Satul Socialist, mai 1972 (Anul 4, nr. 928-952)

1972-05-03 / nr. 928

Nr. 928 Miercuri 3 mai Toate culturile prăşitoare, lucrate in acord global Unităţile cooperatiste din judeţul Teleorman au întîmpinat anul tre­cut greutăţi în executarea lucră­rilor agricole. Recoltarea porum­bului a durat mai mult de o lună, iar eliberarea terenurilor de co­ceni şi de tulpinile de floarea-soa­­relui s-a prelungit pe mii şi mii de hectare pînă în primăvara aces­tui an. Cauza ? Un sistem defectuos de organizare a muncii. Repartizarea oamenilor pe terme, pe brigăzi şi echipe şi investirea unuia dintre ei cu autoritatea de şef de formaţie de lucru nu înseamnă încă orga­nizare. Pentru a avea cu adevărat şi organizare se cere şi un sistem adecvat de normare a muncii, de retribuire a acesteia. Acest adevăr de necontestat a fost avut în vedere în cursul luni­lor de iarnă de organele şi organi­zaţiile de partid şi de consiliile de conducere ale cooperativelor a­­gricole din judeţul Teleorman. Organizarea muncii şi retribuirea cooperatorilor au fost privite ca laturi ale aceleiaşi probleme şi rezolvate împreună, una în funcţie de cealaltă. Pe măsură ce cooperatorii erau convinşi să opteze pentru plata în acord global şi chiar înainte de a-şi da asentimentul pentru aceas­tă formă de retribuire, în multe u­­nităţi se stabileau sarcini de pro­ducţie diferenţiate pe sole, în ra­port de fertilitatea fiecăreia, de agrofondul ce putea fi creat. Cal­­culaţiile pe baza cărora s-a de­monstrat superioritatea retribuţiei în acord global faţă de plata la normă nu au recurs, de cele mai multe ori, la cifre ipotetice, ci au folosit datele reale, a­­cele date cu către urma să se lucreze: producţii medii, nu­măr de norme, tarife etc. Aceasta a făcut cu putinţă într-o serie de cooperative ca munca de convin­­gere şi cea de angajare a cultu­rilor în acord global să se supra­pună într-o singură şi eficientă ac­ţiune. Angajamentele nu s-au semnat totdeauna pe loc, dar aceasta nu i-a împiedicat pe membrii coope­rativelor agricole Dragoneşti de Vede, Nanov, Vedea, Orbească, Olteni, Buzescu, Poroşchia, Furcu­­leşti şi ai altora să ia din iarnă în primire terenurile pe care ur­mau să le cultive în acord. Unele din aceste terenuri mai erau o­­cupate cu coceni. Au pus mîna şi le-au eliberat pentru a putea fi a­­rate cît mai devreme. Se poate deci spune fără exagerare că a­cordul global pe 1972 a fost facto­rul de ordin organizatoric care a încheiat campania agricolă din 1971. Acest paradox reflectă o rea­litate ce nu poate fi trecută cu ve­derea. Cea mai mare parte a suprafeţei cultivate în acord global a fost repartizată pe formaţii de lucru — termen care include şi pe coope­rator­i la începutul primăverii. Cind s-a început însâminţarea din Experienţa cooperativelor agricole din judeţul Teleorman prin a porumbului, aproximativ 98 la sută din cultură era deja an­gajată în acord global. In acelaşi procent a fost angajată cultura de legume. Suprafeţele însăminţate cu floarea-soarelui şi ricin au fost re­partizate in proporţie de 99 la sută. Culturile de sfeclă de zahăr şi fa­sole în ogor propriu, ultima încă în curs de însăminţare, au fost an­gajate integral. De o mare atenţie s-au bucurat viile, cultură la care acordul global a fost, de aseme­nea, generalizat. Care este efectul acţiunii ? Rit­mul de lucru în cîmp, în grădini şi plantaţii —ne-au declarat pre­şedinţii cooperativelor agricole din Poroschia şi Buzescu — întrece cele mai optimiste aşteptări. Chiar înainte de semnarea angajamen­telor, un grup de cooperatori care se angajase să cultive în acord global sfeclă de zahăr pe 33,24 ha au împrăştiat pe teren aproape 20 de tone de gunoi de grajd la hec­tar. Dezgropatul celor 40 de hec­tare cu vie a durat în aceeaşi uni­tate mai puţin de două zile. In anii trecuţi, cind se muncea de-a val­ma, lucrarea dura cel puţin 10—12 zile, deşi la efectuarea ei luau parte trei-patru ori mai mulţi cooperatori. La Buzescu via a fost dezgropa­tă în şase ore, iar 300 de hectare însăminţate cu floarea-soarelui au fost fertilizate cu îngrăşăminte chi­mice nn mai puţin de o zi. S-a a­­plicat fertilizarea pe find, cu mîna, urmârindu-se obţinerea maximului de efect la kilogramul de îngrâşâ­­mint. In cooperativa din Buzescu florii-soarelui i s-a dat şi o praşilâ pînă la această dată. — Acordul global ne aduce, este adevărat, un cîştig mai mare de­cit plata la normă — ne spunea cooperatorul Stan Chiran din Po­roschia. Să nu credeţi cumva că doar ciştigul ne stimulează. Omul, dacă este om, are ambiţia de a lucra în aşa fel încît să nu-i fie ruşine să privească în ochii to­varăşilor săi de muncă. Să mă iau pe mine. Vreau să le spun consă­tenilor : uitaţi-vă, aceasta este sala pe care am lucrat eu, aceasta este cultura pe care eu o îngrijesc ! Lu­­crînd de-a valma nu poţi spune despre ceva că e făcut de tine. Dispar şi meritele şi lipsurile în ceva care este al tuturor şi fiind al tuturor nu este în cele din urmă al nimănui. In acord global munca este organizată pe principiul răs­punderii şi acesta este, după mine, lucrul cel mai important. Ing. IOAN UNGURELU din Departamentul Agriculturii Cooperatiste şi Gospodăriilor Populaţiei Ferma nr. 6 a întreprinderii agricole de stat Ciorogirla, ju­deţul Ilfov,­a depăşit la livră­rile de lapte prevederile pla­nului pe aceste luni. Intre mă­surile zooveterinare, grija pen­tru starea de sănătate a ani­malelor este o preocupare de seamă a medicului veterinar Nicolae Stanciu. CA MP A NI A 7 Mulţi îşi fac cu prisosinţă datoria (Urmare din pag. 1) 4 * * * * * * * 4 hectare nu li s-a aplicat nici măcar un singur tratament. Starea în care se află culturile ne arată că membrii consiliului de conducere nu au învăţat nimic din neajunsurile din 1971 când ferma a încheiat bilanţul anual cu o pierdere de mai bine de 400 000 de lei. Timpul nu este încă trecut. Dacă va fi stropită imediat, prăşită şi palisată, cultu­ra mai poate fi redresată, asigu­­rînd cantitativ şi calitativ o pro­ducţie apropiată de cea normală. Recepţionînd cum se cuvine acest semnal, cooperativa din Cărpiniş va putea să încheie anul 1972 cu beneficii şi la cultura protejată a legumelor. Intr-un stadiu cu totul necores­punzător se află culturile asocia­ţiei intercooperatiste din Jimbo­­lia. Mai întîi de toate, aici nu a fost respectat planul de cultură. Un hectar din cele 20, cît ocupă solariile, nici nu a mai fost aco­perit cu polietilenă, iar pe 5 hec­tare s-au semănat castraveţi cor­­nişon în loc de tomate, cum fusese prevăzut. Cauza schimbării des­tinaţiei o constituie lipsa răsadu­lui de tomate, ne spune inginerul Ilenca Popovici, şeful fermei. Este întemeiată lipsa răsadului . Nicidecum. Pe lingă cele 20 de hectare de solarii, asociaţia are în exploatare şi un hectar de seră­­înmulţitor. Ar fi putut să produ­că răsad nu numai pentru nevoi­le proprii, ci şi pentru a vinde. In sfîrşit, starea nesatisfăcă­toare a treburilor este pusă pe seama îngheţului din 15 şi, res­pectiv, 24 martie. Gerul a avut, desigur, influenţă negativă asupra răsadului plantat cu puţine zile înainte, dar faptul că au rămas în vegetaţie plantele de pe 4 hec­tare, care sunt bine dezvoltate, ne permite să tragem concluzia că nu au fost luate toate măsurile de protecţie a legumelor împotri­va îngheţului. Să vedem, însă, ce se întîmplă în prezent. Pe un hectar nu au fost completate golurile, copilitul nu s-a terminat, pe 10 hectare plantele sunt bine dezvoltate, însă se tîrăsc nefiind legate. Sfoara cu care ar trebui legate se mai află încă la Iaşi, în celălalt capăt al ţării. Nu putem încheia fără a arăta că o mare dezordine domneşte atît în salariile cooperativei din Cărpiniş cît şi în cele ale între­prinderii intercooperatiste din Jim­­bolia. Sute de kilograme de po­lietilenă, ruptă în urma furtunii, zac pe unde se nimerește. Dacă ar fi fost recuperată s-ar fi putut completa deschiderile de la ca­petele salariilor fără cheltuieli materiale suplimentare. Atît la Jimbolia, cît mai ales la Cărpiniș, nu au fost luate măsuri de acope­rire a acestor deschideri în mo­mentul în care s-a anunţat — a făcut-o şi ziarul nostru — o brus­că şi simţitoare răcire a vrerm­ii. Nepăsarea de care dă dovadă conducerea unor cooperative şi ferme intercooperatiste nu mai poate dăinui. Orice zi de întîrzie­­re poate duce la compromiterea culturii, dînd apă la moară celor care susţin că nu este rentabil să cultivi legume în solarii. Cind nu le îngrijeşti la timp nu este ren­tabilă nici cultura lor în cîmp. Dar, oare, există vreo cultură care să fie rentabilă fără îngriji­re? Ceea ce trebuie să fie demon­strat e tocmai marea rentabilitate a culturii legumelor în solarii. Acestea trebuie să aducă la hec­tar venituri nete superioare celor aduse de cultura neprotejată. SATU­L SOCIALIST Operativitate şi calitate a lucrărilor de reparaţii la tractoare şi maşini agricole — calificative cotidiene pentru mecanicul Nicolae Cuzic de le S.M.A. Gorneni Preocupări statornice (Urmare din pag. 1)­gricolă din Ciucurova, care a acu­mulat o bogată experienţă în acest sens. Cele văzute aici, la faţa locu­lui, de către preşedinţii şi inginerii şefi — invitaţi — i-au convins de eficacitatea acestor lucrări şi în­torşi în unităţile lor au pornit ime­diat la treabă. Rezultatul ? Intr-un număr de 15 cooperative agricole au fost executate în această pe­rioadă lucrări de combatere a fe­nomenelor de erodare pe mai mult de 3 500 hectare : însămînţări în benzi şi fîşii, construirea de gărdu­­leţe pe ravene şi de praguri de piatră pe ogaşe, plantarea de esenţe silvice etc. In condiţiile deosebite ale aces­tei primăveri, de secetă, in judeţul nostru am întreprins totodată acţiuni energice pentru fo­losirea tuturor terenurilor şi îndeo­sebi a acelora din zonele riverane Dunării şi chiar din Deltă. în acest scop am organizat colective pentru înregistrarea suprafeţelor dispersa­te prin aceste zone, compuse din activişti ai Uniunii, specialişti ai Direcţiei agricole, care împreună cu conducerile unităţilor respective au identificat importante supra­feţe ; acestea au fost pregătite şi însăminţate cu floarea-soarelui şi porumb, îndeosebi în cooperativele agricole de producţie Carvăn, Lun­­caviţa, Isaccea, ca şi la brigăzile din Deltă , Pardina, Pătlăgeanca, Sălcieni. Pentru a folosi cît mai bine pă­şunile din Deltă şi din unele ocoale silvice, colaborăm activ cu Cen­trala Deltei Dunării, Inspectoratul silvic şi Direcţia agricolă. Sîntem conştienţi că pe linia lu­crărilor de îmbunătăţiri funciare avem încă multe acţiuni de între­prins, îndeosebi pentru executarea­ unor noi lucrări de desecări şi de combaterea eroziunii solului, în a­­cest sens ne străduim să determi­năm toate conducerile cooperative­lor agricole ca, fără să mai aştepte tot felul de dispoziţii şi directive de sus, să acţioneze din proprie iniţiativă, să finalizeze cu mijloace proprii acţiunile întreprinse. Sim­ţim totodată nevoia unui sprijin mai mare din partea Departamen­tului de îmbunătăţiri funciare. Ne-ar fi de un mare ajutor 2—4 dragline, cîteva tractoare S.­1300 cu screpere, dar mai ales cadre pentru Oficiul de îmbunătăţiri fun­ciare, îndeosebi la proiectare. BULETINUL AGROMETEOROLOGIC (Urmare din pag. 1) In aceste zone, ca şi în sudul Transilvaniei se menţine incft un anumit deficit de umiditate în sol, mai ales la culturile de toamnă (o diferenţă în minus de 500—800 m.c./ha, faţă de capacitatea de cîmp pe adîncimea de 0—100 cm). Iar celelalte zone- umiditatea, solu­­lui s-a apropiat de limitele optime favorizînd dezvoltarea normală a plantelor. Starea de vegetaţie a griului de toamnă este foarte bună în majo­ritatea zonelor din sudul şi vestul ţării (zonele de bază) şi satisfăcă­toare în rest. Culturile de primă­vară au avut în general o răsări­re uniformă în majoritatea zone­lor agricole. Luna mai a acestui an va fi caracterizată printr-o vreme în ge­neral frumoasă şi călduroasă în prima decadă, cu înnourări de scurtă durată, mai ales după­­amiaza, cind local se vor semna­la precipitaţii sub formă de aver­se. In zonele agricole temperatu­rile minime vor oscila frecvent între 5’ şi 12°, iar maximele între 14° şi 26°. Condiţiile termice specifice acestei decade vor sti­mula atît creşterea culturilor, cît şi dezvoltarea buruienilor şi a unor dăunători. In sud-estul ţării, condiţiile vor fi priel­nice îndeosebi atacului de Ta­­nymecus (răţişoară) la porumb. Decadele a doua şi a treia ale lunii mai vor fi caracterizate prin alternări frecvente de inter­vale senine şi călduroase cu peri­oade instabile însoţite de precipi­taţii sub formă de averse, mai ales în zonele nordice şi vestice ale ţării. In sudul şi estul ţării, îndeosebi în Bărăgan şi Dobro­­gea, precipitaţiile vor fi mai rare şi de intensitate mai slabă. Este de aşteptat ca totalul lunar de precipitaţii în zonele amintite să nu depăşească 40—50 mm, ast­fel că ele nu vor compensa decit în parte apa pierdută din sol prin evapotranspiraţie. In aceste condi­ţii, se impune menţinerea măsuri­­lor de conservare a apei în sol, îndeosebi în Cimpia Română şi Dobrogea. In cursul acestor decade (a II-a şi a III-a) temperaturile vor os­cila în limite apropiate de normal, atingînd în orele de amiază limite de 23°—27° în sud şi 19°—24° în nord. Temperatura mijlocie a lunii mai va fi apropiată de cea medie multianuală, atingînd valori cu­prinse între 16°—18° în zonele de şes din sudul şi vestul ţării şi în­tre 13°—15° în celelalte zone agri­cole. La sfirşitul lunii, rezervele de apă în sol la culturile de toamnă pe adîncimea de 0—100 cm vor fi cu aproximativ 60—70 mm mai mici, față de cele existente la data actuală. La culturile prășitoare se va înregistra o scădere de numai 25—45 mm, deoarece plantele vor avea încă un consum redus de apă în această lună. In condiţiile unei agrotehnici corespunzătoare şi a compensării deficitului prin irigaţii în sudul ţării, regimul de umiditate al so­lului specific acestei luni va satis­face în general cerinţele plantelor faţă de apă. Griul de toamnă va intra in faza de înspicare în intervalul de la 5—10 mai în sudul şi vestul ţării şi în cel de la 10—25 mai, în celelalte zone, cu excepţia regiuni­lor din sud-estul Transilvaniei şi Podişul Sucevei, unde înspicarea va avea loc spre sfirşitul lunii. Condiţiile meteorologice specifi­ce lunii mai­ impun o atenţie deo­sebită acţiunilor de conservare a apei în sol, stîrpirii buruienilor şi combaterii dăunătorilor. PRECIPITAȚII ATMOSFERICE - aprilie 1972 * ­-■ PAGINA 3 CÂPŞUNILE- importantă sursă de venituri pentru locuitorii din zona de deal Alături de pomicultură, viticul­tură şi creşterea animalelor, cul­tura căpşunului constituie una din sursele importante de sporire a veniturilor locuitorilor din co­muna noastră. Pornind de la tra­diţia existentă in zona în care ne aflăm şi urmărind valorificarea superioară a pămîntului de pe raza comunei noastre, consiliul popular comunal şi-a înscris pe agenda de lucru introducerea şi extinderea culturii căpşunului în gospodăriile ţăranilor. Aşa se face că, an de an, au crescut atît numărul cultivatorilor de căp­şuni, cît şi suprafeţele ocupate cu această valoroasă cultură. In unele gospodării, suprafeţele cul­tivate au ajuns să depăşească 50-60 de ari, iar prin valorificarea la preţuri avantajoase a produc­ţiei de căpşuni prin centrele de preluare ale întreprinderii jude­ţene pentru producerea, valorifi­carea şi industrializarea legume­lor şi fructelor, cultivatorii au ob­ţinut venituri substanţiale. Cu timpul, plantaţiile de căpşuni au fost extinse şi în afara grădinilor din gospodării. Astfel, pe dealuri­le Glomeia şi Gurguiu, s-au plan­tat căpşuni, intercalat între vii. In prezent, avem în comună 400 de gospodării cultivatoare de căp­şuni, în care această cultură tota­lizează mari suprafeţe. Trebuie spus că în condiţiile noastre de sol, recoltele obţinute pot fi socotite destul de bune. In 1969, de pildă, de pe cele 51 de hectare cultivate, s-au recoltat 347 tone de fructe, revenind, în medie, 7 000 kg la hectar. Valori­­ficînd căpşunile pe bază de con­tracte, cultivatorii au obţinut peste 1,6 milioane lei. Cred că merită să amintesc că unii culti­vatori, cum sînt Ion I. Bădiţă, Nicolae C. Zăvoianu, Constantin Manasia, Ilie Stamatiu şi mulţi alţii, au obţinut de pe suprafeţe de 15-16 ari, recolte care le-au asigurat venituri de 15 pînă la 33 mii de lei. Nici o altă cultură nu ar fi putut aduce venituri mai mari, la aceeaşi unitate de supra­faţă. In anii 1970 şi 1971, din cauza îngheţului care s-a abătut tocmai în perioada înfloritului, produc­ţiile au fost ceva mai mici. Cu toate acestea, ele au răsplătit eforturile cultivatorilor. Dat fiind că soiurile folosite, tehnologia a­­plicată influenţează, în mare măsură, producţia, veniturile realizate, voi prezenta pe scurt cîteva date în acest sens. Astfel, în condiţiile pedoclimatice de la noi, soiul cel mai productiv s-a dovedit cel denumit „Inimă de porumbel“. Se mai cultivă şi soiu­rile „Creastă de cocoş“ şi „Senga­­sengana“, dar pe suprafeţe mai restrînse. Pămîntul pe care cul­tivăm căpşuni în gospodăriile din satul Polovragi este de tip alu­vionar — în satul Racoviţa este sol de pădure, iar cel de pe dealu­rile Glomeia şi Gurguiu este luto-argilos. Căpşunii se plan­tează în ogor, de obicei după po­rumb sau alte plante prăşitoare. înainte de plantare, terenul se fertilizează cu gunoi de grajd bine fermentat, se ară și se nivelează sau se formează straturi. Mate­rialul săditor îl asigurăm pe plan local, din solul cel mai productiv. Plantarea se face de obicei pri­măvara cind există mai multă umiditate în sol. Cultivatorii evită să planteze căpşuni toamna, deoa­rece experienţa a dovedit că, în timpul iernii, mai ales dacă lip­seşte zăpada, datorită îngheţului, procentul de prindere este foarte redus. Răsadul se plantează în r­înduri simple, la distanţe de 30-40 cm între plante şi rinduri. In perioada de vegetaţie se apli­că lucrările de întreţinere, iar după recoltare, către toamnă, în cazul in care plantaţiile au deve­nit prea dese, se execută o ulti­mă praşilă manuală. In felul a­­cesta, se înlătură stolonii supli­mentari care pot determina în­mulţirea exagerată a plantelor, crearea unui covor continuu, pe care lucrările de întreţinere s-ar face cu mare greutate, cu un mare consum de forţă de muncă. Este adevărat, densitatea mare a plantelor asigură sporirea produc­ţiei, dar dacă depăşeşte limitele normale, produce epuizarea pre­matură a plantaţiei. Recent, la noi a avut loc o con­sfătuire, la care au participat 300 de cultivatori de căpşuni din zonele necooperativizate ale jude­ţului. Alegerea comunei noastre, ca loc de desfăşurare a consfătuirii, atestă faptul că avem o bună experienţă în cultura căpşunului. Am prezentat şi cu această ocazie modul cum lucrăm, experienţa noastră. Şi sîntem siguri că cei ce ne-au vizitat au avut de învă­ţat, după cum şi noi am des­prins multe învăţăminte din dis­cuţiile purtate cu alţi cultivatori. Un lucru este limpede : în condi­ţiile zonei de deal, cultura căpşu­nului este deosebit de rentabilă, o importantă sursă de sporire a veniturilor locuitorilor. ION RUXANDA primarul comunei Polovragi, judeţul Gorj Cantităţi şi lapte, sporite de carne la fondul de stat Condiţiile favorabile existente în zonele submontane şi monta­ne ale judeţului Covasna, precum şi sprijinul acordat de stat crescă­torilor au făcut ca, în ultimii ani, aceştia să sporească efectivele de animale, să producă şi să livreze însemnate cantităţi de lapte, car­ne, lină etc., pentru asigurarea fondului de stat. Astfel, în 1971, nu­mai în localităţile din zona Buzoaielor, au fost livrate peste 340 tone de carne de bovine, 45 000 hectolitri de lapte de vacă, 11 000 kg de lină etc. ceea ce a adus localnicilor însemnate venituri băneşti. Răspunzînd îndemnului adresat de către conducerea partidului de a contribui, în măsură mai mare, la aprovizionarea populaţiei cu produse animaliere locuitorii din această zonă s-au angajat să vîndă, anul acesta, pe bază de contracte, 375 tone carne de bovine, 415 to­ne carne de porcine, aproape 50 tone carne de ovine, 55 000 hecto­litri de lapte, 12 600 kg lină etc. Ce s-a realizat din aceste angajamente în perioada care a trecut de la începutul anului ? Ce probleme ridică îndeplinirea ritmică, potrivit graficelor stabilite a contractelor încheiate ? Iată ce ne-au declarat în acest sens factorii de răspundere şi crescătorii de ani­male din localităţile la care ne-am referit: MIRCEA CRĂCIUN, vicepreşe­dinte al Consiliului popular orăşe­nesc din Intorsura Buzăului: „Li­vrarea animalelor contractate se face ritmic atît pe teritoriul oraşu­lui, cît şi în satele aparţinătoare — Floroaia Mare, Scrădoasa, Brădet — încît s-au şi preluat, pînă acum, 420 de bovine tinere şi 250 de porci graşi. Avem toate garanţiile că vom îndeplini şi chiar vom depăşi anga­jamentele luate. Ne străduim să re­alizăm şi contractele încheiate pen­tru livrarea laptelui, preocupîndu­­ne ca furajele existente în fiecare gospodărie să fie folosite cît mai bine şi să creăm condiţii pentru hrănirea vacilor în perioada de pă­şunat. In acest scop, am organizat acţiuni de întreţinere a păşunilor din „Dealul Morii11. „Ciocănaş", „Dealul Stînii“, pe care am admi­nistrat, pînă acum, o mare parte din cele 380 tone de îngrăşăminte chi­mice sosite pe adresele crescătorilor de animale, precum şi mari canti­tăţi de îngrăşăminte organice11. AUREL TUDORAN, primarul co­munei Sita Buzăului: „în 1972, i­e-am propus să vindem statului, pe bază de contracte, peste 600 de porci graşi. Realizarea acestei sar­cini ridica problema asigurării ma­terialului pentru îngrăşat. în gospodării există 85 de scroafe şi am asigurat un nucleu de 10 vieri de reproducţie, pe care i-am repar­tizat la cei mai pricepuţi oameni, spre a-i îngriji11. IULIAN CRISTEA, din satul Bo­bocea : „Am încheiat cu în­treprinderile beneficiare contracte pentru livrarea a doi viţei, un porc şi 10 oi. Animalele le am, dar trebuie să le în­graş. Pentru viţei şi ei voi folosi păşunea comunală. Numai că păşu­nea produce cam puţină iarbă de­oarece nu prea este îngrijită. Noi, vreo 15—20 de oameni, lucrăm zil­nic la nivelarea muşuroaielor, cu­răţirea cioatelor şi tufelor etc­ Pă­cat, numai, că nu participă toţi lo­calnicii la aceste acţiuni. Consiliul popular ar trebui să ia măsurile cuvenite pentru mobilizarea tutu­ror crescătorilor de animale să a­­plice, cu mai multă hotărîre, preve­derile Legii nr. 8. Altfel, păşunile vor rămîne iar neîngrijite11. CONSTANTIN BRATU, din satul Ciumernic : „Interesul nostru este să creştem animale şi să vindem statului cît mai multă carne şi lap­te. Avem, însă, nevoie de mai mult ajutor din partea personalului vete­rinar de la dispensar, pentru a pre­veni bolile şi mortalităţile11. ALEXANDRU SOLOMON, secre­tarul Consiliului popular al comu­nei Barcani: „Pentru a folosi mai bine păşunea comunală vom orga­niza, anul acesta, tabere de vară se­parate pentru vacile cu lapte şi, res­pectiv, pentru cele sterpe. Constru­im in acest scop un adăpost cu 200 de locuri, un ţarc şi confecţionăm garduri pentru tîrlire11. ION ARNAUTU, din comuna Bar­cani . „Anul acesta, avem destui purcei pentru îngrăşare, astfel în­cît putem să ne îndeplinim angaja­mentul. Dar trebuie să ne gîndim de pe acum şi la anul viitor, cînd va trebui să creştem şi să îngrăşăm mai multe animale11. GHEORGHE BIGIU, medic vete­rinar la dispensarul veterinar din Intorsura Buzăului. „Intr-adevăr, creşterea unui număr mai mare de animale în această zonă ridică o se­rie întreagă de probleme. Prima : a­­sigurarea bazei furajere. Consiliile populare ar trebui să acţioneze mai hotărît pentru întreţinerea şi îm­bunătăţirea păşunilor şi fîneţelor. Multe dintre ele, cum sînt cele de­numite „Feneş11, „Nadeş11, „Lădăuţi'1 sînt degradate, băltite de apa ploi­lor. Ar trebui să fie drenate şi re­­însămînţate. In felul acesta s-ar eli­mina şi paraziţii care provoacă în fiecare an îmbolnăvirea de fascio­­loză, strongiloză etc. a unui mare număr de animale. O altă pro­blemă : locuitorii dispun de animale bune şi ar fi foarte bine dacă s-ar extinde însă­­mînţările artificiale. Mă refer, îndeosebi, la satele Vedea Mare, Brădet şi Crasna. Pentru ce pro­punem aceasta ? Fiindcă taurii co­munali nu­ sînt nici în număr sufi­cient şi nici de calitate prea bună. In sfîrşit, aş vrea să subliniez că sesizările cetăţenilor cu privire la asistenţa veterinară sînt întru to­tul justificate. Cauza ? Există un singur dispensar veterinar, pentru 15 comune şi sate, iar personalul se limitează la trei oameni — un me­dic şi doi tehnicieni. Ar trebui să se înfiinţeze încă un dispensar, iar pînă atunci, cel puţin să se mai în­cadreze un medic veterinar, care să lucreze împreună cu noi“. Este îmbucurător faptul că locui­torii din zona Buzoaielor sunt hotă­­rîţi să-şi realizeze integral angaja­mentele de a livra anul acesta can­tităţi sporite de carne şi lapte. Există, însă, o serie de neajunsuri şi greutăţi care pot şi trebuie să fie rezolvate neîntîrziat de către Consi­liile populare comunale şi de orga­nele agricole judeţene. AL HANDREA, coresp. „Satului socialist"

Next