Satul Socialist, ianuarie 1972 (Anul 4, nr. 826-849)

1972-01-04 / nr. 826

PAGINA 2 SATUL SOCIALIST CELE MAI CALDE URĂRI ADRESATE CONDUCERII DE PARTID ŞI DE STAT de către reprezentanţii organizaţiilor de masa şi obşteşti, ai unor instituţii centrate, ai oamenilor muncii, intelectualităţii r­e naţionalităţilor conlocuitoare (Urmare din pag. 1.)­ tăţirea şi perfecţionarea activităţii politico-ideologice, program care pentru toate organizaţiile U.T.C. constituie fundamentul întregii munci de educaţie în spirit comu­nist, revoluţionar­­a tineretului. Folosim şi acest prilej pentru a vă adresa din toată inima sincere şi călduroase mulţumiri pentru în­­tîlnirile avute cu conducerea U.T.C., pentru orientarea şi indi­caţiile preţioase pe care ni le-aţi dat în vederea îmbunătăţirii între­gii noastre activităţi. Vă asigurăm că vom acţiona cu hotărîre pentru a transpune în fapte indicaţiile de mare valoare pe care ni le-aţi dat, pentru ca întregul tineret, profund ataşat partidului şi ţării, să-şi a­­ducă o contribuţie sporită la făuri­rea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Este pentru noi o mare cinste şi plăcere să adresăm conducerii partidului, dumneavoastră perso­nal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, tradiţionala urare „La mulţi ani“ ! Vă dorim din toată inima, iubite tovarăşe Ceauşescu, multă sănă­tate, viaţă îndelungată, spre binele partidului şi poporului, al tinerei noastre generaţii. In continuare a luat cuvîntul to­varăşa Suzana Gâdea, preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor, care, vorbind în numele Comite­tului Executiv al Consiliului, a mi­lioanelor de femei din ţara noas­tră, a spus: Vă rog să-mi permiteţi, mult stimate tovarăşe secretar ge­neral, să vă adresez cele mai calde felicitări şi urări de sănătate, via­ţă lungă, fericire şi noi măreţe realizări în munca neobosită pe care o desfăşuraţi zi de zi, pentru progresul continuu al patriei noas­tre, pentru fericirea şi bunăstarea poporului român, pentru apărarea păcii în lume. Femeile din ţara noastră nu­tresc sentimente de profundă re­cunoştinţă faţă de Partidul Comu­nist Român — faţă de dumnea­voastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru grija pe care o purtaţi îmbunătăţirii continue a condiţiilor de muncă şi de viaţă, pentru prezentul şi viitorul fericit al copiilor. Vă mulţumim din inimă pentru îndrumările pe care le daţi în permanenţă în vederea afirmă­rii tot mai depline a femeilor în viaţa economică, politică şi social­­culturală a ţării. Vă asigurăm că femeile răspund chemării partidu­lui printr-o participare tot mai ac­tivă, împreună cu întregul nostru popor, la înfăptuirea obiectivelor importante stabilite de partid în vederea construirii societăţii socia­liste multilateral dezvoltate în patria noastră. Vă dorim un An Nou, fericit şi „La mulţi ani“ ! Vorbind în numele oamenilor de ştiinţă, acad. Miron Nicolescu, pre­şedintele Academiei Republicii Socialiste România, a spus : Cred că sunt în asentimentul colegilor mei de universitate şi al celor de la Academie, ex­­primînd aici un sentiment de recunoştinţă membrilor Comite­tului Executiv în frunte cu dumneavoastră, stimate tovarăşe secretar general. Pentru omul de pe stradă, din orice ţară din lume, numele dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, se identifică cu numele patriei noas­tre socialiste şi, reciproc, de cîte ori am pomenit în călătoriile mele că sînt român, oricine cu care am stat de vorbă, din orice clasă, îmi răspundea : „Da, Româ­nia, Ceauşescu". Aţi reuşit să fa­ceţi cunoscută ţara noastră în toate colţurile lumii, ceea ce n-au reuşit să facă în aceeaşi măsură şi cu a­­ceeaşi strălucire nici oamenii de ştiinţă, nici oamenii de cultură. Este, pentru noi, unul din învă­ţămintele pe care avem datoria să le tragem, o morală pe care avem a o trage pentru a ne statornici direcţii de muncă pentru viitor. Dar şi în interiorul ţării noastre dumneavoastră reprezentaţi tot ce este mai bun în cei 20 de milioane de locuitori ai ţării noastre. Dum­neavoastră sînteţi sinteza celor 20 de milioane de cetăţeni ai ţării noastre. De aceea, prezentînd încă o dată gîndurile tuturor colegilor mei, îmi permit să vă urez sănăta­te, viaţă lungă, putere de muncă, să ne duceţi la străluciri şi mai mari în viitor, pentru desăvîrşirea construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră. Să ne trăiţi ! Tovarăşul Dumitru Popescu, pre­şedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, a adus cuvin­­tul oamenilor de cultură şi artă. Aş vrea, mult stimate tovarăşe secretar general, a spus vorbitorul, să exprim emoţia pe care o în­cearcă oamenii de cultură şi artă care au fost invitaţi la această foarte semnificativă întîlnire cu dumneavoastră şi conducerea de partid şi de stat. Este foarte sem­nificativă pentru că ea exprimă o anumită căldură a relaţiilor con­ducerii partidului cu toate catego­riile de oameni ai muncii, inclusiv cu intelectualitatea, o anumită ma­nieră de a lucra în conducerea de partid şi de stat, de strînsă apro­piere, de solicitudine, de înţelegere şi care, la acest sfîrşit de an — un an extrem de bogat, de cloco­titor, de rodnic — capătă pentru intelectualitatea noastră o semnifi­caţie în plus. Intr-adevăr, tovarăşe secretar ge­neral, a fost un an memorabil pen­tru cultura noastră românească,­ a fost un an în care viaţa noastră spirituală a fost profund frămîn­­tată, agitată de inestimabila valoa­re a documentelor de partid şi în primul rînd a documentului pe care dumneavoastră l-aţi expus întregu­lui popor, în legătură cu­ necesita­tea dezvoltării conştiinţei, cu în­făptuirea idealurilor supreme ale socialismului şi comunismului, crearea echităţii între oameni. Vreau să vă asigur că nobilele idei ale acestor documente, nobilele idei ale expunerii pe care aţi pre­zentat-o au căzut , ca o sămînţă bună în conştiinţa creatorilor de artă din ţara noastră, iar dacă, aşa cum se întîmplă în artă, ea n-a putut să dea roade imediat, vă a­­sigurăm că aceste roade nu se vor lăsa aşteptate. In anul în care vom păşi peste cîteva zile vom putea să înregistrăm efectele puternice ale acestui apel profund mobilizator care a fost adresat intelectualităţii noastre şi la care întreaga intelec­tualitate şi-a dat adeziunea cu tot entuziasmul, cu toată voinţa de a crea o cultură socialistă pe mă­sura valorii poporului nostru, a geniului său creator, pe măsura as­piraţiilor sale şi a necesităţilor sale. Vreau să vă asigur, tovarăşe se­cretar general şi stimaţi tovarăşi, că intelectualitatea noastră este strîns legată de Partidul Comunist Român, este strîns legată de con­ducerea partidului comunist, pre­ţuieşte şi iubeşte din adîncul inimii pe conducătorii statului şi pe dum­neavoastră personal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu ; oamenii de cultură şi artă vă simt apropiat preocupărilor lor, destinului artelor din România ; ei văd în dumnea­voastră un prieten apropiat al creatorilor de artă şi în numele lor aş vrea să vă urez la acest început de an nou viaţă lungă, fericită, în conducerea partidului şi statului român, pentru a ajuta în continua­re ca pe această străveche vatră a României să înflorească in conti­nuare cultura poporului român. In numele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, tovarăşul Jozef Meliusz, vicepreşe­dinte al consiliului, a spus : Mult stimate tovarăşe Ceauşescu, de la om la om, de la suflet la suflet, de la comunist la comunist, în numele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară vă aduc sa­lutul şi bunele urări pentru anul care urmează, în spiritul luminos al cuvîntării dumneavoastră rostite la plenara din martie a Consiliu­lui oamenilor muncii de naţionali­tate maghiară. Nici nu pot, nici nu vreau să lungesc, nici nu este nevoie — ne cunoaşteţi inima, dumneavoastră ştiţi că în România au fost, sînt şi vor fi comunişti, mase mari ale populaţiei care vorbeşte limba ma­ghiară în ţara aceasta. Noi ne so­cotim o chezăşie a integrităţii a­­cestei ţări, noi sîntem conştienţi de responsabilitatea noastră istorică în această ţară , ca scriitori ma­ghiari, cînd simţim o profundă răs­pundere pentru limba noastră ma­ternă, pentru cultura noastră naţio­nală, această răspundere o simţim în sensul convieţuirii, coexistenţei, de a fi legaţi cu trup, cu suflet, cu mintea, cu fraţii noştri români. Nu putem să cerem mai mult decît să aveţi încredere în literatura de limbă maghiară, în scriitorii care o făuresc. Să aveţi încredere în oame­nii muncii de naţionalitate maghia­ră din ţara noastră; ei sînt fratele poporului român. Atît vreau să vă spun foarte simplu, foarte sincer, şi să vă urez cu inima deschisă, din partea celor în al căror nume am vorbit, sănătate, tărie, consecvenţa pe care o cunoaştem şi pe care o preţuim la dumneavoastră, consecvenţă care ne ajută ca şi noi să vă aju­tăm pe dumneavoastră, tot Comi­tetul Central, tot partidul nostru, tot poporul din patria noastră, iar înainte de toate, cu toată dragos­tea, pe dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Din partea Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană a vorbit tovarăşul Anton Breitenho­­fer, vicepreşedinte al consiliului. Permiteţi-mi, a spus vorbitorul, ca in aceste clipe solemne de sfîrşit de an, ale unui an bogat, cu un bilanţ rodnic, să aduc un cald oma­giu muncii devotate a clasei noas­tre muncitoare, a ţărănimii noastre harnice, a intelectualităţii ţării noastre. Permiteţi-mi, de asemenea, ca în aceste clipe să amintesc şi de contribuţia pe care zi de zi o aduc la opera de construire a so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate in patria noastră a tuturo­ra, România, oamenii muncii, inte­lectualii de naţionalitate germană. Vasta acţiune, politică şi ideologică iniţiată de partid pentru lărgirea procesului de făurire a conştiinţei socialiste a tuturor membrilor de partid/' 'pentru educarea socialistă a tuturor oamenilor muncii a avut şi are un lărg ecou şi în rîndurile muncitorilor, ţăranilor, intelectua­lilor de naţionalitate germană. Permiteţi-mi, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să vă felicit din toată inima cu acest prilej, să vă doresc multă sănătate, putere de muncă, să vă mulţumesc pentru contribuţia remarcabilă pe care o aduceţi la elaborarea politicii ge­nerale,­­ interne şi externe a parti­dului, pentru traducerea în viaţă a acestei politici creatoare şi sta­tornice. Doresc, de asemenea, tu­turor tovarăşilor din conducerea partidului, multă sănătate şi putere de muncă, pentru întărirea şi în­florirea patriei noastre scumpe, patria noastră comună, România socialistă. Vă rog să primiţi — a spus în cuvîntul său general-maior Paul Marinescu, şeful statului major al gărzilor patriotice — ca din partea miilor de oameni ai muncii din toate domeniile de activitate înro­laţi în gărzile patriotice, să exprim cele mai calde urări de fericire, sănătate, ani mulţi, îndelungaţi, pentru bunăstarea şi fericirea po­porului român, constructor al so­cialismului şi comunismului în ţara noastră. In anul 1971, luptătorii din găr­zile patriotice, oameni ai muncii aflaţi în producţie, în primele rîn­­duri ale celor care înfăptuiesc po­litica partidului şi statului nostru, au obţinut, paralel cu această ac­tivitate laborioasă, minunate rezul­tate şi pe linia pregătirii pentru a­­părarea patriei. Luptătorii gărzilor patriotice — muncitori, ţărani, in­telectuali — înrolaţi în aceste for­maţiuni populare de luptă sînt ho­­tărîţi ca şi în anul următor să în­deplinească întocmai indicaţiile conducerii partidului nostru, ordi­nul comandantului suprem de a fi gata oricînd să îndeplinească orice misiune li s-ar încredinţa. Vă rog să primiţi asigurarea că gărzile pa­triotice vor răspunde îndatoririlor lor patriotice. A luat apoi cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Doresc să vă mulţumesc, in nu­mele conducerii partidului şi sta­tului, pentru urările ce ni le-aţi adresat cu prilejul Anului Nou. Anul pe care îl Încheiem a fost deosebit de bogat atit in eveni­mente interne cit şir interna­ţionale. Poporul român a obţinut succese de seamă in realizarea primului an al noului cincinal. Clasa muncitoare se află in pri­mele rinduri în realizarea pro­gramului de dezvoltare a indus­triei noastre socialiste. Ţărănimea noastră nu a rămas mai prejos, realizind recolte record in multe domenii şi Îndeosebi la cereale. Trebuie spus că atit in industrie şi in agricultură, cit şi in dome­niul invăţămîntului, ştiinţei, crea­ţiei literar-artistice, intelectualita­tea patriei noastre a fost prezentă — şi tot ceea ce se realizează cu­prinde şi contribuţia ei. Ca atare, putem spune că realizările din a­­cest an — şi in general toate rea­lizările noastre — poartă pecetea muncii unite a clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, a oame­nilor muncii români şi de diferite naţionalităţi care, fără deosebire de originea lor naţională, sunt ce­tăţeni ai aceleiaşi ţări, cu drepturi şi îndatoriri egale, şi îşi aduc con­tribuţia activă la tot ce se înfăp­tuieşte în ţara noastră. De­ aceea, mulţumind organiza­ţiilor pe care dumneavoastră le reprezentaţi şi apreciind activita­tea desfăşurată de aceste organi­zaţii în acest an, doresc ca, in nu­mele conducerii de partid şi de stat, al meu personal, să exprim calde mulţumiri clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, oame­nilor muncii — fără deosebire de naţionalitate­a tuturor acelora care au dat şi dau viaţă politicii partidului şi statului nostru. Este de înţeles că, vorbind de toţi oamenii muncii, ne referim şi la contribuţia pe care o aduc fe­meile, care reprezintă mai mult de jumătate din populaţia ţării ; în industria uşoară, femeile repre­zintă 70 —80 la sută, iar în invă­­ţămînt, de asemenea, femeile sunt într-un număr destul de mare. Din păcate, ele nu sunt in aceeaşi măsură şi in muncile de con­ducere, dar sperăm că, pe baza celor discutate nu de mult la Secretariatul Comitetului Cen­tral şi în urma măsurilor care vor fi adoptate, femeile îşi vor face mult mai mult simţită pre­zenţa decît pină acum — şi a­­ceasta nu numai in muncă, ci şi în ce priveşte participarea lor la conducerea întregii activităţi eco­­nomico-sociale şi a statului. De asemenea, am cuprins in a­­ceste aprecieri ‘ tineretul patriei noastre, care, în diferite sectoare de activitate, aduce o contribuţie valoroasă la tot ceea ce înfăp­tuim ; i-am cuprins, de asemenea, pe tinerii care, pe băncile şcolii, se străduiesc să-şi­ însuşească ştiinţa şi cultura cea mai avansată pentru a putea, mâine, la locurile lor de muncă, să aplice cuceririle ştiinţei, în vederea progresului ra­pid al patriei socialiste. N-aş putea să nu mă refer la gărzile patriotice, la unităţile de pregătire militară ale tineretului. Până la urmă, ele simbolizează ceea ce­ a caracterizat Întotdeauna viaţa poporului român, nevoit să trăiască timp de sute de ani sub jugul străin şi care, muncind, s-a pregătit in acelaşi timp pentru a-şi cuceri independenţa. Tocmai datorită acestui lucru poporul nostru — şi cind spun poporul nostru cuprind pe toţi oamenii muncii de pe teritoriul patriei — a putut obţine victorii in lupta pentru eliberare naţională şi so­cială. De aceea, şi in condiţiile socialismului — attta vreme cit in lume există incă imperialism — noi, preocupindu-ne de dezvolta­rea economico-socială a patriei, ne îngrijim, totodată, de a ne pre­găti permanent pentru apărarea cu­ceririlor noastre revoluţionare, a independenţei patriei, colabo­­rind cu ţările socialiste, cu prietenii noştri din Tratatul de la Varşovia, cu toţi ceilalţi prieteni ai noştri în lupta pentru socia­­li­sm şi comunism. După cum vedeţi, activitatea noastră este multilaterală şi ea de­vine tot mai complexă ; nici o la­tură a acestei activităţi nu poate fi neglijată deoarece aceasta ar aduce daune mersului nostru înain­te. De aceea, şi in viitor va trebui să ne inzecim eforturile In vederea înfăptuirii politicii partidului, a programului elaborat de Congresul al X-lea privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Să facem in aşa fel incit fiecare sector de activitate să fie prezent in marea operă de con­strucţie socialistă, să servească cauzei socialismului, intereselor ge­nerale ale poporului nostru. Nu o dată am vorbit de preţuirea pe care partidul nostru o acordă intelectualităţii, creaţiei literar-ar­­tistice. Făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate este indiso­lubil legată de dezvoltarea ştiinţei şi culturii româneşti ; fără aceasta nu putem vorbi de progresul ome­nirii, in general, de realizarea pro­gramului nostru elaborat de Con­gresul al X-lea al partidului. Apre­ciem munca pe care o desfăşoară acest detaşament important, legat de clasa muncitoare, de ţărănime. Pină la urmă, toţi fac parte din a­­ceste două clase de bază ale socie­tăţii româneşti — şi numai in mă­sura în care vom şti să întărim şi mai puternic această unitate între muncitori, ţărani şi intelectuali — ca fii ai muncitorilor şi ţăranilor — vom consolida trainic unitatea societăţii noastre socialiste, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, vom a­­sigura victoria socialismului şi co­munismului în România. Iată de ce, la acest sfîrşit de an şi la începutul noului an — care, după cum ştiţi, va cere eforturi se­rioase din partea noastră, a tuturor — doresc să vă urez dumneavoas­tră şi organizaţiilor dumneavoas­tră succese tot mai mari in activi­tatea viitoare, să adresez clasei muncitoare, ţărănimii, intelectuali­tăţii urări de noi succese in mun­ca minunată şi uriaşă pe care o desfăşoară in vederea edificării so­cialismului in patria noastră. Vă urez dumneavoastră, între­gului nostru popor, un an nou fe­ricit, viaţă lungă, multă sănătate şi fericire ! Intr-o atmosferă deosebit de caldă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat s-au întreţinut cu cei prezenţi. (Agerpres) Nr. 826 Marţi 4 ianuarie Recunoştinţă fierbinte partidului, sănătate şi fericire conducătorilor săi (Urmare din pag. 1.) Un milion şi şase sute de mii de inimi ce bat Pentru partidul nostru minunat, Pentru patria noastră aleasă Pe care-o dorim mai bogată şi mai frumoasă. In mină cu un trandafir înflorit Şi tocmai potrivit la sorcovit, Din toate ungherele patriei noi am venit. Am venit cu baladele, cu doina străbună şi slova Pe-o locomotivă electrică, Diesel, de la Craiova, Am pornit pe drum lung, dar fără istov, Unii pe camioane Bucegi, Alţii pe tractoarele de la Braşov. Am venit cu desaga plină de cimilituri şi poveşti Intr-o maşină Dacia, de la Colibaşi, de lingă Piteşti, Şi-am venit pe Dunăre-n sus avîntaţi Pe un cargou falnic fabricat la Galaţi, în versurile înaripate ale plugu­­şorului, tinerii urători dau glas aspiraţiilor, crezului lor de azi şi de miine : Dar noi venim din bănci, de la şcoală Unde, oameni să fim, invăţăm cu migală. Noi venim din şcolile noi, luminoase, măreţe, Din tinereţea fără bătrineţe. Şi venim din gloriosul prezent Din freamătul crezului socialist, incandescent Noi pornim spre cel mai frumos viitor, Spre comunismul de aur, de lumină al tuturor. Spre care toate porţile ni se deschid — Căci noi, pionierii, gîndim in spirit de partid. Mai mulţi copii se-, apropie de conducătorii de partid‘'nP de «tat, adresindu-le urare» In calendarul anului acesta vestit Partidul o jumătate de veac a-mplinit O jumătate de veac de luptă şi de victorii Cu rădăcinile adine Infipte-n istorii, Cu tulpina în prezentul clocotitor Şi cu ramurile larg întinse In viitor. Stejar semisecular Şi stejar dăruit nemuririi Partidului bunăstării, al păcii ■­­ şi-al fericirii. Inima noastră cunoaşte, Inima noastră ne spune Că partidul avea şi-un copil de virsta noastră, dirz şi avântat Ce carcera Doftanei a-nfruntat, Cu dor de-azur şi vise îndrăzneţe. Fostul copil conduce astăzi România. El care intr-o primăvară-n cireşar un dar, Ne-a dat Palatul pionierilor El care vine în mijlocul nostru Şi ne cunoaşte şi ne ştie rostul Şi intră cu tovarăşii din şcoală în şcoală La Conferinţa noastră Naţionali Ne-a spus vorbe bune, ne-a dat sfaturi de preţ. Să-i urăm sănătate şi bucurie, băieţi! Sorcovim la Comitetul Central în pridvor De unde drumurile duc spre viitor, Sorcovim la Comitetul Central în prag Unde stă tovarăşul Ceauşescu drept ca un steag Şi de cinstit ce este Toată omenirea i-a aflat de veste, Prin lume, în toate părţile, i se povesteşte viaţa, i se traduc cărţile Că e activ şi înţelept ca străbunii Şi vrea pace şi dreptate la toate hotarele lumii Pe strămoşescul patriei tărîm. Pe unde apa trece dar pietrele rămîn Vrem să muncim pentru poporul român. Pe unde curge Dunărea şi se-nalţă Carpaţii Români, maghiari, germani şi alte naţii Uniţi în muncă ne simţim ca fraţii încă de pe băncile şcolii, din primele clase Sîntem tovarăşi de gînduri şi vise frumoase. Vrem ca-n bogata noastră Românie S-ajungem comunişti de omenie Cinstiţi şi drepţi şi harnici în viaţă Aşa precum partidul drag ne-nvaţă Noi, Feţi Frumoşii zilelor de miine Ce vor da patriei oţel şi pline Şi-o mare bogăţie de sentimente şi idei Şi tot ce au mai minunat în ei. Dar pentru ca toate astea să prindă viaţă şi căldură. Noi încă de pe-acum ne întrecem la învăţătură La matematici, la poezie şi agricultură Ştim că e greu, iubiţi conducători, Către victorii drumul nu e presărat cu flori Dar poporul de la Dunăre şi de la Carpaţi Ştie că are în frunte bărbaţi minunaţi, luminaţi. In marile campanii şi-n bătălii Să vă bizuiţi şi pe noi, pe copii. Numai să fim luaţi în seamă fiecare Şi vom arăta şi noi de ce sîntem în stare. Şi noi putem schimba faţa ţării, muncind cu putere In largul cîmpiilor, pe şantiere. Pe unde trecem noi, peste zăpezile firii Înfloresc macii, bujorii şi trandafirii Flori de purpură sub calmul zării noastre Şi alte flori roşii şi galbene şi-albastre. Pe care le culegem să le punem în glastră Tovarăşului Nicolae Ceauşescu,­­ la fereastră Iar alături de flori vom mai pune Buchete mari de note bune, Dea să-i urăm din nou De Anul Nou Ca unui comunist al Muncii Socialiste Erou Românul are-n pieptu-i şapte vieţi Iar dacă e comunist şi e vrednic la fapte Mai are încă şaptezeci şi şapte. Deci să sune urarea prin munţi, prin cîmpii şi prin văi ! Şi urarea aceasta fierbinte Noi o facem partidului părinte al­ Eroicei clase muncitoare p­rin uzine, şantiere şi de pe ogoare Tot poporul intru mulţi ani trăiască ! Minerii de pe Jii Cooperatorii din cîmpii Metalurgii de la Hunedoara, Reşiţa şi Galaţi Şi oierii şi tăietorii din Carpaţi, Meşterii care fabrică maşini şi unelte Şi pescarii mirificei delte, Învăţătorii, profesorii, toţi oamenii de cultură, Pictorii, cineaştii, creatorii de literatură, Ostaşii care păzesc Republica cu arma pe umăr, Cu inima şi sufletul tînăr, Matrozii care sub pavilion romănesc Pe mările şi oceanele lumii călătoresc. Tuturor, fericirea, sănătatea şi bucuria Din partea pionierilor din România. Inima noastră ar vrea să spună încă multe Şi-ar vrea ca toată Republica să o asculte, Lîngă dumneavoastră lumină Ungă lumină In România socialistă de pace şi cîntece plină. Dar vi rugăm să ştiţi că pornim mai departe peste omături Cu căldura inimii dumneavoastră alături Ne ducem pe la toţi oamenii cu uratul Cu sorcovitul şi semănatul Şi vi rugăm să transmiteţi ţării întregi După strămoşeştile datini şi legi Urarea noastră limpede, pionierească , Să trăiască, să-ntinerească şi ca toate livezile să-nflorească, Iubiţi conducători, rămîneţi cu sănătate, cu bine La Anul Nou care vine, Vom veni şi noi încă o dată Cu aceeaşi urare cinstită, fierbinte, curată — Cu buchete de flori şi cravate roşii cu tricolori. Un grup de colindători se în­dreaptă spre tovarăşul­ Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători şi îi sorcovesc. Solii copiilor de pe întreg pă­­mîntul românesc îşi reafirmă, în aceste clipe sărbătoreşti, ale tradi­ţionalelor urări de Anul Nou, ho­­tărîrea de a răspunde, prin stră­dania de zi cu zi, marii griji pe care partidul clasei muncitoare, întregul popor le-o acordă, de a se dedica cu toată fiinţa învăţăturii, de a continuă, cu demnitate şi dîr­­zenie revoluţionară, lupta generoa­să şi nobilă a partidului, de a-şi îndeplini cu cinste îndatoririle faţă de societate, faţă de prezen­tul şi viitorul României socia­liste. Adresindu-se pionierilor şi şcolarilor, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU le mulţumeşte, in cuvinte calde, pentru urările adre­sate partidului şi conducătorilor săi, poporului şi patriei socialiste. Doresc să vă mulțumesc, în nu­mele conducerii noastre de partid şi de stat, pentru urarea ce ne-aţi adresat-o nouă, partidului, poporu­lui. Urarea voastră, a micilor ce­tăţeni ai României socialiste, vii­torii constructori de mniine ai co­munismului, izvorăşte din inimile celor care s-au născut şi crescut pe pămintul înfloritor al României socialiste, încheiem un an in care voi, pio­nierii, copiii patriei noastre, aţi avut parte de multe satisfacţii. Alături de realizările măreţe ale muncitorilor, ţăranilor, intelectuali­lor şi voi aţi adus contribuţia voastră , pentru a face România tot mai bogată, tot mai frumoasă, pentru a face mai fericită viaţa fiecărui cetăţean al patriei. Măsurile luate de partid în acest an pentru sporirea simţitoare a alocaţiilor pentru copii s-au răs­­frînt pină la urmă in viaţa fiecă­ruia dintre voi, a fiecărei familii, a părinţilor voştri. Este o dovadă concretă a faptului că tot ceea ce înfăptuim şi vom înfăptui este în­chinat omului, fericirii şi bună­stării întregului nostru popor. Voi creşteţi in asemenea condiţii incit vă puteţi bucura de tot ceea ce se înfăptuieşte in patria noastră. Tot ceea ce ne propunem să realizăm in anul care vine şi în următorii ani ai cincinalului va face ca viaţa voastră, împreună cu a în­tregului nostru popor, să devină tot mai frumoasă, tot mai fericită. Au fost luate măsuri pentru ca Invăţămintul, şcoala să servească mai bine scopurilor făuririi omu­lui de miine, constructor al comu­nismului. Am avut deosebita sa­tisfacţie să constat, in şcolile pe care le-am vizitat, că toţi elevii, pionierii işi îndeplinesc in mod minunat îndatoririle lor şi, in pri­mul rind, se străduiesc să înveţe şi iar să înveţe, pregătindu-se pentru muncă, pentru viaţă, spre a fi demni făuritori ai socialismu­lui şi comunismului. Iată de ce, felicitîndu-vă pe voi, pe toţi pionierii, pe toţi copiii pa­triei noastre pentru felul in care voi învăţaţi şi Învaţă toţi copiii ţării, pentru străduinţa voastră de a vă ajuta părinţii, de a contribui prin muncă in diferite sectoare de activitate, pentru a face viaţa mai frumoasă, vă doresc, totodată, succese tot mai mari la învăţătură ! Să obţineţi numai şi numai note cit mai bune, şi vă însuşiţi şi o meserie din multiplele profesii care sunt baza dezvoltării societăţii ome­neşti, deci şi a societăţii noastre socialiste ! Să deveniţi cit mai pricepuţi in toate domeniile de ac­tivitate ! Multă fericire şi multă sănătate ! Şi, adresindu-vă aceste urări, do­resc, totodată, să urez familiilor voastre, părinţilor voştri, multă fe­ricire, muită sănătate cu prilejul Anului Nou. Şi anul viitor să îl încheiem cu rezultate tot mai bune in toate domeniile de activitate. Urarea care o facem acum — atît cea pe care voi ne-aţi adresat-o cit şi cea pe care noi v-o adresăm vouă, intregului popor — este ca noul an să ducă la noi succese în înflorirea patriei şi bunăstarea po­porului, să fie un an de consoli­dare a relaţiilor internaţionale ale României, de prietenie cu toate popoarele lumii, de pace în lume ! Cu multă însufleţire, cu vii şi pu­ternice aplauze primesc pionierii şi şcolarii cuvîntul secretarului ge­neral al partidului, cuvîntul celui mai iubit prieten şi celui mai sti­mat îndrumător al tinerei gene­raţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat îi invită apoi pe micii colin­dători în sediul Comitetului Cen­tral al partidului, unde li se oferă, aşa cum o cere datina străbună, mere şi covrigi, bomboane şi nuci. Cei veniţi cu Pluguşorul sunt îm­brăţişaţi cu dragoste. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer se fotografiază împreună cu copiii. Sunt imagini şi momente emoţionante, sunt amintiri scumpe, pe care pionierii şi şcolarii le vor păstra mereu vii în mintea şi in inimile lor.

Next