Satul Socialist, februarie 1972 (Anul 4, nr. 850-874)

1972-02-01 / nr. 850

Mr. 850 Marți 1 februarie „Stă în puterea noastră să, producem mai mult, să livrăm la fondul central cantităţi mai mari de produse agricole" — Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de către adunările generale ale ţăranilor cooperatori — D­e la un capăt la altul al ţării, în aceste zile, cei ce muncesc pe ogoare îşi fac cu responsabilitate bi­lanţul activităţii pe anul care s-a încheiat şi sta­bilesc jaloanele anului aflat în curs de desfăşurare. Pretutindeni, adunările generale ale cooperatorilor pri­lejuiesc temeinice analize ale felului în care s-a mun­cit pentru dezvoltarea avutului obştesc, precum şi o puternică mobilizare a tuturor forţelor în vederea a­­tingerii unor ţeluri noi, ambiţioase, menite să ducă la sporirea continuă a rodniciei ogoarelor, la creşterea neîncetată a aportului agriculturii noastre la dezvolta­rea întregii economii naţionale. Optimismul şi hotărirea în acţiune a milioanelor de­ ţărani cooperatori îşi găsesc o expresie concentrată in angajamentele însufleţite luate în întîmpinarea celui de-al doilea Congres al Uniunii Naţionale a Coopera­tivelor Agricole de Producţie. Acestea exprimă anga­jarea intensă, cu toate forţele, la ampla acţiune de desecări, extinderea irigaţiilor şi combaterea eroziunii solului, pregătirea temeinică a campaniei agricole de primăvară, însufleţite telegrame adresate de cooperatori Comi­tetului Central al Partidului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, consemnează sentimentele de adîn­­că recunoştinţă ale ţărănimii cooperatiste pentru mă­surile luate de conducerea partidului şi statului în sprijinul dezvoltării agriculturii, hotărirea unanimă a cooperatorilor de a acţiona cu exigenţă pentru spori­rea producţiei agricole, contribuind astfel într-o şi mai mare măsură la avântul întregii noastre economii, la înflorirea satului românesc. „Cu deplină recunoştinţă pentru măsurile adoptate de conducerea partidului în frunte cu dumnea­voastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu — se spune în telegra­ma membrilor cooperativei agrico­le BOLDEŞTI-SCAENI, din jude­ţul PRAHOVA — vă transmitem mulţumirile noastre pentru spriji­nul deosebit acordat de Partidul Comunist Român, la care răspun­dem prin angajamentul de a depăşi veniturile băneşti cu 70 000 lei, de a reduce cheltuielile materiale cu 40 000 lei şi de a iniţia defrişarea, prin muncă patriotică, a unei su­prafeţe de 2 ha teren, ocupată cu boscheţi şi tufişuri. De asemenea, vom contribui la fondul de soli­daritate internaţională cu 5 000 kg grîu şi 4 000 kg cartofi. Punînd la baza întregii noastre activităţi documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 şi indicaţiile date de dumneavoas­tră la Consfătuirea cu secretarii comitetelor de partid şi primarii comunelor, vă asigurăm, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom pre­cupeţi nici un efort pentru ca anul 1972 să constituie un an cu rezul­tate superioare în cooperativa noas­tră." In telegrama trimisă de aduna­rea generală a membrilor coope­rativei PETREŞTI, judeţul SATU­­MARE, se spune printre altele : „Aplicînd indicaţiile date de dum­neavoastră cu ocazia­ vizitei făcute în unitatea noastră în anul 1970, în vederea obţinerii unor recolte bogate şi introducînd sistemul de retribuire a muncii în acord glo­bal, cooperativa noastră a obţinut rezultate bune în anul 1971, reali­­zînd depăşiri la toţi indicatorii de plan. Vă raportăm că faţă de 20 261 453 lei valoarea producţiei globale planificate am realizat 27 705 726 lei, ceea ce face ca uni­tatea noastră să se numere printre primele cooperative din judeţ. In cadrul adunării generale am hotărît ca, pentru anul 1972, să de­păşim producţia planificată la ce­reale cu 5 la sută, la legume cu 5 la sută, la lapte cu 10 la sută, la carne de porc cu 10 la sută şi la ouă cu 5 la sută, contribuind prin aceasta la predarea unor cantităţi sporite de produse agro-alimentare la fondul centralizat al statului." Coperatorii din comuna MOVI­­LENI, judeţul IAŞI, raportează conducerii de partid că rodul mun­cii pe anul 1971 a cooperatorilor, a mecanizatorilor şi specialiştilor, s-a concretizat prin rezultate mult su­perioare anilor precedenţi. Ei au realizat la cultura griului 2 824 kg la ha, la cultura porumbului 5,128 kg la ha, la sfecla de zahăr 32 500 kg la ha, la struguri 10 400 kg la ha ; în sectorul zootehnic s-au ob­ţinut 2 390 litri lapte pe cap de vacă furajată, iar planul de carne a fost depăşit cu 107 tone. Menţionîn­­du-se aceste succese, în telegrama cooperatorilor din Movileni se spu­ne, în continuare : „Sîntem conştienţi că realizările noastre sînt rezultatul grijii­­ pă­rinteşti pe care partidul şi statuii o poartă agriculturii cooperatiste, ţărănimii. Analizînd posibilităţile de care dispunem, ca urmare­­a sprijinului permanent ce ni s-a a­­cordat, adunarea generală a hotă­rît punerea în practică a unor mă­suri organizatorice şi tehnice me­nite să ducă la depăşirea produc­ţiei planificate şi astfel să livrăm în anul 1972, în plus faţă de con­tract, produse din care să reali­zăm 1,5 milioane lei. Asigurăm Co­mitetul Central, pe dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că membrii cooperativei, mecaniza­torii şi specialiştii din comuna Mo­vileni nu-şi vor precupeţi eforturi­le pentru a contribui la înfăptuirea neabătută a programului de dez­voltare şi modernizare a agricultu­rii noastre." „Asigurăm Comitetul Central al partidului, pe dumneavoastră tova­răşe secretar general — se spune în telegrama cooperatorilor din GIRLICIU, judeţul CONSTANŢA — că în lumina indicaţiilor preţi­oase date cu privire la permanenta creştere a avuţiei cooperativelor, a întăririi şi dezvoltării lor econo­mice, cu sprijinul neprecupeţit a­­cordat de stat pentru realizarea planului de producţie, ne angajăm să muncim hotărît spre a rea­liza toţi indicatorii de plan la pro­ducţia vegetală şi animală şi să valorificăm peste plan 874 tone produse din sectorul vegetal şi 11,6 tone produse din sectorul zooteh­nic, obţinînd astfel venituri supli­mentare în valoare de 689 000 lei". Entuziaste angajamente au fost luate şi de membrii cooperativelor agricole din comuna Sînpetru, ju­deţul Braşov, şi Tg. Secuiesc, jude­ţul Covasna, care au fost distinse recent cu „Ordinul Muncii" clasa I, pentru recoltele mari de cartofi realizate în 1971. In telegrame adresate Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului, Nicolae Ceauşescu, se exprimă cele mai căl­duroase mulţumiri pentru înaltele distincţii primite şi se arată că a­­cestea constituie un puternic sti­mulent pentru dezvoltarea acestor unităţi. „Ţăranii cooperatori, tehnicienii, inginerii şi mecanizatorii români şi germani — se spune în tele­grama Comitetului de partid din comuna SINPETRU — muncind înfrăţiţi, raportează că rezultatele pe anu­l 1971 au fost rodnice, mulţi indicatori fiind depăşiţi. Răspun­­zînd Chemării adresate de C.A.P. Harman tuturor cooperativelor din Ţara Birsei, ne angajăm să păstrăm cu cinste distincţia primită, depă­şind producţia planificată la grîu cu 100 kg la ha, la cartofi — cu 500 kg la ha, la sfecla de zahăr — cu 2 000 kg la ha. Din producţiile sporite pe care ne propunem să le realizăm, vom livra la fondul de stat peste plan 120 tone cartofi, în­treaga cantitate de grîu şi orzoaică obţinută peste plan şi 100 tone le­gume. Vă asigurăm, tovarăşe Nicolae Ceauşescu — se spune în telegramă — că nu vom precupeţi nici un e­­fort pentru realizarea angajamen­telor luate în acest an". „Conferirea Ordinului Muncii clasa I—se arată în telegrama Co­mitetului de partid şi a ţăranilor cooperatori din TG. SECUIESC — constituie un stimulent ca în vii­tor să ne perfecţionăm şi mai mult munca în vederea obţinerii unor producţii şi mai mari, reali­­zind şi depăşind toţi indicatorii din planul de producţie. Astfel, vom livra la fondul de stat cu 2 000 kg mai mulţi cartofi de pe fiecare din cele 310 ha, faţă de a­­nul trecut. Vă asigurăm, tovarăşe secretar general, că nu vom precupeţi nici­­un efort pentru a spori contribuţia noastră la aprovizionarea popu­laţiei, participind astfel la făuri­rea societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate în scumpa noastră patrie " Republica Socialistă Ro­mânia". ®a în fim­are liftogrum de nutreţ­­ Anul acesta, cooperativele agri­cole din judeţul Iaşi şi-au înscris în plan importante sarcini pri­vind sporirea efectivelor de ani­male, creşterea producţiei, livrarea unor mari cantităţi de produse animaliere la fondul de stat. înde­plinirea acestor obiective este con­diţionată de adoptarea şi respec­tarea riguroasă a unor măsuri pri­vind gospodărirea judicioasă a fu­rajelor existente, astfel incit din fiecare kilogram de nutreţ să se obţină o producţie maximă posi­bilă de carne şi lapte. Cum stau lucrurile, în această privinţă, în cooperativele agricole ? In multe unităţi, în care consiliile de conducere, specialiştii, coopera­torii au acţionat cu răspundere, cu spirit, gospodăresc, au fost depo­zitate în parcurile de furaje can­tităţi îndestulătoare de suculente, fibroase, grosiere. Dovedind şi acum aceeaşi preocupare pentru obţinerea unor producţii cit mai mari, crescătorii de animale de la Bălţaţi, Tătăruşi,­­Bivolari, Heleş­­teni şi din numeroase alte coopera­tive agricole se străduiesc să folo­sească cit mai raţional stocurile de furaje, administrîndu-le în raţii echilibrate, în stare preparată după NE din program riguros întocmit, evitînd risipa etc. Nu ne vom opri în ar­ticolul de faţă asupra acestor si­tuaţii, bine cunoscute, de altfel, în judeţul Iaşi, ci asupra unui alt caz. Acela al fermei zootehnice de la Holboca, unde au intrat în iarnă un număr de 880 de taurine şi 1 200 de ovine. Spunem că ,,au in­trat" pentru că, în cazul în care nu se vor lua măsuri energice, ime­diate, pentru întreţinerea şi fura­jarea corespunzătoare a animale­lor, este greu de spus cine vor ajunge pînă la primăvară. Despre ce este vorba ? Mai întîi, o preci­zare : deşi anul trecut au existat condiţii dintre cele mai bune pen­tru producţia agricolă, pentru strîn­­gerea unor cantităţi mari de fu­raje, la această dată, balanţa de nutreţuri a fermei prezintă mari deficite la principalele sortimente. Practic, există acum numai 1 000 tone de siloz, 360 tone de fin şi 480 tone de paie. — Cum veţi proceda pentru ca producţia să nu sufere ? — o între­băm pe ing. Luiza Băncescu, şefa fermei. — Vom face economii — ni se răspunde. Am întocmit raţii for­mate din 2 kg fin, 10 kg siloz, plus MĂCAR paie, coceni şi borhot de sfeclă pe care-1 ridicăm zilnic de la fa­brică. Dacă vom respecta aceste raţii, nutreţurile ne vor ajunge. Atît cu privire la „existenţa" ra­ţiilor, la „respectarea" lor, cit şi la „economii", ne-am convins vizi­­tînd grajdurile fermei. Despre raţii — nici vorbă în iesle nu erau de­cit paie de grîu. Nutreţurile sunt la discreţia îngrijitorilor. Nimeni nu controlează cum se folosesc. Firul de lucernă este risipit peste tot, prin grajduri, călcat în picioare de vite şi amestecat cu noroi. Chiar şi pe acoperişul unui grajd am ..descoperit" înşirate cantităţi apreciabile de fîn, spulbe­rat de vînt, alterat din cauza pre­cipitaţiilor. Toate acestea sub pri­virile indiferente ale îngrijitorilor Dacă vom adăuga câ nici un nu­treţ nu se toacă, nu se prepară, tabloul apare complet. — Dat fiind că dispuneţi de nu­treţuri puţine, cu atît mai necesar este să le folosiţi în stare prepa­rată — ne adresăm şefei de fermă. — Aşa avem de, gînd. Vom re­para moara cu ciocănele şi îi vom aduce unele modificări, în vederea măcinării fibroaselor. Dacă am reuşi să procurăm o tocătoare tip „Energia", ar fi foarte bine ! Aşadar, există o moară cu cio­­cănele — care nu se foloseşte. Există şi o tocătoare, dar se aşteap­tă să se procure alta. Nu vom încheia prezentarea si­­tuaţiei de la Holboca fără a amin­ti că această fermă nu a realizat în 1971 decit 1 000 de litri de lapte pe cap de vacă furajată. Cu mult prea puţin faţă de posibilităţile şi condiţiile de care dispune. Cauzele sunt lesne de înţeles dacă analizăm modul în care se lucrează aici, spre exemplu, în această perioadă. Deşi dispunem de nutreţuri puţine, nici stocurile existente nu sunt folosite gospodăreşte. Ce ar trebui făcut pentru reme­dierea acestei situaţii ? Mai întîi, consiliul de conducere, împreună cu şefa fermei, să stabilească de urgenţă un program special de măsuri pentru zootehnie, a căror aplicare să înceapă imediat: sta­bilirea unor raţii pentru fiecare categorie de animale; punerea în stare de funcţionare a mijloace­lor de tocare ; organizarea prepa­rării furajelor; instituirea unui control permanent asupra modu­lui de administrare a nutreţ­uri­lor etc. Şi, pentru că ne aflăm în perioa­da de pregătire a producţiei de furaje a anului 1972, este necesar ca de pe acum să se acţioneze pentru a nu se repeta, şi la iarna viitoare, neajunsurile constatate acum. Avem în vedere stabilirea unei structuri adecvate a culturi­lor, alegerea celor care dau canti­tatea cel mai mare de substanţe nutritive la hectar, asigurarea se­minţelor necesare. Dat fiind faptul că nu numai la Holboca, ci şi în alte ferme se ma­nifestă grave deficienţe în ceea ce priveşte folosirea furajelor — la Bosia, de exemplu, unde şefa de fermă, ing. Elena Dragomir, din cauza navetei, nu are timp, între ora 9 cînd vine şi ora prînzului, cînd pleacă, să se ocupe de aceste probleme — considerăm că este necesar ca direcţia generală agri­colă a judeţului să analizeze aceste situaţii, să acorde unităţilor amin­tite un sprijin imediat, concret, e­­ficient. I. SACHELARIE coresp. „Satului socialist" Al DESTUL, NU RISIPI! ! SATUL SOCIALIST Storobăneasa. Comună mare, de şes, cu uliţe largi, cu multe case noi. Adunarea generală a cooperato­rilor fusese convocată pentru ora 10, dar oamenii veniseră mai de dimineaţă şi stăteau de vorbă. — Şi Islazul e în Teleorman. Cum de s-au făcut acolo aproape cinci mii de kile de porumb la hectar, iar la noi doar jumătate ? — Islazul, ca Islazul, e chiar pe malul Oltului, dar ce zici de Talpa ? E-n partea spre Videle, pe unde au răsărit sondele. Clisă e pămîntul tălpenilor, dar" l-au făcut mai darnic, au cules cu vreo 300 de kilograme mai mult po­rumb la hectar decit noi. Cine mi-a spus ? Finul Panait, care s-a în­surat cu o fată de acolo. — Ce să mai vorbim de cei din marginea judeţului, hai să privim mai bine peste gardul vecinilor din Smîrdioasa ! Au acelaşi pămînt ? Au. Sínt tractorişti buni şi la ei şi la noi ? Sínt. Ştiţi la fel de bine că aceleaşi ploi au căzut şi colo şi colo... Şi totuşi ei au ieşit mai în cîştig. Cum, măi frate, cum ? Că-ţi vine aşa un năduf... Cu asemenea gînduri au intrat oamenii în adunarea generală. Cu ciuda că au fost întrecuţi nu nu­mai de vecini, ci chiar de alţii cu condiţii mai vitrege, dar şi cu tăria de a-şi cîntări critic şi auto­critic munca de peste an, de a trage învăţămintele cuvenite pen­tru 1972. „Faptul că ne-au luat-o alţii înainte — se sublinia în darea de seamă — ni se datoreşte nouă, tu­turor, fiindcă deşi ne-am propus să lucrăm în acord global pe echipe, grupe de familii sau indi­vidual, am preferat că muncim „la grămadă“. Participanţii la adunarea gene­rală au subscris doar în parte la această afirmaţie, arătînd că vina nu este a tuturor deopotrivă ; dacă consiliul de conducere ar fi clarificat — cum a făcut-o acum — toate problemele legate de a­­plicarea acordului global, alta ar fi fost situaţia. ’ —■ De astă dată, când ştim a­­mănunţit ce sarcini ne revin, spu­nea Florea Jigă, cooperator în ferma nr. 1, cînd fiecăruia îi este limpede că dacă va lucra mai bine şi va produce mai mult în aceeaşi măsură îi va creşte cîştigul, vom ieşi pe ogor cu tragere de inimă. — Şi cu mai multă răspundere ! a continuat firul discuţiilor Ilie Gheorghe, şeful secţiei de mecani­zare. Fiind repartizaţi pe forma­ţii de lucru, alta va fi în acest an legătura noastră, a mecanizatori­lor, cu cooperatorii. Păi, spune­­ţi-mi dumneavoastră, cei ce lu­craţi la cîmp, o să mai treceţi cu vederea cînd taie cultivatorul vreo plantă ? Dar noi, tractoriştii, venin mai admite celor ce prăşesc manual să mai lase vreo buruiană pe rînd ? Nicidecum. Deopotrivă interesaţi să obţinem recolte mari, vom pune capăt lucrului de mîn­tuială ! In cadrul dezbaterilor s-a scos în evidenţă şi uri alt element sti­mulator al acordului global. — Ne vom alege ca griul de neghină, cei harnici de cei leneşi, cei cinstiţi de cei cîţiva „mină lunga", care ne-au făcut satul de ruşine — sublinia în cuvîntul său­ cooperatorul Gheorghe Dogaru din ferma nr. 2 — căci munca de-a valma a fost mai rea ca seceta. Nu vom mai tolera lenea, lucrul făcut de mîntuială, necinstea. Pe cei care atentează la avutul obştesc să-i trimitem să dea socoteală în faţa legii! însuşindu-şi acest punct de ve­dere înaintat, adunarea generală a cerut consiliului de conducere să găsească cele mai potrivite me­tode de combatere a mentalităţii celor ce vor să obţină cîştiguri fără muncă, să intensifice activi­tatea politică educativă, să exer­cite un control riguros în toate sectoarele. Darea de seamă, ca şi partici­panţii în cuvîntul lor, au pus un deosebit accent pe răspunderea in muncă, relevînd exemplul demn de urmat al unor cooperatori des­toinici. Ivan Giboi şi Costea Pa­­naitiu, deşi la vîrsta tîmplelor ninse, au ţinut pasul cu cei tineri de cum s-a desprimăvărat pînă lă strînsul roadelor ; brigadierul Flo­rea Caval, om priceput şi exigent, şi-a adus, alături de ceilalţi gră­dinari, o deosebită contribuţie la depăşirea planului de venituri din legumicultură cu peste 600 000 lei. De cuvinte aspre a fost însă ne­voie cînd s-a vorbit de şeful de fermă nr. 1, Anca Argeşanu, care neurmărind îndeaproape felul cum a răsărit porumbul, n-a sesizat a­­tacul dăunătorilor, n-a intervenit prompt cu tratamentul. Urmarea ? „întoarcerea" a două sute hectare şi, în ultimă instanţă, diminuarea recoltei medii de porumb. Produc­ţia slabă de lapte, mortalitaste mari din sectorul porcin se dato­­resc tot lucrului de mîntuială, ne­glijenţei şi chiulului de care s-au făcut vinovaţi îngrijitori ca Dumi­tru Abălaru, Nicolae Zlate, Petre Bîrleanu şi alţii. Era, deci, firesc ca adunarea generală să ceară consiliului de conducere să nu mai trateze asemenea abateri cu „du­hul blîndeţii“, ci să imprime pe toată filiera, de la cooperator la preşedinte, ordinea şi disciplina în muncă, grija pentru calitatea lu­crărilor, răspunderea faţă de bu­nul mers al treburilor obşteşti. Pornindu-se de la aceste exi­genţe, planul de măsuri tehnico­­organizatorice a fost substanţial îmbunătăţit. Prin propunerile fă­cute în acest sens de către Florică Vasile, Marin Rădici, Paraschiv Răducu şi alţii, care ca şi ei lu­crează direct în cîmp şi în zoo­tehnie, a fost orientată mai bine activitatea fiecărui sector, s-au multiplicat mijloacele de acţiune pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe 1972 — sar­cini stabilite cu chibzuinţă, pe baza experienţei acumulate, a posi­bilităţilor largi de care dispune a­­ceastă cooperativă agricolă de a spori producţia şi veniturile, de a participa activ la fondul central al statului de produse agroalimen­­tare. Acordul global va stimula puter­nic hărnicia acestor oameni de la şes, stăpini ai unui pămînt înnobilat prin mecanizare şi chimizare, „care poate să ne dea la hectar cel puţin 5 000 kg de porumb, 3 500 kg de grîu, 40 000 kg de sfeclă de zahăr", cum sublinia agronomul cooperati­vei, GHEORGHE OPROIU ÎN ÎNTÎMPINAREA congresului uniunii naţionale A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE ADUNĂRILE GENERALE ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE DE producţie 19­72—A­NUL RECOLTELOR MARI! LA STOROBĂNEASA, JUDEȚUL TELEORMAN In centrul dezbaterilor: GRIJA FATA DE AVEREA OBSTEASCA PREGĂTIRI TEMEINICE (Urmare din pag. 1) a prestărilor de servicii reprezintă­­ una din realizările cu care coope­­­­ratorii din judeţul nostru îşi înt I tîmpină Congresul. Iar dacă e ade- I varat că ziua bună se cunoaşte de­­ dimineaţă, putem spune că 1972 va­­ fi un an bun. Sistemul nou de or­­­­ganizare şi plată a muncii ne în­­■ dreptăţeşte afirmaţia.­­ Sporirea producţiei de lapte şi I carne este indisolubil legată de I gradul de asigurare cu furaje. Pen- I tru obţinera acestora s-au organi- I zat în aceste zile, cu sprijinul con­­­­siliilor populare comunale, vaste I acţiuni de ameliorare a păşunilor­­ naturale. Potrivit planurilor întoc- I mite la nivel de comune, lucrările de curind începute constau în cu­răţirea arboretului, executarea de drenuri, fertilizări, supraînsămîn­­ţări etc. pe o suprafaţă de 40 000 de hectare de pajişti. In acelaşi timp s-a mai întocmit un plan la înfăptuirea căruia parti­cipă numai cooperativele, şi în care se prevede ameliorarea fîneţelor naturale. In momentul de faţă este în curs repartizarea pe grupe de familii a 15 000 de hectare de fî­­neaţă. O dată cu luarea în primire a tarlalelor de fîneaţă, fiecare gru­pă de familii primeşte şi devizul cu lucrările ce trebuie executate, în­treţinerea fîneţelor, recoltarea lor şi tranportul finului vor fi retri­buite în acord global. Pentru­, ca grupele de cooperatori care iau fî­neţe în primire să se îngrijească de sporirea continuă a producţiei, su­prafeţele li se repartizează pe o perioadă de patru-cinci ani. Orice neexecutare a uneia din lucrările prevăzute atrage după sine rezilie­rea angajamentului încheiat de cooperativă cu grupa de coopera­tori. întocmirea devizelor şi repar­tizarea fîneţelor se vor încheia pină la 20 februarie, cooperativele ţinînd să întîmpine şi prin termi­narea acestei acţiuni, pe care noi o considerăm deosebit de importan­tă, marele eveniment care este Con­gresul. în aceste zile se mai desfăşoară în cooperative, pe formaţii de lu­cru, scurte cursuri profesionale, în ce constau? In prezentarea, odată cu sarcinile de plan, a principalelor măsuri de ordin tehnic ce trebuie aplicate pentru obţinerea produc­ţiilor prevăzute. Altfel spus, spe­cialiştii motivează devizele de lu­crări, explică contribuţia fiecăreia la obţinerea producţiei planificate şi descriu tehnica corectă de efec­tuare a operaţiilor. Concomitent, formaţiile de lucru analizează posi­bilităţile realizării la nivel de fer­mă, brigadă sau chiar de echipă a unor recolte mai mari decât cele care le revin din planul de pro­ducţie al unităţilor. Consiliile de conducere au pro­pus, iar adunările generale au a­­probat, ca pînă la 20 februarie pe terenurile destinate culturii ,carto­fului şi sfeclei de zahăr să fie transportate toate cantităţile de în­­grăşminte naturale existente în u­­nităţi, în gospodăriile cooperato­rilor şi la diferite unităţi economice locale. Lucrarea se execută în ritm viu în toate cooperativele, la ora de faţă fiind mai avansată la Tu­­ria, Mereni, Liscău şi Baraolt. Mecanizatorii ţin, la rindul lor, să întîmpine Congresul Uniunii Na­ţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie cu rezultate cit mai bune. Angajamentul pe care şi l-au luat prevede repararea, pînă la 21 februarie, a întregului parc de tractoare şi maşini. S.M.A. Tg. Secuiesc a încheiat deja reparaţiile şi acum a adus în atelierele sale utilaje de la staţiunile Bodoc şi Cernat, care nu au condiţii dintre cele mai bune pentru executarea unor reparaţii grele. Recepţiile e­­fectuate pînă în prezent au dus la concluzia că au fost executate re­paraţii de bună calitate, că trac­toarele, mai cu seamă, cu care s-a lucrat pînă după căderea zăpezii, au fost puse în perfectă stare de funcționare. PAGINA 3 ACORDUL GLOBAL (Urmare din pag. I) lucrare care nu fusese luată în calcul la stabilirea tarifului pe u­­nitatea de produs. Ce urma să fa­cem : să modificăm tariful, sau să plătim lucrarea la norma de mun­că ? Noi am ales ultima alternati­vă. La normele dinainte, am mai adăugat pentru strînsul florii-soa­­relui (recoltarea se făcea greu) încă 11,34 norme de categoria întîi la hectar. La tonă au revenit, deci, pentru recoltare încă 6,30 norme, a căror valoare este de 189 de lei. Cooperatorul a primit, aşadar, pen­tru o tonă de floarea-soarelui, în condiţiile nemecanizării recoltării, 399 de lei, din care, însă, doar ceva mai mult de jumătate a reprezen­tat plata în acord. Abia acum, cînd am urmărit discuţia din presă, ne-am dat seama că am­ fi putut şi în condiţiile neprevăzute pe care le-am relatat să achităm coopera­torilor întreaga contravaloare a ma­noperei pe bază de acord global. Cei care ar fi realizat producţia planificată ar fi primit 718 lei pen­tru lucrările manuale executate pe un hectar. Cei care ar fi depăşit-o ar fi cîştigat mai mult. Anul aces­ta am hotărît să calculăm tariful de plată în acord în raport de mai multe alternative. Procedăm ast­fel pentru că ne-am convins că nu totdeauna pot fi executate lucră­rile mecanice prevăzute. Dacă, bu­năoară, nu poate fi mecanizat re­coltatul sau ploile fac imposibilă executarea cu maşinile a unei pra­­şile, fiind nevoiţi, astfel, să o efec­tuăm manual, valoarea lucrării ne-, prevăzute în deviz dar executate va fi luată în consideraţie la cal­cularea tarifului. Desigur­ că nu este practic să calculezi tarife pentru tot felul de situaţii care s-ar putea ivi. Cred că sunt suficiente tarife pentru două sau trei dintre situaţiile mai frecvent posibile. Dacă se ivesc şi altele — şi aproape sigur se ivesc — tarifele vor fi calculate numai în momentul cînd se simte necesita­tea lor. Important este ca baza de calcul să nu fie schimbată. Iar ca bază de calcul avem două elemen­te : numărul de norme care trebuie să fie executate şi valoarea plani­ficată pe unitate a unei norme. Nu trebuie înţeles însă de aici că dacă un cooperator face o praşilă mai mult decît prevede devizul lui va trebui să i se schimbe tariful. Pra­­şila în plus va trebui să se soldeze cu plus de recoltă. Munca sa va fi plătită prin aplicarea tarifului sta­bilit la o cantitate de produse mai mare.

Next