Satul Socialist, aprilie 1972 (Anul 4, nr. 902-927)
1972-04-01 / nr. 902
SATUL SOCIALIST Condiţiile agrometeorologice specifice acestei primăveri se deosebesc esenţial de cele din perioadele corespunzătoare a anilor precedenţi,fapt care impune diferenţieri îni aplicarea măsurilor agrotehnice. Aspectul esenţial în evoluţia condiţiilor agrometeorologice din acest sezon constă în precipitaţii reduse cantitativ şi debut extratimpuriu al primăverii începînd din vestul ţării şi Transilvania şi urmat de zonele sudice ale ţării. In cea mai mare parte a Moldovei şi în zonele submontane, împrimăvărarea s-a produs în limite apropiate de normal. Creşterea temperaturilor începînd din luna februarie ca şi încălzirea solului în stratul arabil şi în profunzime în urma unei ierni fără zăpadă au dus, de pildă, în vestul ţării la o accumulare de temperaturi pozitive cu 200° mai mult decît în mod obişnuit la 31 martie (această sumă de grade se realizează în mod normal la sfirşitul celei de a 2-a decade a lunii aprilie). Trebuie subliniat că acest ritm de împrimăvărare este cel mai intens ritm din ultimii 30 ani. La sfîrşitul lunii martie, temperatura solului prezenta valori mai ridicate decît în mod obişnuit. Astfel, la adîncimea de 10 cm, temperaturile oscilau între 9° şi 12° în majoritatea zonelor agricole, (harta). In sezonul de toamnă-iarnă şi începutul primăverii, precipitaţiile au fost mai slabe comparativ cu ultimii trei ani. Cu toate acestea, solul are deocamdată un conţinut de umiditate satisfăcător în cele mai multe zone agricole, mai ales în straturile profunde, datori- BULETIN AGROMETEOROLOGIC PE LUNA APRILIE tă ploilor abundente din anii precedenţi. Deficit accentuat în zona sistemului radicular se semnalează în cea mai mare parte a Transilvaniei şi sudul Ing. O. BERBECEL şeful sectorului Agrometeo din Institutul de meteorologie şi hidrologie (Continuare în pag. a 5-a) TEMPERATURILE MEDII ÎN SOL LA SFÎRȘITUL LUNII MARTIE A ÎNCEPUT SEMĂNATUL PORUMBULUI in cooperativa agricollă de producţie „Ogorul" din Pucica, judeţul Arad Băncii pentru agricultură şi industria alimentară Potrivit prevederilor din planul de investiţii pe anul acesta, agricultura de stat a judeţului Timiş va trebui să-şi extindă sectoarele zootehnice — prin construirea de plombe — cu 16 grajduri de vaci şi cu şapte grajduri de tineret bovin. Dar tovarăşii de la filiala judeţeană Timiş a Băncii pentru agricultură şi industria alimentară, socotind, probabil, că s-ar face cheltuieli neproductive, acordă fonduri numai pentru plombe, iar pentru extinderea reţelelor de dimentare cu apă, energie electron etc. nu ne permit să investin nici un leu. Cu alte cuvinte, ni se pretinde să facem faţă cu aceleaşi utilităţi — surse de apă şi curent, alei şi bucătării furajere, şoproane pentru vinuri, construite cind aveam efective mai mici — la un număr substanţial sporit de animale. Este posibil aşa ceva ? Dacă da, rugăm să ni se sugereze cum , dacă nu, rugăm să se reglementeze operativ situaţia menţionată. DUMITRU NEDEA, şeful serviciului de investiţii şi mecanizare din cadrul Direcţiei generale pentru agricultură, industrie alimentară şi ape, judeţul Timiş PE ADRESA. [ CAMPANIA AGRICOLA ARĂTURA lucrarea de bază. De ce o întîrziaţi? Din cauza unor grave neajunsuri In organizarea muncii care au dus la întîrzierea eliberării terenurilor, la folosirea cu randament scăzut a tractoarelor, în numeroase cooperative agricole din judeţul Olt s-au efectuat in toamnă arături pe suprafeţe reduse. Era de aşteptat ca terenurile rămase nearate să fie ogorîte în multele ferestre ale iernii, cînd se puteau efectua arături de foarte bună calitate, în condiţii de lucru doar cu puţin mai aspre decît cele existente în toamnă. Astă iarnă s-a lucrat insă cu încetinitorul. Chiar și în ultima săptămînă cînd nimeni nu mai putea apela la justificări de felul RAID ANCHETĂ In judeţul olt „nu s-a zvintat terenul", s-a lucrat extrem de incet, in decurs de şapte zile nefiind arate decît 5 653 de hec-' ' ire. Toate acestea fac ca la ora cînd întreprindem raidul în sectorul cooperatist al agriculturii judeţului să mai existe mari suprafeţe nearate. Din datele direcţiei generale agricole rezultă că mai sunt de arat 22 350 de hectare. S-ar putea însă ca suprafaţa să fie şi mai mare, îndeosebi în cooperativele din zona de centru a judeţului, unde într-adevăr au existat şi terenuri pe care apa a băltit o vreme — cauza neputînd fi însă considerată obiectivă, întrucît excesul de umiditate era înlăturabil prin lucrări relativ simple — se află întinse suprafeţe nearate. întîrzierea efectuării arăturilor nu trebuie pusă însă nici aici decît parţial pe seama umidităţii. Am mers în cîmp şi am constatat că multe dintre terenurile nearate nu sunt dintre cele care puteau să prezinte exces de umiditate. Ce s-a întîmplat ? Consiliile de conducere nu au luat din timp măsuri de eliberare a terenurilor de coceni, spre a crea front de lucru tractoarelor. Chiar şi astăzi pe o parte din terenurile cooperativelor agricole din Perieţi, Bălteni, Tătuleşti, Valea Mare, Priseaca Buneşti şi ale multor altora, se mai găsesc coceni netăiaţi sau netransportaţi. Deci nici măcar la ora aceasta tractoarele nu pot să intre la arat pe toate terenurile. La cooperativa agricolă Tătuleşti, de exemplu, mai sunt de tăiat coceni de pe ISO de hectare. Dumitru Haiducu, inginerul şef al cooperativei, susţine că unitatea nu are forţă de muncă pentru tăiatul cocenilor, întrucît cooperatorii sunt utilizaţi la alte lucrări. „O să mai întîrziem cîteva DAN ZAMFIRESCU (Continuare in pag. a 5-a) „Gigantul de lumină" Porţile de Fier de la Foto: AGERPRES ÎN PAG. A 5-A JUDEȚUL DÎMBOVIŢA PLANTELE VOR AVEA CURÎND NEVOIE DE APĂ, DAR AMENAJĂRILE PENTRU IRIGAȚII SE TOT AMINĂ... I . Vă propunem o discuţie despre climatul de muncă, despre condiţiile în care valorile individuale autentice găsesc drumul cel mai drept de afirmare, integrîndu-se firesc în efortul colectiv de autodepăşire profesională, de obţinere a unor rezultate de elită. Vă mărturisesc că alegerea subiectului şi a dumneavoastră, ca interlocutor, nu sunt întîmplătoare. Obţinind, anul trecut, 5 392 kg grîu la hectar, staţiunii i-a fost acordat, de către Consiliul de Stat, Ordinul Muncii clasa I. — Am să vă spun un lucru care are să vă mire. Este adevărat, după recoltarea griului, la cîntărirea recoltei am crezut că s-au stricat cîntarele. Producţia anului trecut a fost excelentă, întrecînd cele mai optimiste aşteptări. Dar noi am considerat drept un mare succes obţinerea, timp de 3 ani consecutiv, a unor producţii în jur de 4 000 kg la hectar. Aşadar, anul 1971 a fost an de vîrf, încununarea unor eforturi, căutări şi acumulări continue. — Ce dă unui colectiv, forţă de afirmare, coeziune ? — încrederea conducătorului unei unităţi, a colectivului în întregul său, în oameni, în fiecare om în parte. Faptul că nu vezi în el numai un salariat, care are sarcini profesionale, pe care le exercită cu precizie de robot. Omul este... om, cu calităţi, dar şi cu defecte. Esenţial este a-i valorifica aceste calităţi, a crea un asemenea climat incit defectele să nu se manifeste, învinse prin acţiunea conjugată a factorilor externi, a colegilor de echipă, cu dorinţa intimă de perfecţionare a fiecăruia. Noi am ajuns aci promovînd, în relaţiile de muncă, sinceritatea. Se spune că numai cei tari îşi pot permite să fie sinceri. Cei tari — care nu au ce-şi ascunde, care sunt intere-saţi în înlăturarea barierelor, de orice natură din calea mersului înainte. Uneori, ne certăm (nu vă sperie termenul, nu ?), au loc confruntări aprinse, întotdeauna cîştigă cel ce are dreptate, nu cel cu funcţia mai mare. Este asigurată, aşadar, prioritatea adevărului. Lăsate să se învechească, anumite animozităţi, situaţii neclare, generează un anumit fel de a gîndi, premise greşite de acţiune, diminuează forţele, încrederea — aceasta mi se pare a fi condiţia necesară a unui colectiv de muncă — angajat într-o luptă în care e nevoie de aportul original al fiecăruia. — Lucrul in colectiv nu ar putea duce şi la o oarecare fugă de răspundere personală ? — Sîntem prea aproape de brazdă pentru a se putea întîmpla aşa ceva. Noi sîntem cei care hotărîm introducerea unor noi soiuri în producţie, elaborarea unor anumite tehnologii specifice etc. şi tot noi cei ce aplicăm programul elaborat. Deci, nu avem pe seama cui arunca răspunderea. Numai astfel se explică, prin seriozitatea abordării sarcinilor, prin conştiinciozitatea rezolvărilor, faptul că grupul de amelioratori, conduşi de doctorul în ştiinţe Valer Botezan, a creat acel soi cu care am obţinut PAUL URDEA (Continuare in pag. a 2-a) La cooperativa agricolă „Viaţa Nouă" din Oradea, judeţul Bihor, se execută lucrări de terasare a unor terenuri in vederea înfiinţării unei plantaţii de 15 hectare CUM ACŢIONAŢI PENTRU ÎNFĂPTUIREA PREVEDERILOR REZOLU- PAHTNA A *3-AŢIEI PRIMEI CONFERINŢE PE ŢARA A SECRETARILOR COMITETELOR JAVIU, DE PARTID ŞI A PREŞEDINŢILOR CONSILIILOR POPULARE COMU NALE ? PRIN MOBILIZAREA TUTUROR FORŢELOR COMUNEI CLIMATUL MUNCII COLECTIVE Înnobilează personalitatea Interviu cu Inginerul MARCEL ROMAN, directorul tehnic al Staţiunii experimentale agricole — Turda VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, în Republica Democratică Sudan Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a sosit joi la Khartum, într-o vizită oficială, la invitaţia preşedintelui Republicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Numeiry. Sudanul este cea mai întinsă ţară a continentului african — suprafaţa sa reprezintă o pătrime din teritoriul Europei. Aici se întîlnesc toate formele de relief specifice continentului african, se găsesc mari bogăţii ce aparţin astăzi acestui popor cu o străveche civilizaţie şi istorie, care şi-a proclamat patria, în urmă cu 16 ani, republică independentă. Pădurile cu esenţe preţioase, de gumă arabică — care furnizează circa 85 la sută din consumul mondial — lasă loc cînd podişurilor muntoase ce ascund în străfundurile lor aur, fier, magneziu şi alte minereuri de mare valoare, cînd unor largi cîmpii ale căror culturi de bumbac reprezintă 30 la sută din producţia totală a lumii. Aceste bogăţii au fost jefuite decenii întregi de către regimul colonial, îndreptîndu-şi după eliberare eforturile spre lichidarea urmărilor agresiunii şi exploatării străine, animat de năzuinţa profundă de progres şi o viaţă mai bună, poporul sudanez se află angajat astăzi într-o susţinută activitate constructivă, de lichidare a stării de subdezvoltare economică, de valorificare a resurselor naturale în scopul propăşirii ţării sale. Sudanul s-a bucurat întotdeauna de simpatia şi solidaritatea poporului român atît în lupta sa împotriva dominaţiei străine, pentru independenţă, cît şi în bătălia pe care o desfăşoară în prezent pentru înlăturarea sechelelor trecutului colonial, pentru dezvoltarea economică, culturală şi socială. Pe acest fundament au fost stabilite relaţii în interesul celor două popoare, bazate pe stimă şi respect reciproc, pe neamestec în treburile interne și deplină egalitate, cărora vizita șefului statului român le deschide noi perspective, pe multiple planuri. Sunt raporturi care constituie o continuare firească a politicii României socialiste de solidaritate cu tinerele state, de sprijinire activă a dezvoltării lor politice, economice şi sociale, a luptei de consolidare a independenţei naţionale. In acest context, data de 30 martie semnifică un nou capitol în evoluţia relaţiilor româno-sudaneze. In această zi s-au întîlnit pentru prima oară preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi şeful statului sudanez, general maior Gaafar Mohammed Numeiry, acest eveniment evidenţiind, o dată în plus, rolul deosebit pe care îl au vizitele şi contactele directe ale şefilor de stat pentru promovarea bunelor raporturi, a cooperării şi destinderii în viaţa internaţională. Această întîlnire a fost marcată din primele momente ale sosirii şefului statului român de cordialitatea prietenească cu care a fost salutat de preşedintele sudanez. La coborîrea din avion, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi conducătorul Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed Numeiry, îşi string mîinile cu căldură. Şeful statului sudanez, împreună cu soţia sa, Busein Numeiry, întîmpină, de asemenea, cu cordialitate pe tovarăşa Elena Ceauşescu. In intîmpinarea oaspeţilor au venit, de asemenea, prim-vicepreşedintele republicii, Abubakr Awadallah, secretarul general al Uniunii Socialiste Sudaneze, Maamoud Awad-Abu Zeid, membri ai Biroului Politic al Uniunii Socialiste Sudaneze, membri ai guvernului, guvernatorul provinciei Khartum, care prezintă omagiile lor solilor ţării noastre. In cinstea oaspeţilor a fost alcătuită o misiune de onoare, din care fac parte Osman Abu Al-Gasim, membru al Biroului Politic al Uniunii Socialiste Sudaneze, Mansour Khaled, ministrul afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al-Akib, ministrul industriei şi minelor, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei. Sunt de faţă şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Khartum. Ceremonia militară se desfăşoară într-o ambianţă festivă, pe aeroport fiind arborate nenumărate steaguri româneşti şi sudaneze. Sunt intonate imnurile de stat ale României socialiste şi Sudanului, în timp ce răsună 21 de salve de artilerie. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, pe un podium de onoare, primeşte, alături de Gaafar Numeiry, raportul comandantului gărzii, după care, însoţit de şeful statului sudanez, trece în revistă ostaşii care prezintă armele. Cei doi şefi de stat şi soţiile lor, împreună cu personalităţile române şi sudaneze, s-au îndreptat apoi spre Palatul Poporului, reşedinţa pusă la dispoziţia oaspeţilor. In drum, grupuri masive de locuitori ai capitalei salută cu prietenie pe solii țării noastre, aplaudă unde(Continuare in pag. a 6-a) . 11 SATUL MEU GRIUL DE AUR DRAGOŞ NICOL Cînd mă duc cite o dată pe acasă, îmi place să mă uit pe dealuri cu pini şi să privesc de acolo la vale peste întinderea satului nostru. Se revarsă parcă la vale colorat şi frumos, sclipindu-şi în soare ferestrele, ascuţindu-şi acoperişurile înalte, desenîndu-şi liniile parcă cu fiecare an mai puţin întortocheate ale uliţelor. Se văd, de acolo, de pe dealul cu pini, clădirile mari şi noi ale sectorului zootehnic, undeva la dreapta, pe drumul morilor, se vede primăria şi-n faţa ei căminul cultural — nou-nouţ, se vede sera, se văd casele noi, frumos lucrate de oarleni. Nu, dealul cu pini nu e înalt, se poate desluşi bine tot ce se vede din culmea lui, îi poţi vedea chiar pe oameni lucrînd la cîmp sau în ogrăzile lor, ai putea pune rămăşag că ştii cine anume trece pe tractor prin crucile drumului spre ţ (Continuare in pag. a 2-a) .