Satul Socialist, mai 1972 (Anul 4, nr. 928-952)
1972-05-03 / nr. 928
PAGINA 2 Cînd am ajuns la Şuteşti, sat vîlcean din preajma Drăgăşanilor, uliţele erau pustii. La primărie, un salariat ne dă cîteva lămuriri : „secretara comitetului de partid este la Mitrofani, primarul la şcoală, la Craiova, şi ceilalţi la treabă"... Intr-adevăr, pe un bot de deal sute de bărbaţi şi femei plantau viţe de vie. In curtea cooperativei agricole, sub un şopron, o echipă de meşteri confecţiona garduri din beton. La grajduri, unde sînt puşi la îngrăşat 600 de tăuraşi, îngrijitorii le pregăteau tainul. După un timp ne întîlnim cu Nicolae Mitruţ, preşedinele cooperativei agricole. — Vreţi să vorbiţi cu tovarăşa Georgescu, secretara comitetului de partid ? La 6 ne întîlnim aici să discutăm nişte probleme. Astăzi a fost toată ziua la cealaltă cooperativă, a urmărit însămînţarea porumbului. Dar ne-am obişnuit ca în fiecare seară, cit de tîrziu, să vedem ce mai trebuie făcut, să ne consultăm. Preşedintele, care tocmai se întorsese de la cîmp, era satisfăcut că în acea zi s-a terminat semănatul porumbului. — Nu avem suprafaţă prea mare, 180 de hectare, dar pentru cooperativa noastră, profilată pe vie şi creşterea animalelor, este ceea ce ne trebuie. La cele 328 hectare cu vie pe rod, cooperatorii din Şuteşti au mai adăugat în această primăvară o plantaţie semiînaltă pe 10 hectare, pretabilă la mecanizare. O altă sursă de venituri o constituie îngrăşătoria de tineret taurin cu un rulaj anual de 1 050 de capete, din care 30 la sută pregătit pentru export. Cînd discuţia a ajuns la modul de aplicare a acordului global, a apărut şi secretara comitetului comunal de partid. O femeie obişnuită, de vîrstă şi statură mijlocie, dar cu ochi sfredelitori. Prima dată am văzut-o în decembrie anul trecut, vorbind de la înalta tribună a primei Conferinţe pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi preşedinţilor consiliilor populare comunale. Adresîndu-se conducătorilor de partid şi de stat, celor prezenţi în marea rotondă a pavilionului Expoziţiei Economiei Naţionale, Maria Georgescu a înfăţişat principalele realizări şi preocupări ale locuitorilor comunei Şuteşti, unde munceşte de patru ani ca activistă de partid, a făcut cîteva propuneri judicioase privind pregătirea cadrelor, permanentizarea acestora la sate. — Ce s-a mai întîmplat în comuna dv de la conferință şi pină acum ? — Cite nu s-au întîmplat ? A trebuit ca, împreună cu consiliul popular, să întocmim un plan anual și de perspectivă, care cuprinde întreaga activitate economico-socială de pe raza comunei. In centrul acestui plan stau cele două cooperative agricole, dar n-am omis nici unităţile cooperaţiei de consum, secţiile de mecanizare, morile, secţia de împletituri a industriei locale, dispensarul, căminele culturale, şcolile... — In mina organelor locale de partid şi de stat planul constituie un instrument de lucru pe o anumită perioadă. Practic, însă, ce s-a înfăptuit în primele patru luni ? — Prima dată ne-am îngrijit de buna organizare a producţiei şi a muncii în cele două cooperative agricole, de extinderea acordului global în toate sectoarele. Pentru a obţine producţii sporite s-a trecut la erbicidarea griului şi acum a porumbului şi a viţei de vie. Am iniţiat, primii pe judeţ, un curs de pregătire a 40 de cooperatori şi cooperatoare în meseriile de tractorişti, motopompişti, mînuitori de utilaje agricole. In altă ordine de idei, au fost terminate construcţiile unei şcoli cu zece săli de clasă la Şuteşti şi a unui magazin alimentar în satul Verdea, iar la Boroşeşti s-a turnat fundaţia pentru un alt magazin. De curînd, a început şi ridicarea unui pod între Şuteşti şi Mitrofani. — Cum arăta comuna înainte ? Ce inerţii au fost învinse ? — Diferenţa între ce a fost şi ce este o apreciază înşişi oamenii. La început a fost greu pină i-am convins că de participarea lor depinde electrificarea satelor, construirea şcolilor, a magazinelor, căminului cultural, dispensarului. S-au făcut multe, însă mai avem de făcut. Dispensarul uman l-am amenajat mai mult cu curaj, dintr-o clădire părăginită, dar nimeni nu-şi mai dă seama ce a fost acolo înainte. S-a ridicat o şcoală nouă la Mitrofani, iar aici un sediu nou pentru cooperativa agricolă. Peste Peşteana s-a construit o punte de 80 m , pe o distanţă de 4 km turnări trotuare. Vedem ce fac alţii, ne consultăm cu comuniştii, cu deputaţii comunali şi apoi antrenăm toţi oamenii la muncă. — Ce rol consideraţi că au intelectualii satului în creşterea puterii economice a comunei ? — Aceşti oameni sunt principalii noştri colaboratori. Pe cei din sfera activităţii instructiv-educative, peste 40 de profesori, învăţători, medici, activişti culturali, îi folosim în munca de educaţie socialistă a sătenilor. Ceilalţi 20, din producţie — cooperative agricole, secţii de mecanizare, industria locală ne ajută să planificăm şi să organizăm producţia şi munca, să determinăm pămîntul să rodească din belşug. De exemplu, la proiectul de plantare a celor 10 hectare cu viţă, specialiştii au căutat cele mai bune soluţii pentru ca majoritatea lucrărilor în vie să se execute mecanizat. Tot ei coordonează lucrările pe cele 500 de hectare cu vie din ambele cooperative, ei au pus bazele îngrăşătoriei de tăuraşi, a construcţiei unor grajduri moderne. — De ce credeţi că vă stimează şi vă urmează sătenii ? — Mă văd că muncesc. Eu nu stau niciodată degeaba. Cînd constat că unele treburi se încurcă, nu mă las pină nu le pun pe făgaşul lor normal. Dar nu despre mine cred că este vorba. Reuşita acţiunilor iniţiate de comitetul de partid, de consiliul popular comunal constă în stilul de muncă, în faptul că în fruntea comunei au fost aleşi cei mai destoinici comunişti. Avem un primar tînăr şi energic, cu multă tragere de inimă în tot ceea ce face. El întruchipează cerinţele omului politic, dar şi ale unui bun gospodar. A terminat liceul şi de cîteva luni, tovarăşul Gheorghe Burtică, despre ei este vorba, a fost trimis la cursurile de calificare pentru primari de la Craiova unde va cunoaşte mai temeinic legile, îşi va însuşi o mai bună experienţă în conducerea şi gospodărirea treburilor comunei. Aceleaşi aprecieri am şi pentru preşedinţii celor două cooperative agricole, Nicolae Mitruţ, de la Şuteşti şi Gheorghe Luca, de la Mitrofani, despre inginerii şefi Florea Neagoe şi Cornel Bonciu, despre ceilalţi conducători ai obştii, despre cei 265 comunişti din comuna noastră. — Ce „datorii" consideraţi că mai are comitetul de partid şi consiliul popular faţă de comună ? — Multe, chiar foarte multe! Avem condiţii ca obiectivele din plan să le realizăm integral, dar cînd mă gîndesc la cele notate în carneţel, îmi dau seama cîte mai avem de făcut. Intîi, trebuie să ne concentrăm atenţia asupra muncii educative, să intensificăm acţiunile de culturalizare a maselor şi în special a tineretului. Ridicarea conştiinţei socialiste, cetăţeneşti, proces anevoios, impune stăruinţă şi iar stăruinţă. Determinîndu-i pe oameni să muncească mai mult şi mai bine, să fie mai disciplinaţi, să nu lase pe mîine ceea ce pot face azi, să respecte legile ţării şi normele de convieţuire socială, iată căile prin care vrem să înfăptuim realizarea sarcinilor de plan, gospodărirea mai bună a comunei, ridicarea nivelului de trai, material şi cultural, al tuturor locuitorilor ei. — Ce dorinţă expresă aveţi ? — Să plouă, să culegem roade mai bogate decit anul trecut. — Nu aveţi nimic irigat ? — Puţin, doar şcoala de viţă din cooperativa de aici. Avem un program şi în această direcţie. Cînd am plecat din Vilcea, cerul se înnourase şi o ploaie măruntă de munte începuse să cadă. Zîmbindu-mi, mi-ara spus că dorinţa secretarei de partid din Şuteşti, a tuturor lucrătorilor ogoarelor se realizează pic cu pic. AL. ŞTEFANESCU DUPĂ PATRU LUNI DE LA CONFERINŢA PE TARA A SECRETARILOR COMITETELOR COMUNALE DE PARTID ŞI A PREŞEDINŢILOR CONSILIILOR POPULARE Ce e nou in comuna dv? Ne răspunde MARIA GEORGESCU, secretara Comitetului comunal de partid Şuteşti, judeţul Vilcea Dragostea pentru frumos nu cunoaşte virste — pare să spună gestul educatoarei Elena Meche, prezentindu-ne un colţ al expoziţiei cu obiecte executate de grupa mare a grădiniţei din Jariştea — Vrancea SATUL SOCIALIST Joi 4 mai PROGRAMUL 19,00 Deschiderea emisiunii de dimineaţă. Telex. 9,05 Prietenii lui Aşchiuţă — emisiune pentru preşcolari. 9,30 Speranţe... confirmări — muzică uşoară (selecţiuni) — reluare. 10,00 Curs de limba engleză. 10,30 Telecinemateca. Noaptea generalilor (reluare). 12,40 Telejurnal. 16,30—17,00 Curs de limba germană. Lecţia a 13-a — reluare. 17,30 Deschiderea emisiunii de dupăamiază. Emisiune în limba maghiară. 18,30 Confruntări. 19,00 Muzică uşoară cu formaţia Florea Mihai. 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 Tinerii despre ei înşişi. 20,45 Pagini de umor : „Aventuri în epoca de piatră". 21,10 Conferinţă de presă cu dr. Christian Barnard. 22,00 Recital... în şase . Cantabile. 22,30 24 de ore. PROGRAMUL 2 : 20,00 Concertul simfonic al orchestrei radioteleviziunii. 21,00 Desen animat. 21,10 Agenda. 21,20 Film serial : Planeta giganţilor (reluare). 22,10 Interpreţii şi rolurile lor. 22,35 Cărţi şi idei. (Urmare din pag. I) în sectorul creşterii animalelor. De asemenea, au apărut o serie de meserii ca: strungărie, lăcătuşerie, sudură. Tinerii de la sate şi-au manifestat adeziunea faţă de ideea calificăriiîn domenii în care este recunoscută şi promovată valoarea ştiinţei. Modificările profunde petrecute în viaţa social-economică şi culturală din lumea satului românesc, urcuşul său spre o civilizaţie superioară au adus după sine, în activitatea Uniunii Tineretului Comunist, o clarificare a obiectivelor sale. Dacă manifestările unei conştiinţe muncitoreşti care apar în procesul muncii tinerilor îşi au sursa obiectivă în cadrul economic şi social-politic creat prin participarea tinerilor în cadrul unor noi forme instituţionalizate, o influenţă importantă a avut şi are munca politico-educativă desfăşurată de organizaţiile de masă şi obşteşti, în mod deosebit de U.T.C., în rîndul tuturor categoriilor de tineri, sub îndrumarea atentă a organizaţiilor de partid. Organizaţiile U.T.C. au în centrul preocupărilor munca pentru formarea conştiinţei socialiste a tineretului, a idealului comunist de viaţă, pentru formarea spiritului combativ revoluţionar. Obiectivele consiliilor şi organizaţiilor U.T.C. din mediul sătesc sunt orientate în două mari direcţii — domeniul preocupărilor ce ţin de munca productivă şi domeniul politico-educativ, de formare a unor convingeri ferme politicoideologice menite să permită tinerilor din mediul rural înţelegerea justă a fenomenelor economice şi sociale, a normelor de disciplină şi etică, a concepţiei clasei muncitoare despre lume şi societate — materialismul dialectic şi istoric — despre îndatoririle şi rolul social al generaţiei tinere, ca purtătoare energică a mesajului revoluţionar al luptătorilor comunişti din ţara noastră, în practica de fiecare zi, aceste obiective au impus şi impun reevaluarea forţelor capabile să acţioneze în sensul împlinirii unor asemenea deziderate, iar pe de altă parte, lichidarea a ceea ce considerăm metodologic depăşit, restructurarea modului nostru de a acţiona. In sfera acestor activităţi se integrează, de altfel, întregul ansamblu de acţiuni practice, iniţiate în perioada de după Congresul al IX-lea al U.T.C. în domenii ce ţin de participarea tinerilor la procesul de producţie, preocuparea pentru mobilizarea lor la o participare nemijlocită, angajată în întreaga viaţă socială a satelor , probleme cu caracter educaţional, formarea spiritului militant, lupta împotriva fenomenelor negative, înlăturarea mentalităţilor retrograde incompatibile cu modul nostru de viaţă socialist. Acţiunile comune ale tinerilor cooperatori cu tinerii din I.A.S., din S.M.A., din întreprinderile industriei locale au pus un accent deosebit pe promovarea răspunderii faţă de calitatea de producător de bunuri materiale. Astfel, anul trecut, organizaţiile U.T.C., colaborînd cu consiliile cooperativelor agricole, au recomandat peste 20 de mii de tineri pentru a lucra şi a se califica în diferite meserii. Această manifestare ne-a întărit convingerea utilităţii organizării unor viitoare dialoguri între tinerii din unităţile agricole şi cei care lucrează în uzinele producătoare de utilaje pentru agricultură, în combinatele şi fabricile de îngrăşăminte chimice. Larga mişcare pentru ştiinţă şi tehnică agricolă realizată prin intermediul propagandei agricole, a instruirilor profesionale şi a schimburilor de experienţă, prin valorificarea mai bună a posibilităţilor existente din laboratoare şi cîmpuri experimentale a cîştigat numeroşi adepţi în rîndul tinerilor prin constituirea unor noi agrocluburi (există în prezent 62 agrocluburi din care 52 înfiinţate după Congresul al IX-lea al U.T.C.). Legarea învăţămîntului de practică, înfiinţarea fermelor agricole, inaugurarea loturilor şcolare, legăturile realizate între unităţile agricole şi elevi, antrenarea tuturor tinerilor pe şantierele muncii voluntar-patriotice locale sau naţionale, formarea de echipe şi brigăzi în campaniile de la începutul acestui an pentru plantări de pomi, irigaţii şi întreţineri de păşuni sunt acţiuni menite să ducă la sporirea contribuţiei lor la dezvoltarea agriculturii, la înflorirea multilaterală a satului românesc. Acţionînd pentru eliminarea unor practici de paralelism şi conlucrare defectuoasă cu alţi factori educaţionali, au fost angajate schimburi de păreri cu toate instituţiile din comune — şcoală, dispensar, consiliul popular — cu reprezentanţii organizaţiilor de masă şi obşteşti, cu conducătorii colectivelor respective — directori, ingineri şefi, preşedinţi, brigadieri, şefi de echipă, maiştri, muncitori şi ţărani. De părerile competente ale acestor oameni s-a ţinut seama la întocmirea planurilor de activitate ale organizaţiilor U.T.C. Menţinerea forţei de muncă în proporţiile necesare la sate şi mai cu seamă calificarea şi ridicarea gradului de calificare în raport de diversificarea producţiei agricole şi de modernizarea vieţii satului, soluţionarea tuturor problemelor cu care tineretul se confruntă, presupun conjugarea eforturilor conducerii unităţilor agricole cu ale şcolii, ale organizaţiilor U.T.C., precum şi ale celorlalţi factori educativi. Pentru viitor, ne-am propus să acordăm o atenţie deosebită unor probleme ca : elaborarea unui nomenclator de meserii in care se pot califica tinerii de la sate, atit în sectoarele industriale ale unităţilor agricole, cit şi în celelalte sectoare de producţie din mediul rural, nomenclator care să le ofere posibilităţi de atestare a calificării obţinute; îmbunătăţirea reglementării încadrării absolvenţilor şcolilor tehnice şi liceelor agricole; manifestarea unei mai mari solicitudini faţă de problemele de muncă şi viaţă ale mecanizatorilor, ale tinerilor specialişti şi ale familiilor nou create; promovarea cu mai mult curaj în munci de răspundere a tinerilor care se disting în activitate, dovedind reale calităţi profesionale şi de organizare a producţiei; precizarea mai riguroasă a competenţelor organizaţiilor U.T.C. din comune şi de pe şantiere cu pondere mare a tinerilor navetişti; descifrarea in mai mare măsură a consecinţelor şi mutaţiilor ce au loc în urma fenomenelor de migraţie şi diversificare a profesiilor muncitoreşti în zonele rurale. Pentru găsirea celor mai valoroase soluţii am ţinut seama de faptul că un obiectiv de interes larg evoluează în sensul unei acţiuni comune. Aceasta implică o urmărire a ei în comun, analize parţiale operative, remedieri aduse în colaborare, sporind şi în acest fel eforturile pentru realizarea unui stil de muncă unitar şi comun. Ne-am străduit şi ne străduim în continuare — actul nu este încă împlinit — să oferim modele tinerilor, dar să nu sărăcim gîndirea lor, să dezbatem sincer şi democratic, în cadrul vieţii de organizaţie, problemele fără să impunem soluţii prefabricate, să antrenăm masa de tineri la o emulaţie deschisă, capabilă să ofere argumente proprii oricăreia din demonstraţiile teoretice şi practice adresate conştiinţei lor. Pentru organizaţiile U.T.C. de la sate, jubileul Semicentenarului creării Uniunii Tineretului Comunist a prilejuit bilanţul drumului străbătut, al realizărilor obţinute. El nu a reprezentat un simplu moment festiv, ci a îndemnat la o evaluare lucidă, responsabilă a activităţii desfăşurate, dar şi la o prospectare a direcţiilor şi modalităţilor viitoare de acţiune. Tinerii, angajaţi plenar i Nr. 928 Miercuri 3 mai sport Meciul de la Budapesta, amplu comentat în presa internaţională Deşi au trecut cîteva zile de la disputarea lor, partidele programate in prima manşă a sferturilor de finală ale Campionatului european sunt amplu comentate in lumea fotbalului. Lucru cit se poate de firesc dacă avem în vedere, pe de o parte, bunul renume al celor opt formaţii rămase în cursa pentru cucerirea titlului european, iar pe de alta, rezultatele înregistrate în această primă manşă. Cum desfăşurarea celor patru jocuri vă este deja cunoscută — două dintre ele fiind transmise pe micul ecran — în rindurile care urmează vom insera cîteva opinii ale trimişilor agenţiilor internaţionale de presă precum şi cîteva consideraţii generale privind şansele de calificare în semifinale ale tricolorilor noştri. Pentru început au cuvintul cei care au urmărit întîlnirea Ungaria-România. Comentînd această partidă, corespondentul agenţiei France Presse notează : „Pe Népstadion, în prezenţa a circa 75 000 de spectatori, echipa Ungariei a fost ţinută în şah de selecţionata României, în faţa căreia a trebuit să se mulţumească cu un rezultat de egalitate : 1-1. Cu excepţia primelor 20 de minute de joc, fotbaliştii maghiari nu au putut surprinde prin acţiunile lor echipa română, care s-a dovedit superioară în apărare şi la mijlocul terenului. După pauză, presiunea echipei române a fost mai evidentă decât în cea de-a doua jumătate a primei reprize, în minutul 56, la o greşeală a portarului Geczi, fundaşul Sătmăreanu a înscris cu capul, aducînd egalarea pentru formaţia sa. în final, fotbaliştii români, bine dirijaţi de Radu Nunweiller, cel mai bun jucător de pe teren, ar fi putu, cu puţină şansă, să obţină chiar victoria". Corespondentul agenţiei Reuter scrie printre altele : „Echipa României are acum posibilitatea de a se califica în semifinale. Trebuie să ţinem seama de faptul că fotbaliştii români, după dramaticul meci nul de la Budapesta, îşi vor juca şansa calificării, pe teren propriu". Meciul de fotbal dintre echipele României şi Ungariei este amplu comentat şi de ziarele maghiare, în cronica apărută în ziarul „Magyar Hírlap" se scrie, între altele: „In repriza a doua, apărarea echipei ungare a fost supusă unei presiuni puternice, în primul rînd datorită faptului că atacanţii noştri nu au fost capabili să păstreze mingea şi astfel echipa română şi-a condus atacurile cu multă însufleţire. Portarul Răducanu a lămurit uşor toate pericolele". Cronicarul de specialitate al ziarului „Magyar Nemzet" subliniază în comentariul său : „Românii au jucat un fotbal curajos în repriza a doua, astfel că prima manşă pentru sferturile de finală ale Campionatului european a adus mult succes echipei române". Ziarul „Népszabadsag" notează : „Pe teren străin, un singur gol primit în primele 45 de minute nu este un dezavantaj prea mare şi fotbaliştii români au reuşit să egaleze, în ciuda jocului plin de elan al echipei Ungariei". Iată şi opinia antrenorului echipei Ungariei, Rudolf IHovszky : „In prima repriză, echipa noastră a jucat bine, respectînd tactica stabilită. După pauză, însă, am înţeles că avantajul de un singur gol este cu totul insuficient. Românii au simţit slăbiciunea noastră şi fiind jucători destul de experimentaţi, ei au ştiut să profite de această situaţie". Aprecierile de mai sus sunt, desigur, măgulitoare pentru noi. Nu trebuie insă (şi tricolorii cunosc acest lucru) să considerăm faza „sferturilor" încheiată. Egalul obţinut pe Népstadion înseamnă, ce-i drept, un prim pas spre „semifinale", consemnează începutul unui nou capitol (atit de mult aşteptat) în istoria întîlnirilor dintre cele două reprezentative. Să nu uităm însă că partida retur, programată la 14 mai la Bucureşti, va fi la fel de dificilă ca şi cea desfăşurată la Budapesta. Dacă nu şi mai grea. La Budapesta, tricolorii au obţinut un rezultat de prestigiu, dar tot de acolo au luat startul într-o nouă perioadă de pregătire, cea a întîlnirii retur. Fină la 14 mai sînt puţine zile, îndeajuns insă pentru eliminarea deficienţelor semnalate, mai ales în prima parte a jocului. Ne gîndim, în special, la pasele greşite, capitol la care n-au făcut excepţie nici măcar Dumitru, Domide sau Dembrovschi, la tracul ce i-a paralizat parcă (în aceeaşi perioadă) pe aproape toţi jucătorii noştri (excepţie, Sătmăreanu şi Răducanu). In această direcţie trebuie să-şi îndrepte atenţia cei desemnaţi să pregătească naţionala pentru 14 mai. Cîteva cuvinte despre celelalte trei partide programate în sferturi. Cea mai surprinzătoare (dar meritată pe deplin) este victoria obţinută de formaţia vest-germană pe Wembley. Invingînd cu 3-1, coechipierii lui Beckenbauer şi-au luat revanşa în faţa celor care i-au invins (după un meci dramatic) în finala C.M., desfăşurată pe acelaşi stadion. După cum a evoluat în această partidă, formaţia vest-germană se anunţă ca principală candidată la titlul european. Surprinzător este şi egalul consemnat la Milano, în partida Italia—Belgia, acţiunile lui Mazzola, Fachetti sau Riva (ca să amintim doar cîteva dintre „stelele" fotbalului italian) fiind stopate cu regularitate de portarul belgian Piot, cel mai bun jucător de pe teren. In sfîrşit, la Belgrad, Iugoslavia n-a putut obţine decit un meci nul în compania reprezentativei U.R.S.S. Deşi a jucat 90 de minute, Djaici (spre care se îndreptau toate speranţele suporterilor iugoslavi) n-a reuşit să aducă echipei sale mult dorita victorie. Era de aşteptat, de altfel, ca lunga perioadă de convalescenţă să-şi pună amprenta asupra evoluţiei acestui mare jucător. Aşadar, prima manşă a sferturilor de finală a fost favorabilă oaspeţilor. Avantajul obţinut va fi decisiv pentru calificarea în semifinale ? Răspunsul îl vom primi la 14 mai, data cînd sunt programate jocurile retur. MARIAN GHIOLDUŞ Rezultatele diviziei SERIA I : Avîntul Frasin — Nicolina Iaşi 1—0 (0—0) ; Fulgerul Dorohoi — Minerul Gura Humorului 1—1 (1—1) ; Unirea Iaşi — Textila Botoşani 3—3 (2—2) ; Victoria P.T.T.R. Botoşani — A.S.A. Cîmpulung 1—2 (0—0) ; Chimia Suceava — Foresta Fălticeni 1—0 (0—0) ; I.T.A. Paşcani — Victoria Roman 1—0 (0—0) ; Constructorul Iaşi— Minobradul Vatra Dornei 4—2 (1—2). Conduce în clasament Chimia Suceava cu 30 p. SERIA A II-A: Automobilul Focşani — U.R.A. Tecuci 3—0 (2—0) ; Petrolul Momeşti — Minerul Comăneşti 1—1 (1—0) ; Rulmentul Bîrlad — Cimentul Bicaz 3—1 (1—1) ; Gloria Tecuci — Trotuşul Gh. Gheorghiu-Dej 2—1 (1—1) ; Danubiana Roman — Oituz Tg. Ocna 1—3 (1—2) ; Textila Buhuşi — Luceafărul Focşani 6—1 (3—1) ; Letea Bacău — Viitorul Vaslui 1—0 (1—0) . Conduce în clasament Rulmentul Bîrlad cu 26 p. SERIA A III-A : Cimentul Medgidia — Constructorul Galaţi 2—1 (1—0) ; Portul Brăila — Oţelul Galaţi 1—0 (0—0) ; Ancora Galaţi — Delta Tulcea 0—0 ; Viitorul Brăila - I.M.U. Medgidia 2—1 (1—0) ; Marina Mangalia — Unirea Tricolor Brăila 1—0 (1—0) ; Electrica Constanţa — Granitul Babadag 2— 2 (1—1) ; Dunărea Tulcea — S.N. Constanţa 0—1 (0—1). Conduce în clasament Delta Tulcea cu 28 p. SERIA A IV-A : Maşini unelte Bucureşti — Unirea Tricolor Bucureşti 0—1 (0—0) ; T.M. Bucureşti — Laromet Bucureşti 3—2 (3—2) ; Electronica Bucureşti — Sirena Bucureşti 1—0 (0—0) ; Tehnometal Bucureşti — Autobuzul Bucureşti 3— 1 (1—1) ; Olimpia Giurgiu — Celuloza Călăraşi 1—1 (0—0) ; Dinamo Obor Bucureşti — Voinţa Bucureşti 0—1 ( 0—1) ; Victoria Lehliu — Flacăra roşie Bucureşti C etapa a XIX-a 0—1 (0—0). Conduce în clasament Electronica Obor Bucureşti cu 30 p. SERIA A V-A : Prahova Ploieşti — I.R.A. Cimpina 0—2 (0—0) ; Gloria Buzău — Petrolul Berea 1—0 (0—0) ; Olimpia Rm. Sărat — Caraimanul Buşteni 0—1 (0—1) ; Şoimii Buzău — Aurora Urziceni 5—0 (1—0) ; Petrolistul Boldeşti — Carpaţi Sinaia 2—0 (0—0) ; Victoria Floreşti — Azotul Slobozia 3—2 (0—1) ; Viitorul Slănic — Chimia Buzău 1—0 (1—0). Conduce în clasament Gloria Buzău cu 29 p. SERIA A VI-A : Chimia Tr. Măgurele — Rapid Piatra Olt 1—0 (1—0) ; Petrolul Videle — Lotrul Brezoi 0—0 ; Muscelul Cîmpulung — Metalul Mija 2—0 (1—0) ; Petrolul Tîrgovişte — Comerţul Alexandria 0—0 ; Oltul Slatina — Unirea Drăgăşani 2—0 (1—0) ; Sporting Roşiorii de Vede — Oltul Rm. Vilcea 4—1 (2—0) ; Dacia Piteşti — Flacăra Moreni 0—1 (0—0). Conduce în clasament Flacăra Moreni cu 29 p. SERIA A VII-A : Minerul Lupean — Metalul Topleţ 4—0 (1—0) ; Răsăritul Caracal — Progresul Strehaia 4—2 (1—1) ; Metalul Tr. Severin — Progresul Corabia 2—1 (1—0) ; Ştiinţa Petroşani — Pandurii Tg. Jiu 3—0 (0—0) ; Steagul roşu Pleniţa — Minerul Rovinari 4—0 (3—0) ; Dunărea Calafat — Minerul Motru 1—1 (0—0). Conduce în clasament Metalul Tr. Severin cu 27 p. SERIA A VIII-A : Mureşul Deva — Minerul Ghelar 6—0 (4—0) ; Victoria Caransebeş — Minerul Moldova Nouă 0—0 ; Gloria Arad — C.F.R. Caransebeş 2—0 (1—0) ; Aurul Brad — Progresul Timişoara 3—2 (2—1) ; Minerul Bocşa — U.M. Timişoara 0—0 ; Electromotor Timişoara — Vagonul Arad 3—1 (2—0) ; Metalul Oţelul Roşu — Furnirul Deta 0—0. Conduce în clasament Mureşul Deva cu 24 p. SERIA A IX-A : Mlnaur Zlatiia — Constructorul Hunedoara 2—0 (0—0) ; Metalul Copşa Mică — C.F.R. Simeria 4—1 (4—0) ; A.S.A. Sibiu — C.F.R. Sighişoara 0—1 (0—0) ; Unirea Alba Iulia — Minerul Teliuc 1—0 (0—0) ; U.P.A. Sibiu — Vitrometan Mediaş 1—1 (1—1) ; Textila Sebeş — Victoria Călan 0—1 (0—0) ; Chimia Oraş Victoria — Independenţa Sibiu (întrerupt în min. 6). Conduce în clasament Independenţa Sibiu cu 27 p. SERIA A X-A : Constructorul Baia Mare — Victoria Cărei 0—1 (0—0) ; Bihoreana Marghita — Topitorul Baia Mare 4—0 (0—0) ; Bradul Vişeu — Minerul Baia Sprie 1—0 (0—0) ; Unirea Zalău — Recolta Salonta 2—0 (1—0) ; Voinţa Cărei — C.I.L. Sighetul Marmaţiei 2—1 (1—1) ; Măgura Şimleul Silvaniei — Minerul Cavnic 2—2 ; Gloria Baia Mare — Someşul Satu Mare 1—0 (1—0). Conduce în clasament Victoria Cărei cu 30 p. SERIA A XI-A : Arieşul Turda — Viitorul Tg. Mureş 4—0 (3—0) ; C.I.L. Gherla — Arieşul Cîmpia Turzii 2—0 (1—0) ; Someşul Beclean — Metalul Aiud 1—1 (0—0) ; Chimica Tîrnăveni — Soda Ocna Mureş 1—0 (1—0) ; Progresul Năsăud — Unirea Dej 0—1 (0—0) ; Tehnofrig Cluj — Minerul Rodna 2—0 (1—0) ; Industria sîrmei Cîmpia Turzii — Dermata Cluj 3—1 Conduce în clasament Chimica Tîrnăveni cu 29 p. SERIA A XII-A : Minerul Bălan — Forestierul Tg. Secuiesc 1—0 (1—0) ; Unirea Cristuru Secuiesc — Torpedo Zărnești 3—0 (0—0) ; Viitorul Gheorghieni — Tractorul Brașov 3—2 (1—0) ;. Textila Odorheiul Secuiesc — Oltul Sf Gheorghe 3—0 (2—0) ; Carpaţi Braşov — Colorom Codlea 2—1 (0—0) ; Metrom Braşov — Carpaţi Covasna 7—0 (4—0) ; A.S. Miercurea Ciuc — Politehnica Braşov 0—0. Conduce în clasament Metrom Braşov cu 32 p. Hocheiştii din Dăneşti— campioni ai judeţului Harghita Săptămîna trecută, patinoarul din Miercurea Ciuc a găzduit întrecerile campionatului judeţean sătesc de hochei. După trei zile de întreceri viu disputate, locul intîi şi titlul de campioană au revenit formaţiei din comuna Dăneşti, care a terminat competiţia neînvinsă, cîştigind toate cele 5 partide disputate. In ordine, celelalte 5 locuri au fost ocupate de echipele: Sineni (7 puncte); Sinsimion (6 puncte); Sincrăieni (5 puncte); Ciumani (2 puncte) ; Remetea (0 puncte). LA ZI • Fostul campion mondial de box la cate grea, Cassius Clay, l-a întîlnit la Vancouver pe campionul Canadei, George Chuvalo. Meciul s-a disputat în faţa a 17 000 de spectatori, pe distanţa de 12 reprize şi s-a încheiat cu victoria la puncte a lui Cassius Clay. De la începutul meciului, subliniază comentatorii de presă. Clay a fost în ofensivă arătînd o deosebită mobilitate pentru greutatea sa actuală (98,500 kg). Din repriza a 5-a Chuvalo, cu una din arcade spartă, a dat semne de oboseală și cu mare greutate a reușit să termine meciul în picioare. • Căpitanul-antrenor al echipei de tenis a Angliei pentru „Cupa Davis", Headley Baxter, a fost destituit din funcţiile sale. Hotărîrea federaţiei britanice este motivată prin atitudinea lui Baxter faţă de excluderea din echipă a jucătorului nr. 1 Gerald Battrick. Acesta a fost sancţionat de federaţie pentru comportarea sa nesportivă la campionatele internaţionale ale Italiei. învins în primele tururi de „veteranul" italian Merlo, Battrick a părăsit Roma fără încuvinţarea federaţiei, abandonînd astfel pe partenerul său în proba de dublu, John Paish. Baxter a insistat ca suspendarea lui Battrick, să fie anulată, dar federația s-a dovedit intransigentă, destituindu-l în cele din urmă și pe antrenor. Succese româneşti peste hotare La Katowice (Polonia) s-au încheiat campionatele europene de lupte greco-romane. Reprezentanţii României au avut o comportare remarcabilă, reuşind să cucerească cinci medalii, dintre care una de aur. Performerul echipei noastre a fost Gheorghe Berceanu, ciştigător al titlului european la categoria 48 kg. Ion Gabor (cat. 82 kg) a obţinut medalia de argint, iar Ion Baciu (cat. 57 kg), Nicolae Martinescu (cat. 100 kg) şi Victor Dolipschi (cat. peste 100 kg) au fost distinşi cu medaliile de bronz. * In semifinalele probei de dublu bărbaţi din cadrul campionatelor internaţionale de tenis ale Italiei, Ilie Năstase şi Ion Ţiriac (România) au învins cu 6—4, 7—5, 7—5 perechea J. Gisbert (Spania), A. Metreveli (U.R.S.S.). In finală cuplul român va întîlni perechea Head (Australia), McMillan (R.S.A.)