Satul Socialist, septembrie 1972 (Anul 4, nr. 1032-1057)
1972-09-01 / nr. 1032
PAGINA 2 Care este rolul absolventului liceului agricol în producţie ? în Şimleul Silvaniei există un liceu agricol apreciat ca şcoală serioasă, cu bune rezultate. Liceul are patru secţii: horticultură, medicină veterinară, zootehnie, contabilitate. Se pune mult accentul pe pregătirea practică a elevilor, incit, după absolvire, aceştia cunosc în amănunt fiecare operaţie. „Toate liceele cu profil agricol, indiferent ce secţii sau specialităţi cuprind, au misiunea de a contribui la modernizarea agriculturii, deci nimic deosebit în ce ne priveşte", declară tovarăşul Mihai Atodoroaiei, directorul liceului. Se pune, însă, întrebarea : ce este absolventul liceului agricol — viitor candidat la facultate sau tehnician care poate fi încadrat imediat în producţie ? S-ar părea că-i şi una şi alta, adică absolventul unui asemenea liceu are perspective mai multe decît absolventul liceului de cultură generală. Lucrurile nu stau tocmai așa... In ultimul an, al cincilea, elevul de liceu agricol face practică în tot cursul trimestrului I. în celelalte două se pregăteşte pentru bacalaureat și admitere, participînd la programul școlar care cuprinde, de asemenea, și ora de practică. Rezultă că absolventul nostru este handicapat, ca pregătire teoretică, de către colegii lui din liceele de cultură generală tocmai la obiectele din care se dau probele la concursul de admitere în facultate. Aici se ridică întrebarea : ce rost are să urmeze un tînăr cinci ani de liceu agricol, cînd la facultăţile de profil se pot prezenta şi absolvenţi cu numai patru ani, totuşi mai bine pregătiţi teoretic ? (e vorba de elevii liceelor de cultură generală). Găsim aici o explicaţie a faptului că unii părinţi evită să-şi dea copiii la liceul agricol. Alţii însă îi îndrumă spre un asemenea liceu apreciind că, chiar dacă fiii lor nu reuşesc să intre la facultate, ca absolvenţi de liceu agricol (ca şi cei de la liceul — să zicem — pedagogic) au o calificare — aceea de tehnician. Şi faptul este perfect adevărat — absolventul respectiv e un tehnician, vreme de cinci ani el s-a specializat teoretic şi practic. De aici începe problema majoră... E pe cale de dispariţie concepţia acreditată mai ales printre unii părinţi, că absolventul de liceu agricol trebuie să devină un fel de şef prin unităţi, deci să comande altora şi să nu prea aibă răspundere. Pregătire teoretică o fi avînd el, şi practică la ferma şcolii, dar oricum, e un tînăr, n-are experienţă, nici prestigiul necesar în faţa oamenilor. Deci, o concepţie sănătoasă : nu este bine şi nu poţi pretinde ca, direct de pe băncile facultăţii să ajungi direct şef. Dar aceşti tineri au o diplomă şi o calificare, care trebuie să stea la baza încadrării lor în producţie. Paradoxal este faptul că locul şi menirea absolventului de liceu agricol în unităţile de producţie nu sunt nicăieri şi în nici un fel legiferate, cu excepţia celor de la specialitatea contabilitate, care sunt repartizaţi pe posturi, adesea de contabili-şefi. In legătură cu ceilalţi, problema rămîne deschisă şi o atare stare de lucruri este de neînţeles. Repet, tînărul respectiv este un tehnician, el a învăţat treisprezece ani. Ce facem cu el ? îl trimitem să lucreze ca simplu membru în brigadă, cu alte cuvinte să dea cu sapa ? S-o facă şi pe asta, dar nu aceasta să fie principala lui îndatorire. Din numeroasele discuţii pe care le-am avut cu tovarăşii din învăţămînt, din cercetare, cu părinţi, cu cadre din producţie se conturează convingerea că trebuie legiferată într-un fel situaţia acestei categorii de tineri cărora le zicem tehnicieni agricoli, dar nu le găsim un rost precis în producţie. Şi ce nevoie de cadre medii avem pretutindeni ! Aceşti tineri să fie printre primii care aplică metodele ştiinţifice de exploatare, în ferme şi la cîmp, sub îndrumarea expresă a specialiştilor cu calificare superioară, să fie mîna lor dreaptă în procesul de modernizare a producţiei. Să li se încredinţeze răspunderi în conformitate cu pregătirea lor, ceea ce nu-i manifestare de imprudenţă, ci mai degrabă curajul încrederii în om. Tinerilor învăţători nu le dăm o clasă de copii din prima zi de la încadrarea lor ? Aş putea să citez nenumărate exemple pozitive de absolvenţi care se achită cu pricepere de sarcinile încredinţate. Există şi reversul, cunoaştem, dar nu ştiu să se fi terminat încă cu uscăturile din păduri... Directorul Atodoroaiei mai propune şi o stagiatură pentru absolventul tehnician, timp în care să fie remunerat pe o bază unitară. Altminteri, tînărul rămîne să depindă exclusiv de tovarăşii din conducerea unităţilor care nu prea ştiu ce să facă, neavînd la îndemînă nici o prevedere legală. Şi astfel, mulţi dintre ei se îndreaptă spre alte locuri de muncă sau — să spunem preventiv — ocolesc liceele agricole. Aşa se face că, la unele licee de acest fel, locurile se ocupă mai greu sau ajung aici tineri fără vocaţie, care n-au avut şansă să pătrundă în altă parte. In felul acesta, automat, structura valorică a liceului agricol scade. Or, în interesul nostru este să trimitem şi în agricultură, ca şi în orice alt domeniu, oameni pasionaţi pentru meserie şi capabili să răspundă exigenţelor din ce în ce mai înalte ale societăţii noastre. DUMITRU MIRCEA ANUNŢ COMBINATUL SIDERURGIC GALAŢI recrutează imediat muncitori necalificaţi pentru calificare, astfel: 1. Absolvenţi de liceu teoretic în meseria de : — STRUNGAR 2. Absolvenţi de şcoală generală (7-8 ani) în meseriile: — STRUNGAR — LĂCĂTUŞ MAŞINI-UNELTE — SUDOR — LĂCĂTUŞ ÎNTREŢINERE INDUSTRIA SIDERURGICA în timpul şcolarizării se asigură toate drepturile legale. Informaţii suplimentre, la serviciul învăţămînt C.S.G. telefon 18. 300, interior 231. QTsrînnnrîTîrînrimnnnrrînnnnRrro^ A INI U Ni T Cooperativa „ÎNCĂLŢĂMINTEA MANUALA" Bucureşti, str. Dobroteasa nr. 14, sector 4 Recrutează pentru meseria de cizmar-tălpuitor din toată ţara, vîrsta între 15 — 18 ani, absolvenţi a 8 sau 10 clase generale, la forma de învăţămînt „ucenicie la locul de muncă" cu durata școlarizării de 2 ani. Admiterea se face fără examen în urma unei verificări a aptitudinilor. înscrierile se fac zilnic la Biroul Personal-învățămînt al cooperativei între orele 7,30 — 15,30, pînă la data de 10 septembrie 1972. Sînt necesare următoarele acte: — certificat de naştere — certificat de studii — fişa medicală de la 0 — 15 ani — buletin de analiza sîngelui — radioscopia pulmonară Pentru relaţii suplimentare vă puteţi adresa la elefon 21.40. 26. - SATUL SOCIALIST Noul şi modernul magazin universal din comuna Ţintea, judeţul Prahova, răspunde exigenţelor cumpărătorilor ANUL AUTODEPĂŞIRII Mai mult ca oricînd acţiunile de muncă patriotică cunosc în acest an o amploare deosebită şi nu întîmplător locuitorii oraşelor şi ai comunelor , denumesc anul autodepăşirii. Pînă in preajma marii sărbători naţionale, 23 August, cetăţenii judeţului Timiş au efectuat lucrări de muncă patriotică în valoare de 252 milioane lei. Rezultatele sunt superioare cu 17 milioane lei realizărilor din întregul an precedent şi se apropie de angajamentul reînnoit în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de a XXV-a aniversări a proclamării Republicii — care, este de 260 milioane lei. Valoarea muncii patriotice se concretizează în numeroase obiective şi lucrări. Amintim numai cîteva : modernizarea reţelei de străzi şi trotuare (670 000 m.p.), construcţii şi întreţineri de drumuri şi poduri, alimentarea cu apă potabilă a mai multor sate, extinderea şi întreţinerea zonelor verzi şi florale, a parcurilor (570 ha), plantări de pomi şi arbori (400 000 bucăţi), amenajarea a 165 baze sportive simple şi terenuri de joacă pentru copii, mii de km de canale săpate pentru evacuarea apelor in exces de pe terenurile agricole. Comisia judeţeană de coordonare şi urmărire a întrecerii patriotice apreciază că, pînă acum, cele mai bune rezultate le înscriu locuitorii municipiului Timişoara, oraşelor Sinnicolaul Mare şi Buziaş, comunelor Recaş, Orţişoara, Variaş, Traian Vuia, Tomeşti, Lovrin, Peciul Nou, Gătaia, Banloc, Făget, Darova, Comloşul Mare, Periam, Boldur, Coştei şi Dumbrăviţa. Dar cum pinâ la sfîrşitul anului mai sint citeva luni, buchetul realizărilor va fi mult îmbogăţit. IOSIF FAUR coresp. „Satului socialist" „Piatra care se rostogoleşte nu prinde ’ muşchi Cîndva, vorbind despre dreptate şi îndreptăţire — adică despre acel principiu universal care cere să i se recunoască fiecăruia drepturile şi să i se dea numai ce i se cuvine — Nicolae Iorga spunea: „La uşa dreptăţii să păzească mila, dar să nu se aşeze pe scaunul de judecată". Ne-am amintit aceste spuse ale marelui nostru cărturar, într-o împrejurare deosebită. Vasile Bleandă şi alţi şapte sunt de fel din comuna Racoviţa, judeţul Brăila. Deşi erau nevoie de ei în mijlocul consătenilor, cei opt s-au rupt de obşte şi au plecat, după spusele lor, „acolo unde ne este mai bine". Fireşte, nimeni nu le-a stat împotrivă. Iată insă că, ulterior , mai precis, după apariţia Hotărârii Comitetului Executiv al Comitetului Central al partidului cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperatori — ei şi-au adus aminte că sunt membri ai cooperativelor agricole din Racoviţa. Practic, aflind despre acordarea ajutoarelor în bani pentru copii, s-au prezentat la unitate să îşi primească „drepturile". — Nu, lucraţi la noi — li s-a răspuns— şi nici soţiile voastre nu realizează lună de lună, aşa cum prevăd instrucţiunile, minimum 15 zile de muncă. Noi nu încălcăm legea ! Atunci „musafirii" au apelat la bunăvoinţă, la mila membrilor consiliului de conducere. Numai că dreptatea se instalase în scaunul de judecată, iar mila — așa cum spusese Nicolae Iorga — stătea alături, neputincioasă. Ce ar fi însemnat, în cazul acesta, mila ? Răspunsul e limpede: inechitate. Dacă membrii consiliului de conducere ar fi încălcat normele legale și le-ar fi acordat ajutoare, aceasta ar fi provocat, desigur, o justificată nemulţumire în rîndurile marii majorităţi a cooperatorilor care au rămas laolaltă în unitate, muncind pentru consolidarea ei economică; în schimb, dovedind o maximă exigenţă, aşa cum este firesc, consiliul de conducere a oferit o lecţie pe care înţelepciunea populară a concentrat-o în cuvintele : „de unde muncești, de acolo să măninci". Parafrazînd, am putea spune : „unde nu muncești, nu cere drepturi". AUREL BREZEANU ii ANUNŢ COOPERATIVA ARTA ÎNCĂLŢĂMINTEI din Bucureşti, Calea Moşilor nr. 239, sectorul III Primeşte spre calificare băieţi, absolvenţi ai şcolii generale de 8—10 clase, în vîrstă de 15—18 ani împliniţi în cursul anului (1.1 — 31 XII — 1972) prin forma de învăţămînt ucenicie lalocul de muncă, cu durata de doi ani, în meseria de cismar tălpuitor. Se primesc candidaţi din toată ţara, dacă îşi pot rezolva personal problema locuinţei şi a mesei, atît pe timpul uceniciei, cît şi după absolvire. înscrierile se fac zilnic, la sediul central al cooperativei, pînă la 30 septembrie 1972, între orele 7—15,30. Pe timpul calificării, tinerii vor primi indemnizaţie de şcolarizare, conform dispoziţiilor în vigoare şi repartizare în Bucureşti. Relaţii suplimentare se dau la Biroul Personal — Învăţămînt, telefon 12. 74. 09. ANUNŢ COOPERATIVA „INSTALATORUL" Bucureşti, str. Radu Vodă nr. 11 sectorul 5 Recrutează tineri în vîrstă de pînă la 18 ani din Bucureşti şi din celelalte localităţi ale ţării, absolvenţi a 8 clase, pentru calificare prin ucenicie la locul de muncă, în meseriile : — instalatori tehnico-sanitarişti şi de gaze, cu durata de şcolarizare de 2 ani; — electricieni în construcţii şi instalaţii industriale, cu durata de şcolarizare de 3 ani; — sudori, cu durata de şcolarizare de 2 ani. Pe timpul şcolarizării, ucenicii primesc indemnizaţie lunară. Actele necesare pentru înscriere: Adeverinţă de absolvire a 8 clase ; Certificatul de naştere, original şi copie; Fişa copilului 0 —15 ani; Adeverinţă de la locul de muncă al părinţilor. Informaţii suplimentare, la telefon 15 08 19, serviciul personal, şi 16 61 91, secretariat. At * Vineri 1 septembrie Nr. 1032 ORESPONDENŢII VOLUNTARI TRANSMIT LA SFAT CU CEI PLECAU DIN VATRA SATULUI In satele Mirghia, Măţău şi Uda din judeţul Argeş au avut loc interesante manifestări intitulate „Intîlnire cu fiii satului". Cei plecaţi de pe aceste meleaguri mai de mult sau mai de anul trecut la cooperativa agricolă din Găeşti, judeţul Dîmboviţa, s-a obţinut o recoltă bogată de tutun. Pentru a răsplăti hărnicia celor ce au îngrijit această plantă, întreprinderea pentru cultura şi fermentarea furtunului a alocat o sumă importantă curind s-au reîntors pentru o zi şi au stat la sfat cu cei in rîndul cărora au copilărit. Au venit profesori, medici, muncitori, ingineri, ofiţeri. Au admirat noua înfăţişare a satelor, au dat sude bani pentru premii. După cite am aflat, aceşti bani au fost viraţi în contul cooperativei noastre de citeva luni. Noi însă, cei care am cultivat tutunul n-am primit prinacum nici un leu. De ce ? La această întrebare ni se râs- ■ pahde : „Mai aveţi răbdare. Mai tregeştii şi şi-au oferit sprijinul pentru continua lor înălţare. Programele artistice prezentate cu acest prilej s-au bucurat de un deosebit succes: C. BERCA buie un tabel, mai trebuie o semnătură, cel ce trebuie să semneze e plecat în concediu...“ Noi spunem : „Tutun avem (recolta de anul acesta e mai bună ca cea de anul trecut), dar răbdare nu. ION VASILE RABDARE PENTRU... TUTUN UN MODERN COMPLEX COMERCIAL.. In comuna Virtoapele din judeţul Teleorman se apropie de sfirşit construcţia unui modern complex comercial, care va cuprinde magazine alimentare, de încălţăminte şi textile, metalo-chimice şi de alimentaţie publică. N. BULUBENSCHI ŞI UN „MONUMENT" AL NEPĂSĂRII Da, aşa s-ar putea spune. Căci in locul magazinului ce s-a plănuit a fi construit în comuna Moşteni, judeţul Teleorman, s-a Magazinele alimentare din comuna Vasilaţi, judeţul Ilfov, ar trebui să fie aprovizionate cu piine de la brutăria cooperaţiei de consum din Fundeni. Sint însă cazuri cînd trece cite o săptămînă şi nu soseşte nici o pîine de la brutărie. Rezultatul : oamenii sînt nevoiţi să se aprovizioneze cu pline de la Bucureşti sau din Olteniţa. Asigurindu-şi plinea pe această cale, aridicat un morman de var, ciment, scînduri şi cărămidă. Materialele se deteriorează, dar construcţia nu încetunci cînd vine cea de la Fundeni nu se vinde şi în 2—3 zile — fiind şi de proastă calitate, uneori e necoaptă — mucegăieşte. Dar, nu numai piine nu se aduce cu regularitate. Din magazinele noastre alimentare lipsesc şi alte produse: biscuiţi, grisine, pufarin, bicarbonat şi multe, multe alte mărunţişuri. Ca atare, echipele de control obştesc de la noi au un larg pe. Cine e de vină ? Poate vom afla înainte de venirea iernii. I. VOICU cîmp de acţiune, conducerea cooperativei ar avea de rezolvat multe sesizări,iar Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum ar trebui să acorde un sprijin mai eficient bunei aprovizionări a comunei Vasilaţi. Pînă în prezent, efectul activităţii acestor organisme nu se simte. Poate de acum încolo... GH. DRAGOMIR POATE DE ACUM ÎNCOLO g£mm mmRADIO Sîmbâtă 2 septembrie PROGRAMUL I : 6.00 Muzică şi actualităţi. 1.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 8.00 Sumarul presei. 9.30 Mioriţa. Popas la Gorj. 9.50 Formaţia New Seekers. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Arii din operete. 10.20 Muzică instrumentali. 10.30 Din ţările socialiste. Emisiune de la Moscova. 11.00 Buletin de ştiri. 11.15 Radioclub turistic. 12.00 Discul zilei : Margareta Pislaru. 12.30 întilnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Radiorecording. 14.00 Buletin de ştiri. 15.00 Buletin de ştiri. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteorutier. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Ştiinţă, tehnică, fantezie. 11.30 Interpreţi de muzică populară : Ana Bălăci şi George Sirbu. 11.45 Cîntece de Gelu Solomonescu. 18.00 Orele scrii. 20.00 La hanul melodiilor. 20.45 Valsuri şi tangouri de concert. 21.00 Buletin de ştiri. 21.05 Revista şlagărelor. 21.25 Moment poetic. 21.30 Radio-jurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Expres melodii. 23.00 Buletin de ştiri. 23.05 Expres melodii — continuare. 24.00 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II : 6.00—8.05 Program muzical de dimineaţă. 6.05 Buletin de ştiri. 1.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 8.05 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 9.00 Fragmente din operete. 9.15 Melodii populare executate la diferite instrumente. 9.30 Buletin de ştiri. 10.00 înfăptuim hotărîrile Conferinţei Naţionale a P.C.R. 10.10 Evantai muzical. 11.30 Studioul tinereţii : Olimpia Panciu, Sarolta Zalatnay şi Michael Holm. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.10 Jocu-i din bătrini lăsat. 12.30 Selecţiuni din emisiunile de muzică uşoară ale săptăminii. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Cuplete şi dansuri din operete. 13.30 Solişti de muzică populară : Elisabeta Pavel, Florentin Iosif şi Constantin Nicolae. 14.30 Buletin de ştiri. 14.20 Din muzica popoarelor. 14.30 De toate pentru toţi (reluare). 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Melodii de Elly Roman. 16.55 Sfatul medicului. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Concert de muzică populară. 11.30 • Cartea românească în civilizaţia mondială (VI). 18.00 Publicitate radio. 18.20 Viaţa de concert a Capitalei. 19.00 Buletin de ştiri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Cîntece şi jocuri populare. 19.50 Noapte bună, copii ! 22.00 Muzică de dans. 22.30 Seară de romanţe. 23.00 Buletin de ştiri. A UNIUNII • Uzina de Pompe cu sediul In Bucureşti, str. Ziduri Moşi nr. 25 sector 3 (lingă balele Obor) primeşte instrieri pentru şcolarizare prin ucenicie la locul de munca cu durata de 2 ani în meseriile de : • STRUNGAR • LĂCĂTUŞ MECANIC I.C.M. • TURNĂTOR Pe timpul şcolarizării, ucenicii primesc o indemnizaţie lunară de 600 lei anul I şi 750 lei anul II. Se primesc absolvenţi ai şcolii generale de 8 şi 10 ani, un virsii de 15-18 ani, cu domiciliu din Bucureşti, comunele subordonate şi din judeţele Ilfov, Dîmboviţa, Ialomiţa, Teleorman, Bazin şi Prahova. Pentru meseria de turnător se primesc tineri din toată ţara şi nu se dă examen de admitere. înscrierile care se primesc pînă la data de 5 septembrie a.c. se fac pe baza unei cereri însoţite de următoarele acte : • CERTIFICAT DE NAŞTERE (COPIE LEGALIZATA ŞI ORIGINAL) • CERTIFICAT DE STUDII • FIŞA COPILULUI DE LA 0—15 ANI (VACCINUL) • ANALIZA SÎNGELUI • EXAMENUL PULMONAR informaţii suplimentare se pot obţine la biroul învățămînt al uzinei, telefon : 35 20 00 — Interior 905 or sraaea v*¥m77 ■ ... • .: - -smUmreu** Timpul probabil pentru 1 septembrie , vremea va fi în general •instabilă, mai ales în Muntenia, Oltenia, Banat, Crişana, Maramureş şi Transilvania, unde cerul va fi mai mult noros şi vor cădea ploi cu caracter temporar. în celelalte regiuni cerul va fi schimbător, iar ploile vor avea un caracter local. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8 şi 18 grade, local mai scăzute în depresiunile din estul Transilvaniei, iar maximele între 16 şi 26 de grade. Timpul probabil pentru 2, 3 şi 4 septembrie, vreme în general instabilă în prima parte a intervalului, cînd cerul va prezenta înnorări mai accentuate şi va ploua mai ales în regiunile din sudul ţării; apoi vremea se va ameliora, iar ploile vor fi mai izolate. Vint slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor oscila între 6 şi 16 grade, iar maximele între 16 şi 26 de grade, local mai ridicate la sfîrşitul intervalului.