşoară comerţul în magazinele săteşti, ştiu în marea lor majoritate, acest lucru, aşa încît procedează în consecinţă , solicită, prin note de comandă, întocmite din timp, depozitelor I. J.E.C .OOP cantităţile considerate necesare din aceste mărfuri. Am întîlnit însă, în cursul unui recent raid, situaţii în care verigile acestui lanţ al aprovizionării sunt rupte, fie din vina gestionarilor şi merceologilor, fie din vina şefilor de depozite ale I. J.E.COOP., consecinţele negative ale acestei împrejurări fiind suportate de public : pierderea de timp, cheltuieli cu deplasarea în alte localităţi, deprecierea legumelor sau fructelor ce aşteaptă să fie conservate. In magazinul sătesc din Tămădău, judeţul Ilfov, de pildă, nu se găsesc de mulă vreme borcane. Nici sfoară. Nici dopuri. Doar cîteva coli de celofan, rămase de anul trecut. Gestionara Chiriaca Dragnea afirmă că a solicitat, de nenumărate ori, depozitului I.J.E.COOP-Ilfov, aceste mărfuri, dar că nu i-au fost livrate. Cerindu-i copiile notelor, de comandă, am constatat că, de fapt, nu a emis nicicînd originalele acestor documente. „De peste o lună — ne-a spus cooperatoarea Dumitru Ilie — întreb de borcane. Nu știu de ce nu se aduc". Sîntem în măsura să-i răspundem interlocutoarei noastre , nu se aduc, pentru că Chiriaca Dragnea nu le cere. în acest caz, neglijenţa gestionarei constituie singura cauză a unei aprovizionări deficitare a magazinului, a nemulţumirii publicului, faţă de această stare de fapt. Notele de comandă trebuiau întocmite din timp, odată cu primele zile ale toamnei, pentru ca mărfurile să poată fi oferite cetăţenilor. Gestionarii care nu au procedat astfel — şi care nici acum nu vădesc iniţiativa întocmirii comenzilor — ignoră, în fapt, atribuţii profesionale elementare. In unele cazuri, această neglijenţă — neîntocmirea comenzilor — îmbracă, de fapt, o intenţie a vînzătorilor : aceea de a nu avea un magazin mărfuri ce se deteriorează lesne, deci şi ambalaje din sticlă. Sigur că, prin natura lor, borcanele se pot sparge în timpul transportului sau depozitării. Pagubele, de regulă, sunt infime faţă de valoarea rulajului valoric al magazinelor. „Dar, îşi spun unii gestionari, de ce să nu evităm şi aceste pierderi ?“ In consecinţă, ei „omit“ de pe notele de comandă borcanele. Şi pentru că nu au borcane, nu solicită nici dopuri, sfoară sau celofan. O asemenea „prudenţă", pe care am numi-o anticomerţ, am dedus-o vizitînd magazinul universal din comuna Lupşanu, judeţul Ialomiţa. Gestionarul unităţii, Nicolaie Muşat, ne-a spus că a avut cîndva nişte borcane, dar că, după ce le-a vîndut, a ezitat să comande altele, întrucât „se cam sparg". Ciudată optică, cu atît mai de neînţeles, cu cît, în timpul pe care l-am petrecut în magazin, numeroşi cetăţeni au întrebat dacă nu au sosit, în fine, mult aşteptatele borcane. Nu totdeauna, însă, lipsa mărfurilor la care ne referim este consecinţa unei activităţi deficitare a vînzătorilor, a responsabililor de unităţi comerciale. In unele cazuri, depozitele I. J.E.COOP, nu pot onora notele de comandă, pentru că nu dispun de marfa cerută. In cazul borcanelor, al sforii şi chiar al dopurilor, deşi se invocă, drept scuză a lipsei lor din depozit, faptul că ar fi produse „deficitare", în realitate industria le produce în cantități suficiente, atît doar că perfectarea contractării lor, emiterea comenzilor ulterioare contractelor se face după criterii aproximative. De pildă, degeaba a cerut — de patru ori în luna octombrie — gestionarul Gh. Stavre, de la magazinul sătesc din Radu Vodă, judeţul Ialomiţa, depozitului judeţean al cooperaţiei (din Lehliu), borcane. Ion Tudor, şeful depozitului nu a putut trimite marfa cerută, întrucît, la rîndul său, nu dispunea de ea. Se terminase. De ce conducerea acestui depozit n-a cerut, prin comenzile emise întreprinderilor furnizoare, mai multe borcane ? Pentru că n-a ţinut seama de experienţa anilor precedenţi, de nivelul actual al cererii publicului. Deficienţele semnalate în procesul aprovizionării unor magazine săteşti cu aceste mărfuri intens solicitate, acum, toamna, produc evidente neajunsuri cumpărătorilor. Reţinem, ca unul dintre acestea, pe cel relatat de Ion Lopăţică, din comuna Săcele, judeţul Constanţa , negăsind în magazinul sătesc două borcane, omul a plecat la Constanța, să le cumpere. Borcanele au costat 30 de lei, iar transportul tot atîta. Se impune, deci ca, măcar acum, dacă n-au făcut-o cînd trebuia, gestionarii magazinelor și merceologii cooperativelor de consum să analizeze atent necesarul de asemenea mărfuri specifice sezonului şi să emită note de comandă în consecinţă. Iar şefii depozitelor — cei care s-au aprovizionat în cantităţi insuficiente — vor trebui să emită, operativ, comenzi întreprinderilor producătoare, pentru ca în cel mai scurt timp să apară în rafturile magazinelor sătești aceste mărfuri mult căutate. AL SOLOMONESCU GOGOȘAR/ FĂRĂ BORCANE TELEVIZIUNE Joi 28 octombrie Programul I . 15,18 Deschiderea emisiunii. Handbal feminin R.D.G.— Olanda. 17,15 Timp și anotimp în agricultură. 17,30 Emisiune în limba maghiară. 18,30 Handbal feminin : România—Iugoslavia. 18,55 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Reflector. 20,15 Nuntă maramureşeană. 20,40 Antologie Charlie Chaplin. 21,20 Interpretul săptămînii: Aida Moga. 21,35 Cadran internaţional. 22,25 Virtuozi ai baletului. 22,45 Telejurnalul de noapte. Programul II . 20,00 Concert simfonic. 21,15 Buletin de ştiri. 21,20 Viaţa economică a Capitalei. 21:40 Film serial : „Planeta giganților". Consistenţa şi buna organizare a acţiunilor (Urmare din pag. 1) rente nu erau începute (se Invoca lipsa de meşteri !) nu se poate, totuşi, afirma că la Roşieşti n-ar exista condiţii bune pentru o intensă activitate cultural-educativă. Consiliul de conducere fiind reorganizat din vreme, existînd şi un plan de activitate pe întreaga perioadă de iarnă, am urmărit în esenţă acţiunile înscrise pe agenda acestei luni. Remarcăm, în primul rînd, prezenţa săptămînală în planul de muncă a informării politice. Avînd un scop de comunicare şi de comentare a principalelor evenimente politice interne şi externe, aceste „informări" şi-ar găsi o utilitate imediată doar în cazul în care s-ar renunţa la reluarea şi notarea sumară a evenimentelor şi s-ar trece la angajarea unor discuţii cu auditoriul, discuţii în care să fie angajaţi nu numai profesorii de istorie-geografie, ci şi comunişti cu munci de răspundere în comună. Fie că sunt numite „cronici" sau „agende", informările politice trebuie să pornească de la fapte concrete, mai deosebite şi acestea se pot cunoaşte numai printr-un contact nemijlocit cu oamenii. Faptul că participarea la acest gen de acţiuni nu înregistrează numărul de participanţi aşteptaţi, indică tocmai slaba lor pregătire. In general, majoritatea acţiunilor înscrise în planul de muncă îi vizează pe tineri. Şi de aici se naşte firesc întrebarea : ce oferim atunci vîrstnicilor ? Iată o întrebare lăsată fără răspuns : Constatăm că expunem pe teme ca : „Ce conduită trebuie să aibă un utecist", „Cum răspund tinerii noştri la Scrisoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu", „Tinereţe, educaţie, răspunderi" etc, deşi răspund unor comandamente de prim ordin social, au o formulare prea generală. Dacă mai adăugăm şi faptul că una din acţiunile importante înscrise în acest program a rămas numai în fază de proiect, ea urmînd să fie reprogramată, putem trage concluzia că în acţiunile căminului de aici nu există o continuitate. Acţiunile menţionate pînă acum se ţin de obicei în cadrul reuniunilor amicale — „foile tineretului" — în sine interesante şi acestea atunci cînd sînt bine organizate, dar devenite stereotipe prin repetarea aceloraşi şabloane. Formală ni se pare şi programarea unei întilniri (tot cu tinerii !) a brigăzii ştiinţifice pe tema „Realizări în cooperativa agricolă Roşieşti". Trăind şi muncind zilnic în cooperativă, tinerii cunosc realizările de aici ; altele trebuie să fie temele abordate într-o întîlnire cu brigada ştiinţifică. Nu credem că la Roşieşti tinerii n-ar vrea să le fie clarificate o serie de probleme fundamentale care preocupă lumea ştiinţifică contemporană, sau altele privind tehnica modernizării continue a agriculturii noastre socialiste — domeniu în care ei muncesc nemijlocit. O preocupare mai atentă a conducerii căminului privind viaţa, cu toate implicaţiile ei, ar duce la abordarea mai curajoasă a unor acţiuni care să facă întotdeauna săli pline. O frumoasă activitate educativă şi de propagandă se poate desfăşura cu ajutorul gazetelor de perete, aceste jurnale în miniatură care au datoria de a evidenţia în permanenţă viaţa întreprinderilor şi instituţiilor care le editează. Dar... din moment ce fiinţează o singură gazetă de perete, la cooperativa agricolă, la care se afişează doar foaia volantă, comentariile sînt de prisos. N-am întîlnit în planul de activitate acţiuni variate, precum serile de poezie, concursuri pe diferite teme, discuţii care să reflecte probleme imediate ale producţiei etc. Antrenarea unui larg colectiv de oameni la elaborarea planului de muncă, realizarea în prealabil a unui sondaj privind acţiunile şi activităţile pe care oamenii ar dori să le afle la cămin, nu puteau avea decât repercusiuni pozitive pentru activitatea culturaleducativă la Roşieşti. Pentru că în condiţiile de azi este imperios necesar ca la sate căminul cultural să devină instituţia politică de prim rang, legată prin toate fibrele sale de viaţă, tribuna activă de educare a oamenilor muncii în spiritul ideologiei partidului. Numai în acest fel căminul cultural îşi poate justifica existenţa şi prezenţa în viaţa unei localităţi ! RADIO Joi 28 octombrie Programul 1 — 6,00 Muzică şi actualităţi. 6,20 Jurnal agrar. 7,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 7,25 Bună dimineaţa, copii. 7,45 Sfatul medicului. 8,00 Sumarul presei. 8,30 La microfon melodia preferată. 9,00 Buletin de ştiri. 9,30 Odă limbii române. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Muzică populară din Moldova. 10,30 Clubul călătorilor, (emisiune pentru tinerii ascultători). 11,15 Din ţările socialiste. Reportaje din R.S. Cehoslovacă, R.P. Polonă. 11,30 Din inimă-ţi cîntăm, partid iubit — cântece şi versuri. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 Muzică uşoară de Paul Urmuzescu. 12,30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,27 Cîntecul e pretutindeni. 14,00 Compozitorul săptămînii : Camille Saint-Saëns. 14,40 Busuioc şi trandafir — melodii populare. 15,05 Tribuna radio. 16,15 Din înregistrările corului Municipiului Bucureşti. 16,30 Interpreţi de muzică populară. Raveca Săndulescu şi Iliuţă Rudăreanu. 17,00 Antena tineretului. 17,30 Cînta Mihaela Mihai, Aarno Rainen şi Julio Iglesias. 18,00 Orele serii. 20,05 Zece melodii preferate. 20,40 Melodii populare interpretate de Florica Bradu şi Aurel Gore. 20,55 Ştiinţa la zi. 21,30 Duete vesele din operete. 21,45 Piese concertante cu George Pantazi la ţambal. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22,30 Concert de seară. 22,55 Moment poetic . Versuri de Petrarca. 24,00 Buletin de ştiri. Programul II : 6,00—8,05 Program muzical de dimineaţă. 7,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport 8,05 Tot înainte. 9,30 Buletin de ştiri. 9,35 Orchestra de muzică populară a Filarmonicii din Cluj. 10,30 Cîntece pentru toate vîrstele. 11,00 Popas folcloric in judeţele Olt, Caraş Severin şi Bistriţa Năsăud. 11,30 Muzică uşoară. 11,55 Ştiinţa la zi. 12,15 Discuri electrecord 13,00 Radiojurnal. 14,05 Muzică populară. .14,30 Ateneu. 15,00 Muzică uşoară. 15,20 Din muzica popoarelor. 15,30 Radio-şcoală. 16,15 Mari interpreţi. 17,05 Muzică populară. 17,30 Dicţionar de literatură universală. 19,05 Melodii de estradă. 19,30 Cadran. 19,50 Noapte bună, copii. 20,50 Cronica literară de Adrian Anghelescu . Marin Preda — „Imposibila întoarcere". 22,00 Parada cintecului. 22,30 Un cărturar de seamă : Barbu Lăzăreanu. 23,45 Refrenele nopţii. Cum răspund părinţii? (Urmare din pag. I) este şi firesc, dorinţa neîntemeiată pe posibilităţi se soldează cu un insucces. Exemplele ar putea continua. Ne oprim aici considerînd că cele prezentate pot demonstra că toate aceste „mici" eşecuri , care, se înţelege, nu vin din senin, îi fac pe mulţi să-şi piardă curajul şi încrederea în propriile forţe, fenomen ce ni se pare, de altfel, cel mai grav. Şi nu o dată s-a întîmplat ca aceştia să abandoneze dinainte o luptă care pentru ei nici nu începuse, să se considere nişte rataţi, victime ale unor „persecuţii" inexistente. Curios este că, în general, cei mai refractari la dorinţa manifestată de copii sînt tocmai acei părinţi care, la rîndul lor, au acceptat o meserie ce nu concorda cu aspiraţiile lor. Aceştia spun cam aşa : „Lasă, că nici mie nu mi-a plăcut, dar pînă la urmă m-am descurcat". O astfel de atitudine a familiei, de a ignora posibilităţile reale ale copilului, de a face abstracţie de dorinţa şi înclinaţia lui spre o anumită meserie poate genera un neajuns şi mai grav : neînţelegerea dintre ei şi familie. Indiferenţa constituie o altă faţetă a relaţiei dintre părinţi şi copii. Nu o dată, părinţii nu le pot oferi copiilor sfaturi şi îndrumări practice în legătură cu orientarea şcolară şi profesională pentru că nu-şi cunosc copiii, n-au manifestat nici un fel de interes pentru idealurile şi preocupările lor. Foarte des ne-a fost dat să auzim în cadrul acestei anchete expresia : „Poate are noroc". Poate „are noroc" să intre la A.S.E., şi-or fi zis părinţii elevei I. S. din Urlaţi, poate că P. C. din Valea Călugărească „are noroc" şi intră la liceul teoretic, poate că... Gh. K. din Filipeştii de Tîrg devine un matematician... Poate ! Numai că în exemplele de mai sus nici unul n-a avut „noroc". „Dar, nu-i nimic, după cum spunea eleva I. E. din Valea Călugărească într-un chestionar, mi-e indiferent dacă nu voi reuşi la şcoala sanitară pentru că pot găsi şi în altă parte un loc mai potrivit" (? !). Şi aşa, din „noroc în noroc", anii trec şi vine o zi cînd orice altă posibilitate de orientare nu mai există. Survine blazarea şi sentimentul nerealizării. Şi asta pentru că în spatele acestui „poate are noroc" se ascunde de multe ori un calcul meschin al familiei. După spusele profesorului-diriginte Dumitru Uncu, mulţi părinţi sunt de acord cu aprecierea şcolii în legătură cu viitorul copilului lor, pînă cînd acesta termină clasa a VIII-a. După aceea, intră în funcţie telefoanele, sunt alertaţi „prietenii", „amicii", pentru a le împinge odraslele în liceu, facultate etc. Aceasta este o altă faţetă — cu cele mai grave consecinţe socia-, le — a lui „poate are noroc". Revenind la cei aflaţi la vîrsta marilor elanuri, cînd necunoscîn-' du-şi încă aptitudinile şi înclinaţiile pot fi oricînd gata să greşească, familia trebuie să intervină cu hotărîre şi promptitudine. Visurile nu trebuie abătute niciodată din drumul lor, ci trebuie ajutate de tact să se realizeze. Trebuie însă şi pot fi canalizate cu atenţie s gingăşie spre cel mai potrivit făgaş. O profesiune impusă, chia dacă ar fi potrivită, nu va constitui niciodată un prilej de satisfacţii. Şi, alături de familie, şcoala, este cea mai în măsură să acord o atenţie sporită acţiunii de iniţiere şi îndrumare a părinţilor astfel incit aceştia să cunoască şi s înţeleagă rolul pe care-l au înclinaţiile şi aptitudinile copiilor în alegerea unei profesiuni. Pentru că să nu uităm, de felul în care reuşeşte şcoala să-şi facă din familie aliatul cel mai de nădejde depinde în-totdeauna viitorul copiilor. In acest caz un ajutor substanţial îl pot oferi şi liceele de specialitate, şcolile tehnice şi profesionale, institutele de învăţămînt superior, prin tipărirea din vreme a unor broşuri cu o tematică de orientare profesională bine stabilită, care să poată oferi celor interesaţi cît mai multe date legate de condiţiile de admitere, numărul de locuri, durata de şcolarizare, perspectivele meseriei. Numai în acest fel va putea fi ajutată tînăra generaţie să-şi descopere aptitudinile, numai aşa îşi va afla, conştientă, drumul spre afirmare şi împlinire. „Aur verde" aproape de înnobilare. Industria îl aşteaptă pentru a-l transforma în bunuri destinate omului r . Nr. 769 Miercuri 27 octombrie ■нм! ~ ÎNTREPRINDEREA INTERCOOPERATISTA DE REPARAŢII PRESTAŢII SERVICII ŞI CONSTRUCŢII MONTAJ BRAILA str. Plevnei nr. 174 telef. 15249 EXECUTĂ pe baza de comandă fermă prin secţiile sale din comuna Gâiseanca, comuna Gemenele, Brăila şi Şantierul Teritorial de Instalaţii, următoarele In-4 w • Icran — Adăpători automate — Lămpi Batt — Bucşe de căruţe — Hrănitoare pentru purcei — Butoaie de diferite capacităţi ________| ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALĂ METALURGICA cu sediul în București, Sos. Iancului nr. 46—48, sector 3 Primeşte înscrieri pentru examenul de admitere în vederea calificării prin ucenicie la locul de muncă în meseria de sudor. Se primesc candidaţi pînă la vîrsta de 18 ani, absolvenţi ai şcolii generale de 8 sau 10 ani din Bucureşti şi judeţele Dîmboviţa, Ialomiţa, Teleorman şi Ilfov (nu se asigură cazare), înscrierile se fac la sediul întreprinderii pînă la data de 28 octombrie 1971, pe baza următoarelor acte : 1. Certificat de absolvire (sau adeverinţă) a şcolii generale în original. 2. Certificat de naştere 3. Fişa medicală cu examenul de radiografie pulmonară şi analiza sîngelui. 4. Cerere de înscriere. Informaţii suplimentare se pot lua de la Biroul Personal, telefon 35 02 79, sau de la secretariatul Grupului Şcolar din Şos. Chitila nr. 128 Sect. 8, telefon 18 30 05.