Satul Socialist, noiembrie 1971 (Anul 3, nr. 774-798)

1971-11-25 / nr. 794

SAIL SOCIALIST [ ANUL III Nr. 794 11101 25 NOIEMBRIE 1971□ 1 4 pagini — 30 bani | Cu fiecare an, cu fiecare trimestru sporesc suprafe­ţele amenajate pentru­ irigaţii din judeţul Constanţa. în curind pe aceste canale principale ale gigantului din Carasu, adevărate fluvii încorsetate în beton va curge apa necesară pe alte zeci de mii de hectare. Cu ani în urmă a început în comuna noastră exploatarea petrolului. Apariţia sondelor i-a bucurat pe cooperatori, ştiind că orice progres pe dru­mul industrializării ţării în­seamnă paşi înainte spre pro­pria lor bunăstare.­­ sunt conştienţi, de altfel, şi de fap­tul că o parte din ţiţeiul ex­tras pe aceste meleaguri se întoarce, după prelucrare, şi în satul lor sub diferite for­me : benzină, motorină, uleiuri folosite de maşinile agricole care-i ajută să lucreze mai bine pămîntul, să-i smulgă mai multe roade. Iată, însă, că bucuria ne este umbrită de nişte neajunsuri pe care Ie avem de suportat din cauza u­şurinţei, neglijen­ţei cu care înţeleg să-şi facă NIMĂNUI NU-I ESTE PERMIS SĂ STRICE PĂMÎNTUL ! datoria unii dintre cei care se ocupă de exploatarea petrolu­lui. Despre ce este vorba ? în urma hotărîrii luate de adunarea generală de a extin­de şi în cooperativa noastră activităţile industriale, inclu­siv confecţionarea unor împle­tituri de diferite feluri, am plantat, anul acesta, pentru a ne asigura materia primă ne­cesară, 50 de ani cu răchită. La un moment dat ne-am tre­zit, însă, cu răchita pălită de parcă ar fi fost atacată de mană. Se spărsese o conductă şi ţiţeiul s-a revărsat peste plantaţia noastră. Vara, cînd vrem să irigăm legumele şi lucerna, trebuie mai întîi să purificăm apa cu paie sau cu diferite buruieni care absorb grăsimea şi numai după aceea să o folosim. Neavînd instalaţii de purifica­re, apa rămîne, în cele din urmă, destul de nepotrivită iri­gaţiilor. S-a ajuns aici din cauză că se neglijează între­ţinerea batalelor destinate strîngerii în ele a diferitelor reziduuri petrolifere, care se revarsă, şi se scurg pe firul văii, în lacurile de acumulare a apei. Deşi există reglementări precise cu privire la terenul care poate fi scos din circuitul agricol pentru asigurarea acce­sului la sonde, ele nu se res­pectă şi suprafaţa pe care o semănăm fără a ajunge să stringeni recolta devine tot mai intinsă. De ce nu ţin sea­ma tovarăşii care taie atîtea cărări prin culturi, că griul, porumbul, celelalte produse pe care le livrăm sînt destinate să satisfacă și nevoile lor și de ce nu sprijină eforturile noastre de a folosi cu maxi­mum de randament­­ fiecare metru pătrat de pămînt ? Există o lege care apără fondul funciar. Le cerem să respecte această lege obligato­rie pentru toţi. Dacă nu o res­pectă, să-i suporte rigorile. ION GARAGAIANU preşedintele cooperativei­­ agricole din Siliştea — Purani, judeţul Teleorman ^^^WWWWWWW4 împreună am rentabilizat creşterea păsărilor Una din formele cele mai rodnice de cooperare dintre întreprinderile agri­cole de stat şi cooperative­le agricole de producţie din judeţul Constanţa este a­­ceea în domeniul creşterii intensive a păsărilor. Pe această linie, între­prinderea noastră — „Avi­cola" din comuna Mihail Kogălniceanu — cooperea­ză strîns cu 40 de unităţi agricole cooperatiste. Pri­mul pas l-am făcut prin­­tr-o demonstraţie practică în cadrul cooperativei agri­­ole din Lumina unde, prin introducerea unei serii de 5 400 pui hibrizi pentru producţie de carne, s-a ob­ţinut un beneficiu de 11 000 lei. Asemenea rezultate au avut darul să atragă aten­ţia şi altor cooperatori asu­pra eficienţei economice a cooperării dintre unităţile noastre. Cu sprijinul orga­nelor agricole judeţene şi al consiliilor intercoopera­­tiste s-au depistat spaţiile potrivite şi s-au făcut ame­najările necesare, s-au în­cheiat contracte ferme de cooperare , precizîndu-se Experienţa valoroasă a I. A. S. Avicola-Constanţa drepturile şi obligaţiile am­bilor parteneri. Pe baza acestor contrac­te, „Avicola" a asigurat materialul biologic, iar co­operative agricole au pus la dispoziţie adăposturile şi mina de lucru, la califi­carea căreia întreprinderea noastră şi-a adus, de ase­menea, contribuţia. Şefii de ferme, îngrijitorii de păsări din cooperative au partici­pat la diferite instructaje organizate de organele a­­gricole la noi, la „Avicola" ; în acelaşi timp, specialiştii întreprinderii au în primi­re cîte 6—10 cooperative cărora le acordă asistenţa tehnică necesară. Concluziile ce se pot tra­ge acum, cînd ne apropiem de încheierea anului sînt îmbucurătoare. Majoritatea unităţilor agricole coopera­tiste au tratat cu seriozita­te clauzele înscrise în con­tracte, străduindu-se să asigure bune condiţii de creştere, potrivit tehnolo­giilor stabilite. Evidenţiem MIHAI MIHAILOV directorul I.A.S. „Avicola" judeţul Constanţa !Continuare in pag. a 3-a) VIZITA DE PRIETENIE A TOVARĂŞULUI IOSIP BROZ TITO ÎN ŢARA NOASTRĂ La sediul Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., marţi 23 noiem­brie, au început convorbirile ofi­ciale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, preşe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, şi to­varăşul Iosip Broz Tito, preşedin­tele Republicii Socialiste Federati­ve Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. La convorbiri participă condu­cători de partid şi de stat din Re­publica Socialistă România şi Re­publica Socialistă Federativă Iugo­slavia, deosebită satisfacţie evoluţia pozi­tivă a relaţiilor de strînsă prietenie şi colaborare tovărăşească dintre partidele, statele şi popoarele noas­tre, exprimîndu-şi hotărîrea de a adunei conlucrarea rodnică în do­meniul politic, economic, tehnico­ Cele două părţi au subliniat cu (Continuare în pag. a 4-a) PRINTRUN EFORT SUSŢINUT, CONTINUU AL ÎNTREGULUI SAT Să încheiem grabnic LUCRĂRILE AGRICOLE Satu Mare Porumbul este în păture, în judeţul SI COCENII SĂ AJUNGĂ ÎN STOGURI ! Pe ogoarele judeţului Satu Mare lucrările din această toamnă s-au desfăşurat mai bine decit în anii precedenţi. Insămînţarea griului s-a terminat in cadrul epocii opti­me. Culturile tîrzii au fost recol­tate, în general, la timp şi fără pierderi. Au fost însilozate canti­tăţi de furaje mai mari ca nicio­dată, fără a se realiza, însă, pre­vederile. Şi, totuşi, nu putem spune că bilanţul este pe de-a-ntregul pozitiv. Vorbind despre recoltarea la timp şi fără pierderi a culturilor de toamnă, am avut în vedere strîngerea producţiei de bază, ştiu­­leţii, în cazul porumbului. Cit pri­veşte producţia secundară, se re­petă situaţia din vară, cînd griul a fost recoltat la timp, cu o deo­sebită grijă, dar paiele au mai rămas vreme îndelungată pe cîmp, în baloţi sau chiar în „brazde", aşa cum au fost lăsate de combine. Din această cauză arăturile de vară s-au executat în unele coope­rative cu multă întîrziere. Acum, din cauză că producţia secundară a culturii porumbului se mai găseşte în cîmp pe circa 15 000 de hectare, intîrzie arăturile de toamnă. Nu asupra acestei consecinţe vrem, însă, să ne oprim pentru moment, ci asupra faptului că cele 15 000 — 20 000 de tone de coceni aflate în cîmp reprezintă, în con­diţiile unei folosiri raţionale, o re­sursă furajeră de care cooperati­vele nu se pot lipsi. Toate acestea ne determină să considerăm eliberarea terenurilor de producţia secundară, transpor­tul şi depozitarea acesteia drept una din principalele sarcini ce re­vin acum cooperativelor agricole. Dar, iată, la obiect, într-o serie de unităţi din judeţul Satu Mare. (Continuare în pag. a 3-a) In pagina a 3-a NU CĂUTAŢI FURAJELE PRIN VECINI. FOLOSIŢI-LE GOSPODĂREŞTE PE CELE EXISTENTE ! Pe ogoarele judeţului Dîmbovi­ţa, un număr mare de tracto­rişti înfruntă timpul rece pen­tru încheierea arăturilor de toamnă. ȘTITI SĂ ORGANIZAȚI O SEARĂ DE CALCUL ? 0 ;'«Щ ii' ' ''.jm il I V P* HM -c f|C.t ii )Y metoda eficace a muncii politice . - vi - •. . vrv j JîtfbÂTt; 'IHQK . ' îVtfr /.••••. ij la îndemîna fiecărui cămin cultural In fața scenei, jos, o masă lun­gă, o carafă cu flori, în dreapta o hartă a terenurilor și amplasării culturilor cooperativei agricole de producţie din comuna Ulmeni, ju­deţul Buzău, iar în stînga, o tablă de şcoală, în sală peste 150 de cooperatori. Puteai să crezi, la prima vedere, că este vorba de o întîlnire, de o ex­punere, poate de o festivitate. în­cercai să bănuieşti dincolo de cor­tina închisă pregătirea unui spec­tacol. Ne erau însă cunoscute cîteva intenţii anunţate chiar în progra­mul afişat la intrare : „Seară de calcul" pe tema „Stropirea cu er­­bicide la sfecla de zahăr". S-a pornit la organizarea acestei acţiuni de­­ la faptul că din numărul total de oameni, a­­proape 6 la sută au plecat să mun­cească pe diferite şantiere, înregis­­trîndu-se astfel o scădere continuă a braţelor de muncă la cooperativa agricolă. O dată cu acest fapt, în co­muna Ulmeni, datorită condiţiilor climatice şi de sol cooperativa a­­gricolă de producţie îşi propune să mărească suprafaţă destinată sfe­clei de zahăr. Se înţelege de aici că va căpăta o tot mai mare im­portanţă folosirea erbicidelor pen­tru combaterea buruienilor, în spe­cial la sfecla de zahăr. Avînd în vedere variaţia condiţiilor pedolo­­gice şi climatice de care trebuie să se ţină seama, este necesar ca, în ce priveşte folosirea erbicidelor, cultivatorii să dispună de mai multe posibilităţi de rezolvare problemei. Acolo, la masă, pe hartă, la ta­­blă, cîteva planşe, oameni pricepuţi. AU fost invitaţi şi tovarăşul ingi­ner Radu Manoilă, cercetător şti­­inţific la Fundulea şi ing. Todor Melega din Bucureşti, de la Insti- V. M. BASARAB (Continuare în pag. a 2-a) . ANCHETA NOASTRĂ _ OAMENII SUNT EGALI IN FAŢA LEGILOR. Respectarea lor e obligatorie pentru fiecare Dorim să afle acest lucru şi TUDOR STANCU, preşedintele coo­perativei agricole din satul Ploieştiori­n Prahova, cap de familie „gri­juliu", plin de dragoste şi dărnicie faţă de rubedenii şi galanton foc, cînd este vorba de... punga obştii. Cu cîteva zile în urmă (şi — fiindcă veni vorba — la Ploieşti ori se mai aflau atunci cartofi nerecoltaţi pe cîteva hectare!) am poposit în acest sat prahovean şi am stat de vorbă cu numeroşi gospodari despre unele dintre cauzele care fac în acest an ca mănoasele suprafeţe ale satului să nu dea veniturile planificate. Ne-au ajutat să ne facem o pă­rere mai completă punctele de vedere ale tovarăşilor : • GHEORGHE RADU, preşedinte al U.J.C.A.P.­Prahova ; • VICTOR POPESCU inspector al Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară ; 9 ION SAVA, contabil principal al cooperativei ; ator. • FLORENTINA FILIPESCU, brigadieră; • ECATERINA RADU, cooperatoare; KlarnCPIVON e mai păgubitoare decit grindina în biroul contabilului principal ION SAVA, dosarele și registrele stau așezate într-o ordine desăvâr­şită. Dar dacă le deschizi, ceea ce reflectă ele este departe de a stîrni admiraţia. Tovarăşul Ion Sava ne spune : — Contabilii sînt consideraţi oa­meni rupţi de producţie. Dar în evidenţa noastră se văd cel mai bine greşelile făcute acolo, pe cîmp, vreme de un an. Aflăm că producţia globală pla­nificată a cooperativei se cifrează la 1185 000 lei. Cu ce se va mai realiza în ultimul trimestru se estimează pînă la sfîrşitul anului atingerea unei sume mai mici decit cea planificată cu aproximativ 700 000 lei. — Bizara este situaţia unor cul­turi unde cheltuielile de producţie, depăşesc valoarea recoltei. La lucer­na, de pildă, cheltuielile se ridică la 67 000 lei, iar producţia înregis­trată atinge abia 55 000 lei. Cum este posibil acest lucru ? Atît la recoltarea lucernei cit şi la cea a griului, au fost folosiţi mun­citori sezonieri, care au fost plătiţi cu cîte 30 kg. grîu pe zi, unora asigurîndu-li-se şi hrana, cazarea şi transportul. Rezultate foarte slabe au fost cele ale grădinii de legume, care însumează 50 hectare irigate. In primăvară, unele culturi de aici au fost — e drept — atinse de grin­dină. Cooperativa a primit însă despăgubiri de la A.D.A.S. pentru plantaţiile calamitate. Dar pagubele cele mai însemnate le-au adus aici modul defectuos de organizare a luj­erului, munca de mîntuială, proasta gospodărire şi alte manifestări crase de nepăsare, cu mult mai dăună­toare decit grindina. Cînd cuvîntul oamenilor este nesocotit Ajungînd la lipsa, în anumite pe­rioade de vîrf, a braţelor de muncă, A. DUMITRAȘCU H. GROSU (Continuare în pag. a 2-a) PE ADRESA­­DIRECŢIEI SANITARE A JUDEŢULUI VÎLCEA Ştiu că pentru noi, cei care muncim în cooperati­vele agricole, partidul a dat o hotărîre prin care ni se acordă, de la 1 iulie anul acesta, spitalizare şi medi­camente gratuite, trata­mente în staţiunile bal­­neo-climaterice, concedii plătite de sarcină şi lehu­­zie şi alte drepturi. Mai ştiu că de la 1 ianuarie 1972 se vor acorda coope­ratorilor ajutoare băneşti pentru incapacitate tem­porară de muncă, precum şi ajutoare băneşti fiecărui copil de cooperator în vîr­­stă de pînă la 16 ani îm­pliniţi. Dar iată ce mi s-a în­tâmplat. Fiind gravidă, am căutat să fac rost de actele legale pentru ca să mi se calculeze la cooperativă drepturile de concediu ce mi se cuvin după lege, am mers adică la dispensarul din comuna Şuşani, jude­ţul Vîlcea, să primesc cer­tificatul medical. Zile de-a rîndul, doctoriţa Elena Ri­­zea m-a purtat pe drumuri — ba că a „uitat", ba că nu are certificate tip. Acum e plecată din co­mună, iar eu nu pot be­neficia de un drept pe care mi l-a dat legea. Poate că direcţia sanitară de la con­siliul popular judeţean Vîlcea va găsi ea o soluţie la această încurcătură de care nu sunt cu nimic vi­novată. MARIA STOLU _ cooperatoare, comuna Şuşani , județul Vîlcea

Next