Satul Socialist, noiembrie 1971 (Anul 3, nr. 774-798)
1971-11-25 / nr. 794
SAIL SOCIALIST [ ANUL III Nr. 794 11101 25 NOIEMBRIE 1971□ 1 4 pagini — 30 bani | Cu fiecare an, cu fiecare trimestru sporesc suprafeţele amenajate pentru irigaţii din judeţul Constanţa. în curind pe aceste canale principale ale gigantului din Carasu, adevărate fluvii încorsetate în beton va curge apa necesară pe alte zeci de mii de hectare. Cu ani în urmă a început în comuna noastră exploatarea petrolului. Apariţia sondelor i-a bucurat pe cooperatori, ştiind că orice progres pe drumul industrializării ţării înseamnă paşi înainte spre propria lor bunăstare. sunt conştienţi, de altfel, şi de faptul că o parte din ţiţeiul extras pe aceste meleaguri se întoarce, după prelucrare, şi în satul lor sub diferite forme : benzină, motorină, uleiuri folosite de maşinile agricole care-i ajută să lucreze mai bine pămîntul, să-i smulgă mai multe roade. Iată, însă, că bucuria ne este umbrită de nişte neajunsuri pe care Ie avem de suportat din cauza uşurinţei, neglijenţei cu care înţeleg să-şi facă NIMĂNUI NU-I ESTE PERMIS SĂ STRICE PĂMÎNTUL ! datoria unii dintre cei care se ocupă de exploatarea petrolului. Despre ce este vorba ? în urma hotărîrii luate de adunarea generală de a extinde şi în cooperativa noastră activităţile industriale, inclusiv confecţionarea unor împletituri de diferite feluri, am plantat, anul acesta, pentru a ne asigura materia primă necesară, 50 de ani cu răchită. La un moment dat ne-am trezit, însă, cu răchita pălită de parcă ar fi fost atacată de mană. Se spărsese o conductă şi ţiţeiul s-a revărsat peste plantaţia noastră. Vara, cînd vrem să irigăm legumele şi lucerna, trebuie mai întîi să purificăm apa cu paie sau cu diferite buruieni care absorb grăsimea şi numai după aceea să o folosim. Neavînd instalaţii de purificare, apa rămîne, în cele din urmă, destul de nepotrivită irigaţiilor. S-a ajuns aici din cauză că se neglijează întreţinerea batalelor destinate strîngerii în ele a diferitelor reziduuri petrolifere, care se revarsă, şi se scurg pe firul văii, în lacurile de acumulare a apei. Deşi există reglementări precise cu privire la terenul care poate fi scos din circuitul agricol pentru asigurarea accesului la sonde, ele nu se respectă şi suprafaţa pe care o semănăm fără a ajunge să stringeni recolta devine tot mai intinsă. De ce nu ţin seama tovarăşii care taie atîtea cărări prin culturi, că griul, porumbul, celelalte produse pe care le livrăm sînt destinate să satisfacă și nevoile lor și de ce nu sprijină eforturile noastre de a folosi cu maximum de randament fiecare metru pătrat de pămînt ? Există o lege care apără fondul funciar. Le cerem să respecte această lege obligatorie pentru toţi. Dacă nu o respectă, să-i suporte rigorile. ION GARAGAIANU preşedintele cooperativei agricole din Siliştea — Purani, judeţul Teleorman ^^^WWWWWWW4 împreună am rentabilizat creşterea păsărilor Una din formele cele mai rodnice de cooperare dintre întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie din judeţul Constanţa este aceea în domeniul creşterii intensive a păsărilor. Pe această linie, întreprinderea noastră — „Avicola" din comuna Mihail Kogălniceanu — cooperează strîns cu 40 de unităţi agricole cooperatiste. Primul pas l-am făcut printr-o demonstraţie practică în cadrul cooperativei agriole din Lumina unde, prin introducerea unei serii de 5 400 pui hibrizi pentru producţie de carne, s-a obţinut un beneficiu de 11 000 lei. Asemenea rezultate au avut darul să atragă atenţia şi altor cooperatori asupra eficienţei economice a cooperării dintre unităţile noastre. Cu sprijinul organelor agricole judeţene şi al consiliilor intercooperatiste s-au depistat spaţiile potrivite şi s-au făcut amenajările necesare, s-au încheiat contracte ferme de cooperare , precizîndu-se Experienţa valoroasă a I. A. S. Avicola-Constanţa drepturile şi obligaţiile ambilor parteneri. Pe baza acestor contracte, „Avicola" a asigurat materialul biologic, iar cooperative agricole au pus la dispoziţie adăposturile şi mina de lucru, la calificarea căreia întreprinderea noastră şi-a adus, de asemenea, contribuţia. Şefii de ferme, îngrijitorii de păsări din cooperative au participat la diferite instructaje organizate de organele agricole la noi, la „Avicola" ; în acelaşi timp, specialiştii întreprinderii au în primire cîte 6—10 cooperative cărora le acordă asistenţa tehnică necesară. Concluziile ce se pot trage acum, cînd ne apropiem de încheierea anului sînt îmbucurătoare. Majoritatea unităţilor agricole cooperatiste au tratat cu seriozitate clauzele înscrise în contracte, străduindu-se să asigure bune condiţii de creştere, potrivit tehnologiilor stabilite. Evidenţiem MIHAI MIHAILOV directorul I.A.S. „Avicola" judeţul Constanţa !Continuare in pag. a 3-a) VIZITA DE PRIETENIE A TOVARĂŞULUI IOSIP BROZ TITO ÎN ŢARA NOASTRĂ La sediul Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., marţi 23 noiembrie, au început convorbirile oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. La convorbiri participă conducători de partid şi de stat din Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, deosebită satisfacţie evoluţia pozitivă a relaţiilor de strînsă prietenie şi colaborare tovărăşească dintre partidele, statele şi popoarele noastre, exprimîndu-şi hotărîrea de a adunei conlucrarea rodnică în domeniul politic, economic, tehnico Cele două părţi au subliniat cu (Continuare în pag. a 4-a) PRINTRUN EFORT SUSŢINUT, CONTINUU AL ÎNTREGULUI SAT Să încheiem grabnic LUCRĂRILE AGRICOLE Satu Mare Porumbul este în păture, în judeţul SI COCENII SĂ AJUNGĂ ÎN STOGURI ! Pe ogoarele judeţului Satu Mare lucrările din această toamnă s-au desfăşurat mai bine decit în anii precedenţi. Insămînţarea griului s-a terminat in cadrul epocii optime. Culturile tîrzii au fost recoltate, în general, la timp şi fără pierderi. Au fost însilozate cantităţi de furaje mai mari ca niciodată, fără a se realiza, însă, prevederile. Şi, totuşi, nu putem spune că bilanţul este pe de-a-ntregul pozitiv. Vorbind despre recoltarea la timp şi fără pierderi a culturilor de toamnă, am avut în vedere strîngerea producţiei de bază, ştiuleţii, în cazul porumbului. Cit priveşte producţia secundară, se repetă situaţia din vară, cînd griul a fost recoltat la timp, cu o deosebită grijă, dar paiele au mai rămas vreme îndelungată pe cîmp, în baloţi sau chiar în „brazde", aşa cum au fost lăsate de combine. Din această cauză arăturile de vară s-au executat în unele cooperative cu multă întîrziere. Acum, din cauză că producţia secundară a culturii porumbului se mai găseşte în cîmp pe circa 15 000 de hectare, intîrzie arăturile de toamnă. Nu asupra acestei consecinţe vrem, însă, să ne oprim pentru moment, ci asupra faptului că cele 15 000 — 20 000 de tone de coceni aflate în cîmp reprezintă, în condiţiile unei folosiri raţionale, o resursă furajeră de care cooperativele nu se pot lipsi. Toate acestea ne determină să considerăm eliberarea terenurilor de producţia secundară, transportul şi depozitarea acesteia drept una din principalele sarcini ce revin acum cooperativelor agricole. Dar, iată, la obiect, într-o serie de unităţi din judeţul Satu Mare. (Continuare în pag. a 3-a) In pagina a 3-a NU CĂUTAŢI FURAJELE PRIN VECINI. FOLOSIŢI-LE GOSPODĂREŞTE PE CELE EXISTENTE ! Pe ogoarele judeţului Dîmboviţa, un număr mare de tractorişti înfruntă timpul rece pentru încheierea arăturilor de toamnă. ȘTITI SĂ ORGANIZAȚI O SEARĂ DE CALCUL ? 0 ;'«Щ ii' ' ''.jm il I V P* HM -c f|C.t ii )Y metoda eficace a muncii politice . - vi - •. . vrv j JîtfbÂTt; 'IHQK . ' îVtfr /.••••. ij la îndemîna fiecărui cămin cultural In fața scenei, jos, o masă lungă, o carafă cu flori, în dreapta o hartă a terenurilor și amplasării culturilor cooperativei agricole de producţie din comuna Ulmeni, judeţul Buzău, iar în stînga, o tablă de şcoală, în sală peste 150 de cooperatori. Puteai să crezi, la prima vedere, că este vorba de o întîlnire, de o expunere, poate de o festivitate. încercai să bănuieşti dincolo de cortina închisă pregătirea unui spectacol. Ne erau însă cunoscute cîteva intenţii anunţate chiar în programul afişat la intrare : „Seară de calcul" pe tema „Stropirea cu erbicide la sfecla de zahăr". S-a pornit la organizarea acestei acţiuni de la faptul că din numărul total de oameni, aproape 6 la sută au plecat să muncească pe diferite şantiere, înregistrîndu-se astfel o scădere continuă a braţelor de muncă la cooperativa agricolă. O dată cu acest fapt, în comuna Ulmeni, datorită condiţiilor climatice şi de sol cooperativa agricolă de producţie îşi propune să mărească suprafaţă destinată sfeclei de zahăr. Se înţelege de aici că va căpăta o tot mai mare importanţă folosirea erbicidelor pentru combaterea buruienilor, în special la sfecla de zahăr. Avînd în vedere variaţia condiţiilor pedologice şi climatice de care trebuie să se ţină seama, este necesar ca, în ce priveşte folosirea erbicidelor, cultivatorii să dispună de mai multe posibilităţi de rezolvare problemei. Acolo, la masă, pe hartă, la tablă, cîteva planşe, oameni pricepuţi. AU fost invitaţi şi tovarăşul inginer Radu Manoilă, cercetător ştiinţific la Fundulea şi ing. Todor Melega din Bucureşti, de la Insti- V. M. BASARAB (Continuare în pag. a 2-a) . ANCHETA NOASTRĂ _ OAMENII SUNT EGALI IN FAŢA LEGILOR. Respectarea lor e obligatorie pentru fiecare Dorim să afle acest lucru şi TUDOR STANCU, preşedintele cooperativei agricole din satul Ploieştiorin Prahova, cap de familie „grijuliu", plin de dragoste şi dărnicie faţă de rubedenii şi galanton foc, cînd este vorba de... punga obştii. Cu cîteva zile în urmă (şi — fiindcă veni vorba — la Ploieşti ori se mai aflau atunci cartofi nerecoltaţi pe cîteva hectare!) am poposit în acest sat prahovean şi am stat de vorbă cu numeroşi gospodari despre unele dintre cauzele care fac în acest an ca mănoasele suprafeţe ale satului să nu dea veniturile planificate. Ne-au ajutat să ne facem o părere mai completă punctele de vedere ale tovarăşilor : • GHEORGHE RADU, preşedinte al U.J.C.A.P.Prahova ; • VICTOR POPESCU inspector al Băncii pentru agricultură şi industrie alimentară ; 9 ION SAVA, contabil principal al cooperativei ; ator. • FLORENTINA FILIPESCU, brigadieră; • ECATERINA RADU, cooperatoare; KlarnCPIVON e mai păgubitoare decit grindina în biroul contabilului principal ION SAVA, dosarele și registrele stau așezate într-o ordine desăvârşită. Dar dacă le deschizi, ceea ce reflectă ele este departe de a stîrni admiraţia. Tovarăşul Ion Sava ne spune : — Contabilii sînt consideraţi oameni rupţi de producţie. Dar în evidenţa noastră se văd cel mai bine greşelile făcute acolo, pe cîmp, vreme de un an. Aflăm că producţia globală planificată a cooperativei se cifrează la 1185 000 lei. Cu ce se va mai realiza în ultimul trimestru se estimează pînă la sfîrşitul anului atingerea unei sume mai mici decit cea planificată cu aproximativ 700 000 lei. — Bizara este situaţia unor culturi unde cheltuielile de producţie, depăşesc valoarea recoltei. La lucerna, de pildă, cheltuielile se ridică la 67 000 lei, iar producţia înregistrată atinge abia 55 000 lei. Cum este posibil acest lucru ? Atît la recoltarea lucernei cit şi la cea a griului, au fost folosiţi muncitori sezonieri, care au fost plătiţi cu cîte 30 kg. grîu pe zi, unora asigurîndu-li-se şi hrana, cazarea şi transportul. Rezultate foarte slabe au fost cele ale grădinii de legume, care însumează 50 hectare irigate. In primăvară, unele culturi de aici au fost — e drept — atinse de grindină. Cooperativa a primit însă despăgubiri de la A.D.A.S. pentru plantaţiile calamitate. Dar pagubele cele mai însemnate le-au adus aici modul defectuos de organizare a lujerului, munca de mîntuială, proasta gospodărire şi alte manifestări crase de nepăsare, cu mult mai dăunătoare decit grindina. Cînd cuvîntul oamenilor este nesocotit Ajungînd la lipsa, în anumite perioade de vîrf, a braţelor de muncă, A. DUMITRAȘCU H. GROSU (Continuare în pag. a 2-a) PE ADRESADIRECŢIEI SANITARE A JUDEŢULUI VÎLCEA Ştiu că pentru noi, cei care muncim în cooperativele agricole, partidul a dat o hotărîre prin care ni se acordă, de la 1 iulie anul acesta, spitalizare şi medicamente gratuite, tratamente în staţiunile balneo-climaterice, concedii plătite de sarcină şi lehuzie şi alte drepturi. Mai ştiu că de la 1 ianuarie 1972 se vor acorda cooperatorilor ajutoare băneşti pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi ajutoare băneşti fiecărui copil de cooperator în vîrstă de pînă la 16 ani împliniţi. Dar iată ce mi s-a întâmplat. Fiind gravidă, am căutat să fac rost de actele legale pentru ca să mi se calculeze la cooperativă drepturile de concediu ce mi se cuvin după lege, am mers adică la dispensarul din comuna Şuşani, judeţul Vîlcea, să primesc certificatul medical. Zile de-a rîndul, doctoriţa Elena Rizea m-a purtat pe drumuri — ba că a „uitat", ba că nu are certificate tip. Acum e plecată din comună, iar eu nu pot beneficia de un drept pe care mi l-a dat legea. Poate că direcţia sanitară de la consiliul popular judeţean Vîlcea va găsi ea o soluţie la această încurcătură de care nu sunt cu nimic vinovată. MARIA STOLU _ cooperatoare, comuna Şuşani , județul Vîlcea