Satul Socialist, mai 1972 (Anul 4, nr. 928-952)

1972-05-03 / nr. 928

PAGINA 2 Cînd am aj­u­ns la Şuteşti, sat vîlcean din preajma Drăgăşanilor, uliţele erau pustii. La primărie, un salariat ne dă cîteva lămuriri : „secretara comitetului de partid este la Mitrofani, primarul la şcoa­lă, la Craiova, şi ceilalţi la treabă"­... Intr-adevăr, pe un bot de deal sute de bărbaţi şi femei plantau viţe de vie. In curtea cooperativei agricole, sub un şopron, o echipă de meşteri confecţiona garduri din beton. La grajduri, unde sînt puşi la îngrăşat 600 de tăuraşi, în­grijitorii le pregăteau tainul. După un timp ne întîlnim cu Nicolae Mitruţ, preşedinele coope­rativei agricole. — Vreţi să vorbiţi cu tovarăşa Georgescu, secretara comitetului de partid ? La 6 ne întîlnim aici să discutăm nişte probleme. As­tăzi a fost toată ziua la cealaltă cooperativă, a urmărit însămînţa­­rea porumbului. Dar ne-am obiş­nuit ca în fiecare seară, cit de tîrziu, să vedem ce mai trebuie făcut, să ne consultăm. Preşedintele, care tocmai se în­torsese de la cîmp, era satisfăcut că în acea zi s-a terminat semănatul porumbului. — Nu avem suprafaţă prea mare, 180 de hectare, dar pentru cooperativa noastră, profilată pe vie şi creşterea animalelor, este ceea ce ne trebuie. La cele 328 hectare cu vie pe rod, cooperatorii din Şuteşti au mai adăugat în această primăvară o plantaţie semiînaltă pe 10 hectare, preta­bilă la mecanizare. O altă sursă de venituri o constituie în­­grăşătoria de tineret taurin cu un rulaj anual de 1 050 de capete, din care 30 la sută pregătit pentru ex­port. Cînd discuţia a ajuns la modul de aplicare a acordului global, a apărut şi secretara comitetului co­munal de partid. O femeie obişnuită, de vîrstă şi statură mijlocie, dar cu ochi sfre­delitori. Prima dată am văzut-o în decembrie anul trecut, vorbind de la înalta tribună a primei Confe­rinţe pe ţară a secretarilor comi­tetelor de partid şi preşedinţilor consiliilor populare comunale. Adresîndu-se conducătorilor de partid şi de stat, celor prezenţi în marea rotondă a pavilionului Ex­poziţiei Economiei Naţionale, Ma­ria Georgescu a înfăţişat princi­palele realizări şi preocupări ale locuitorilor comunei Şuteşti, unde munceşte de patru ani ca activistă de partid, a făcut cîteva propuneri judicioase privind pregătirea ca­drelor, permanentizarea acestora la sate. — Ce s-a mai întîmplat în co­muna dv de la conferință şi pină acum ? — Cite nu s-au întîmplat ? A trebuit ca, împreună cu consiliul popular, să întocmim un plan a­­nual și de perspectivă, care cu­prinde întreaga activitate econo­­mico-socială de pe raza comunei. In centrul acestui plan stau cele două cooperative agricole, dar n-am omis nici unităţile coopera­ţiei de consum, secţiile de mecani­zare, morile, secţia de împletituri a industriei locale, dispensarul, că­minele culturale, şcolile... — In mina organelor locale de partid şi de stat planul constituie un instrument de lucru pe o anu­mită perioadă. Practic, însă, ce s-a înfăptuit în primele patru luni ? — Prima dată ne-am îngrijit de buna organizare a producţiei şi a muncii în cele două cooperative a­­gricole, de extinderea acordului global în toate sectoarele. Pentru a obţine producţii sporite s-a trecut la erbicidarea griului şi acum a porumbului şi a viţei de vie. Am iniţiat, primii pe judeţ, un curs de pregătire a 40 de coopera­tori şi cooperatoare în meseriile de tractorişti, motopompişti, mînui­­tori de utilaje agricole. In altă or­dine de idei, au fost terminate construcţiile u­nei şcoli cu zece săli de clasă la Şuteşti şi a unui ma­gazin alimentar în satul Verdea, iar la Boroşeşti s-a turnat funda­ţia pentru un alt magazin. De cu­­rînd, a început şi ridicarea unui pod între Şuteşti şi Mitrofani. — Cum arăta comuna înainte ? Ce inerţii au fost învinse ? — Diferenţa între ce a fost şi ce este o apreciază înşişi oamenii. La început a fost greu pină i-am con­vins că de participarea lor depinde electrificarea satelor, construirea şcolilor, a magazinelor, căminului cultural, dispensarului. S-au făcut multe, însă mai avem de făcut. Dispensarul uman l-am amenajat mai mult cu curaj, dintr-o clădire părăginită, dar nimeni nu-şi mai dă seama ce a fost acolo înainte. S-a ridicat o şcoală nouă la Mitro­fani, iar aici un sediu nou pentru cooperativa agricolă. Peste Peştea­­na s-a construit o punte de 80 m , pe o distanţă de 4 km turnări tro­tuare. Vedem ce fac alţii, ne con­sultăm cu comuniştii, cu deputaţii comunali şi apoi antrenăm toţi oa­menii la muncă. — Ce rol consideraţi că au inte­lectualii satului în creşterea pute­rii economice a comunei ? — Aceşti oameni sunt principalii noştri colaboratori. Pe cei din sfe­ra activităţii instructiv-educative, peste 40 de profesori, învăţători, medici, activişti culturali, îi folo­sim în munca de educaţie socia­listă a sătenilor. Ceilalţi 20, din producţie — cooperative agricole, secţii de mecanizare, industria lo­cală­­ ne ajută să planificăm şi să organizăm producţia şi munca, să determinăm pămîntul să ro­dească din belşug. De exemplu, la proiectul de plantare a celor 10 hectare cu viţă, specialiştii au căutat cele mai bune soluţii pen­tru ca majoritatea lucrărilor în vie să se execute mecanizat. Tot ei coordonează lucrările pe cele 500 de hectare cu vie din ambele cooperative, ei au pus bazele îngră­­şătoriei de tăuraşi, a construcţiei unor grajduri moderne. — De ce credeţi că vă stimea­ză şi vă urmează sătenii ? — Mă văd că muncesc. Eu nu stau niciodată degeaba. Cînd cons­tat că unele treburi se încurcă, nu mă las pină nu le pun pe făgaşul lor normal. Dar nu despre mine cred că este vorba. Reuşita acţiu­nilor iniţiate de comitetul de par­tid, de consiliul popular comunal constă în stilul de muncă, în fap­tul că în fruntea comunei au fost aleşi cei mai destoinici comunişti. Avem un primar tînăr şi energic, cu multă tragere de inimă în tot ceea ce face. El întruchipează ce­rinţele omului politic, dar şi ale u­­nui bun gospodar. A terminat li­ceul şi de cîteva luni, tovarăşul Gheorghe Burtică, despre ei este vorba, a fost trimis la cursurile de calificare pentru primari de la Craiova unde va cunoaşte mai te­meinic legile, îşi va însuşi o mai bună experienţă în conducerea şi gospodărirea treburilor comunei. Aceleaşi aprecieri am şi pentru preşedinţii celor două cooperative agricole, Nicolae Mitruţ, de la Şu­teşti şi Gheorghe Luca, de la Mi­trofani, despre inginerii şefi Flo­­rea Neagoe şi Cornel Bonciu, des­pre ceilalţi conducători ai obştii, despre cei 265 comunişti din co­muna noastră. — Ce „datorii" consideraţi că mai are comitetul de partid şi con­siliul popular faţă de comună ? — Multe, chiar foarte multe! Avem condiţii ca obiectivele din plan să le realizăm integral, dar cînd mă gîndesc la cele notate în carneţel, îmi dau seama cîte mai avem de făcut. Intîi, trebuie să ne concentrăm atenţia asupra muncii educative, să intensificăm acţiunile de culturalizare a maselor şi în special a tineretului. Ridicarea conştiinţei socialiste, cetăţeneşti, proces anevoios, impu­ne stăruinţă şi iar stăruinţă. De­­terminîndu-i pe oameni să mun­cească mai mult şi mai bine, să fie mai disciplinaţi, să nu lase pe mîine ceea ce pot face azi, să res­pecte legile ţării şi normele de convieţuire socială, iată căile prin care vrem să înfăptuim realizarea sarcinilor de plan, gospodărirea mai bună a comunei, ridicarea ni­velului de trai, material şi cultu­ral, al tuturor locuitorilor ei. — Ce dorinţă expresă aveţi ? — Să plouă, să culegem roade mai bogate decit anul trecut. — Nu aveţi nimic irigat ? — Puţin, doar şcoala de viţă din cooperativa de aici. Avem un program şi în această direcţie. Cînd am plecat din Vilcea, cerul se înnourase şi o ploaie măruntă de munte începuse să cadă. Zîmbin­­du-mi, mi-ara spus că dorinţa se­cretarei de partid din Şuteşti, a tu­turor lucrătorilor ogoarelor se rea­lizează pic cu pic. AL. ŞTEFANESCU DUPĂ PATRU LUNI DE LA CONFERINŢA PE TARA A SE­CRETARILOR COMITETELOR COMUNALE DE PARTID ŞI A PREŞEDINŢILOR CONSILIILOR POPULARE Ce e nou in comuna dv? Ne răspunde MARIA GEORGESCU, secretara Comitetului comunal de partid Şuteşti, judeţul Vilcea Dragostea pentru frumos nu cunoaşte virste — pare să spună gestul edu­catoarei Elena Meche, prezentindu-ne un colţ al expoziţiei cu obiecte executate de grupa mare a grădiniţei din Jariştea — Vrancea SATUL SOCIALIST Joi 4 mai PROGRAMUL 1­­­9,00 Deschi­derea emisiunii de dimineaţă. Telex. 9,05 Prietenii lui Aşchiuţă — emisiune pentru preşcolari. 9,30 Speranţe... confirmări — mu­zică uşoară (selecţiuni) — reluare. 10,00 Curs de limba engleză. 10,30 Telecinemateca. Noaptea genera­lilor (reluare). 12,40 Telejurnal. 16,30—17,00 Curs de limba germa­nă. Lecţia a 13-a — reluare. 17,30 Deschiderea emisiunii de după­­amiază. Emisiune în limba ma­ghiară. 18,30 Confruntări. 19,00 Muzică uşoară cu formaţia Florea Mihai. 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 Ti­nerii despre ei înşişi. 20,45 Pagini de umor : „Aventuri în epoca de piatră". 21,10 Conferinţă de presă cu dr. Christian Barnard. 22,00 Recital... în şase . Cantabile. 22,30 24 de ore. PROGRAMUL 2 : 20,00 Concer­tul simfonic al orchestrei radiotele­­viziunii. 21,00 Desen animat. 21,10 Agenda. 21,20 Film serial : Planeta giganţilor (reluare). 22,10 Interpre­ţii şi rolurile lor. 22,35 Cărţi şi idei. (Urmare din pag. I) în sectorul creşterii animalelor. De asemenea, au apărut o serie de meserii ca: strungărie, lăcătuşerie, sudură. Tinerii de la sate şi-au manifestat adeziunea faţă de ideea calificării­­în domenii în care este recunoscută şi promovată valoarea ştiinţei. Modificările profunde petrecute în viaţa social-economică şi cultu­rală din lumea satului românesc, urcuşul său spre o civilizaţie su­perioară au adus după sine, în ac­tivitatea Uniunii Tineretului Co­munist, o clarificare a obiectivelor sale. Dacă manifestările unei con­ştiinţe muncitoreşti care apar în procesul muncii tinerilor îşi au sursa obiectivă în cadrul economic şi social-politic creat prin partici­parea tinerilor în cadrul unor noi forme instituţionalizate, o influen­ţă importantă a avut şi are mun­ca politico-educativă desfăşurată de organizaţiile de masă şi ob­şteşti, în mod deosebit de U.T.C., în rîndul tuturor categoriilor de tineri, sub îndrumarea atentă a organizaţiilor de partid. Organiza­ţiile U.T.C. au în centrul preocu­părilor munca pentru formarea conştiinţei socialiste a tineretului, a idealului comunist de viaţă, pen­tru formarea spiritului combativ revoluţionar. Obiectivele consiliilor şi organi­zaţiilor U.T.C. din mediul sătesc sunt orientate în două mari direc­ţii — domeniul preocupărilor ce ţin de munca productivă şi dome­niul politico-educativ, de formare a unor convingeri ferme politico­­ideologice menite să permită tine­rilor din mediul rural înţelegerea justă a fenomenelor economice şi sociale, a normelor de disciplină şi etică, a concepţiei clasei mun­citoare despre lume şi societate — materialismul dialectic şi istoric — despre îndatoririle şi rolul social al generaţiei tinere, ca purtătoare energică a mesajului revoluţionar al luptătorilor comunişti din ţara noastră, în practica de fieca­re zi, aceste obiective au impus şi impun reevaluarea forţelor capabi­le să acţioneze în sensul împlini­rii unor asemenea deziderate, iar pe de altă parte, lichidarea a ceea ce considerăm metodologic depăşit, restructurarea modului nostru de a acţiona. In sfera acestor activi­tăţi se integrează, de altfel, între­gul ansamblu de acţiuni practice, iniţiate în perioada de după Con­gresul al IX-lea al U.T.C. în dome­nii ce ţin de participarea tinerilor la procesul de producţie, preocu­parea pentru mobilizarea lor la o participare nemijlocită, angajată în întreaga viaţă socială a satelor , probleme cu caracter educaţional, formarea spiritului militant, lupta împotriva fenomenelor negative, înlăturarea mentalităţilor retro­grade incompatibile cu modul nos­tru de viaţă socialist. Acţiunile comune ale tinerilor cooperatori cu tinerii din I.A.S., din S.M.A., din întreprinderile in­dustriei locale au pus un accent deosebit pe promovarea răspunde­rii faţă de calitatea de producător de bunuri materiale. Astfel, anul trecut, organizaţiile U.T.C., cola­­borînd cu consiliile cooperativelor agricole, au recomandat peste 20 de mii de tineri pentru a lucra şi a se califica în diferite meserii. A­­ceastă manifestare ne-a întărit convingerea utilităţii organizării unor viitoare dialoguri între tine­rii din unităţile agricole şi cei care lucrează în uzinele producătoare de utilaje pentru agricultură, în combinatele şi fabricile de îngră­şăminte chimice. Larga mişcare pentru ştiinţă şi tehnică agricolă realizată prin intermediul propa­gandei agricole, a instruirilor pro­fesionale şi a schimburilor de ex­perienţă, prin valorificarea mai bună a posibilităţilor existente din laboratoare şi cîmpuri experimen­tale a cîştigat numeroşi adepţi în rîndul tinerilor prin constituirea unor noi agrocluburi (există în pre­zent 62 agrocluburi din care 52 în­fiinţate după Congresul al IX-lea al U.T.C.). Legarea învăţămîntului de practică, înfiinţarea fermelor a­­gricole, inaugurarea loturilor şco­lare, legăturile realizate între uni­tăţile agricole şi elevi, antrenarea tuturor tinerilor pe şantierele muncii voluntar-patriotice locale sau naţionale, formarea de echipe şi brigăzi în campaniile de la în­ceputul acestui an pentru plantări de pomi, irigaţii şi întreţineri de păşuni sunt acţiuni menite să ducă la sporirea contribuţiei lor la dez­voltarea agriculturii, la înflorirea multilaterală a satului românesc. Acţionînd pentru eliminarea u­­nor practici de paralelism şi con­lucrare defectuoasă cu alţi factori educaţionali, au fost angajate schimburi de păreri cu toate insti­tuţiile din comune — şcoală, dis­pensar, consiliul popular — cu re­prezentanţii organizaţiilor de masă şi obşteşti, cu conducătorii colecti­velor respective — directori, ingi­neri şefi, preşedinţi, brigadieri, şefi de echipă, maiştri, muncitori şi ţărani. De părerile competente ale acestor oameni s-a ţinut seama la întocmirea planurilor de activi­tate ale organizaţiilor U.T.C. Menţinerea forţei de muncă în proporţiile necesare la sate şi mai cu seamă calificarea şi ridicarea gradului de calificare în raport de diversificarea producţiei agricole şi de modernizarea vieţii satului, so­luţionarea tuturor problemelor cu care tineretul se confruntă, presu­pun conjugarea eforturilor condu­cerii unităţilor agricole cu ale şco­lii, ale organizaţiilor U.T.C., pre­cum şi ale celorlalţi factori edu­cativi. Pentru viitor, ne-am pro­pus să acordăm o atenţie deosebi­tă unor probleme ca : elaborarea unui nomenclator de meserii in care se pot califica tinerii de la sate, atit în sectoarele indus­triale ale unităţilor agricole, cit şi în celelalte sectoare de producţie din mediul rural, nomenclator care să le ofere posibilităţi de atestare a calificării obţinute; îmbunătăţi­rea reglementării încadrării ab­solvenţilor şcolilor tehnice şi licee­lor agricole; manifestarea unei mai mari solicitudini faţă de proble­mele de muncă şi viaţă ale meca­nizatorilor, ale tinerilor specialişti şi ale familiilor nou create; pro­movarea cu mai mult curaj în munci de răspundere a tinerilor care se disting în activitate, dove­dind reale calităţi profesionale şi de organizare a producţiei; preci­zarea mai riguroasă a competenţe­lor organizaţiilor U.T.C. din co­mune şi de pe şantiere cu ponde­re mare a tinerilor navetişti; des­cifrarea in mai mare măsură a consecinţelor şi mutaţiilor ce au loc în urma fenomenelor de mi­­graţie şi diversificare a profesiilor muncitoreşti în zonele rurale. Pentru găsirea celor mai valo­roase soluţii am ţinut seama de faptul că un obiectiv de interes larg evoluează în sensul unei ac­ţiuni comune. Aceasta implică o urmărire a ei în comun, analize parţiale operative, remedieri adu­se în colaborare, sporind şi în acest fel eforturile pentru realizarea unui stil de muncă unitar şi comun. Ne-am străduit şi ne străduim în continuare — ac­tul nu este încă împlinit — să oferim modele tinerilor, dar să nu sărăcim gîndirea lor, să dezbatem sincer şi democratic, în cadrul vieţii de organizaţie, pro­blemele fără să impunem soluţii prefabricate, să antrenăm masa de tineri la o emulaţie deschisă, ca­pabilă să ofere argumente proprii oricăreia din demonstraţiile teore­tice şi practice adresate conştiin­ţei lor. Pentru organizaţiile U.T.C. de la sate, jubileul Semicentena­rului creării Uniunii Tineretului Comunist a prilejuit bilanţul dru­mului străbătut, al realizărilor ob­ţinute. El nu a reprezentat un sim­plu moment festiv, ci a îndemnat la o evaluare lucidă, responsabilă a activităţii desfăşurate, dar şi la o prospectare a direcţiilor şi mo­dalităţilor viitoare de acţiune. Tinerii, angajaţi plenar i Nr. 928 Miercuri 3 mai s­port Meciul de la Budapesta, amplu comentat în presa internaţională Deşi au trecut cîteva zile de la disputarea lor, partidele progra­mate in prima manşă a sferturilor de finală ale Campionatului euro­pean sunt amplu comentate in lu­mea fotbalului. Lucru cit se poa­te de firesc dacă avem în vedere, pe de o parte, bunul renume al celor opt formaţii rămase în cursa pentru cucerirea titlului european, iar pe de alta, rezultatele înregis­trate în această primă manşă. Cum desfăşurarea celor patru jocuri vă este deja cunoscută — două dintre ele fiind transmise pe micul ecran — în rindurile care urmează vom insera cîteva opinii ale trimişilor agenţiilor interna­ţionale de presă precum şi cîteva consideraţii generale privind şan­sele de calificare în semifinale ale tricolorilor noştri. Pentru început au cuvintul cei care au urmărit întîlnirea Unga­­ria-România. Comentînd această partidă, co­respondentul agenţiei France Presse notează : „Pe Népstadion, în prezenţa a circa 75 000 de spec­tatori, echipa Ungariei a fost ţi­nută în şah de selecţionata Româ­niei, în faţa căreia a trebuit să se mulţumească cu un rezultat de e­­galitate : 1-1. Cu excepţia pri­melor 20 de minute de joc, fotba­liştii maghiari nu au putut sur­prinde prin acţiunile lor echipa română, care s-a dovedit superi­oară în apărare şi la mijlocul te­renului. După pauză, presiunea e­­chipei române a fost mai eviden­tă decât în cea de-a doua jumăta­te a primei reprize, în minutul 56, la o greşeală a portarului Geczi, fundaşul Sătmăreanu a înscris cu capul, aducînd egalarea pentru formaţia sa. în final, fotbaliştii români, bine dirijaţi de Radu Nunweiller, cel mai bun jucător de pe teren, ar fi putu, cu puţină şansă, să obţină chiar victoria". Corespondentul agenţiei Reuter scrie printre altele : „Echipa Ro­mâniei are acum posibilitatea de a se califica în semifinale. Trebuie să ţinem seama de faptul că fot­baliştii români, după dramaticul meci nul de la Budapesta, îşi vor juca şansa calificării, pe teren propriu". Meciul de fotbal dintre echipele României şi Ungariei este amplu comentat şi de ziarele maghiare, în cronica apărută în ziarul „Magyar Hírlap" se scrie, între altele: „In repriza a doua, apăra­rea echipei ungare a fost supusă unei presiuni puternice, în primul rînd datorită faptului că atacanţii noştri nu au fost capabili să păs­treze mingea şi astfel echipa ro­mână şi-a condus atacurile cu multă însufleţire. Portarul Rădu­­canu a lămurit uşor toate perico­lele". Cronicarul de specialitate al ziarului „Magyar Nemzet" subli­niază în comentariul său : „Româ­nii au jucat un fotbal curajos în repriza a doua, astfel că prima manşă pentru sferturile de finală ale Campionatului european a a­­dus mult succes echipei române". Ziarul „Népszabadsag" notează : „Pe teren străin, un singur gol primit în primele 45 de minute nu este un dezavantaj prea mare şi fotbaliştii români au reuşit să e­­galeze, în ciuda jocului plin de elan al echipei Ungariei". Iată şi opinia antrenorului echi­pei Ungariei, Rudolf IHovszky : „In prima repriză, echipa noastră a jucat bine, respectînd tactica stabilită. După pauză, însă, am înţeles că avantajul de un singur gol este cu totul insuficient. Ro­mânii au simţit slăbiciunea noas­tră şi fiind jucători destul de ex­perimentaţi, ei au ştiut să profite de această situaţie". Aprecierile de mai sus sunt, de­sigur, măgulitoare pentru noi. Nu trebuie insă (şi tricolorii cunosc acest lucru) să considerăm faza „sferturilor" încheiată. Egalul ob­ţinut pe Népstadion înseamnă, ce-i drept, un prim pas spre „se­mifinale", consemnează începutul unui nou capitol (atit de mult aş­teptat) în istoria întîlnirilor din­tre cele două reprezentative. Să nu uităm însă că partida retur, programată la 14 mai la Bucu­reşti, va fi la fel de dificilă ca şi cea desfăşurată la Budapesta. Da­că nu şi mai grea. La Budapesta, tricolorii au obţinut un rezultat de prestigiu, dar tot de acolo au luat startul într-o nouă perioadă de pregătire, cea a întîlnirii re­tur. Fină la 14 mai sînt puţine zi­le, îndeajuns insă pentru elimina­rea deficienţelor semnalate, mai ales în prima parte a jocului. Ne gîndim, în special, la pasele gre­şite, capitol la care n-au făcut excepţie nici măcar Dumitru, Do­­mide sau Dembrovschi, la tracul ce i-a paralizat parcă (în aceeaşi perioadă) pe aproape toţi jucătorii noştri (excepţie, Sătmăreanu şi Răducanu). In această direcţie trebuie să-şi îndrepte atenţia cei desemnaţi să pregătească naţio­­nala pentru 14 mai. Cîteva cuvinte despre celelalte trei partide programate în sfer­turi. Cea mai surprinzătoare (dar meritată pe deplin) este victoria obţinută de formaţia vest-germa­­nă pe Wembley. Invingînd cu 3-1, coechipierii lui Beckenbauer şi-au luat revanşa în faţa celor care i-au invins (după un meci drama­tic) în finala C.M., desfăşurată pe acelaşi stadion. După cum a e­­voluat în această partidă, forma­ţia vest-germană se anunţă ca principală candidată la titlul eu­ropean. Surprinzător este şi egalul con­semnat la Milano, în partida Ita­lia—Belgia, acţiunile lui Mazzola, Fachetti sau Riva (ca să amintim doar cîteva dintre „stelele" fotba­lului italian) fiind stopate cu re­gularitate de portarul belgian Piot, cel mai bun jucător de pe teren. In sfîrşit, la Belgrad, Iugoslavia n-a putut obţine decit un meci nul în compania reprezentativei U.R.S.S. Deşi a jucat 90 de minu­te, Djaici (spre care se îndreptau toate speranţele suporterilor iu­goslavi) n-a reuşit să aducă echi­pei sale mult dorita victorie. Era de aşteptat, de altfel, ca lunga perioadă de convalescenţă să-şi pună amprenta asupra evoluţiei acestui mare jucător. Aşadar, prima manşă a sfertu­rilor de finală a fost favorabilă oaspeţilor. Avantajul obţinut va fi decisiv pentru calificarea în semifinale ? Răspunsul îl vom primi la 14 mai, data cînd sunt programate jocurile retur. MARIAN GHIOLDUŞ Rezultatele diviziei SERIA I : Avîntul Frasin — Ni­­colina Iaşi 1—0 (0—0) ; Fulgerul Dorohoi — Minerul Gura Humo­rului 1—1 (1—1) ; Unirea Iaşi — Textila Botoşani 3—3 (2—2) ; Vic­toria P.T.T.R. Botoşani — A.S.A. Cîmpulung 1—2 (0—0) ; Chimia Su­ceava — Foresta Fălticeni 1—0 (0—0) ; I.T.A. Paşcani — Victoria Roman 1—0 (0—0) ; Constructorul Iaşi­­— Minobradul Vatra Dornei 4—2 (1—2). Conduce în clasament Chimia Suceava cu 30 p. SERIA A II-A: Automobilul Focşani — U.R.A. Tecuci 3—0 (2—0) ; Petrolul Momeşti — Mine­rul Comăneşti 1—1 (1—0) ; Rul­mentul Bîrlad — Cimentul Bicaz 3—1 (1—1) ; Gloria Tecuci — Tro­­tuşul Gh. Gheorghiu-Dej 2—1 (1—1) ; Danubiana Roman — Oituz Tg. O­cna 1—3 (1—2) ; Textila Bu­­huşi — Luceafărul Focşani 6—1 (3—1) ; Letea Bacău — Viitorul Vaslui 1—0 (1—0) . Conduce în cla­sament Rulmentul Bîrlad cu 26 p. SERIA A III-A : Cimentul Med­gidia — Constructorul Galaţi 2—1 (1—0) ; Portul Brăila — Oţelul Ga­laţi 1—0 (0—0) ; Ancora Galaţi — Delta Tulcea 0—0 ; Viitorul Brăila - I.M.U. Medgidia 2—1 (1—0) ; Marina Mangalia — Unirea Tri­color Brăila 1—0 (1—0) ; Electrica Constanţa — Granitul Babadag 2— 2 (1—1) ; Dunărea Tulcea — S.N. Constanţa 0—1 (0—1). Condu­ce în clasament Delta Tulcea cu 28 p. SERIA A IV-A : Maşini unelte Bucureşti — Unirea Tricolor Bucu­reşti 0—1 (0—0) ; T.M. Bucureşti — Laromet Bucureşti 3—2 (3—2) ; E­­lectronica Bucureşti — Sirena Bucureşti 1—0 (0—0) ; Tehnometal Bucureşti — Autobuzul Bucureşti 3— 1 (1—1) ; Olimpia Giurgiu — Celuloza Călăraşi 1—1 (0—0) ; Di­namo Obor Bucureşti — Voinţa Bucureşti 0—1 ( 0—1) ; Victoria Lehliu — Flacăra roşie Bucureşti C­ etapa a XIX-a 0—1 (0—0). Conduce în clasament Electronica Obor Bucureşti cu 30 p. SERIA A V-A : Prahova Ploieşti — I.R.A. Cimpina 0—2 (0—0) ; Gloria Buzău — Petrolul Berea 1—0 (0—0) ; Olimpia Rm. Sărat — Ca­­raimanul Buşteni 0—1 (0—1) ; Şoi­mii Buzău — Aurora Urziceni 5—0 (1—0) ; Petrolistul Boldeşti — Carpaţi Sinaia 2—0 (0—0) ; Victo­ria Floreşti — Azotul Slobozia 3—2 (0—1) ; Viitorul Slănic — Chimia Buzău 1—0 (1—0). Conduce în cla­sament Gloria Buzău cu 29 p. SERIA A VI-A : Chimia Tr. Mă­gurele — Rapid Piatra Olt 1—0 (1—0) ; Petrolul Videle — Lotrul Brezoi 0—0 ; Muscelul Cîmpulung — Metalul Mija 2—0 (1—0) ; Pe­trolul Tîrgovişte — Comerţul A­­lexandria 0—0 ; Oltul Slatina — Unirea Drăgăşani 2—0 (1—0) ; Sporting Roşiorii de Vede — Oltul Rm. Vilcea 4—1 (2—0) ; Dacia Pi­teşti — Flacăra Moreni 0—1 (0—0). Conduce în clasament Flacăra Mo­reni cu 29 p. SERIA A VII-A : Minerul Lu­pean­ — Metalul Topleţ 4—0 (1—0) ; Răsăritul Caracal — Progresul Stre­­haia 4—2 (1—1) ; Metalul Tr. Se­­verin — Progresul Corabia 2—1 (1—0) ; Ştiinţa Petroşani — Pan­durii Tg. Jiu 3—0 (0—0) ; Steagul roşu Pleniţa — Minerul Rovinari 4—0 (3—0) ; Dunărea Calafat — Minerul Motru 1—1 (0—0). Condu­ce în clasament Metalul Tr. Seve­­rin cu 27 p. SERIA A VIII-A : Mureşul Deva — Minerul Ghelar 6—0 (4—0) ; Victoria Caransebeş — Minerul Moldova Nouă 0—0 ; Gloria Arad — C.F.R. Caransebeş 2—0 (1—0) ; Aurul Brad — Progresul Timişoara 3—2 (2—1) ; Minerul Bocşa — U.M. Timişoara 0—0 ; Electromotor Timişoara — Vagonul Arad 3—1 (2—0) ; Metalul Oţelul Roşu — Furnirul Deta 0—0. Conduce în clasament Mureşul Deva cu 24 p. SERIA A IX-A : Mlnaur Zlatiia — Constructorul Hunedoara 2—0 (0—0) ; Metalul Copşa Mică — C.F.R. Simeria 4—1 (4—0) ; A.S.A. Sibiu — C.F.R. Sighişoara 0—1 (0—0) ; Unirea Alba Iulia — Mine­rul Teliuc 1—0 (0—0) ; U.P.A. Si­biu — Vitrometan Mediaş 1—1 (1—1) ; Textila Sebeş — Victoria Călan 0—1 (0—0) ; Chimia Oraş Victoria — Independenţa Sibiu (întrerupt în min. 6). Conduce în clasament Independenţa Sibiu cu 27 p. SERIA A X-A : Constructorul Baia Mare — Victoria Cărei 0—1 (0—0) ; Bihoreana Marghita — To­­pitorul Baia Mare 4—0 (0—0) ; Bradul Vişeu — Minerul Baia Sprie 1—0 (0—0) ; Unirea Zalău — Recolta Salonta 2—0 (1—0) ; Voin­ţa Cărei — C.I.L. Sighetul Mar­­maţiei 2—1 (1—1) ; Măgura Şimleul Silvaniei — Minerul Cavnic 2—2 ; Gloria Baia Mare — Someşul Satu Mare 1—0 (1—0). Conduce în cla­sament Victoria Cărei cu 30 p. SERIA A XI-A : Arieşul Turda — Viitorul Tg. Mureş 4—0 (3—0) ; C.I.L. Gherla — Arieşul Cîmpia Turzii 2—0 (1—0) ; Someşul Be­­clean — Metalul Aiud 1—1 (0—0) ; Chimica Tîrnăveni — Soda Ocna Mureş 1—0 (1—0) ; Progresul Nă­­săud — Unirea Dej 0—1 (0—0) ; Tehnofrig Cluj — Minerul Rodna 2—0 (1—0) ; Industria sîrmei Cîm­pia Turzii — Dermata Cluj 3—1 Conduce în clasament Chimica Tîrnăveni cu 29 p. SERIA A XII-A : Minerul Bălan — Forestierul Tg. Secuiesc 1—0 (1—0) ; Unirea Cristuru Secuiesc — Torpedo Zărnești 3—0 (0—0) ; Vii­torul Gheorghieni — Tractorul Brașov 3—2 (1—0) ;. Textila Odor­­heiul Secuiesc — Oltul Sf Gheor­ghe 3—0 (2—0) ; Carpaţi Braşov — Colorom Codlea 2—1 (0—0) ; Me­trom Braşov — Carpaţi Covasna 7—0 (4—0) ; A.S. Miercurea Ciuc — Politehnica Braşov 0—0. Condu­ce în clasament Metrom Braşov cu 32 p. Hocheiştii din Dăneşti— campioni ai judeţului Harghita Săptămîna trecută, patinoarul din Miercurea Ciuc a găzduit în­trecerile campionatului judeţean sătesc de hochei. După trei zile de întreceri viu disputate, locul intîi şi titlul de campioană au reve­nit formaţiei din comuna Dăneşti, care a terminat competiţia neîn­vinsă, cîştigind toate cele 5 partide disputate. In ordine, celelalte 5 locuri au fost ocupate de echipele: Sineni (7 puncte); Sinsimion (6 puncte); Sincrăieni (5 puncte); Ciumani (2 puncte) ; Remetea (0 puncte). LA ZI • Fostul campion mondial de box la cate grea, Cassius Clay, l-a întîlnit la Vancouver pe campio­nul Canadei, George Chuvalo. Meciul s-a disputat în faţa a 17 000 de spectatori, pe distanţa de 12 reprize şi s-a încheiat cu victoria la puncte a lui Cassius Clay. De la începutul meciului, subliniază comentatorii de presă. Clay a fost în ofensivă arătînd o deosebită mobilitate pentru greu­tatea sa actuală (98,500 kg). Din repriza a 5-a Chuvalo, cu una din arcade spartă, a dat semne de o­­boseală și cu mare greutate a reușit să termine meciul în pi­cioare. • Căpitanul-antrenor al echi­pei de tenis a Angliei pentru „Cupa Davis", Headley Baxter, a fost destituit din funcţiile sale. Hotărîrea federaţiei britanice este motivată prin atitudinea lui Baxter faţă de excluderea din echipă a jucătorului nr. 1 Gerald Battrick. Acesta a fost sancţionat de federaţie pentru comportarea sa nesportivă la campionatele in­ternaţionale ale Italiei. învins în primele tururi de „veteranul" italian Merlo, Battrick a părăsit Roma fără încuvinţarea federa­ţiei, abandonînd astfel pe parte­nerul său în proba de dublu, John Paish. Baxter a insistat ca suspenda­rea lui Battrick, să fie anulată, dar federația s-a dovedit intran­sigentă, destituindu-l în cele din urmă și pe antrenor. Succese româneşti peste hotare La Katowice (Polonia) s-au încheiat campionatele europene de lupte greco-romane. Repre­zentanţii României au avut o comportare remarcabilă, reuşind să cucerească cinci medalii, din­tre care una de aur. Per­formerul echipei noastre a fost Gheorghe Berceanu, ciştigător al titlului european la categoria 48 kg. Ion Gabor (cat. 82 kg) a obţinut medalia de argint, iar Ion Baciu (cat. 57 kg), Nicolae Martinescu (cat. 100 kg) şi Vic­tor Dolipschi (cat. peste 100 kg) au fost distinşi cu medaliile de bronz. * In semifinalele probei de dublu bărbaţi din cadrul cam­pionatelor internaţionale de te­nis ale Italiei, Ilie Năstase şi Ion Ţiriac (România) au învins cu 6—4, 7—5, 7—5 perechea J. Gisbert (Spania), A. Metre­­veli (U.R.S.S.). In finală cuplul român va întîlni perechea Head (Australia), McMillan (R.S.A.)

Next