Satul Socialist, mai 1972 (Anul 4, nr. 928-952)

1972-05-14 / nr. 938

PAGINA 2 SAIUS SOCIALIST COMUNICAT cu privire la vizita oficială de prietenie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane în Republica Socialistă România la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Con­siliului de Miniştri al Republicii So­cialiste România, în zilele de 11—12 mai 1972, o delegaţie de partid şi gu­vernamentală a Republicii Democra­te Germane, condusă de Erich Ho­rn­ecker, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, şi Willi Stoph, mem­bru al Biroului Politic al Comitetu­lui Central al Partidului Socialist Unit din Germania, preşedintele Con­siliului de Miniştri al Republicii De­mocrate Germane, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România. In timpul vizitei a fost semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistentă mutuală între Republica Socialistă România şi Republica De­mocrată Germană. Delegaţia de partid şi guvernamen­tală a Republicii Democrate Germa­ne a luat cunoştinţă de realizările obţinute în construcţia socialismului în România. Ea a vizitat uzinele „23 August" Şi cartierul de locuinţe „Ti­tan", s-a întîlnit cu oameni ai mun­cii, reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat, ai organizaţiilor obşteşti din Bucureşti, a luat parte la mitingul prieteniei dintre popoa­rele celor două ţârî. Pretutindeni, înalţii oaspeţi din Republica Democrată Germană au fost întîmpinaţi cu căldură şi ospita­litate tovărăşească, expresie a rela­ţiilor prieteneşti care leagă cele două popoare. Şi timpul vizitei, între delegaţia de partid şi guvernamentală a Republi­cii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi delegaţia de partid şi guverna­mentală a Republicii Democrate Germane au avut loc convorbiri la care au participat . Din partea Republicii Socialiste România , Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Ion Gheorghe Maurer, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Per­manent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Mihai Marinescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Corneliu Mănescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, ministrul afacerilor externe. Teodor Marinescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, şeful Secţiei rela­ţiilor externe a Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Va­sile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe. Vasile Vlad, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socia­liste România în Republica Demo­crată Germană. Din partea Republicii Democrate Germane : Erich Honecker, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului So­cialist Unit din Germania, Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, pre­ședintele Consiliului de Miniștri al Republicii Democrate Germane, dr. Kurt Fichtner, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, vice­președinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Democrate Germane. Otto Winzer, membru al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, ministrul afacerilor externe, Oskar Fischer, membru al Comitetului Central al Partidului So­cialist Unit din Germania, adjunct al ministrului afacerilor externe, dr. Hanus Voss, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii De­mocrate Germane în Republica So­cialistă România, Gerd König, ad­junct al şefului Secţiei relaţiilor in­ternaţionale a Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germa­nia, secretarul delegaţiei. In cadrul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de prie­tenie şi înţelegere reciprocă, dele­gaţiile s-au informat despre reali­zările obţinute în construirea socia­lismului în cele două tari, despre activitatea şi preocupările partide­lor lor pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea al P.C.R. şi Congresului al VIII-lea al P.S.U.G., au examinat stadiul actual şi posi­bilităţile de extindere a relaţiilor bilaterale şi au făcut un schimb de păreri cu privire la unele probleme ale situaţiei internaţionale actuale şi ale mişcării comuniste şi muncito­reşti mondiale. Cele două delegaţii au relevat cu satisfacţie că relaţiile de prietenie frăţească şi colaborare multilaterală dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Socialist Unit din Germania, dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană, bazate pe concepţia marxist-leni­­nis­tă, pe ţelurile comune ale con­strucţiei socialismului şi comunismu­lui, cunosc o dezvoltare continuă în folosul popoarelor celor două ţări, al cauzei socialismului, Dacii şi co­laborării Internaţionale. Ele au sub­liniat că sînt hotărîte să întărească şi să lărgească colaborarea multila­terală între cele două partide şi ţări, schimbul de experienţă şi consultările asupra problemelor de interes comun. Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica So­cialistă România şi Republica Demo­crată Germană, semnat în timpul vi­zitei la Bucureşti, consfinţeşte rela­ţiile de prietenie dintre cele două state, reflectă dezvoltarea cu succes a acestor relaţii, marchează o nouă etapă în întărirea şi adîncirea colabo­rării bilaterale pe toate planurile, pe baza principiilor marxism-leninismu­­lui, Internaţionalismului socialist, a­­vantajului reciproc şi întrajutorării tovărăşeşti, a respectării suveranităţii şi independenţei, egalităţii in drep­turi şi neamestecului in treburile in­terne. Tratatul corespunde intereselor fundamentale ale celor două state, ale unităţii şi coeziunii ţărilor socia­liste, ţine seama de schimbările po­zitive care au avut loc î­n Europa contribuie la întărirea păcii şi secu­rităţii pe continent şi în lume. In timpul convorbirilor, cele două delegaţii au examinat pe larg pro­bleme privind extinderea continuă a colaborării economice, tel­­ico-ştiinţi­­fice, culturale şi în alte domenii de activitate. Părţile au evidenţiat evoluţia as­cendentă a colaborării economice, creşterea şi diversificarea, de la an la an, a schimburilor comerciale, lăr­girea şi adîncirea cooperării în pro­ducţie şi tehnico-ştiinţîfice. Cele două delegaţii au subliniat însemnătatea Acordului comercial de lungă durată pe perioada 1971—1975, care prevede o sporire a schimburilor de mărfuri cu peste 79 la sută în comparaţie cu realizările din perioada precedentă. Delegaţiile au stabilit ca organele co­respunzătoare din cele două ţări să întreprindă măsuri suplimentare în vederea depăşirii substanţiale a aces­­­tui nivel, corespunzător potenţialului lor economic şi tehnico-ştiinţific in continuă creştere. Delegaţiile au relevat rezultatele obţinute în domeniul cooperării in producţie, în dezvoltarea unor ra­porturi directe de conlucrare între organe şi organizaţii economice şi tehnico-ştiinţifice din cele două ţări. Ele au convenit să fie examinate şi finalizate noi acţiuni pe linia inten­sificării cooperării şi specializării în producţie, îndeosebi în ramuri de importanţă majoră, cum sunt : in­dustria construcţiilor de maşini, e­­­­lectrotehnica şi electronica, industria chimică şi petrochimică, industria metalurgică, industria uşoară. De a­­semenea, cele două părţi au căzut de acord să întreprindă măsuri co­mune in domeniul investiţiilor, în scopul extinderii unor capacităţi exis­tente şi pentru realizarea de noi ca­pacităţi industriale. In a­cest sens, Co­misia mixtă guvernamentală de co­laborare economică, care a desfăşu­rat pină în prezent o activitate rod­nică, precum şi organele centrale şi celelalte organizaţii economice şi tehnico-ştiinţifice de resort, au fost însărcinate să identifice noi posibi­lităţi de cooperare în producţie, ştiin­ţă şi tehnică. In vederea promovării colaborării tehnico-ştiinţifice, cele două delega­ţii au fost de acord să extindă con­tactele directe între instituţii de cer­cetări ştiinţifice şi de proiectare, u­­nităţi productive, pe bază de înţele­geri de colaborare, în domenii de interes reciproc. In acelaşi timp, ambele părţi au exprimat dorinţa de a lărgi cadrul contractual bilateral şi, în acest scop, vor încheia o nouă convenţie consulară. Un tratat de co­merţ şi navigaţie, alte acorduri şi convenţii, de a dezvolta colaborarea în domeniile învăţămîntului şi cultu­rii, presei, radioului şi televiziunii, de a extinde schimburile turistice. Cele două delegaţii au subliniat rolul C.A.E.R. în dezvoltarea colabo­rării economice a statelor membre, în folosirea avantajelor diviziunii in­ternaţionale a muncii, în creşterea ca­pacităţii economiilor lor, ca şi în ridi­carea nivelului de trai al popoarelor lor. Părţile au reafirmat hotărârea lor de a dezvolta colaborarea multilate­rală cu ţările membre C.A.E.R. şi au examinat noi propuneri de coope­rare economică între cele două ţări. In acest context, ele au apreciat im­portanţa Programului complex al a­­dîncirii şi perfecţionării în conti­nuare a colaborării şi dezvoltării integrării economice socialiste, a­­doptat la cea de-a XXV-a sesiune C.A.E.R. şi au exprimat convingerea că dezvoltarea colaborării ţărilor membre ale C.A.E.R., a tuturor ţări­lor socialiste, va stimula dezvoltarea fiecărei ţări socialiste în parte, cit şi a întregului sistem mondial socialist. Cele două state sunt hotărîte să acţioneze şi în viitor pentru dez­voltarea colaborării în cadrul Trata­tului de la Varşovia, de a dezvolta prietenia şi colaborarea multilate­rală cu toate ţările socialiste, pen­tru întărirea unităţii şi coeziunii a­­cestora, în interesul socialismului şi păcii. Cele două părţi dau o înaltă apre­ciere aportului Uniunii Sovietice, contribuţiei celorlalte state socialiste la înfăptuirea destinderii şi securităţii în Europa şi în întreaga lume, la lupta pentru cauza păcii, prieteniei şi colaborării internaţionale. Delegaţiile apreciază că situaţia internaţională actuală evoluează în favoarea forţelor socialismului, de­mocraţiei şi păcii, că popoarele se ridică tot mai hotărât împotriva po­liticii imperialismului de agresiune şi dictat, de dominaţie şi amestec în treburile interne ale altor state, pentru apărarea independenţei naţio­nale, pentru înţelegere şi colaborare internaţională. Acordînd o importanţă deosebită problemelor securităţii europene, delegaţiile au constatat cu satisfac­ţie că procesul de destindere şi nor­malizare a raporturilor între statele continentului european, la care Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană aduc o contribuţie activă, cunoaşte o evoluţie favorabilă. Ele consideră că realizarea princi­piilor colaborării şi securităţii euro­pene, stabilite in Declaraţia de la Praga a statelor participante la Tra­tatul de la Varşovia, constituie o premisă pentru o convieţuire cu a­­devărat paşnică a popoarelor conti­nentului nostru. Ambele părţi se pronunţă pentru crearea unui sistem de angajamente precise din partea tuturor statelor, care să excludă orice folosire a for­ţei sau ameninţare cu forţa în rela­ţiile dintre statele europene, pentru recunoaşterea caracterului definitiv al graniţelor pe baza dreptului in­ternaţional, a inviolabilităţii acestora, inclusiv a graniţei dintre R. D. Ger­mană şi R. F. a Germaniei, precum şi a graniţei de vest a R. P. Polone, respectarea integrităţii teritoriale a tuturor statelor europene ca o pre­misă necesară a procesului de des­tindere, colaborare şi înţelegere, a întăririi păcii şi securităţii pe conti­nentul european. Totodată, ele apre­ciază că promovarea unei largi coo­perări economice, tehnico-ştiinţifice, culturale între ţările europene con­tribuie la înfăptuirea securităţii eu­ropene. In acest context, a fost relevată activitatea susţinută a celor două gu­verne în spiritul Declaraţiei de la Bucureşti din 1966, al Apelului de la Budapesta din 1969, al Declaraţiei de la Berlin din 1970 şi al Declaraţiei de la Praga din 1972, adoptate de statele participante la Tratatul de la Varşovia, pentru promovarea păcii, colaborării şi securităţii, pentru con­vocarea neîntirziată a conferinţei ge­­neral-europene. Ele consideră că este necesar ca toate statele europene să-şi intensifice eforturile pentru în­ceperea cit mai curind a pregătirii multilaterale a conferinţei de la Helsinki. Făurirea unui sistem de securitate şi colaborare în Europa va avea, fără îndoială, o influenţă pozitivă asupra întregii vieţi internaţionale, contri­buind la cauza prieteniei şi colabo­rării între toate popoarele lumii. Delegaţiile celor două ţări şi-au exprimat convingerea că intrarea in vigoare a tratatelor dintre U.R.S.S. şi R. F. a Germaniei şi dintre R. P. Polonă şi R. F. a Germaniei cores­punde intereselor părţilor la tratate, celorlalte state europene şi promo­vează cauza destinderii, păcii şi securităţii. De asemenea, părţile au subliniat aportul pozitiv al Acordului cvadri­­partit asupra Berlinului de vest, din 3 septembrie 1971, la îmbunătăţirea climatului politic european. Partea română a evidenţiat că a­­cordul privind traficul de tranzit în­cheiat între Republica Democrată Germană şi Republica Federală a Germaniei, precum şi convenţia în­cheiată între guvernul Republicii Democrate Germane şi Senatul vest­­berlinez, reprezintă o contribuţie im­portantă la destinderea în Europa. Cele două părţi şi-au exprimat convingerea că, în interesul destin­derii, securităţii şi colaborării în Eu­ropa, este necesară stabilirea, pe baza dreptului internaţional, de re­laţii normale, de egalitate intre Re­publica Democrată Germană şi Re­publica Federală a Germaniei. Delegaţiile sunt de părere că primi­rea Republicii Democrate Germane, ca şi a Republicii Federale a Germa­niei, în Organizaţia Naţiunilor Uni­te, ar contribui la realizarea princi­piului universalităţii organizaţiei mondiale şi ar ridica eficacitatea acesteia. In acest spirit, Republica Socialistă România se pronunţă îm­potriva politicii şi practicilor de dis­criminare în organizaţii internaţio­nale a Republicii Democrate Ger­mane şi acţionează cu fermitate pen­tru admiterea ei în Organizaţia Na­ţiunilor Unite. Ea se pronunţă,­­ de a­­semenea, pentru ca R.D.G. să fie pri­mită cit mai curind posibil în O.M.S. şi militează pentru participarea ei cu drepturi egale la conferinţa pentru protecţia mediului înconjurător de la Stockholm. Delegaţia de partid şi guverna­mentală a Republicii Democrate Germane apreciază în mod deosebit sprijinul consecvent acordat de Re­publica Socialistă România Repu­blicii Democrate Germane, pentru recunoaşterea sa internaţională, pen­tru stabilirea de relaţii egale, pe baza dreptului internaţional, şi pen­tru participarea ei nestingherită la viaţa internaţională. Cele două părţi sprijină cererea justă a Republicii Socialiste Ceho­slovace de a se recunoaşte acordul de la München ca nevalabil de la început. Ele sunt de părere că o înţe­legere corepunzătoare între Repu­blica Socialistă Cehoslovacă şi Repu­blica Federală a Germaniei ar re­prezenta o contribuţie importantă la asigurarea păcii în Europa. Delegaţiile au scos în evidenţă im­portanţa­­ relaţiilor de bună vecină­tate, colaborare şi înţelegere în Bal­cani, Europa Centrală şi în alte zone ale continentului european. Ele au reafirmat hotărîrea lor de a acţio­na în continuare pentru dezvoltarea unor asemenea raporturi care să ducă la promovarea cooperării eco­nomice şi tehnico-ştiinţifice, a co­laborării şi prieteniei pe plan re­gional şi general-european, la asigu­rarea păcii şi securităţii în lume. Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană vor promova în continuare colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică cu ţările în curs de dezvoltare, cu alte state, fără deosebire de sistem so­cial, in spiritul politicii de coexisten­ţă paşnică. Cele două delegaţii au subliniat că ridicarea economica şi socială a ţărilor în curs de dezvoltare consti­tuie o cerinţă esenţială a păcii şi progresului general. Cele două părţi condamnă cu hotărâre noile acte agresive ale S.U.A. şi cer cu fermitate încetarea fără intirziere a tuturor acţiunilor militare îndreptate împotriva Repu­blicii Democrate Vietnam, retragerea totală a tuturor trupelor S.U.A. şi ale aliaţilor lor din Indochina, înce­tarea politicii de „vietnamizare­, sor­tită eşecului, care urmăreşte prelun­girea războiului de agresiune. Cele două părţi consideră că, prin măsurile întreprinse, S.U.A. au în­călcat in mod flagrant dreptul inter­­naţional, normele privind comerţul şi navigaţia internaţională. Delegaţiile au subliniat necesitatea reluării tratativelor de la Paris, în­trerupte de către S.U.A. Ele cer re­zolvarea politică a conflictului, cu respectarea drepturilor legitime ale popoarelor indochineze. Cele două părţi şi-au exprimat de­plina solidaritate cu lupta eroică a poporului vietnamez, a celorlalte po­poare din Indochina, reafirmâdu-şi hotărirea de a le acorda şi în viitor întregul sprijin pentru triumful cau­zei lor drepte. Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană se pronunţă în mod constant pentru re­zolvarea politică a conflictului din Orientul Apropiat, pe baza rezoluţiei Consiliului de Securitate din 22 no­iembrie 1967. Ele se pronunţă pentru retragerea trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, pentru re­cunoaşterea dreptului la dezvoltare independentă a fiecărui stat din a­­ceastă regiune, pentru rezolvarea problemei populaţiei palestinene po­trivit intereselor sale legitime. Cele două delegaţii consideră că, pentru asigurarea păcii şi securităţii in lume, este imperios necesar să se întreprindă măsuri concrete pentru încetarea cursei înarmărilor, pre­cum şi pentru înfăptuirea de­zarmării generale şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare. Cele două părţi au reafirmat ho­tărîrea lor de a sprijini în conti­nuare lupta de eliberare naţională a popoarelor din Angola, Mozambic, Guineea-Bissau, Namibia şi alte te­ritorii dependente, pentru lichidarea oricăror forme de colonialism şi neocolonialism, şi condamnă cu ho­tărâre politica de apartheid promo­vată de regimurile rasiste din Rho­desia şi Africa de Sud. In cursul convorbirilor, cele două delegaţii au constatat cu satisfacţie că relaţiile frăţeşti de solidaritate internaţionalistă dintre Partidul Co­munist Român şi Partidul Socialist Unit din Germania se dezvoltă cu succes. Ele au exprimat hotărîrea celor două partide de a extinde şi adinei colaborarea tovărăşească, con­sultările în probleme de interes co­mun, schimbul de delegaţii şi de ex­perienţă dintre ele, în scopul cunoaş­terii reciproce a realizărilor în con­struirea socialismului, în folosul în­tăririi prieteniei dintre popoarele celor două state. Partidul Comunist Român şi Par­tidul Socialist Unit din Germania sînt hotărîte să dezvolte relaţiile tovărăşeşti cu celelalte partide co­muniste şi muncitoreşti şi să con­tribuie cu toată forţa la întărirea unităţii şi coeziunii mişcării comu­niste internaţionale, pe baza prin­cipiilor şi normelor de relaţii între partide, înscrise în Declaraţia Con­sfătuirii de la Moscova a partidelor comuniste şi muncitoreşti din 1969. Totodată, Partidul Comunist Ro­mân şi Partidul Socialist Unit din Germania se pronunţă pentru dez­voltarea contactelor şi relaţiilor cu celelalte forţe revoluţionare, cu miş­cările de eliberare naţională, ca partide socialiste şi social-democra­­te, cu alte mişcări şi forţe progre­siste şi democratice, în convingerea că pe această cale îşi aduc contri­buţia la întărirea întregului front antiimperialist. Cele două părţi au apreciat că vi­zita delegaţiei de partid şi guverna­mentale a Republicii Democrate Germane în Republica Socialistă România, semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, convorbirile purtate cu acest prilej constituie o nouă şi im­portantă contribuţie la dezvoltarea şi întărirea prieted­iei şi colaborării multilaterale dintre cele două parti­de şi state, corespunzător interese­,­lor fundamentale ale popoarelor ambelor ţări, ale unităţii şi coeziu­nii ţărilor socialiste, cauzei păcii şi progresului în lume. Comitetul Central al Partidului So­cialist Unit din Germania şi guver­nul Republicii Democrate Germane au invitat o delegaţie de partid şi guvernamentala a Republicii Socia­liste România să facă o vizită ofi­cială de prietenie în R. D. Germană. Invitaţia a fost acceptată cu plăce­re. Data vizitei se va stabili ulte­rior. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România București, 12 mai 1972 . ERICH HONECKER Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania WILLI­STOPH Membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Democrate Germane » A * A­ Nr. 938 Duminică 14 mai TRATAT de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală intre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană, Ferm hotărîte să dezvolte şi să întărească relaţiile de prietenie frăţească, colaborare multilaterală şi asistenţă mutuală intre cele două state. Profund convinse că dezvoltarea acestor relaţii corespunde interese­lor vitale ale popoarelor celor două ţări şi contribuie la întărirea uni­tăţii şi coeziunii statelor socialiste, Conştiente fiind că solidaritatea internaţionalistă a statelor socialis­te se întemeiază pe comunitatea o­­rinduirii sociale, a ţelurilor şi aspiraţiilor fundamentale, pe inte­resele comune ale luptei împotriva imperialismului şi reacţiunii, Dînd expresie dorinţei lor ferme de a contribui la întărirea păcii şi securităţii în Europa şi în întrea­ga lume, de a dezvolta colabo­rarea cu statele europene şi cu ce­lelalte state, indiferent de orân­duirea lor socială, pe baza norme­lor şi principiilor dreptului inter­naţional, şi de a se împotrivi im­perialismului, revanşismului şi mi­litarismului, Hotărîte să acţioneze în concor­danţă cu prevederile Tratatului de la Varşovia de prietenie, colabo­rare şi asistenţă mutuală, din 14 mai 1955, pe perioada valabilităţii acestui Tratat, care a fost înche­iat ca răspuns la ameninţarea Or­ganizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, Convinse că Republica Democra­tă Germană, stat socialist şi suve­ran, constituie un factor important pentru înfăptuirea securităţii euro­pene, iar politica sa de pace, pre­cum şi participarea ei cu drepturi egale la viaţa internaţională au o importanţă esenţială pentru conso­lidarea păcii şi securităţii in Eu­ropa, Călăuzindu-se după principiile şi scopurile Cartei Organizaţiei Na­ţiunilor Unite, Luînd în considerare stadiul ac­tual şi posibilităţile de dezvoltare a colaborării multilaterale dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană, precum şi transformările care s-au produs în Europa şi în întreaga lume, Au hotărit să încheie prezentul Tratat şi in acest scop au convenit asupra celor ce urmează : ARTICOLUL 1 înaltele Părţi Contractante vor dezvolta relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre cele două state pe baza principiilor in­ternaţionalismului socialist, avan­tajului reciproc şi întrajutorării to­vărăşeşti, respectării suveranităţii şi independenţei, egalităţii în drep­turi şi neamestecului în treburile interne. ARTICOLUL 2 înaltele Părţi Contractante, por­nind de la principiile care stau la baza relaţiilor dintre statele socia­liste, de la principiile diviziunii in­ternaţionale socialiste a muncii, vor dezvolta şi adinei colaborarea eco­nomică şi tehnico-ştiinţifică, vor lărgi cooperarea în producţie şi cer­cetare şi îşi vor aduce contribuţia la dezvoltarea relaţiilor economice şi a colaborării în cadrul Consiliu­lui de Ajutor Economic Reciproc, precum şi cu celelalte state socia­liste. ARTICOLUL 3 înaltele Părţi Contractante vor dezvolta şi lărgi colaborarea în do­meniile ştiinţei, invăţămîntului, ar­tei, culturii, presei, radioului, tele­viziunii, cinematografiei, turismu­lui, ocrotirii sănătăţii, culturii fizi­ce şi în alte domenii. Părţile vor sprijini colaborarea dintre organi­zaţiile obşteşti din cele două ţări. ARTICOLUL 4 înaltele Părţi Contractante, con­ştiente că unitatea ţărilor socialiste constituie o premisă pentru înfăp­tuirea securităţii şi păcii in lume, vor acţiona permanent pentru dez­voltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare între statele socialiste, pentru întărirea unităţii şi coeziunii lor, în interesul cauzei socialismului şi păcii. ARTICOLUL 5 Înaltele Părţi Contractante vor contribui şi în viitor la garantarea păcii şi securităţii în lume, călăuzindu-se după ţelurile şi prin­cipiile fundamentale ale Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Păr­ţile vor promova consecvent poli­tica de coexistenţă paşnică intre state cu sisteme sociale diferite, vor milita pentru crearea unui cli­mat de destindere şi de colaborare între state, pentru soluţionarea di­ferendelor internaţionale prin mij­loace paşnice, pentru realizarea dezarmării generale şi totale, pen­tru înlăturarea discriminărilor ra­siale şi pentru lichidarea definitivă a colonialismului şi neocolonialis­­mului, în conformitate cu dreptul popoarelor de a-şi hotărî singure soarta. ARTICOLUL 6 înaltele Părţi Contractante vor milita în continuare pentru întă­rirea păcii şi înfăptuirea securităţii în Europa, pentru dezvoltarea re­laţiilor de bună vecinătate între statele europene. ARTICOLUL 7 Inaltele Părţi Contractante sub­liniază că inviolabilitatea frontie­relor apărute după cel de-al doilea război mondial în Europa este una din premisele fundamentale pentru înfăptuirea securităţii europene. Ele vor asigura, în conformitate cu Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală de la Varşovia din 14 mai 1955, inviolabilitatea frontierelor celor două state, inclu­siv frontiera de stat dintre cele două state germane. Cele două Părţi vor întreprinde, în conformitate cu principiile dreptului internaţional, măsurile necesare pentru a preîntîmpina a­­meninţările împotriva păcii din partea forţelor militariste şi revan­şarde care urmăresc o revizuire a rezultatelor celui de-al doilea război mondial. ARTICOLUL 8 In cazul unui atac armat din partea unui stat sau grup de state împotriva uneia din înaltele Părţi Contractante, cealaltă Parte, exer­­citîndu-şi dreptul inalienabil la au­toapărare individuală sau colectivă, in conformitate cu articolul 51 al Cartei Organizaţiei Naţiunilor Uni­te, îi va acorda neintîrziat tot aju­torul, inclusiv militar, necesar res­pingerii atacului armat. Părţile vor aduce neintîrziat la cunoştinţa Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite măsurile luate in baza prezentului articol şi vor acţiona în conformi­tate cu prevederile Cartei Organi­zaţiei Naţiunilor Unite. ARTICOLUL 9 Cele două Părţi Contractante consideră Berlinul occidental o uni­tate politică specială. ARTICOLUL 10 înaltele Părţi Contractante con­sideră că stabilirea de relaţii nor­male, egale in drepturi, intre cele două state germane, pe baza drep­tului internaţional, ar contribui in mod esenţial la cauza păcii şi secu­rităţii în Europa. ARTICOLUL 11 înaltele Părţi Contractante se vor informa şi consulta reciproc asupra dezvoltării colaborării din­tre cele două state şi asupra pro­blemelor internaţionale importante care privesc interesele lor. ARTICOLUL 12 înaltele Părţi Contractante de­clară că obligaţiile lor prevăzute in tratatele internaţionale în vigoare nu sunt în contradicție cu preve­derile prezentului Tratat. ARTICOLUL 13 Prezentul Tratat este supus rati­ficării și va intra în vigoare la data schimbului instrumentelor de rati­ficare, care va avea loc la Berlin în cel mai scurt termen. ARTICOLUL 14 Prezentul Tratat se încheie pe o perioadă de 20 de ani, de la data intrării sale în vigoare. Dacă nici una din înaltele Părți Contractan­te nu-l va denunța în scris cu 12 luni înainte de expirarea termenu­lui de valabilitate, Tratatul se va prelungi pe noi perioade de cinci ani. Acest Tratat va fi înregistrat la Secretariatul Naţiunilor Unite, în conformitate cu articolul 102, pa­ragraful 1, al Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, întocmit la Bucureşti, la 12 mai 1972, in două exemplare ori­ginale, fiecare în limba română şi în limba germană, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. în numele Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU ION GHEORGHE MAURER în numele Republicii Democrate Germane, ERICH HONECKER WILLI STOPH

Next