Satul Socialist, februarie 1972 (Anul 4, nr. 850-874)
1972-02-01 / nr. 850
PAGINA 2 La cea dinţii conferinţă pe ţară a secretarilor comitetelor comunale de partid şi a primarilor m-am revăzut cu un cunoscut pe care nu-l mai întilnisem de ciţiva ani. El este unul din cei mai vechi primari săteşti din ţară, om care s-a izbit de numeroase greutăţi şi a dobindit o mare şi profundă experienţă in activitatea sa. Ne-am făgăduit să ne scriem, să ne împărtăşim gîndurile şi, dacă se poate■ măcar cîtorva din cărţile sale poştale să le fac loc in gazetă, iată prima lui scrisoare : „E o frumuseţe strada principală din comuna noastră. E drept că şoseaua naţională trece pe-aici, asfaltată şi curată ca sticla, dar şi noi o întreţinem gospodăreşte. Am creat spaţii verzi, am văruit podeţele, am plantat pomi pe margini şi am construit trotuare din dale de beton. Plec de-aca- Nu nu pe uliţa lui merge primarul să şi sînt mîndru de vrednicia obştii şi de acurateţa acestei cărţi de vizită a satului meu. Merg de-acasă pină la primărie şi chiar în cele mai ploioase zile de toamnă ajung la servici fără strop de noroi pe încălţăminte. Ei, dar şi eu am păţit o ruşine. Cred că s-au vorbit dinainte, ca să-mi dea niţel peste nas. Adică, mă trezesc într-o zi cu un cetăţean de la marginea comunei că vine la primărie şi mă roagă să merg pină acasă la el. Plouase urât, vreo trei zile. Pe strada principală mergem noi doi bine. Pe strada următoare tot binişor mergem, dar cind am ajuns pe uliţa ăluia de mă chemase la el, m-am înnămolit. Ajung la cetăţean acasă (încă nu înţelegeam ce vroia de la mine) şi cetăţeanul care mă adusese acolo zice : „stai că problema aia pentru care te-am rugat să vii încoace nu-i la mine, ci la un cumătru al meu". Hai la el, iar pe-o uliţă lăturalnică, pe sub coasta unui deal. Noroi şi mai mare pe-acolo. Ajungem la cumătru şi, parcă erau vorbiţi, cumătrul zice : „îmi pare rău că băturăţi drumul de pomană pină aici, dar problema aia se află la vărul meu". Hai la el, pe altă uliţă cotropită de-un noroi pînă la glezne. Abia la vărul acela mi-am dat seama. Dar nu dintr-o dată, fiindcă cei trei mi-au spus într-un glas, cu un reproş bine întemeiat : „nu numai pe uliţa lui merge primarul". Mi-am însuşit critica. Acuma toate uliţele satului sînt aşternute cu pietriş şi nisip, şanţurile de scurgere sunt săpate îngrijit şi, ca un primar care se respectă, nu mi-e ruşine să trec pe ele". Pentru conf. PETRU VINTILA In cadrul activitaţilor industriale, la cooperativa agricolă din comuna Salcia, judeţul Mehedinţi, funcţionează şi o secţie de prefabricate din beton. Printre produsele mult solicitate se numără şi vazele de flori cu care vor fi împodobite marginile trotuarele i (Urmare din pag. 1 ) uă de instruire ştiinţifică şi culturală care corespunde mai bine unor aşezări maimici. Programul lor este mai redus, dar nu mai puţin ambiţios. Noi le vedem ca pe un nucleu de bază al instruirii ţăranilor cooperatori. Le vrem intr-adevăr o şcoală la care vin şi învaţă oameni mari — pînă la cele mai înaintate vîrste. Această iniţiativă are drept punct de plecare cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, care se referă la forme cit mai variate şi eficiente de activităţi cultural-educative. Cine va conduce aceste cursuri ? Intelectualii de pe cuprinsul comunei sau satului respectiv. Noi considerăm că, procedînd astfel, atingem două scopuri deodată : asigurăm lărgirea activităţii instituţiilor de cultură din sat, şi, în al doilea rînd, oferim intelectualilor înşişi posibilitatea de a-şi dovedi, într-un cadru organizat, capacitatea de a transmite într-o formă adecvată cunoştinţele lor în diverse domenii ale ştiinţei şi culturii. Se ştie că, încercînd să-i perfecţionezi pe alţii, te perfecţionezi pe tine însuţi. Cursurile au ca tematică problemele solicitate de oameni. De exemplu , altceva cer oamenii din comunele din şes şi altceva cei ce locuiesc la munte. în funcţie de aceste cerinţe, de specificul fiecărei localităţi se alcătuieşte şi programul. în perioada care a trecut, intelectualii din satele judeţului nostru au „prospectat" dorinţele şi opţiunile locuitorilor care îşi găsesc acum locul in planurile tematice ale universităţilor şi şcolilor comunale. — Sub ce alte forme işi mai aduc contribuţia intelectualii la viaţa spirituală a comunei ? — E timpul să vorbim despre societăţile culturale care au fost, în judeţul nostru, o creaţie atît a cooperatorilor, cit şi a intelectualilor. Medicii, profesorii, inginerii, învăţătorii nu sînt numai oamenii unei profesii şi specializări, ci şi direct activişti ai comunei. De curînd — 24 ianuarie — am avut o consfătuire a societăţilor culturale din judeţ, în cadrul căreia am analizat ceea ce s-a făcut pînă acum şi ce vom face în viitor. De aici a reieşit că este necesar să îmbunătăţim activitatea brigăzilor ştiinţifice pentru ca acestea să explice cu competenţă problemele ridicate de către oameni. E o problemă foarte importantă, pentru că de lărgirea orizontului de cunoştinţe al sătenilor depind succesele lor. în aceste acţiuni intelectualitatea din oraşe colaborează frecvent cu cea de la sate, scopul şi al unora şi al celorlalţi fiind, în fond, acelaşi : participarea activă a intelectualilor, indiferent de locul unde-şi practică meseria, la vastul program al partidului, al întregului popor de făurire a unui om multilateral dezvoltat, capabil să răspundă cu competenţă multiplelor solicitări ale construcţiei socialiste. DRUMURI SPRE ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ Contractul a fost încheiat fără multă vorbă : el, Constantin Stoicescu — de meserie electrician —■ s-a obligat să producă, în cadrul activităţilor industriale din cooperativa agricolă de producţie Chitila, bucşe de cauciuc, iar preşedintele Ion Trocan, ca şi şeful de sector din cooperativă, Vasile Milcu, au acceptat oferta. Nu i-a interesat în ce condiţii va lucra Stoicescu. Nu l-au întrebat ce instalaţii are, sau dacă oamenii pe care îi angaja sunt calificaţi. Şi astfel, electricianul a devenit, peste noapte, vulcanizator — specialist în cauciucărie — iar un şopron din curtea sa a devenit atelier. A fost instalat cazanul pentru aburi, ce urma să funcţioneze la presiuni înalte, fără supapă de siguranţă, fără manometru. Construit de Constantin Stoicescu, acest cazan — o improvizaţie — contravenea flagrant normelor pentru protecţia muncii şi constituia din pericol pentru cei care îl utilizau. Pentru vecini. Pentru trecătorii de pe stradă. Este evident că asigurarea protecţiei muncii, o obligaţie strict reglementată de lege, revenind conducătorilor de unităţi economice şi şefilor de sectoare — în speţă, preşedintelui I. Trocan şi tehnicianului V. Milcu — nu se realizează decit prin verificări, prin probe ale utilajelor şi prin examinarea profesională a lucrătorilor. Lipsa de timp, ipotezele privind eventuala calificare a muncitorilor — mai ales cînd aceasta nu rezultă din nici un act — nu pot justifica ignorarea preocupărilor faţă de prevenirea accidentelor de muncă. Şeful de secţie, Vasile Milcu, n-a aflat decit tîrziu că în atelierul de cauciucărie se perindă lucrători angajaţi după bunul plac al lui Constantin Stoicescu, care nu au nici un fel de pricepere în manevrarea instalaţiei de abur sub presiune. Şi într-o zi, a avut loc explozia. Patru oameni au fost grav răniţi şi clădirea avariată. Placa superioară a cazanului, aruncată de puterea exploziei, a străpuns acoperişul unui imobil căzînd la numai 20 cm de patul în care se afla un copil. Suportul metalic al matriţei, propulsat de explozie, a căzut într-o curte vecină, la mai puţin de un metru de o persoană care se afla acolo.Ne ocupăm, în acest articol, de consecinţele deosebit de grave ale nerespectării normelor legale privind protecţia muncii. Dar accidentul petrecut în secţia de cauciucărie a cooperativei agricole din Chitila aduce în prim plan şi alte încălcări flagrante ale reglementărilor privind organizarea activităţilor industriale, abateri de care ziarul nostru se va ocupa în mod deosebit. în primul rînd, este vorba de faptul că preşedintele Ion Trocan a avizat înfiinţarea unei secţii ce folosea, ca materie primă cauciucul. Or, una din raţiunile înfiinţării activităţilor industriale în cooperativele agricole constă în valorificarea superioară a resurselor de materii prime proprii. Este cauciucul una din materiile prime proprii de care dispune cooperativa agricolă din Chitila ? Evident, nu. Apoi, faptul că in secţia de cauciucărie lucrau numai muncitori din afara cooperativei şi nu cooperatori, reprezintă o altă încălcare a reglementărilor în vigoare). Nerespectarea legii şi imprudenţa au constituit cauzele unui alt accident de muncă, produs în atelierul de tîmplărie din cooperativa agricolă Ciupa, judeţul Argeş. Lucrătorul Gh. Manea, aflat în stare de ebrietate, a fost lăsat să lucreze la un fierăstrău circular. Imprecizia manevrelor sale a avut ca rezultat un accident grav. Precizăm că preşedintele cooperativei agricole, Toma Neagu, a fost informat în legătură cu starea în care se afla circularistul Manea, dar n-a făcut altceva decit să spună : „îl priveşte". — De altfel susţine preşedintele Neagu, şi altădată a lucrat cu circularul, deşi băuse. Nu credeam că o să se întîmple aşa ceva... Nici Adalbert Szabó, directorul Asociaţiei intercooperatiste pentru construcţii şi reparaţii din Odorheiul Secuiesc, judeţul Harghita, nu şi-a închipuit că tînărul acela, Orbán Domocoş, care nu ştia nici măcar ce este acela un circular, are să se accidenteze, aşa incit a avizat angajarea lui, fără să-i pretindă nici o calificare, fără să verifice, anterior încadrării lui în secţie, dacă a fost măcar instruit. Şi imprudenţa şi-a cerut tributul , accidentul de muncă a avut loc. Trebuie precizat faptul că, în general, aşa cum rezultă şi din exemplele prezentate, asigurarea protecţiei muncii în atelierele cooperativelor agricole nu impune nici investiţii, nici elaborarea de sisteme complexe, care să depăşească posibilităţile unităţilor. Cu rare excepţii, este vorba doar de efectuarea unor verificări profesionale, care să releve priceperea celor angajaţi în utilizarea instrumentelor sau maşinilor la care lucrează şi de evitarea unor improvizaţii în instalarea utilajelor. Aceste obligaţii sunt reglementate, fără posibilitate de echivoc, prin dispoziţii legale, aşa incit scuze ca, de pildă, „n-am ştiut, n-am înţeles, n-am avut timp", se exclud prin însăşi inconsistenţa lor. AL. SOLOMONESCU GH. GHIRBA inspector în Ministerul Muncii . In activităţile industriale din unele cooperative agricole se vorbeşte de protecţia muncii, dar se uită aplicarea ei .VVW A^AA/VvVV'^rV* A/VWVVVWVWWVVWWWVV\VVVVVV» Miercuri 2 februarie PROGRAMUL I : 6,00 Muzica şi actualităţi. 7,00 Radiojurnal. 8,00 Sumarul presei. 9,30 Viaţa cărţilor (reluare). 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Interpreţi ai muzicii populare munteneşti. 10,30 Vreau să ştiu (emisiune de ştiinţă şi tehnică pentru şcolari). 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Melodii cunoscute. 11,15 Consultaţie juridică. 12,00 Discul zilei : Cristophe. 12,30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Avanpremieră cotidiană. 13,30 — 100 de legende româneşti. 14,40 Muzică populară. 15,00 Buletin de ştiri. 15,05 Creştere şi eficienţă economică. 15,30 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,15 Cîntece de Gheorghe Bazavan. 16,30 Muzică uşoară. 17,00 Antena tineretului... dezbate. 17,30 Concert de muzică populară. 18,00 Orele serii. 20,05 Zece melodii preferate. 20,40 Din înregistrările lui Fănică Luca. 20,55 Ştiinţa la zi. 21,00 Revista şlagărelor. 21,30 Bijuterii muzicale. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22,30 Concert de seară. 24,00 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II :6,00—8,05 Program muzical de dimineaţă. 6,05 Buletin de ştiri. 7,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 8,05 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 9,00 Prelucrări corale. 9,30 Buletin de ştiri. 9,35 Orchestra Ansamblului folcloric „Ciprian Porumbescu" din Suceava. 10,35 Muzică uşoară. 11,30 La microfon Pompilia Stoian, Johnny Dorelli, Puica Igiroşeanu, duetul vocal Dagmar Friederich şi Siegfried Uhlenbrock. 11,55 Ştiinţa la zi. 12,00 Buletin de ştiri. 12,03 Avanpremieră cotidiană. 12,15 Din cîntecele şi dansurile popoarelor. 12,30 Muzică uşoară. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Din viaţa de concert a Capitalei. 14,00 Buletin de ştiri. 14,05 Muzică populară. 14,30 Cartea ştiinţifică. 15,00 Muzică uşoară cu Enrico Macias. 15,20 Cîntece şi jocuri populare interpretate de Maria Badiu şi Nicolae Pleşa. 15,30 Radioşcoală. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteorutier. 16,50 Pe teme medicale. 17,00 Buletin de ştiri. 17,05 Balade, cîntece şi jocuri populare. 19,05 Melodii de estradă 9,00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. 9,05 Teleglob. Orele Şanhaiului (reluare). 9,25 Prim plan : Maria Spiridon (reluare). 10,00 Curs de limba franceză (I). 10,30 Teatru. Zestrea (reluare). 12,20 Telejurnal. 15,30 Teleşcoală. 17,30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Avanpremieră. 17,35 O viaţă pentru o idee — emisiune pentru copii. 18,05 Publicitate. 18,10 Timp şi anotimp în agricultură. 18,40 La poalele Tîmpei. Melodii populare interpretate de Marilena Criveanu, Rozalia Oprea, Cornelia Tudorică, surorile Fircea, Radu Dorel, Ion Corcodel. 19,00 Oameni şi fapte. Misiune specială. 19,10 Tragerea pronoexpres. 19,20 1001 de seri 19,30 Telejurnal. 20,10 Telecinemateca : Casa de la răscruce. 21,40 Oraşul de pe Bîrzava: Reşiţa. 22,10 Interpretul săptămânii. Angela Moldovan. 22,30 24 de ore. TELEVIZIUNE ŞI ADIO SATUL SOCIALIST In masivul Bucegi alb poem in atm Nr. 850 IVSarti 1 februarie CITITORII SEŞI CINE DESCURCĂ IŢELE? Pe şoseaua Deva- Simeria, faţă in fată cu complexul de sere de la Sintandrei, se află în construcţie, încă din vară, o staţie de autobuze. Nimic de zis, ideea a fost foarte bună, avînd în vedere că aici se urcă muncitori de la complexul de sere, cetăţeni din comuna Sintandrei şi alţi călători. Deci, este suficient trafic pentru ca staţia să fie utilă. Numai că nenorocul constă în faptul că lucrările au stagnat îndată după ce a fost montat scheletul metalic, iar cei cărora le-a fost încredinţată spre executare lucrarea — muncitorii de la „Munca colectivă" din Simeria — au uitat de staţie spunind că nu unitatea lor, ci I.G.C.L. Simeria trebuie să execute lucrările. Cei doi constructori aruncă vina de la unul la altul, aşteptind probabil vara ca pe pasageri să-i mai ardă şi soarele, căci ploaia şi frigul i-au bătut destul. Cineva trebuie, totuşi, să descurce iţele. C. DĂIAN, Şeuleşti jud. Hunedoara UNII CU FOLOSUL, ALŢII CU PONOSUL Fiul meu, Aurel Mirişan, a lucrat pină în octombrie 1971 ca tractorist necalificat la întreprinderea de prefabricate din Ulmeni, judeţul Maramureş. Apoi a fost recrutat de către Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii din aceeaşi localitate, urmînd a fi trimis pentru un curs de scurtă durată la o şcoală de mecanizatori agricoli. Prin decembrie 1971 s-a reîntors la unita ■ tea care l-a trimis la şcoală, respectiv la S.M.A. Ulmeni. Dar, deoarece aceasta nu i-a cerut transferul de la întreprinderea unde lucrase pină în octombrie, pe timpul şcolarizării n-a primit alocaţia de stat pentru cei 3 copii pe care o are. Cind şi-a cerut drepturile, conducerea S.M.A. a recunoscut greşeala pe care a comis-o, dar a spus că e prea tirziu pentru a o repara. Cum s-ar spune, unii greşesc şi alţii trag ponoasele. VASILE MIRIŞA satul Mincu, cor. Ulmeni, jud. Maramureș EU AM PLĂTIT PANTOFII CINE-MI PLĂTEŞTE PINGELELE? La începutul lunii decembrie mi-am comandat o pereche de pantofi la atelierul de cizmărie din comuna Bozovici. Mi-au luat măsura, i-am plătit şi urma să-i ridic tot în luna decembrie, pe ziua de 23. Dar pantofarul nu s-a ţinut de cuvînt. De cinci ori am străbătut drumul de acasă pînă la Bozovici şi înapoi. Am rupt o pereche de pingele pînă ce am reuşit să-mi fac o pereche de pantofi noi. De ce oare nu îşi respectă aceşti oameni cuvîntul ? Pun clienţii să bată drumurile zeci de kilometri pentru o pereche de pantofi. ION MIHAI comuna Eftimie Murgu, județul Caraş-Severin STAREA VREMII Timpul probabil pentru 1 februarie 1972 , vremea continuă să se răcească în toate regiunile. în estul ţării, la noapte, temperatura va fi cuprinsă între minus 18 şi minus 10 grade, local mai coborîtă in Moldova, iar în cursul zilei maximele vor oscila între minus 8 şi zero grade. în celelalte regiuni minimele vor fi cuprinse intre minus 10 şi zero grade, iar maximele între minus 4 şi plus 4 grade. Cerul va deveni variabil în nord-estul ţării, unde ninsorile vor slăbi, iar în rest cerul se va menţine mai mult acoperit, şi vor cădea precipitaţii, mai ales sub formă de ninsoare. Timpul probabil pentru 2, 3 şi 4 februarie, vreme friguroasă, cu nopţi geroase, mai ales în jumătatea de est a ţării. Cerul va fi mai mult acoperit. Vor cădea ninsori temporare. Vîntul va mai prezenta intensificări la început în Moldova, Dobrogea şi Bărăgan, apoi va slăbi treptat. în nordul Moldovei şi estul Transilvaniei temperatura va cobori pe alocuri, pină la minus 20 de grade. în rest, minimele vor fi cuprinse între minus 16 şi minus 6 grade, iar maximele între minus 9 şi plus un grad. ^aaaaaaaa^aaaaaaaaaaaaaaaaaaa^s CUI ÎNCREDINŢĂM AVEREAP în cuvîntarea sa la Plenara din 3—-5 noiembrie 1971, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat faptul că toţi cetăţenii patriei trebuie educaţi in spiritul eticii şi echităţii sociale, că trebuie luptat împotriva influenţei moravurilor burgheze care se mai manifestă în primul rînd prin atitudinea faţă de proprietatea socialistă ; furturile, delapidările, sustragerile de orice fel lovesc în interesele tuturor oamenilor muncii, sunt acte ostile construcţiei socialiste. Iată pentru care motiv organele şi organizaţiile de stat şi obşteşti, toţi cetăţenii ţării au îndatorirea patriotică de a contribui la apărarea, întărirea şi dezvoltarea avutului obştesc. Trebuie ca fiecare dintre noi să veghem ca retribuţia fiecărui membru al societăţii noastre să fie egală cu calitatea şi cantitatea muncii pe care o depune în folosul societăţii. Marea majoritate a cetăţenilor patriei noastre, dînd dovadă de un lăudabil simţ al datoriei, al corectitudinii şi probităţii, depun eforturi susţinute pentru apărarea şi dezvoltarea avutului obştesc. Din păcate, mai sunt unii care nu se mulţumesc cu retribuţia ce li se cuvine. Minaţi de tendinţa de înavuţire pe căi ilicite, aceştia îşi însuşesc din valorile materiale ce li se încredinţează spre gestionare sau administrare. In acţiunile îndreptate împotriva acestor apucături, un rol de seamă revine şi dreptului socialist, care reglementează dreptul de proprietate, arată căile de recuperare a pagubelor provocate avutului obştesc şi sancţionează pe aceia care îi aduc prejudicii. Să cunoaştem şi să folosim, deci, legea pentru a-i face pe toţi să înţeleagă că numai munca este izvorul bunei stări şi al fericirii tuturor. Legile statului nostru pedepsesc pe cei vinovaţi de încălcarea ordinii sociale. Noi nu aprobăm pe infractor şi nu acceptăm faptele antisociale comise de el, facem totul ca, pedepsindu-l potrivit gravităţii faptei comise, să-l ajutăm să se îndrepte. Practica a demonstrat că sînt uneori cazuri cînd legea este ignorată, cînd sînt încălcate principiile eticii şi echităţii sociale şi cînd se neglijează luarea celor mai elementare măsuri pentru apărarea avutului obştesc. De pildă, consiliul de conducere al cooperativei agricole din Răcăjdia (Caraş-Severin), deşi cunoştea că lui Ion Bufan îi plăcea să consume alcool, totuşi i-a încredinţat funcţia de casier. Recent, sus-numitul s-a deplasat la Banca de stat, filiala Oraviţa, de unde a ridicat 42 644 lei, pentru a achita drepturile de pensie ale cooperatorilor. De la bancă, Ion Bufan a mers la restaurant, consumind o mare cantitate de alcool, pe care a plătit-o din banii cooperatorilor pensionari. In cele din urmă, s-a hotărît să plece la tren, dar după ce a ajuns în compartimentul unui vagon, a lăsat servieta pe bancă și a plecat la restaurantul gării. Cînd s-a întors, servieta lipsea. După meticuloase cercetări, organele statului au găsit servieta cu bani, dar lipsea suma de 8 000 lei. Desig că Ion Bufan îşi va primi pedeapsa pentru neglijenţa de cai a dat dovadă, ca şi pentru sume însuşite, pentru a plăti băutul dar astfel de fapte puteau fi er tate dacă se aveau în vedere antcedentele sale. Un alt aspect, tot atît de păgubtor, pentru avutul obştesc, este siperficialitatea cu care unii coope ratori îşi îndeplinesc sarcinile iicredinţate de consiliul de condicere. Spre exemplu, Nicolae Dumiru, cioban la cooperativa agrico din Dragalina, judeţul Ialomiţa,bişnuia deseori să coboare la bufetul din comună, iar oile le inchdea la stînă, lăsîndu-le fără nici pază. ’ într-o zi, oile fiind flămînde, ieşit din ţarc şi au intrat într-i lan de lucerna. Urmarea ? Un număr de 53 de oi au pierit. In ace fel, Nicolae Dumitru a adus cooperativei o pagubă bănească impozantă, dar care, cum era şi firea i-a fost imputată şi reţinută veniturile pe care urma să le ridic de la cooperativă. De asemenea, Ion Bălan, pază la cooperativa din Fîntînele, judeţ Bacău, pus să păzească porumbi, după ce a făcut focul în faţa coibei, a piecat acasă să... bea ap Flăcările focului s-au extins muntii la cocenii din apropiere apoi la porumbul-ştiuleţi. Cu tot intervenţia cooperatorilor, focul mistuit şi vagoane de porumb ştiileţi. O pagubă importantă, care fi suportată — în măsura posibil taţilor — de Ion Bălan, care şi-a făcut datoria. în prezent, este cercetat pentru activitatea neglijentă, urmind să răspundă penal. Din cele cîteva exemple se pot observa cu uşurinţă cit de nu contează luarea măsurilor de privenire a unor pagube în dour avutului cooperatist. Consiliilor - conducere ale cooperativelor agrcole le revine, evident, datoria elimentară de a-i verifica deosebit , atent pe cei cărora li se încredințează mînuirea sau paza bunurile obștii. VICTOR POPESCU procuror Reînnoiţi-vă abonamentul la ziarul SATUL SOCIALIST Abonamentele se primesc la toate oficiile şi agenţiile P.T.T.R. de la oraşe şi sate, factorii poştali, difuzorii de presa din întreprinderi, instituţii şi întreprinderi agricole de stat.