Satul Socialist, februarie 1972 (Anul 4, nr. 850-874)
1972-02-01 / nr. 850
Mr. 850 Marți 1 februarie „Stă în puterea noastră să, producem mai mult, să livrăm la fondul central cantităţi mai mari de produse agricole" — Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de către adunările generale ale ţăranilor cooperatori — De la un capăt la altul al ţării, în aceste zile, cei ce muncesc pe ogoare îşi fac cu responsabilitate bilanţul activităţii pe anul care s-a încheiat şi stabilesc jaloanele anului aflat în curs de desfăşurare. Pretutindeni, adunările generale ale cooperatorilor prilejuiesc temeinice analize ale felului în care s-a muncit pentru dezvoltarea avutului obştesc, precum şi o puternică mobilizare a tuturor forţelor în vederea atingerii unor ţeluri noi, ambiţioase, menite să ducă la sporirea continuă a rodniciei ogoarelor, la creşterea neîncetată a aportului agriculturii noastre la dezvoltarea întregii economii naţionale. Optimismul şi hotărirea în acţiune a milioanelor de ţărani cooperatori îşi găsesc o expresie concentrată in angajamentele însufleţite luate în întîmpinarea celui de-al doilea Congres al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie. Acestea exprimă angajarea intensă, cu toate forţele, la ampla acţiune de desecări, extinderea irigaţiilor şi combaterea eroziunii solului, pregătirea temeinică a campaniei agricole de primăvară, însufleţite telegrame adresate de cooperatori Comitetului Central al Partidului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, consemnează sentimentele de adîncă recunoştinţă ale ţărănimii cooperatiste pentru măsurile luate de conducerea partidului şi statului în sprijinul dezvoltării agriculturii, hotărirea unanimă a cooperatorilor de a acţiona cu exigenţă pentru sporirea producţiei agricole, contribuind astfel într-o şi mai mare măsură la avântul întregii noastre economii, la înflorirea satului românesc. „Cu deplină recunoştinţă pentru măsurile adoptate de conducerea partidului în frunte cu dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu — se spune în telegrama membrilor cooperativei agricole BOLDEŞTI-SCAENI, din judeţul PRAHOVA — vă transmitem mulţumirile noastre pentru sprijinul deosebit acordat de Partidul Comunist Român, la care răspundem prin angajamentul de a depăşi veniturile băneşti cu 70 000 lei, de a reduce cheltuielile materiale cu 40 000 lei şi de a iniţia defrişarea, prin muncă patriotică, a unei suprafeţe de 2 ha teren, ocupată cu boscheţi şi tufişuri. De asemenea, vom contribui la fondul de solidaritate internaţională cu 5 000 kg grîu şi 4 000 kg cartofi. Punînd la baza întregii noastre activităţi documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 şi indicaţiile date de dumneavoastră la Consfătuirea cu secretarii comitetelor de partid şi primarii comunelor, vă asigurăm, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort pentru ca anul 1972 să constituie un an cu rezultate superioare în cooperativa noastră." In telegrama trimisă de adunarea generală a membrilor cooperativei PETREŞTI, judeţul SATUMARE, se spune printre altele : „Aplicînd indicaţiile date de dumneavoastră cu ocazia vizitei făcute în unitatea noastră în anul 1970, în vederea obţinerii unor recolte bogate şi introducînd sistemul de retribuire a muncii în acord global, cooperativa noastră a obţinut rezultate bune în anul 1971, realizînd depăşiri la toţi indicatorii de plan. Vă raportăm că faţă de 20 261 453 lei valoarea producţiei globale planificate am realizat 27 705 726 lei, ceea ce face ca unitatea noastră să se numere printre primele cooperative din judeţ. In cadrul adunării generale am hotărît ca, pentru anul 1972, să depăşim producţia planificată la cereale cu 5 la sută, la legume cu 5 la sută, la lapte cu 10 la sută, la carne de porc cu 10 la sută şi la ouă cu 5 la sută, contribuind prin aceasta la predarea unor cantităţi sporite de produse agro-alimentare la fondul centralizat al statului." Coperatorii din comuna MOVILENI, judeţul IAŞI, raportează conducerii de partid că rodul muncii pe anul 1971 a cooperatorilor, a mecanizatorilor şi specialiştilor, s-a concretizat prin rezultate mult superioare anilor precedenţi. Ei au realizat la cultura griului 2 824 kg la ha, la cultura porumbului 5,128 kg la ha, la sfecla de zahăr 32 500 kg la ha, la struguri 10 400 kg la ha ; în sectorul zootehnic s-au obţinut 2 390 litri lapte pe cap de vacă furajată, iar planul de carne a fost depăşit cu 107 tone. Menţionîndu-se aceste succese, în telegrama cooperatorilor din Movileni se spune, în continuare : „Sîntem conştienţi că realizările noastre sînt rezultatul grijii părinteşti pe care partidul şi statuii o poartă agriculturii cooperatiste, ţărănimii. Analizînd posibilităţile de care dispunem, ca urmarea sprijinului permanent ce ni s-a acordat, adunarea generală a hotărît punerea în practică a unor măsuri organizatorice şi tehnice menite să ducă la depăşirea producţiei planificate şi astfel să livrăm în anul 1972, în plus faţă de contract, produse din care să realizăm 1,5 milioane lei. Asigurăm Comitetul Central, pe dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că membrii cooperativei, mecanizatorii şi specialiştii din comuna Movileni nu-şi vor precupeţi eforturile pentru a contribui la înfăptuirea neabătută a programului de dezvoltare şi modernizare a agriculturii noastre." „Asigurăm Comitetul Central al partidului, pe dumneavoastră tovarăşe secretar general — se spune în telegrama cooperatorilor din GIRLICIU, judeţul CONSTANŢA — că în lumina indicaţiilor preţioase date cu privire la permanenta creştere a avuţiei cooperativelor, a întăririi şi dezvoltării lor economice, cu sprijinul neprecupeţit acordat de stat pentru realizarea planului de producţie, ne angajăm să muncim hotărît spre a realiza toţi indicatorii de plan la producţia vegetală şi animală şi să valorificăm peste plan 874 tone produse din sectorul vegetal şi 11,6 tone produse din sectorul zootehnic, obţinînd astfel venituri suplimentare în valoare de 689 000 lei". Entuziaste angajamente au fost luate şi de membrii cooperativelor agricole din comuna Sînpetru, judeţul Braşov, şi Tg. Secuiesc, judeţul Covasna, care au fost distinse recent cu „Ordinul Muncii" clasa I, pentru recoltele mari de cartofi realizate în 1971. In telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului, Nicolae Ceauşescu, se exprimă cele mai călduroase mulţumiri pentru înaltele distincţii primite şi se arată că acestea constituie un puternic stimulent pentru dezvoltarea acestor unităţi. „Ţăranii cooperatori, tehnicienii, inginerii şi mecanizatorii români şi germani — se spune în telegrama Comitetului de partid din comuna SINPETRU — muncind înfrăţiţi, raportează că rezultatele pe anul 1971 au fost rodnice, mulţi indicatori fiind depăşiţi. Răspunzînd Chemării adresate de C.A.P. Harman tuturor cooperativelor din Ţara Birsei, ne angajăm să păstrăm cu cinste distincţia primită, depăşind producţia planificată la grîu cu 100 kg la ha, la cartofi — cu 500 kg la ha, la sfecla de zahăr — cu 2 000 kg la ha. Din producţiile sporite pe care ne propunem să le realizăm, vom livra la fondul de stat peste plan 120 tone cartofi, întreaga cantitate de grîu şi orzoaică obţinută peste plan şi 100 tone legume. Vă asigurăm, tovarăşe Nicolae Ceauşescu — se spune în telegramă — că nu vom precupeţi nici un efort pentru realizarea angajamentelor luate în acest an". „Conferirea Ordinului Muncii clasa I—se arată în telegrama Comitetului de partid şi a ţăranilor cooperatori din TG. SECUIESC — constituie un stimulent ca în viitor să ne perfecţionăm şi mai mult munca în vederea obţinerii unor producţii şi mai mari, realizind şi depăşind toţi indicatorii din planul de producţie. Astfel, vom livra la fondul de stat cu 2 000 kg mai mulţi cartofi de pe fiecare din cele 310 ha, faţă de anul trecut. Vă asigurăm, tovarăşe secretar general, că nu vom precupeţi niciun efort pentru a spori contribuţia noastră la aprovizionarea populaţiei, participind astfel la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în scumpa noastră patrie " Republica Socialistă România". ®a în fimare liftogrum de nutreţ Anul acesta, cooperativele agricole din judeţul Iaşi şi-au înscris în plan importante sarcini privind sporirea efectivelor de animale, creşterea producţiei, livrarea unor mari cantităţi de produse animaliere la fondul de stat. îndeplinirea acestor obiective este condiţionată de adoptarea şi respectarea riguroasă a unor măsuri privind gospodărirea judicioasă a furajelor existente, astfel incit din fiecare kilogram de nutreţ să se obţină o producţie maximă posibilă de carne şi lapte. Cum stau lucrurile, în această privinţă, în cooperativele agricole ? In multe unităţi, în care consiliile de conducere, specialiştii, cooperatorii au acţionat cu răspundere, cu spirit, gospodăresc, au fost depozitate în parcurile de furaje cantităţi îndestulătoare de suculente, fibroase, grosiere. Dovedind şi acum aceeaşi preocupare pentru obţinerea unor producţii cit mai mari, crescătorii de animale de la Bălţaţi, Tătăruşi,Bivolari, Heleşteni şi din numeroase alte cooperative agricole se străduiesc să folosească cit mai raţional stocurile de furaje, administrîndu-le în raţii echilibrate, în stare preparată după NE din program riguros întocmit, evitînd risipa etc. Nu ne vom opri în articolul de faţă asupra acestor situaţii, bine cunoscute, de altfel, în judeţul Iaşi, ci asupra unui alt caz. Acela al fermei zootehnice de la Holboca, unde au intrat în iarnă un număr de 880 de taurine şi 1 200 de ovine. Spunem că ,,au intrat" pentru că, în cazul în care nu se vor lua măsuri energice, imediate, pentru întreţinerea şi furajarea corespunzătoare a animalelor, este greu de spus cine vor ajunge pînă la primăvară. Despre ce este vorba ? Mai întîi, o precizare : deşi anul trecut au existat condiţii dintre cele mai bune pentru producţia agricolă, pentru strîngerea unor cantităţi mari de furaje, la această dată, balanţa de nutreţuri a fermei prezintă mari deficite la principalele sortimente. Practic, există acum numai 1 000 tone de siloz, 360 tone de fin şi 480 tone de paie. — Cum veţi proceda pentru ca producţia să nu sufere ? — o întrebăm pe ing. Luiza Băncescu, şefa fermei. — Vom face economii — ni se răspunde. Am întocmit raţii formate din 2 kg fin, 10 kg siloz, plus MĂCAR paie, coceni şi borhot de sfeclă pe care-1 ridicăm zilnic de la fabrică. Dacă vom respecta aceste raţii, nutreţurile ne vor ajunge. Atît cu privire la „existenţa" raţiilor, la „respectarea" lor, cit şi la „economii", ne-am convins vizitînd grajdurile fermei. Despre raţii — nici vorbă în iesle nu erau decit paie de grîu. Nutreţurile sunt la discreţia îngrijitorilor. Nimeni nu controlează cum se folosesc. Firul de lucernă este risipit peste tot, prin grajduri, călcat în picioare de vite şi amestecat cu noroi. Chiar şi pe acoperişul unui grajd am ..descoperit" înşirate cantităţi apreciabile de fîn, spulberat de vînt, alterat din cauza precipitaţiilor. Toate acestea sub privirile indiferente ale îngrijitorilor Dacă vom adăuga câ nici un nutreţ nu se toacă, nu se prepară, tabloul apare complet. — Dat fiind că dispuneţi de nutreţuri puţine, cu atît mai necesar este să le folosiţi în stare preparată — ne adresăm şefei de fermă. — Aşa avem de, gînd. Vom repara moara cu ciocănele şi îi vom aduce unele modificări, în vederea măcinării fibroaselor. Dacă am reuşi să procurăm o tocătoare tip „Energia", ar fi foarte bine ! Aşadar, există o moară cu ciocănele — care nu se foloseşte. Există şi o tocătoare, dar se aşteaptă să se procure alta. Nu vom încheia prezentarea situaţiei de la Holboca fără a aminti că această fermă nu a realizat în 1971 decit 1 000 de litri de lapte pe cap de vacă furajată. Cu mult prea puţin faţă de posibilităţile şi condiţiile de care dispune. Cauzele sunt lesne de înţeles dacă analizăm modul în care se lucrează aici, spre exemplu, în această perioadă. Deşi dispunem de nutreţuri puţine, nici stocurile existente nu sunt folosite gospodăreşte. Ce ar trebui făcut pentru remedierea acestei situaţii ? Mai întîi, consiliul de conducere, împreună cu şefa fermei, să stabilească de urgenţă un program special de măsuri pentru zootehnie, a căror aplicare să înceapă imediat: stabilirea unor raţii pentru fiecare categorie de animale; punerea în stare de funcţionare a mijloacelor de tocare ; organizarea preparării furajelor; instituirea unui control permanent asupra modului de administrare a nutreţurilor etc. Şi, pentru că ne aflăm în perioada de pregătire a producţiei de furaje a anului 1972, este necesar ca de pe acum să se acţioneze pentru a nu se repeta, şi la iarna viitoare, neajunsurile constatate acum. Avem în vedere stabilirea unei structuri adecvate a culturilor, alegerea celor care dau cantitatea cel mai mare de substanţe nutritive la hectar, asigurarea seminţelor necesare. Dat fiind faptul că nu numai la Holboca, ci şi în alte ferme se manifestă grave deficienţe în ceea ce priveşte folosirea furajelor — la Bosia, de exemplu, unde şefa de fermă, ing. Elena Dragomir, din cauza navetei, nu are timp, între ora 9 cînd vine şi ora prînzului, cînd pleacă, să se ocupe de aceste probleme — considerăm că este necesar ca direcţia generală agricolă a judeţului să analizeze aceste situaţii, să acorde unităţilor amintite un sprijin imediat, concret, eficient. I. SACHELARIE coresp. „Satului socialist" Al DESTUL, NU RISIPI! ! SATUL SOCIALIST Storobăneasa. Comună mare, de şes, cu uliţe largi, cu multe case noi. Adunarea generală a cooperatorilor fusese convocată pentru ora 10, dar oamenii veniseră mai de dimineaţă şi stăteau de vorbă. — Şi Islazul e în Teleorman. Cum de s-au făcut acolo aproape cinci mii de kile de porumb la hectar, iar la noi doar jumătate ? — Islazul, ca Islazul, e chiar pe malul Oltului, dar ce zici de Talpa ? E-n partea spre Videle, pe unde au răsărit sondele. Clisă e pămîntul tălpenilor, dar" l-au făcut mai darnic, au cules cu vreo 300 de kilograme mai mult porumb la hectar decit noi. Cine mi-a spus ? Finul Panait, care s-a însurat cu o fată de acolo. — Ce să mai vorbim de cei din marginea judeţului, hai să privim mai bine peste gardul vecinilor din Smîrdioasa ! Au acelaşi pămînt ? Au. Sínt tractorişti buni şi la ei şi la noi ? Sínt. Ştiţi la fel de bine că aceleaşi ploi au căzut şi colo şi colo... Şi totuşi ei au ieşit mai în cîştig. Cum, măi frate, cum ? Că-ţi vine aşa un năduf... Cu asemenea gînduri au intrat oamenii în adunarea generală. Cu ciuda că au fost întrecuţi nu numai de vecini, ci chiar de alţii cu condiţii mai vitrege, dar şi cu tăria de a-şi cîntări critic şi autocritic munca de peste an, de a trage învăţămintele cuvenite pentru 1972. „Faptul că ne-au luat-o alţii înainte — se sublinia în darea de seamă — ni se datoreşte nouă, tuturor, fiindcă deşi ne-am propus să lucrăm în acord global pe echipe, grupe de familii sau individual, am preferat că muncim „la grămadă“. Participanţii la adunarea generală au subscris doar în parte la această afirmaţie, arătînd că vina nu este a tuturor deopotrivă ; dacă consiliul de conducere ar fi clarificat — cum a făcut-o acum — toate problemele legate de aplicarea acordului global, alta ar fi fost situaţia. ’ —■ De astă dată, când ştim amănunţit ce sarcini ne revin, spunea Florea Jigă, cooperator în ferma nr. 1, cînd fiecăruia îi este limpede că dacă va lucra mai bine şi va produce mai mult în aceeaşi măsură îi va creşte cîştigul, vom ieşi pe ogor cu tragere de inimă. — Şi cu mai multă răspundere ! a continuat firul discuţiilor Ilie Gheorghe, şeful secţiei de mecanizare. Fiind repartizaţi pe formaţii de lucru, alta va fi în acest an legătura noastră, a mecanizatorilor, cu cooperatorii. Păi, spuneţi-mi dumneavoastră, cei ce lucraţi la cîmp, o să mai treceţi cu vederea cînd taie cultivatorul vreo plantă ? Dar noi, tractoriştii, venin mai admite celor ce prăşesc manual să mai lase vreo buruiană pe rînd ? Nicidecum. Deopotrivă interesaţi să obţinem recolte mari, vom pune capăt lucrului de mîntuială ! In cadrul dezbaterilor s-a scos în evidenţă şi uri alt element stimulator al acordului global. — Ne vom alege ca griul de neghină, cei harnici de cei leneşi, cei cinstiţi de cei cîţiva „mină lunga", care ne-au făcut satul de ruşine — sublinia în cuvîntul său cooperatorul Gheorghe Dogaru din ferma nr. 2 — căci munca de-a valma a fost mai rea ca seceta. Nu vom mai tolera lenea, lucrul făcut de mîntuială, necinstea. Pe cei care atentează la avutul obştesc să-i trimitem să dea socoteală în faţa legii! însuşindu-şi acest punct de vedere înaintat, adunarea generală a cerut consiliului de conducere să găsească cele mai potrivite metode de combatere a mentalităţii celor ce vor să obţină cîştiguri fără muncă, să intensifice activitatea politică educativă, să exercite un control riguros în toate sectoarele. Darea de seamă, ca şi participanţii în cuvîntul lor, au pus un deosebit accent pe răspunderea in muncă, relevînd exemplul demn de urmat al unor cooperatori destoinici. Ivan Giboi şi Costea Panaitiu, deşi la vîrsta tîmplelor ninse, au ţinut pasul cu cei tineri de cum s-a desprimăvărat pînă lă strînsul roadelor ; brigadierul Florea Caval, om priceput şi exigent, şi-a adus, alături de ceilalţi grădinari, o deosebită contribuţie la depăşirea planului de venituri din legumicultură cu peste 600 000 lei. De cuvinte aspre a fost însă nevoie cînd s-a vorbit de şeful de fermă nr. 1, Anca Argeşanu, care neurmărind îndeaproape felul cum a răsărit porumbul, n-a sesizat atacul dăunătorilor, n-a intervenit prompt cu tratamentul. Urmarea ? „întoarcerea" a două sute hectare şi, în ultimă instanţă, diminuarea recoltei medii de porumb. Producţia slabă de lapte, mortalitaste mari din sectorul porcin se datoresc tot lucrului de mîntuială, neglijenţei şi chiulului de care s-au făcut vinovaţi îngrijitori ca Dumitru Abălaru, Nicolae Zlate, Petre Bîrleanu şi alţii. Era, deci, firesc ca adunarea generală să ceară consiliului de conducere să nu mai trateze asemenea abateri cu „duhul blîndeţii“, ci să imprime pe toată filiera, de la cooperator la preşedinte, ordinea şi disciplina în muncă, grija pentru calitatea lucrărilor, răspunderea faţă de bunul mers al treburilor obşteşti. Pornindu-se de la aceste exigenţe, planul de măsuri tehnicoorganizatorice a fost substanţial îmbunătăţit. Prin propunerile făcute în acest sens de către Florică Vasile, Marin Rădici, Paraschiv Răducu şi alţii, care ca şi ei lucrează direct în cîmp şi în zootehnie, a fost orientată mai bine activitatea fiecărui sector, s-au multiplicat mijloacele de acţiune pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe 1972 — sarcini stabilite cu chibzuinţă, pe baza experienţei acumulate, a posibilităţilor largi de care dispune această cooperativă agricolă de a spori producţia şi veniturile, de a participa activ la fondul central al statului de produse agroalimentare. Acordul global va stimula puternic hărnicia acestor oameni de la şes, stăpini ai unui pămînt înnobilat prin mecanizare şi chimizare, „care poate să ne dea la hectar cel puţin 5 000 kg de porumb, 3 500 kg de grîu, 40 000 kg de sfeclă de zahăr", cum sublinia agronomul cooperativei, GHEORGHE OPROIU ÎN ÎNTÎMPINAREA congresului uniunii naţionale A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE ADUNĂRILE GENERALE ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE DE producţie 1972—ANUL RECOLTELOR MARI! LA STOROBĂNEASA, JUDEȚUL TELEORMAN In centrul dezbaterilor: GRIJA FATA DE AVEREA OBSTEASCA PREGĂTIRI TEMEINICE (Urmare din pag. 1) a prestărilor de servicii reprezintă una din realizările cu care cooperatorii din judeţul nostru îşi înt I tîmpină Congresul. Iar dacă e ade- I varat că ziua bună se cunoaşte de dimineaţă, putem spune că 1972 va fi un an bun. Sistemul nou de organizare şi plată a muncii ne în■ dreptăţeşte afirmaţia. Sporirea producţiei de lapte şi I carne este indisolubil legată de I gradul de asigurare cu furaje. Pen- I tru obţinera acestora s-au organi- I zat în aceste zile, cu sprijinul consiliilor populare comunale, vaste I acţiuni de ameliorare a păşunilor naturale. Potrivit planurilor întoc- I mite la nivel de comune, lucrările de curind începute constau în curăţirea arboretului, executarea de drenuri, fertilizări, supraînsămînţări etc. pe o suprafaţă de 40 000 de hectare de pajişti. In acelaşi timp s-a mai întocmit un plan la înfăptuirea căruia participă numai cooperativele, şi în care se prevede ameliorarea fîneţelor naturale. In momentul de faţă este în curs repartizarea pe grupe de familii a 15 000 de hectare de fîneaţă. O dată cu luarea în primire a tarlalelor de fîneaţă, fiecare grupă de familii primeşte şi devizul cu lucrările ce trebuie executate, întreţinerea fîneţelor, recoltarea lor şi tranportul finului vor fi retribuite în acord global. Pentru, ca grupele de cooperatori care iau fîneţe în primire să se îngrijească de sporirea continuă a producţiei, suprafeţele li se repartizează pe o perioadă de patru-cinci ani. Orice neexecutare a uneia din lucrările prevăzute atrage după sine rezilierea angajamentului încheiat de cooperativă cu grupa de cooperatori. întocmirea devizelor şi repartizarea fîneţelor se vor încheia pină la 20 februarie, cooperativele ţinînd să întîmpine şi prin terminarea acestei acţiuni, pe care noi o considerăm deosebit de importantă, marele eveniment care este Congresul. în aceste zile se mai desfăşoară în cooperative, pe formaţii de lucru, scurte cursuri profesionale, în ce constau? In prezentarea, odată cu sarcinile de plan, a principalelor măsuri de ordin tehnic ce trebuie aplicate pentru obţinerea producţiilor prevăzute. Altfel spus, specialiştii motivează devizele de lucrări, explică contribuţia fiecăreia la obţinerea producţiei planificate şi descriu tehnica corectă de efectuare a operaţiilor. Concomitent, formaţiile de lucru analizează posibilităţile realizării la nivel de fermă, brigadă sau chiar de echipă a unor recolte mai mari decât cele care le revin din planul de producţie al unităţilor. Consiliile de conducere au propus, iar adunările generale au aprobat, ca pînă la 20 februarie pe terenurile destinate culturii ,cartofului şi sfeclei de zahăr să fie transportate toate cantităţile de îngrăşminte naturale existente în unităţi, în gospodăriile cooperatorilor şi la diferite unităţi economice locale. Lucrarea se execută în ritm viu în toate cooperativele, la ora de faţă fiind mai avansată la Turia, Mereni, Liscău şi Baraolt. Mecanizatorii ţin, la rindul lor, să întîmpine Congresul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie cu rezultate cit mai bune. Angajamentul pe care şi l-au luat prevede repararea, pînă la 21 februarie, a întregului parc de tractoare şi maşini. S.M.A. Tg. Secuiesc a încheiat deja reparaţiile şi acum a adus în atelierele sale utilaje de la staţiunile Bodoc şi Cernat, care nu au condiţii dintre cele mai bune pentru executarea unor reparaţii grele. Recepţiile efectuate pînă în prezent au dus la concluzia că au fost executate reparaţii de bună calitate, că tractoarele, mai cu seamă, cu care s-a lucrat pînă după căderea zăpezii, au fost puse în perfectă stare de funcționare. PAGINA 3 ACORDUL GLOBAL (Urmare din pag. I) lucrare care nu fusese luată în calcul la stabilirea tarifului pe unitatea de produs. Ce urma să facem : să modificăm tariful, sau să plătim lucrarea la norma de muncă ? Noi am ales ultima alternativă. La normele dinainte, am mai adăugat pentru strînsul florii-soarelui (recoltarea se făcea greu) încă 11,34 norme de categoria întîi la hectar. La tonă au revenit, deci, pentru recoltare încă 6,30 norme, a căror valoare este de 189 de lei. Cooperatorul a primit, aşadar, pentru o tonă de floarea-soarelui, în condiţiile nemecanizării recoltării, 399 de lei, din care, însă, doar ceva mai mult de jumătate a reprezentat plata în acord. Abia acum, cînd am urmărit discuţia din presă, ne-am dat seama că am fi putut şi în condiţiile neprevăzute pe care le-am relatat să achităm cooperatorilor întreaga contravaloare a manoperei pe bază de acord global. Cei care ar fi realizat producţia planificată ar fi primit 718 lei pentru lucrările manuale executate pe un hectar. Cei care ar fi depăşit-o ar fi cîştigat mai mult. Anul acesta am hotărît să calculăm tariful de plată în acord în raport de mai multe alternative. Procedăm astfel pentru că ne-am convins că nu totdeauna pot fi executate lucrările mecanice prevăzute. Dacă, bunăoară, nu poate fi mecanizat recoltatul sau ploile fac imposibilă executarea cu maşinile a unei praşile, fiind nevoiţi, astfel, să o efectuăm manual, valoarea lucrării ne-, prevăzute în deviz dar executate va fi luată în consideraţie la calcularea tarifului. Desigur că nu este practic să calculezi tarife pentru tot felul de situaţii care s-ar putea ivi. Cred că sunt suficiente tarife pentru două sau trei dintre situaţiile mai frecvent posibile. Dacă se ivesc şi altele — şi aproape sigur se ivesc — tarifele vor fi calculate numai în momentul cînd se simte necesitatea lor. Important este ca baza de calcul să nu fie schimbată. Iar ca bază de calcul avem două elemente : numărul de norme care trebuie să fie executate şi valoarea planificată pe unitate a unei norme. Nu trebuie înţeles însă de aici că dacă un cooperator face o praşilă mai mult decît prevede devizul lui va trebui să i se schimbe tariful. Praşila în plus va trebui să se soldeze cu plus de recoltă. Munca sa va fi plătită prin aplicarea tarifului stabilit la o cantitate de produse mai mare.