Satul Socialist, septembrie 1972 (Anul 4, nr. 1032-1057)

1972-09-01 / nr. 1032

ÎN ÎNTIMPINAREA CELEI DE-A 25-a aniversari a republicii PRODUCŢII MAI MARI, MAI IEFTINE Acţionind perseverent pentru valorificarea superioară a re­zervelor de sporire a producţiei şi de reducere a costurilor, co­lectivele de muncă ale întreprin­derilor agricole de stat din jude­ţul Prahova îşi îndeplinesc exemplar angajamentele asuma­te în marea întrecere socialistă. La cereale, bunăoară, cultură care a ocupat 6 218 de hectare, producţia medie planificată a fost depăşită cu 512 kg la hec­tar, iar la tomatele de seră pen­tru export au fost obţinute ve­nituri, peste prevederi, de 6 660 000 Iei. La producţia animalieră, rea­lizări notabile au obţinut între­prinderile agricole de stat Al­beşti, Măgurele şi Buceni care au livrat zeci de tone de carne peste pian. Se cuvine menţionat şi faptul că, prin valorificarea mai deplină a potenţialului pro­ductiv al livezilor şi grădinilor, colectivele de muncitori, tehni­cieni şi ingineri de la întreprin­derile agricole de stat Băicoi, Măgurele, Movila Vulpii şi Dea­lul Mare — Urlaţi, au livrat sta­tului, peste prevederi, 173 tone de fructe şi 30 tone de legume. Bilanţul pe primele şapte luni ale anului evidenţiază şi alte succese. In această perioadă, de exemplu, unităţile aparţinînd trustului I.A.S. Prahova au rea­lizat economii de 10 milioane lei la cheltuielile de producţie şi ve­nituri suplimentare de 13 600 000 lei. AMPLE ACŢIUNI DE AMELIORARE A PAJIŞTILOR In zona Oaşului, judeţul Satu Mare, se desfăşoară, sub egida întreprinderii judeţene de ex­ploatare a pajiştilor, o amplă ac­ţiune de ameliorare a păşunilor. Aici, prin lucrări variate — în­lăturarea vegetaţiei forestiere, desţeleniri, fertilizări şi pregăti­rea terenului pentru organizarea pajiştilor cultivate , executate în complex, producţia de masă verde urmează să sporească de aproximativ cinci ori. Acest gen de lucrări sunt în curs în raza comunelor Călineşti- Oaş, Turulung, Livada, Halm­eu şi cuprind pentru acest an o su­prafaţă de 500 hectare PRODUCŢIE SUPLIMENTARĂ IN VALOARE DE 7,3 MILIOANE LEI Colectivul întreprinderii viei şi vinului din Constanţa şi-a reali­zat încă de la 25 august a.c. sar­cinile de plan pe 8 luni. In con­tinuare, pină la sfirşitul lunii august, s-a înregistrat o depăşire a planului valoric de 7,3 milioa­ne lei, ceea ce înseamnă, prin­tre altele, o producţie suplimen­tară de 500 tone vin pentru con­sum, din care 180 tone pentru export. ki SATHL SOCIALIST ANUL IV Nr. 1032 11INERI 1 SEPTEMBRIE 1972 4 pagini—30 bani Recoltatul sfeclei de zahăr constituie, în aceste zile, una din principalele activităţi ce se desfăşoară în coo­perativa agricolă din Gîrbovi, judeţul Ilfov. Pentru cooperatorii din ferma condusă de Dumitru Dumitraşcu această acţiune este şi un motiv de deplină satisfacţie : producţia obţinută se ridică la 33 tone la hectar, cu peste 4 tone mai mult decit media planificată PERM­ANE­­N PROGRAMUL ZILNIC DE LUCRU studierea şi DE LA FIECARE ÎN PREMIERĂ AB­SOLUTĂ FURAJE DIN TESCOVINĂ • VITICULTURA FACE CASA BUNĂ CU... CREŞTEREA OILOR Dezbaterile care au avut loc în adunarea generală a reprezentan­ţilor oamenilor muncii din între­prinderea agricolă de stat Cotnari, judeţul Iaşi, s-au caracterizat prin exigenţă şi propuneri judicioase. Tonul critic şi autocritic al dării de seamă a imprimat luărilor de cuvînt combativitate şi spirit ana­litic. Au fost puse sub lupa exi­genţei deficienţele, au fost căutate căile care duc la îmbunătăţirea continuă a muncii, la producţii mari şi ieftine. După cum s-a menţionat în da­rea de seamă prezentată de ingi­nerul Mihai Dincă, directorul în­treprinderii, în primul semestru s-a realizat un beneficiu supli-ADUNAREA GENERALĂ A SALARIAŢILOR I. A. S. COTNARI mental de 3 934 000 lei. Ferma nr. 14 a depășit singură prevederile cu peste 2 milioane de lei prin livra­rea peste plan la diverși benefi­ciari a 24,5 vagoane de vin de ca­litate superioară, din care 18 va­goane la export. Darea de seamă a trecut repede peste realizări, pentru a se opri la lipsurile din activitatea economică. Nu am fost suficient de exigenţi, nu am luat operativ măsurile­ ce se impuneau atunci cînd unii muncitori permanenţi au lipsit ne­motivat de la lucrări de maximă urgenţă ca, de pildă, stropitul sau îngropatul viei — s-a afirmat în darea de seamă. ION SACHELARIE coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 3-a) PROPUNERE FIECĂREI PROPUNERI­­LOCUL IN PRACTICĂ a P.C. ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ PE ŞANTIERUL DE IRIGAŢII DE LA RĂCĂCIUNI, JUDEŢUL BACĂU A RĂSPUNS PREZENT ÎNTREAGA OBŞTE­ nării cu materiale şi recrutării for­ţei de muncă. Am considerat că este de datoria noastră să dăm o mină de ajutor. în acest scop am stat de vorbă cu sătenii şi am reuşit să asigurăm cîteva atelaje care să efectueze transportul şi manipularea mate­rialelor, precum şi un număr de oameni care să lucreze ca an­gajaţi, insă nu ne-am mulţumit numai cu atît. Pentru ca lucrarea să fie gata la termenul stabilit, am an­trenat un număr mare de săteni la săparea canalelor secundare. Mobilizarea efectivă au făcut-o cîteva colective - repartizate pe sate ori străzi - alcătuite din de­putaţi, membrii ai consiliului de conducere al cooperativei agri­cole etc. Aceştia au stat de vorbă cu oamenii, le-au explicat că lu­crarea nu priveşte doar asociaţia intercooperatistă, ci pe noi toţi, în­treaga comună. La prima ieşire pe şantier, participarea nu a fost prea mare. Am acţionat însă, în con­tinuare, pentru mobilizarea spte­cînd volumul lucrărilor efectuate a fost şi mai mare. Aşa se face că în patru duminici s-au efectuat săpături ce însumează peste 1 500 mc de pămînt, rămînerile în ur­mă fiind recuperate, in momentul de faţă, mai bine de jumătate din lucrare este gata. Este de la sine înţeles, că nu ne vom opri aici. După calculele noastre mai putem executa, încă, un însemnat volum de muncă. Am discutat din nou cu oamenii şi ei şi-au exprimat hotărîrea ca, pînă la jumătatea lunii septembrie, par­tea ce revine comunei noastre să fie terminată. Iar de va fi ne­voie, vom da şi altora ajutor, ast­fel ca întregul sistem de irigaţii să fie gata în această toamnă, cu 2 luni înainte de termenul sta­bilit. Va fi, pentru noi, realizarea cea mai de seamă cu care întîm­­pinăm a XXV-a aniversare a zilei Republicii. O realizare la care îşi aduce contribuţia întreaga co­mună ! în primăvară, pe teritoriul co­munei noastre s-a deschis un şan­tier. O lucrare a cărei valoare se ridică la peste 3 milioane lei şi anume amenajarea unui sistem pentru irigarea a 300 hectare cu lucernă, necesară complexului in­­tercooperatist pentru creşterea şi îngrăşarea berbecuţilor. La început, treaba a mers mai anevoie. Constructorul­­ O.I.F. Bacău — avea unele greutăţi în ce priveşte organizarea şantierului, dar mai ales în direcţia aprovizie­încă trei ieşiri, la care au parti­cipat peste 600 de locuitori. Şi, ceea ce se cuvine subliniat, pre­zenţa lor pe şantier nu a fost sim­bolică , fiecare s-a străduit să e­­xecute un volum cît mai mare de lucrări. Numai într-o singură zi, bunăoară,, Mihai Grigoraş, Maria Petroiu, loan Mican, Vasile N. Ichim, loan Turculeţ etc., au săpat cite 2—3 mc de pămînt fiecare. Cum între ei s-a iscat o adevărată întrecere, „recordul" nu a rezistat decit pînă duminica următoare. La Săcuieni — Bihor, coopera­torii au realizat, pe două hec­tare, o modernă seră legumi­colă. încălzirea acesteia se rea­lizează cu ajutorul apei ter­male care, după evacuare, este utilizată la baia populară și ștrandul din comună ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ĂL In dimineaţa aceea de au­­gust, cînd beneficiarii grădini­­ţei de copii din Cocora erau în­­că, în aşternuturi, un om se a­­fla la bucătărie şi se interesa ce vor primi copiii la masă, i s-a răspuns : ciorbă de pui şi peşte prăjit. A plecat mulţumit. De fapt, aproape nu există zi în care să nu treacă pe la gră­diniţă, să vadă cum sunt hrăniţi copiii, cum sunt educaţi, dacă au tot ce le trebuie ca să creas­că mari, sănătoşi. într-o altă zi, l-am văzut vinturînd griul în palme, spăr­­gind in dinţi cîteva boabe. Producţia era bună în ambe­le cooperative din comună. 3 810 kg la hectar — la Colilia și 3 650 kg — la Cocora. Cu toate astea nu era mulțumit. Ne povestea cu necaz despre ziua a­­ceea cînd o „sfoară" de grin­dină a distrus 30 de hectare de griu oprit pentru sămînță. — Acum, însă — ne spuneai — este tîrziu să mai vorbim despre griu, despre ce-a fost. In privința griului, conturile cu natura au fost în­cheiate. Mai rămîne de spus un cuvînt la floarea-soarelui, unde se aşteaptă o recoltă de peste 2 000 kg la hectar; mai e un cu­­vint de spus şi la porumb care anunţă de pe acum 5 000 kg la hectar, în condiţii de neirigare. Dar cel mai greu cuvint va fi spus la sfecla de zahăr. Atît de bine a fost îngrijită cultura, in­cit planul de 28 000 kg la hec­tar va fi mult depăşit. Acest om care nu are decit 37 de ani, nu stă în birou decit ci­­teva minute, ori nu-i deschide uşa zile întregi. Acolo unde sint oameni, este şi el. Deci, pe cimp, la grajduri. Acest om neastîmpărat, este născut şi crescut aici, în inima Bărăganului. In 1969 a terminat, la fără frecvenţă facultatea de filologie şi i s-a propus un post în invăţămînt, mai aproape de oraş. A refuzat categoric şi a rămas la Cocora. Mergînd pe stradă, o femeie l-a oprit să-i spună că bărbatul o bate, face mereu scandal. Un om infirm i-a spus că ar vrea să-şi facă şi el o căsuţă. Omul căruia i s-au adresat a notat în carneţel. Scurtă vreme apoi, cel care îşi bătea nevasta s-a cu­minţit, a devenit om adevărat. Celălalt are o casă nouă, îl respectă toţi localnicii, îi ascultă cu o răbdare rar intilnită şi după ce discuţia s-a terminat, fiecăruia îi este clar ce are de făcut, l-am răs­foit puţin carneţelul. Pe o filă am citit următoarea însemnare : „Asist la meciul, de fotbal din­tre „Avîntul" Cocora şi fotba­liştii din Căzăneşti". — De ce era nevoie să mer­geţi la meci ? — l-am întrebat Şi răspunsul a fost: „Pentru că acolo sunt majoritatea tinerilor, a sătenilor şi acolo trebuie să fiu şi eu !“. Acest om al Bărăganului, care se ocupă neobosit de toate pro­blemele satului, este Cornel­­Elefterescu — secretarul comi­tetului comunal de partid din Cocora, județul Ialomița. GH. NEAGU SE DEZVOLTĂ PUTERNIC ACTIVITĂŢILE INDUSTRIALE — Biroul executiv, întregul aparat al acordă un sprijin susţinut consiliilor de locale de materii prime şi materiale — Uniunii cooperatiste judeţene Argeş conducere în valorificarea resurselor Urmărind atragerea în circuitul economic a unor noi surse de materii prime şi materiale exis­tente pe plan local, în vederea satisfacerii tot mai depline a nevoi­lor de consum crescinde ale popu­laţiei rurale şi utilizării uniforme şi eficiente a forţei de muncă, Con­siliul Uniunii judeţene Argeş a cooperativelor agricole a luat o serie de măsuri concrete pentru organizarea şi dezvoltarea activită­ţilor industriale şi a prestărilor de servicii în cadrul cooperativelor şi asociaţiilor intercooperatiste. Ca prim pas pentru aplicarea Legii nr. 7 din 1971 privitoare la acest domeniu şi a indicaţiilor Uniunii Naţionale a Cooperative­lor Agricole de Producţie, Biroul executiv al uniunii a întocmit un program de lucru detaliat, cu­prinzător, care a fost dezbătut cu cadrele de conducere din toate unităţile agricole coope­ratiste. în baza acestuia, mem­brii Biroului executiv şi între­gul aparat au fost repartizaţi pe cooperative agricole şi au sprijinit consiliile de conducere la depista­rea resurselor de materii prime, materiale şi de forţă de muncă dis­ponibilă şi la punerea în valoare a acestora potrivit tradiţiei existente în fiecare localitate şi posibilităţi­lor de desfacere a producţiei reali­zate. Pe primul plan al preocupă­rilor unităţilor a stat şi stă creş­terea ponderii materialelor de con­strucţii şi a prestărilor de servicii necesare populaţiei de la sate în vasta acţiune de dezvoltare şi sis­tematizare a localităţilor rurale, înfăptuirea întocmai a obiective­lor cuprinse în programele de lucru a constituit obiectul a numeroase analize şi dezbateri în Biroul exe­cutiv, în plenarele uniunii jude­ţene şi în mod deosebit în consi­liile de conducere şi în adunările generale ale cooperatorilor, stabi­­lindu-se soluţii concrete de accele­rare a ritmului dezvoltării activită­ţilor industriale şi prestărilor de servicii, de eliminare a unor defi­cienţe apărute pe parcurs. Urmarea firească a preocupărilor permanente pentru aplicarea şi în­deplinirea măsurilor stabilite, a sprijinului acordat unităţilor sunt rezultatele dobîndite. în primul se­mestru al anului în curs, valoarea producţiei globale obţinute de cooperativele agricole din activită­ţile industriale şi prestările de ser­vicii a fost cu şapte la sută peste prevederile perioadei şi cu 73 la sută mai mare decit realizările din aceeaşi perioadă a anului trecut. Pînă la sfirşitul anului, obiectivul privind realizarea, în medie, de către fiecare cooperativă agricolă argeşeană, a unei producţii globale din acest sector de 1 240 000 de lei, faţă de 890 000 de lei în 1971, la NICOLAE MOCIOIU şeful grupului de instructori ai Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie din pag. a 3-a • VENITURILE­­ PE MĂSURA REZULTA­TELOR ÎN PRODUCŢIE • URGENTAT! PRE­GĂTIRILE PENTRU VI­­NIFICAŢIE • în dezbatere publi­că : PROIECTUL CO­DULUI MUNCII

Next