Satul Socialist, mai 1972 (Anul 4, nr. 928-952)
1972-05-03 / nr. 928
Nr. 928 Miercuri 3 mai Toate culturile prăşitoare, lucrate in acord global Unităţile cooperatiste din judeţul Teleorman au întîmpinat anul trecut greutăţi în executarea lucrărilor agricole. Recoltarea porumbului a durat mai mult de o lună, iar eliberarea terenurilor de coceni şi de tulpinile de floarea-soarelui s-a prelungit pe mii şi mii de hectare pînă în primăvara acestui an. Cauza ? Un sistem defectuos de organizare a muncii. Repartizarea oamenilor pe terme, pe brigăzi şi echipe şi investirea unuia dintre ei cu autoritatea de şef de formaţie de lucru nu înseamnă încă organizare. Pentru a avea cu adevărat şi organizare se cere şi un sistem adecvat de normare a muncii, de retribuire a acesteia. Acest adevăr de necontestat a fost avut în vedere în cursul lunilor de iarnă de organele şi organizaţiile de partid şi de consiliile de conducere ale cooperativelor agricole din judeţul Teleorman. Organizarea muncii şi retribuirea cooperatorilor au fost privite ca laturi ale aceleiaşi probleme şi rezolvate împreună, una în funcţie de cealaltă. Pe măsură ce cooperatorii erau convinşi să opteze pentru plata în acord global şi chiar înainte de a-şi da asentimentul pentru această formă de retribuire, în multe unităţi se stabileau sarcini de producţie diferenţiate pe sole, în raport de fertilitatea fiecăreia, de agrofondul ce putea fi creat. Calculaţiile pe baza cărora s-a demonstrat superioritatea retribuţiei în acord global faţă de plata la normă nu au recurs, de cele mai multe ori, la cifre ipotetice, ci au folosit datele reale, acele date cu către urma să se lucreze: producţii medii, număr de norme, tarife etc. Aceasta a făcut cu putinţă într-o serie de cooperative ca munca de convingere şi cea de angajare a culturilor în acord global să se suprapună într-o singură şi eficientă acţiune. Angajamentele nu s-au semnat totdeauna pe loc, dar aceasta nu i-a împiedicat pe membrii cooperativelor agricole Dragoneşti de Vede, Nanov, Vedea, Orbească, Olteni, Buzescu, Poroşchia, Furculeşti şi ai altora să ia din iarnă în primire terenurile pe care urmau să le cultive în acord. Unele din aceste terenuri mai erau ocupate cu coceni. Au pus mîna şi le-au eliberat pentru a putea fi arate cît mai devreme. Se poate deci spune fără exagerare că acordul global pe 1972 a fost factorul de ordin organizatoric care a încheiat campania agricolă din 1971. Acest paradox reflectă o realitate ce nu poate fi trecută cu vederea. Cea mai mare parte a suprafeţei cultivate în acord global a fost repartizată pe formaţii de lucru — termen care include şi pe cooperatori la începutul primăverii. Cind s-a început însâminţarea din Experienţa cooperativelor agricole din judeţul Teleorman prin a porumbului, aproximativ 98 la sută din cultură era deja angajată în acord global. In acelaşi procent a fost angajată cultura de legume. Suprafeţele însăminţate cu floarea-soarelui şi ricin au fost repartizate in proporţie de 99 la sută. Culturile de sfeclă de zahăr şi fasole în ogor propriu, ultima încă în curs de însăminţare, au fost angajate integral. De o mare atenţie s-au bucurat viile, cultură la care acordul global a fost, de asemenea, generalizat. Care este efectul acţiunii ? Ritmul de lucru în cîmp, în grădini şi plantaţii —ne-au declarat preşedinţii cooperativelor agricole din Poroschia şi Buzescu — întrece cele mai optimiste aşteptări. Chiar înainte de semnarea angajamentelor, un grup de cooperatori care se angajase să cultive în acord global sfeclă de zahăr pe 33,24 ha au împrăştiat pe teren aproape 20 de tone de gunoi de grajd la hectar. Dezgropatul celor 40 de hectare cu vie a durat în aceeaşi unitate mai puţin de două zile. In anii trecuţi, cind se muncea de-a valma, lucrarea dura cel puţin 10—12 zile, deşi la efectuarea ei luau parte trei-patru ori mai mulţi cooperatori. La Buzescu via a fost dezgropată în şase ore, iar 300 de hectare însăminţate cu floarea-soarelui au fost fertilizate cu îngrăşăminte chimice nn mai puţin de o zi. S-a aplicat fertilizarea pe find, cu mîna, urmârindu-se obţinerea maximului de efect la kilogramul de îngrâşâmint. In cooperativa din Buzescu florii-soarelui i s-a dat şi o praşilâ pînă la această dată. — Acordul global ne aduce, este adevărat, un cîştig mai mare decit plata la normă — ne spunea cooperatorul Stan Chiran din Poroschia. Să nu credeţi cumva că doar ciştigul ne stimulează. Omul, dacă este om, are ambiţia de a lucra în aşa fel încît să nu-i fie ruşine să privească în ochii tovarăşilor săi de muncă. Să mă iau pe mine. Vreau să le spun consătenilor : uitaţi-vă, aceasta este sala pe care am lucrat eu, aceasta este cultura pe care eu o îngrijesc ! Lucrînd de-a valma nu poţi spune despre ceva că e făcut de tine. Dispar şi meritele şi lipsurile în ceva care este al tuturor şi fiind al tuturor nu este în cele din urmă al nimănui. In acord global munca este organizată pe principiul răspunderii şi acesta este, după mine, lucrul cel mai important. Ing. IOAN UNGURELU din Departamentul Agriculturii Cooperatiste şi Gospodăriilor Populaţiei Ferma nr. 6 a întreprinderii agricole de stat Ciorogirla, judeţul Ilfov,a depăşit la livrările de lapte prevederile planului pe aceste luni. Intre măsurile zooveterinare, grija pentru starea de sănătate a animalelor este o preocupare de seamă a medicului veterinar Nicolae Stanciu. CA MP A NI A 7 Mulţi îşi fac cu prisosinţă datoria (Urmare din pag. 1) 4 * * * * * * * 4 hectare nu li s-a aplicat nici măcar un singur tratament. Starea în care se află culturile ne arată că membrii consiliului de conducere nu au învăţat nimic din neajunsurile din 1971 când ferma a încheiat bilanţul anual cu o pierdere de mai bine de 400 000 de lei. Timpul nu este încă trecut. Dacă va fi stropită imediat, prăşită şi palisată, cultura mai poate fi redresată, asigurînd cantitativ şi calitativ o producţie apropiată de cea normală. Recepţionînd cum se cuvine acest semnal, cooperativa din Cărpiniş va putea să încheie anul 1972 cu beneficii şi la cultura protejată a legumelor. Intr-un stadiu cu totul necorespunzător se află culturile asociaţiei intercooperatiste din Jimbolia. Mai întîi de toate, aici nu a fost respectat planul de cultură. Un hectar din cele 20, cît ocupă solariile, nici nu a mai fost acoperit cu polietilenă, iar pe 5 hectare s-au semănat castraveţi cornişon în loc de tomate, cum fusese prevăzut. Cauza schimbării destinaţiei o constituie lipsa răsadului de tomate, ne spune inginerul Ilenca Popovici, şeful fermei. Este întemeiată lipsa răsadului . Nicidecum. Pe lingă cele 20 de hectare de solarii, asociaţia are în exploatare şi un hectar de serăînmulţitor. Ar fi putut să producă răsad nu numai pentru nevoile proprii, ci şi pentru a vinde. In sfîrşit, starea nesatisfăcătoare a treburilor este pusă pe seama îngheţului din 15 şi, respectiv, 24 martie. Gerul a avut, desigur, influenţă negativă asupra răsadului plantat cu puţine zile înainte, dar faptul că au rămas în vegetaţie plantele de pe 4 hectare, care sunt bine dezvoltate, ne permite să tragem concluzia că nu au fost luate toate măsurile de protecţie a legumelor împotriva îngheţului. Să vedem, însă, ce se întîmplă în prezent. Pe un hectar nu au fost completate golurile, copilitul nu s-a terminat, pe 10 hectare plantele sunt bine dezvoltate, însă se tîrăsc nefiind legate. Sfoara cu care ar trebui legate se mai află încă la Iaşi, în celălalt capăt al ţării. Nu putem încheia fără a arăta că o mare dezordine domneşte atît în salariile cooperativei din Cărpiniş cît şi în cele ale întreprinderii intercooperatiste din Jimbolia. Sute de kilograme de polietilenă, ruptă în urma furtunii, zac pe unde se nimerește. Dacă ar fi fost recuperată s-ar fi putut completa deschiderile de la capetele salariilor fără cheltuieli materiale suplimentare. Atît la Jimbolia, cît mai ales la Cărpiniș, nu au fost luate măsuri de acoperire a acestor deschideri în momentul în care s-a anunţat — a făcut-o şi ziarul nostru — o bruscă şi simţitoare răcire a vrermii. Nepăsarea de care dă dovadă conducerea unor cooperative şi ferme intercooperatiste nu mai poate dăinui. Orice zi de întîrziere poate duce la compromiterea culturii, dînd apă la moară celor care susţin că nu este rentabil să cultivi legume în solarii. Cind nu le îngrijeşti la timp nu este rentabilă nici cultura lor în cîmp. Dar, oare, există vreo cultură care să fie rentabilă fără îngrijire? Ceea ce trebuie să fie demonstrat e tocmai marea rentabilitate a culturii legumelor în solarii. Acestea trebuie să aducă la hectar venituri nete superioare celor aduse de cultura neprotejată. SATUL SOCIALIST Operativitate şi calitate a lucrărilor de reparaţii la tractoare şi maşini agricole — calificative cotidiene pentru mecanicul Nicolae Cuzic de le S.M.A. Gorneni Preocupări statornice (Urmare din pag. 1)gricolă din Ciucurova, care a acumulat o bogată experienţă în acest sens. Cele văzute aici, la faţa locului, de către preşedinţii şi inginerii şefi — invitaţi — i-au convins de eficacitatea acestor lucrări şi întorşi în unităţile lor au pornit imediat la treabă. Rezultatul ? Intr-un număr de 15 cooperative agricole au fost executate în această perioadă lucrări de combatere a fenomenelor de erodare pe mai mult de 3 500 hectare : însămînţări în benzi şi fîşii, construirea de gărduleţe pe ravene şi de praguri de piatră pe ogaşe, plantarea de esenţe silvice etc. In condiţiile deosebite ale acestei primăveri, de secetă, in judeţul nostru am întreprins totodată acţiuni energice pentru folosirea tuturor terenurilor şi îndeosebi a acelora din zonele riverane Dunării şi chiar din Deltă. în acest scop am organizat colective pentru înregistrarea suprafeţelor dispersate prin aceste zone, compuse din activişti ai Uniunii, specialişti ai Direcţiei agricole, care împreună cu conducerile unităţilor respective au identificat importante suprafeţe ; acestea au fost pregătite şi însăminţate cu floarea-soarelui şi porumb, îndeosebi în cooperativele agricole de producţie Carvăn, Luncaviţa, Isaccea, ca şi la brigăzile din Deltă , Pardina, Pătlăgeanca, Sălcieni. Pentru a folosi cît mai bine păşunile din Deltă şi din unele ocoale silvice, colaborăm activ cu Centrala Deltei Dunării, Inspectoratul silvic şi Direcţia agricolă. Sîntem conştienţi că pe linia lucrărilor de îmbunătăţiri funciare avem încă multe acţiuni de întreprins, îndeosebi pentru executarea unor noi lucrări de desecări şi de combaterea eroziunii solului, în acest sens ne străduim să determinăm toate conducerile cooperativelor agricole ca, fără să mai aştepte tot felul de dispoziţii şi directive de sus, să acţioneze din proprie iniţiativă, să finalizeze cu mijloace proprii acţiunile întreprinse. Simţim totodată nevoia unui sprijin mai mare din partea Departamentului de îmbunătăţiri funciare. Ne-ar fi de un mare ajutor 2—4 dragline, cîteva tractoare S.1300 cu screpere, dar mai ales cadre pentru Oficiul de îmbunătăţiri funciare, îndeosebi la proiectare. BULETINUL AGROMETEOROLOGIC (Urmare din pag. 1) In aceste zone, ca şi în sudul Transilvaniei se menţine incft un anumit deficit de umiditate în sol, mai ales la culturile de toamnă (o diferenţă în minus de 500—800 m.c./ha, faţă de capacitatea de cîmp pe adîncimea de 0—100 cm). Iar celelalte zone- umiditatea, solului s-a apropiat de limitele optime favorizînd dezvoltarea normală a plantelor. Starea de vegetaţie a griului de toamnă este foarte bună în majoritatea zonelor din sudul şi vestul ţării (zonele de bază) şi satisfăcătoare în rest. Culturile de primăvară au avut în general o răsărire uniformă în majoritatea zonelor agricole. Luna mai a acestui an va fi caracterizată printr-o vreme în general frumoasă şi călduroasă în prima decadă, cu înnourări de scurtă durată, mai ales dupăamiaza, cind local se vor semnala precipitaţii sub formă de averse. In zonele agricole temperaturile minime vor oscila frecvent între 5’ şi 12°, iar maximele între 14° şi 26°. Condiţiile termice specifice acestei decade vor stimula atît creşterea culturilor, cît şi dezvoltarea buruienilor şi a unor dăunători. In sud-estul ţării, condiţiile vor fi prielnice îndeosebi atacului de Tanymecus (răţişoară) la porumb. Decadele a doua şi a treia ale lunii mai vor fi caracterizate prin alternări frecvente de intervale senine şi călduroase cu perioade instabile însoţite de precipitaţii sub formă de averse, mai ales în zonele nordice şi vestice ale ţării. In sudul şi estul ţării, îndeosebi în Bărăgan şi Dobrogea, precipitaţiile vor fi mai rare şi de intensitate mai slabă. Este de aşteptat ca totalul lunar de precipitaţii în zonele amintite să nu depăşească 40—50 mm, astfel că ele nu vor compensa decit în parte apa pierdută din sol prin evapotranspiraţie. In aceste condiţii, se impune menţinerea măsurilor de conservare a apei în sol, îndeosebi în Cimpia Română şi Dobrogea. In cursul acestor decade (a II-a şi a III-a) temperaturile vor oscila în limite apropiate de normal, atingînd în orele de amiază limite de 23°—27° în sud şi 19°—24° în nord. Temperatura mijlocie a lunii mai va fi apropiată de cea medie multianuală, atingînd valori cuprinse între 16°—18° în zonele de şes din sudul şi vestul ţării şi între 13°—15° în celelalte zone agricole. La sfirşitul lunii, rezervele de apă în sol la culturile de toamnă pe adîncimea de 0—100 cm vor fi cu aproximativ 60—70 mm mai mici, față de cele existente la data actuală. La culturile prășitoare se va înregistra o scădere de numai 25—45 mm, deoarece plantele vor avea încă un consum redus de apă în această lună. In condiţiile unei agrotehnici corespunzătoare şi a compensării deficitului prin irigaţii în sudul ţării, regimul de umiditate al solului specific acestei luni va satisface în general cerinţele plantelor faţă de apă. Griul de toamnă va intra in faza de înspicare în intervalul de la 5—10 mai în sudul şi vestul ţării şi în cel de la 10—25 mai, în celelalte zone, cu excepţia regiunilor din sud-estul Transilvaniei şi Podişul Sucevei, unde înspicarea va avea loc spre sfirşitul lunii. Condiţiile meteorologice specifice lunii mai impun o atenţie deosebită acţiunilor de conservare a apei în sol, stîrpirii buruienilor şi combaterii dăunătorilor. PRECIPITAȚII ATMOSFERICE - aprilie 1972 * -■ PAGINA 3 CÂPŞUNILE- importantă sursă de venituri pentru locuitorii din zona de deal Alături de pomicultură, viticultură şi creşterea animalelor, cultura căpşunului constituie una din sursele importante de sporire a veniturilor locuitorilor din comuna noastră. Pornind de la tradiţia existentă in zona în care ne aflăm şi urmărind valorificarea superioară a pămîntului de pe raza comunei noastre, consiliul popular comunal şi-a înscris pe agenda de lucru introducerea şi extinderea culturii căpşunului în gospodăriile ţăranilor. Aşa se face că, an de an, au crescut atît numărul cultivatorilor de căpşuni, cît şi suprafeţele ocupate cu această valoroasă cultură. In unele gospodării, suprafeţele cultivate au ajuns să depăşească 50-60 de ari, iar prin valorificarea la preţuri avantajoase a producţiei de căpşuni prin centrele de preluare ale întreprinderii judeţene pentru producerea, valorificarea şi industrializarea legumelor şi fructelor, cultivatorii au obţinut venituri substanţiale. Cu timpul, plantaţiile de căpşuni au fost extinse şi în afara grădinilor din gospodării. Astfel, pe dealurile Glomeia şi Gurguiu, s-au plantat căpşuni, intercalat între vii. In prezent, avem în comună 400 de gospodării cultivatoare de căpşuni, în care această cultură totalizează mari suprafeţe. Trebuie spus că în condiţiile noastre de sol, recoltele obţinute pot fi socotite destul de bune. In 1969, de pildă, de pe cele 51 de hectare cultivate, s-au recoltat 347 tone de fructe, revenind, în medie, 7 000 kg la hectar. Valorificînd căpşunile pe bază de contracte, cultivatorii au obţinut peste 1,6 milioane lei. Cred că merită să amintesc că unii cultivatori, cum sînt Ion I. Bădiţă, Nicolae C. Zăvoianu, Constantin Manasia, Ilie Stamatiu şi mulţi alţii, au obţinut de pe suprafeţe de 15-16 ari, recolte care le-au asigurat venituri de 15 pînă la 33 mii de lei. Nici o altă cultură nu ar fi putut aduce venituri mai mari, la aceeaşi unitate de suprafaţă. In anii 1970 şi 1971, din cauza îngheţului care s-a abătut tocmai în perioada înfloritului, producţiile au fost ceva mai mici. Cu toate acestea, ele au răsplătit eforturile cultivatorilor. Dat fiind că soiurile folosite, tehnologia aplicată influenţează, în mare măsură, producţia, veniturile realizate, voi prezenta pe scurt cîteva date în acest sens. Astfel, în condiţiile pedoclimatice de la noi, soiul cel mai productiv s-a dovedit cel denumit „Inimă de porumbel“. Se mai cultivă şi soiurile „Creastă de cocoş“ şi „Sengasengana“, dar pe suprafeţe mai restrînse. Pămîntul pe care cultivăm căpşuni în gospodăriile din satul Polovragi este de tip aluvionar — în satul Racoviţa este sol de pădure, iar cel de pe dealurile Glomeia şi Gurguiu este luto-argilos. Căpşunii se plantează în ogor, de obicei după porumb sau alte plante prăşitoare. înainte de plantare, terenul se fertilizează cu gunoi de grajd bine fermentat, se ară și se nivelează sau se formează straturi. Materialul săditor îl asigurăm pe plan local, din solul cel mai productiv. Plantarea se face de obicei primăvara cind există mai multă umiditate în sol. Cultivatorii evită să planteze căpşuni toamna, deoarece experienţa a dovedit că, în timpul iernii, mai ales dacă lipseşte zăpada, datorită îngheţului, procentul de prindere este foarte redus. Răsadul se plantează în rînduri simple, la distanţe de 30-40 cm între plante şi rinduri. In perioada de vegetaţie se aplică lucrările de întreţinere, iar după recoltare, către toamnă, în cazul in care plantaţiile au devenit prea dese, se execută o ultimă praşilă manuală. In felul acesta, se înlătură stolonii suplimentari care pot determina înmulţirea exagerată a plantelor, crearea unui covor continuu, pe care lucrările de întreţinere s-ar face cu mare greutate, cu un mare consum de forţă de muncă. Este adevărat, densitatea mare a plantelor asigură sporirea producţiei, dar dacă depăşeşte limitele normale, produce epuizarea prematură a plantaţiei. Recent, la noi a avut loc o consfătuire, la care au participat 300 de cultivatori de căpşuni din zonele necooperativizate ale judeţului. Alegerea comunei noastre, ca loc de desfăşurare a consfătuirii, atestă faptul că avem o bună experienţă în cultura căpşunului. Am prezentat şi cu această ocazie modul cum lucrăm, experienţa noastră. Şi sîntem siguri că cei ce ne-au vizitat au avut de învăţat, după cum şi noi am desprins multe învăţăminte din discuţiile purtate cu alţi cultivatori. Un lucru este limpede : în condiţiile zonei de deal, cultura căpşunului este deosebit de rentabilă, o importantă sursă de sporire a veniturilor locuitorilor. ION RUXANDA primarul comunei Polovragi, judeţul Gorj Cantităţi şi lapte, sporite de carne la fondul de stat Condiţiile favorabile existente în zonele submontane şi montane ale judeţului Covasna, precum şi sprijinul acordat de stat crescătorilor au făcut ca, în ultimii ani, aceştia să sporească efectivele de animale, să producă şi să livreze însemnate cantităţi de lapte, carne, lină etc., pentru asigurarea fondului de stat. Astfel, în 1971, numai în localităţile din zona Buzoaielor, au fost livrate peste 340 tone de carne de bovine, 45 000 hectolitri de lapte de vacă, 11 000 kg de lină etc. ceea ce a adus localnicilor însemnate venituri băneşti. Răspunzînd îndemnului adresat de către conducerea partidului de a contribui, în măsură mai mare, la aprovizionarea populaţiei cu produse animaliere locuitorii din această zonă s-au angajat să vîndă, anul acesta, pe bază de contracte, 375 tone carne de bovine, 415 tone carne de porcine, aproape 50 tone carne de ovine, 55 000 hectolitri de lapte, 12 600 kg lină etc. Ce s-a realizat din aceste angajamente în perioada care a trecut de la începutul anului ? Ce probleme ridică îndeplinirea ritmică, potrivit graficelor stabilite a contractelor încheiate ? Iată ce ne-au declarat în acest sens factorii de răspundere şi crescătorii de animale din localităţile la care ne-am referit: MIRCEA CRĂCIUN, vicepreşedinte al Consiliului popular orăşenesc din Intorsura Buzăului: „Livrarea animalelor contractate se face ritmic atît pe teritoriul oraşului, cît şi în satele aparţinătoare — Floroaia Mare, Scrădoasa, Brădet — încît s-au şi preluat, pînă acum, 420 de bovine tinere şi 250 de porci graşi. Avem toate garanţiile că vom îndeplini şi chiar vom depăşi angajamentele luate. Ne străduim să realizăm şi contractele încheiate pentru livrarea laptelui, preocupîndune ca furajele existente în fiecare gospodărie să fie folosite cît mai bine şi să creăm condiţii pentru hrănirea vacilor în perioada de păşunat. In acest scop, am organizat acţiuni de întreţinere a păşunilor din „Dealul Morii11. „Ciocănaş", „Dealul Stînii“, pe care am administrat, pînă acum, o mare parte din cele 380 tone de îngrăşăminte chimice sosite pe adresele crescătorilor de animale, precum şi mari cantităţi de îngrăşăminte organice11. AUREL TUDORAN, primarul comunei Sita Buzăului: „în 1972, ie-am propus să vindem statului, pe bază de contracte, peste 600 de porci graşi. Realizarea acestei sarcini ridica problema asigurării materialului pentru îngrăşat. în gospodării există 85 de scroafe şi am asigurat un nucleu de 10 vieri de reproducţie, pe care i-am repartizat la cei mai pricepuţi oameni, spre a-i îngriji11. IULIAN CRISTEA, din satul Bobocea : „Am încheiat cu întreprinderile beneficiare contracte pentru livrarea a doi viţei, un porc şi 10 oi. Animalele le am, dar trebuie să le îngraş. Pentru viţei şi ei voi folosi păşunea comunală. Numai că păşunea produce cam puţină iarbă deoarece nu prea este îngrijită. Noi, vreo 15—20 de oameni, lucrăm zilnic la nivelarea muşuroaielor, curăţirea cioatelor şi tufelor etc Păcat, numai, că nu participă toţi localnicii la aceste acţiuni. Consiliul popular ar trebui să ia măsurile cuvenite pentru mobilizarea tuturor crescătorilor de animale să aplice, cu mai multă hotărîre, prevederile Legii nr. 8. Altfel, păşunile vor rămîne iar neîngrijite11. CONSTANTIN BRATU, din satul Ciumernic : „Interesul nostru este să creştem animale şi să vindem statului cît mai multă carne şi lapte. Avem, însă, nevoie de mai mult ajutor din partea personalului veterinar de la dispensar, pentru a preveni bolile şi mortalităţile11. ALEXANDRU SOLOMON, secretarul Consiliului popular al comunei Barcani: „Pentru a folosi mai bine păşunea comunală vom organiza, anul acesta, tabere de vară separate pentru vacile cu lapte şi, respectiv, pentru cele sterpe. Construim in acest scop un adăpost cu 200 de locuri, un ţarc şi confecţionăm garduri pentru tîrlire11. ION ARNAUTU, din comuna Barcani . „Anul acesta, avem destui purcei pentru îngrăşare, astfel încît putem să ne îndeplinim angajamentul. Dar trebuie să ne gîndim de pe acum şi la anul viitor, cînd va trebui să creştem şi să îngrăşăm mai multe animale11. GHEORGHE BIGIU, medic veterinar la dispensarul veterinar din Intorsura Buzăului. „Intr-adevăr, creşterea unui număr mai mare de animale în această zonă ridică o serie întreagă de probleme. Prima : asigurarea bazei furajere. Consiliile populare ar trebui să acţioneze mai hotărît pentru întreţinerea şi îmbunătăţirea păşunilor şi fîneţelor. Multe dintre ele, cum sînt cele denumite „Feneş11, „Nadeş11, „Lădăuţi'1 sînt degradate, băltite de apa ploilor. Ar trebui să fie drenate şi reînsămînţate. In felul acesta s-ar elimina şi paraziţii care provoacă în fiecare an îmbolnăvirea de fascioloză, strongiloză etc. a unui mare număr de animale. O altă problemă : locuitorii dispun de animale bune şi ar fi foarte bine dacă s-ar extinde însămînţările artificiale. Mă refer, îndeosebi, la satele Vedea Mare, Brădet şi Crasna. Pentru ce propunem aceasta ? Fiindcă taurii comunali nu sînt nici în număr suficient şi nici de calitate prea bună. In sfîrşit, aş vrea să subliniez că sesizările cetăţenilor cu privire la asistenţa veterinară sînt întru totul justificate. Cauza ? Există un singur dispensar veterinar, pentru 15 comune şi sate, iar personalul se limitează la trei oameni — un medic şi doi tehnicieni. Ar trebui să se înfiinţeze încă un dispensar, iar pînă atunci, cel puţin să se mai încadreze un medic veterinar, care să lucreze împreună cu noi“. Este îmbucurător faptul că locuitorii din zona Buzoaielor sunt hotărîţi să-şi realizeze integral angajamentele de a livra anul acesta cantităţi sporite de carne şi lapte. Există, însă, o serie de neajunsuri şi greutăţi care pot şi trebuie să fie rezolvate neîntîrziat de către Consiliile populare comunale şi de organele agricole judeţene. AL HANDREA, coresp. „Satului socialist"