Satul Socialist, noiembrie 1972 (Anul 4, nr. 1084-1109)

1972-11-01 / nr. 1084

PAGINA 2 — V-am ruga să ne spuneţi care este contribuţia adusă de cabine­tele de ştiinţe sociale la ridicarea nivelului ideologic al elevilor, la pregătirea politică a sătenilor. — Intr-adevăr, crearea cabine­telor de ştiinţe sociale a avut o importanţă deosebită în acest proces de educaţie comunistă a oamenilor muncii. Acum cabinete­le au început să aibă un profil propriu, distinct şi să se afirme ca instrumente politico-educative de mare utilitate, servind pentru in­formarea şi documentarea cadre­lor didactice, a elevilor, dar şi pentru buna desfăşurare a mani­festărilor cu caracter politico­­ideologic menite să dezvolte con­ştiinţa socialistă a maselor. Refe­­rindu-mă la rolul pe care l-au avut asupra predării ştiinţelor so­ciale în învăţămînt, aş putea să spun că în această privinţă s-a realizat poate cel mai mult. Iată pe ce mă bazez cînd fac această afirmaţie. Am în vedere faptul că toate lecţiile de ştiinţe sociale din licee şi şcoli generale se desfăşoa­ră la cabinetul de ştiinţe sociale, unde sunt puse la dispoziţia elevi­lor materiale bibliografice, planşe, scheme, diagrame. Astfel, la Liceul silvic din Gurghiu, cabinetul este înzestrat cu peste 200 cărţi social­­politice, cu ziare şi reviste de specialitate, cu 41 de planşe înfă­­ţişînd momente din istoria P.C.R., cu 32 de grafice reprezentînd di­namica dezvoltării economiei na­ţionale în perspectiva cincinalului etc. Mai sînt folosite şi planşe executate de elevi în cadrul ate­­lierelor-şcoală. Toată această bo­găţie de materiale a fost în aşa fel grupată încît permite urmări­rea atentă a temelor, înlesneşte abordarea într-un mod mult mai concret a unor probleme cum ar fi dezvoltarea comerţului exterior al României, creşterea venitului naţional, a nivelului de trai. Cabi­netul de ştiinţe social-politice îi ajută pe profesori nu numai să-şi lărgească cunoştinţele care tre­buie transmise elevilor, dar mai La prima vedere, întrebarea pare de prisos. Şi pe bună dreptate, căci legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea controlului obştesc stabileşte că — în mediul rural — activitatea echipelor este coordona­tă de consiliile comunale ale rsU­în­rimmnnn­ NOTA Este adevărat: iarna n-a bă­tut încă la uşă. Insă nici depar­te nu este. Un vechi proverb românesc spune să-ţi faci vara sanie şi iarna car. Apare deci firească grija pe care multe con-­­ silii populare comunale o acordă încă de pe acum pregătirii că­minelor culturale pentru timpul iernii. Pe alocuri însă se moti­vează că pînă la venirea iernii mai este incă timp şi nu se miş­că un deget în această­­privinţă. La Valea Nucarilor, de pildă, aşezare cu trei cămine cultu­rale (Agighiol, Valea Nucarilor­­ şi Iazurile) nu s-a luat pînă in , prezent nici o măsură. Mai mult , directorul din Agighiol, Constantin Bumbac, a pus că­minul cultural, în care se află­­ şi biblioteca, încă de pe acum sub lacăt pe motivul... păstrării curăţeniei în sala de spectacole. Clădirea, mare şi spaţioasă, a­­rată jalnic. Pereţii au inceput să se coşcovească. Unele gea­, , muri sunt sparte, sobele dete­,­riorate, stricate. în ce priveşte­­ 1 asigurarea cu combustibilul ne-­ cesar încălzirii în perioada de­ iarnă, primarul comunei, Nico-­ lae Alexandru, ne-a spus : „mai, CĂMINUL CULTURAL VA RAMÂNE CU UŞILE FERECATE? este timp. Abia am reuşit să-l asigurăm pentru şcoli". 4Am aflat la consiliul popular jude­ţean că repartiţiile de combus­tibil se dau în acelaşi timp şi pentru căminele culturale, şi pentru şcoli, dar cantităţile res­pective nu sunt ridicate la timp sau deloc­. Iată, aşadar o practică ce se cere combătută cu tărie. U­­nele cadre cu munci de răspun­dere din comună manifestă o anumită inerţie în această pri­vinţă. Primarii — care, după cum se ştie, au largi atribuţii şi în acest domeniu — ar trebui să se ocupe de activitatea cul­turală, să o sprijine pe toate căile. — La noi, ne spune Barbu Hristu, preşedintele cooperativei agricole de producţie din satul Sarighiol de Deal, primăria nu prea se îngrijeşte de aprovizio­narea cu combustibil a căminu­lui cultural. Am fost nevoiţi să ne ocupăm noi, cooperativa a­­gricolă, de acest lucru. Cred că şi în acest an se va întîmpla la fel pentru că pînă acum n-am observat să se fi luat vreo mă­sură pe această linie. Situaţii asemănătoare am in­­tîlnit şi la Beidaud, Baia, Cea­­murlia, Nalbant şi Mihail Ko­­gălniceanu. La Sarichiov, o fru­moasă casă de cultură dată de curind în folosinţă se află în pericol de a sta în timpul ier­nii cu uşile închise din cauză că nu se ştie cînd va lua fiinţă centrala termică prevăzută ca înzestrare, în deviz. Date fiind toate acestea, se impune luarea de către consi­liile populare a unor măsuri se­rioase — întrucît timpul nu aş­teaptă. I. SAFIR _­tiîJUUUÎJULJÎ_SLÎLSUUULSUUL$L«_îUL? Frontului Unităţii Socialiste. O prevedere clară, precisă, ce nu ad­mite nici un fel de interpretări sau răstălmăciri. Ancheta pe care am întreprins-o în judeţele Sălaj şi Maramureş a dovedit, însă, că aceste dispoziţii nu sunt respectate pretutindeni cu stricteţe, astfel că echipele de con­trol obştesc acţionează uneori la întîmplare, ceea ce face ca eficien­ţa muncii lor să fie minimă sau — pur şi simplu — inexistentă. Un exemplu îl oferă situaţia în­­tîlnită în comuna Românaşi — Să­laj- De la Ion Deac, secretarul con­siliului popular, am aflat că aici au fost constituite — încă de la 28 iunie — 6 echipe, cărora le revine misiunea să controleze un magazin universal, 5 magazine alimentare, 4 bufete, o moară, circumscripţia sanitară cu cele două puncte din satele Chichişa şi Ciumani etc. — Cite procese-verbate de con­statări aţi primit pină acum ? — ne-am adresat interlocutorului nostru. — Păi — a sunat răspunsul — nici unul ! — Să înţelegem, cumva, că echi­pele nu şi-au început încă activita­tea ? — Eu, ce să zic... Normal era ca ele să treacă la acţiune încă de la constituire. N-aş putea să vă spun, însă, exact ce au făcut pînă acum. S-ar putea ca ele să fi început treaba, dar să fi neglijat să-mi a­­ducă procesele-verbale. Sondajul pe care l-am făcut în cîteva unităţi — cooperativa agri­colă, magazinul universal şi cir­cumscripţia sanitară — a pus ca­păt incertitudinilor exprimate de secretarul consiliului popular, do­vedind că, de fapt, la Româna şi e­­chipele de control obştesc sunt ine­xistente. Şi nici nu e de mirare, din moment ce înşişi oamenii in­vestiţi cu răspunderi în această di­recţie îşi neglijează atribuţiile, ad­­miţînd ca lucrurile să se desfăşoa­re la voia întîmplării. O situaţie ceva mai bună părea că există la Recea — Maramureş. „Chiar astăzi — ne-a spus prima­rul comunei — echipele sunt în control". Am pornit în căutarea lor. La magazinul alimentar am întîlnit e­­chipa nr. 1. — Este al doilea control pe ca­­re-1 efectuăm aici — a precizat Nicolae Herman. Un bun prilej — ne-am zis —* de a vedea în ce măsură s-a ţinut seama de observaţiile făcute ante­rior. Iar pentru a fi „în temă" am solicitat procesul-verbal întocmit cu prilejul primului control. — Ştiţi — ne-a explicat alt membru al echipei, Vasile Herman — atunci nu ne spusese nimeni că trebuie să procedăm aşa- Neajun­surile i le-am spus gestionarei, ca­re le-a notat undeva, intr-un caiet. — Vă mai aduceţi aminte cam despre ce era vorba ? — Lipseau unele articole, prețu­rile la o serie de mărfuri nu erau afişate la loc vizibil... De asemenea, am recomandat să se ia măsuri pentru ca la magazia de mînă să se confecţioneze nişte rafturi. — Cum se prezintă acum situa­­­­ţia, s-a ţinut seama de recomandă­rile făcute ? — O parte din lipsurile semna­late au fost remediate, altele nu. După cum vedeţi, mărfurile nu sunt nici acum expuse ca lumea, lipsesc unele etichete cu preţuri, iar în magazie , produsele sunt depozitate claie peste grămadă. Şi la bufet, echipa de control ob­ştesc s-a reîntîlnit cu o bună par­te din deficienţele mai vechi : fri­giderul continuă să stea în postură de „decor", sortimentul de băuturi este destul de redus, iar clienţilor dornici să servească o gustare nu li se poate oferi altceva decit bom­boane, biscuiţi, napolitane sau­­ co­vrigi. Situaţii izolate ? Nicidecum, pen­tru că — într-o­ formă sau alta, dar cu aceleaşi consecinţe — le-am întîlnit şi la Chieşd, Sărmăşag, Bo­­bota — judeţul Sălaj, sau la Vişeu, Săcel, Dragomireşti — judeţul Ma­ramureş, unde o serie dintre nea­junsurile semnalate de echipe, pri­vind calitatea unor mărfuri desti­nate consumului, aprovizionarea magazinelor, respectarea regulilor de igienă etc îşi aşteaptă încă re­zolvarea. Deşi din localităţi diferite, cazu­rile relatate au un numitor comun şi anume lipsa de eficienţă a con­trolului obştesc. Este urmarea fap­tului că — în mod cu totul greşit — unele consilii comunale ale Fron­tului Unităţii Socialiste, nu foc să-şi facă datoria pînă la capăt, acţio­nează cu... jumătăţi de măsură, preocuparea lor limitîndu-se doar la simpla constituire a echipelor. O optică pe cit de ciudată, pe atit de dăunătoare, ce se impune a fi grabnic revizuită. Nu prin inter­venţii sporadice, ci printr-o preo­cupare susţinută care să permită echipelor de control obştesc să-şi desfăşoare munca potrivit sarcini­lor ce le revin. EMIL BUNE.A­ i cine îndrumă echipele DE CONTROL OBŞTESC? PROGRAMUL I . 6.00 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. 8.00 Sumarul presei. 9.30 Odă limbii române. Comori ale limbii noastre. 9.50 Muzică uşoară de Ion Cristi­­noiu. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Ansamblul folcloric „Rapsodia Română". 10.30 Clubul călătorilor (emisiune pentru tinerii ascultă­tori). 10.45 Sonata pentru clarinet şi pian de Jan Wanhal. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Cînt­ă Alexandru Jula. 11.15 Din ţările socialiste. 11.30 Pagini corale alese. 12.00 Discul zilei : Julien Clerc. 12.15 Recital de operă : Martha Kessler. 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpre­mieră cotidiană. 13.30 Concert de prînz. 14.00 Compozitorul săptă­­mînii — Franz Schubert. 14.40 La microfon, Maria Sterian şi Con­stantin Gherghina. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Tribuna radio. Uni­versul spiritual al societăţii româ­neşti contemporane. 15.20 Muzică de estradă. 16.00 Radiojurnal. Bu­letin meteo-rutier. 16.15 Cîntece pioniereşti. 16.30 Ştiinţa la zi. 16.35 Melodii populare. 16.50 Publi­citate radio. 17.00 O oră la dispo­ziţia dumneavoastră. Emisiune realizată cu tineri de la Fabrica de Confecţii şi Tricotaje — Bucureşti. 18.00 Orele serii. 20.00 înfăptuim hotărîrile Conferinţei Naţionale a P.C.R. 20.10 Zece me­lodii preferate. 20.45 Consemnări de Dumitru M. Ion. 20.50 Cîntă Victoria Baciu. 21.00 Revista şla­gărelor. 21.25 Moment poetic. Mi­chelangelo. 21.30 Bijuterii muzi­cale. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. PROGRAMUL II : 6.00 — 8.05 Program muzical de dimineaţă. 6.05 Buletin de știri. 7.00 Radiojur­nal. Buletin meteorologic. Sport. 8.05 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.20 Mari interpreţi : dirijorul Ionel Perlea. 9.00 Corul Antoniano din Bologna, dirijat de Mariele Ventre. 9.15 Arii din ope­reta „Colomba" de Elly Roman. 9.30 Buletin de ştiri. 9.35 Muzică populară din Transilvania. 10.00 Republica la un sfert de veac. 10.10 Instantanee solistice : George Enache şi Sandie Shaw. 10.30 Pagini din opera „Rigoletto" de Verdi. 11.00 Interpreţi de muzică populară. 11.30 Portativul veseliei. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avanpremieră cotidia­nă. 12.18 Neil Diamond — compo­zitor şi interpret. 12.30 Selecţiuni din opereta „Doamna Luna" de Paul Lincke. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Cîntecele oraşelor. 13.30 Cine-a zis dorului dor •— muzică populară. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Varietăţi muzicale. 14.30 Ateneu. Agenda cultural-artistică. 14.50 Melodii de ieri, şlagăre şi astăzi. 15.20 Suita românească pentru vioară solo de Vasile Filip. . 15.30 Radioşcoală. Limba română. Sinonime, omonime, antonime, paronime. 16.00 Radiojurnal. Bu­letin meteo-rutier. 16.15 Muzică uşoară de Nicolae Kirculescu- 16.30 Pagini din muzica barocului. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Concert de muzică populară. 17.30 Dicţionar de litera­tură universală. 17.50 Formaţia Odeon. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Noi înregistrări : Variaţiuni libere asupra unei melodii bizan­tine din sec. al XIII-lea de Paul Constantinescu. 18.40 Cronica lirică de Teodora Albescu. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Radiosimpozion. 19.50 Noapte bună, copii ! 20.00 Concertul orches­trei simfonice a radioteleviziunii. Joi 2 noiembrie SATUL SOCIALIST folosite grafice care înfăţişează situaţia economică din judeţ şi din comună. In acest fel lecţiile devin mai plăcute, mai interesante, mai atractive. — Cum se reflectă activitatea desfăşurată de cabinetele de ştiinţe sociale în conţinutul şi eficienţa invăţămintului î­nală cu expunerile respective, pro­fesorul reuşeşte să cultive la elevi sentimente de dragoste şi admira­ţie pentru partid, să le formeze o conştiinţă patriotică. — Vorbind despre­­ raportul care există intre cabinetele de ştiinţe­ sociale şi oamenii din co­mună, ce ne-aţi putea spune ? Cabinetele de ştiinţe sociale din şcoli şi licee Puternice instrumente de cultură şi educaţie socialistă ales pentru a înţelege mai bine tezele teoretice ale partidului şi de pe poziţiile acestora să comba-­­tă anumite tendinţe, mentalităţi, să înfăţişeze căile pe care merge poporul nostru pentru înfăptuirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. — Vă propunem să concretizaţi cum se desfăşoară o lecţie in­tr-un cabinet de ştiinţe sociale. — In primul rînd profesorul caută să-i facă pe elevi să înţeleagă noile cunoştinţe care se predau plecînd de la realităţile cît mai apropiate şi mai cunoscute lor. De exemplu, cînd se predă despre dezvoltarea industriei în anii so­cialismului, elevilor le sînt înfăţi­şate obiectivele industriale din judeţul nostru, care sînt cunoscute mai bine de ei, sau­ unităţile eco­nomice din localitate. Apoi sînt Convorbire cu ION RAŢIU, Inspector general şcolar, judeţul Mureş . Scopul principal al cabinete­lor de ştiinţe sociale din şcoli este ca în primul rînd să-i înveţe pe elevi să gîndească şi să înţe­leagă noile probleme care se pun în societatea noastră, să-şi dea seama de sarcinile ce le stau în faţă. Şi dacă s-a reuşit realizarea­­ acestui deziderat, atunci credem că ele au eficienţă. Se îmbunătă­ţeşte mult şi conţinutul educativ. La lecţiile de materialism istoric : „Clasele sociale. Lupta de clasă şi rolul ei în dezvoltarea societăţii. Misiunea istorică a clasei munci­toare", spre exemplu, folosindu-se corelat exponatele privind mo­mentele importante din lupta P.C.R. pentru libertate socială şi naţio­. Aş vrea să evidenţiez un fapt, care ni se pare a fi destul de important. De exemplu, o dată ce elevii înţeleg mai bine anumite noţiuni filozofice, problemele com­plexe ale vieţii politice din ţara noastră, ei duc explicaţia şcolii în familie, devenind nişte mesa­geri ai culturii, ai politicii parti­dului. In acest fel se realizează un raport mai strîns între activitatea desfăşurată la cabinetele de ştiin­ţe sociale şi sătenii din comună. Se realizează o legătură foarte puternică între ştiinţa agricolă şi practica agricolă. Un singur exem­plu pe care îl înfăţişăm este deo­sebit de edificator. La microfer­­ma liceului din Iernut, de exem­plu, s-au obţinut în toamna aceasta 37 000 kg de sfeclă la hec­­tar, iar la porumb 5 000 kg, pro­ducţie foarte ridicată faţă de rezultatele de la cooperativa agri­colă din localitate. In cadrul Cabi­netelor elevii analizează, prin comparaţie, ceea ce au obţinut ei cu rezultatele obţinute de părinţi la cooperativa agricolă şi scot în evidenţă aspectele negative ale­­organizării muncii! le evidenţiază pe cele pozitive. — l­a nivelul comunei cabine­tele de ştiinţe sociale reuşesc­ să atragă mulţi cetăţeni, pentru că aici se desfăşoară învăţămîntul politic, se fac informări politice, se dau consultaţii. Cum se pot lega aceste activităţi de proble­mele majore care-i interesează pe oameni ? — Prin realizarea unei legături cît mai strînse cu viaţa din­ co­mună, cu cerinţele care apar în construcţia socialismului în­­fie­care localitate. Cooperatorii găsesc la cabinete sprijinul necesar pen­tru completarea şi lărgirea cunoş­tinţelor. Ei au la dispoziţie anu­mite broşuri şi grafice cu cifre comparative din comună. La Iernut au fost tipărite broşuri cu teme inspirate din realitatea coo­perativei agricole din comună, cum sunt : „Organizarea C.A.P.", „Structura economică a C.A.P.“, „Realizările economice din comuna noastră". In acest fel cabinetele sunt ancorate mai mult în reali­tăţile comunei. Dar pentru a de­veni mai interesante se impune ca o cerinţă imperioasă găsirea unor forme care să reflecte evo­luţia economică şi socială a co­munei, contribuţia ştiinţei în ob­ţinerea unei recolte mari, transfor­mările petrecute în conştiinţa omului.» GH. STOICA Curier M­edra DUMITRU GRIGORE, comuna Mătăsaru, judeţul Dîmboviţa . Locuind împreună cu cei 4 copii ai dv. care au, fiecare, peste 19 ani, aţi fost impuşi cu toţii la pla­ta contribuţiei compensatorii pen­tru paza obştească. Ne întrebaţi dacă s-a procedat legal, dacă această contribuţie se plăteşte de către fiecare membru major al familiei, sau numai de capul acesteia. RĂSPUNS: Decretul Consiliului de Stat nr. 303/1972, care regle­mentează organizarea pazei ob­şteşti în comune şi sate, prevede că aceasta se execută, prin rotaţie, de către toţi bărbaţii în vîrstă de la 18—65 ani. „Obligaţia de a exe­cuta paza obştească se îndeplineş­te prin prestarea efectivă a pa­zei. Adunarea locuitorilor poate aproba unor persoane să plă­tească contravaloarea în bani a obligaţiei de a presta paza, sumă ce va fi folosită la retribuirea persoanelor care efectuează paza în locul lor." Deci, potrivit legii, contribuţia se achită de fiecare persoană de sex masculin care locuieşte în sat, a împlinit 18 ani şi nu execută efec­tiv serviciul de pază obştească, IOANA PLETEA, comuna Os­trov, satul Almalău, judeţul Con­stanţa . Potrivit art. 20 din hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducţie din 11 iunie 1971, benefi­ciază de ajutoare pentru incapaci­tate temporară de muncă „...mem­brii cooperativelor agricole de pro­ducţie care participă la muncă şi realizează sarcinile de producţie în conformitate cu normele de lucru stabilite de adunarea gene­rală pentru anul în curs." După cum­ arătaţi în scrisoa­rea trimisă, in anul precedent îm­bolnăvirii dv, nu aţi lucrat în coo­perativă, deci nu beneficiaţi de aceste drepturi. ION ARMAŞAN, comuna Pogă­­ceaua, județul Mureș . După cum prevede art. 16 din Legea nr. 59/1989, comisiile de ju­decată din cooperativele agricole de producție sînt competente să judece litigiile privind plîngerile membrilor cooperatori împotriva hotărîrilor, consiliului de condu­cere al cooperativei, prin care aceştia au fost obligaţi la despă­gubiri pentru pagube aduse coope­rativei, precum şi împotriva hotă­rîrilor prin care consiliul de con­ducere le-a rezolvat cererile refe­ritoare la retribuţia muncii, dacă în toate aceste cazuri valoarea li­tigiului nu depăşeşte 5 000 lei. DUMITRU GH. LEONTE, co­muna Scorniceşti, satul Birci­, ju­deţul Olt : Potrivit statutului cooperativei agricole de producţie, membrii cooperatori care participă la muncă şi realizează sarcinile anu­ale de producţie stabilite de adu­narea generală, au dreptul la lot ajutător în folosinţă. Cooperatorii care ies la pensie de vîrstă păs­trează dreptul de folosinţă asupra lotului pe care l-au avut în mo­mentul pensionării. VASILE GONŢU, comuna Cor­­nereva, judeţul Caraş-Severin . ÎNTREBARĂ : Cum se stabileşte cuantumul contribuţiei pe care trebuie să o plătească părinţii pentru întreţinerea minorilor in­ternaţi în instituţii de ocrotire ? RĂSPUNS Valoarea acestei Contribuţii se stabileşte potrivit prevederilor Codului familiei, în funcţie de venitul mediu realizat în ultimele 6 luni, anterioare obli­gării la plată, iar pentru membrii cooperativelor agricole de produc­ţie, în funcţie de venitul realizat în anul precedent acestei date ; în cazul schimbării împrejurărilor, cuantumul contribuţiei poate fi modificat. C. LEONARD In oraşul Fău­­rei, judeţul Brăila, o nouă şi modernă u­­nitate a coope­raţiei meşteşu­găreşti : com­plexul de de­servire a populaţiei . CERERE BOGATA DE... ADEVERINŢE Cîteva sute de locuitori din comuna noastra că­lătoresc—pe baza de a­­bonament­­ cu autobuze­le I.T.A. Ca să elibereze aceste abonamente, 1.1.A. Ploieşti impune solicitato­rilor să aducă o adeve­rinţă de la consiliul popu­lar comunal prin care să se certifice că locuiesc in comună. La ce pot folosi astfel de adeverinţe, fiind din datele cuprinse in Buletinele de identitate se vede clar unde 104 citim. De altfel, primă-­ ria nu eliberează astfel de hîrtii, iar fără ele I.T.A. nu ne dă abonda­mente. Oare Centrala pen­ tru transporturi auto n-ar putea să intervină şi să­ pună capăt acestei cereri de redeve­nţe ? Şoseaua naţională Bucureşti--Ploieşti, care trece prin comuna noas­tră, s-a lărgit. Din aceas­tă cauză trotuarele din beton, florile şi cele 4 000 de tufe de trandafiri de pe marginea şoselei au dispărut. Nu se putea alt­fel. Locuitorii comunei vor însă să construiască din nou trotuare, să planteze flori şi trandafiri. Aceste lucrări ar trebui să în­ceapă de pe acum, dar nu se poate din pricină că, deşi şoseaua e gata a început în comună construcţia unui nou lo­cal de şcoală, care va avea 8 săli de clasă şi va dispune de încălzire centrală. Această lucrare, care valorează peste un milion lei, se realizează şi a fost redată circulaţiei pe întreaga lăţime, con­structorii mai au de lucru la amenajarea rigolelor de scurgere a apei. Şi la ri-­­gole nu se prea lucrează­ şi cînd se lucrează se face treabă de mîntuială. Şant­­urile de scurgere au fost trasate în aşa fel in­­cit apa se scurge in curtea spitalului iar rigo­­lele sint acoperite d­e plăci de beton, dintre care unele s-au spart la cîteva zile după ce au­­­ fost instalate­ din contribuţia bănească şi prin munca voluntară a cetăţenilor. Ea va fi da­tă în folosinţă la începutul viitorului an şcolar. IORDAN POPA GEORGE RIZEA ŞTEFAN MARIN • AMINTIREA CELOR 4 000 DE TRANDAFIRI • ŞCOALA NOUA PENTRU VIITORUL AN ŞCOLAR 4» m m # * Miercuri 1 noiembrie Nr. 1084 JÎIDEști, PRAHOVA, TRANSMIT: Corespondenții voluntari din comuna P­ICHINȚI MARI. • RECORDURILE ACESTEI TOAMNE Anul acesta în coopera­tivele agricole din comu­na noastră au fost luate o seamă de măsuri pentru mai buna organizare a muncii, pentru mersul mai puternic înainte al loca­lităţii. Astfel, cooperative­le agricole din Punchenii Mari şi Punchenii Moş­neni s-au unificat încă din primăvară, formînd o uni­tate puternică cu mai mulţi specialişti agricoli şi cu mai puţini funcţionari. S-a înfiinţat în comună o secţie a întreprinderii pen­tru mecanizarea agricul­turii, care dispune de 100 tractoare şi de alte ma­şini. Semănate şi îngrijite la timp, unele culturi au dat producţii foarte bune. Bunăoară, coopera­torii din satul Petroşani au cules de pe o supra­faţă de 60 ha cite 12 tone ştiuleţi (9 000 kg boabe) de pe fiecare ha, lucră­torii de la I.A.S. cite 7 000 kg boabe, iar cooperato­rii din Puchenii Mari Cite 4 500 kg porumb boabe la hectar. De asemenea, de pe 110 ha s-a obţinut o producţie de 50 000 kg sfecla de zahăr la ha, iar de pe cele 2 ha de solarii s-au cules 110 to­ne roşii, adică cu 40 de tone mai mult decit se planificase. PÎINE PROASPĂTĂ Cooperativele agricole din comună au obţinut în acest an o producţie bună de grîu , cite 2 810 kg de pe fiecare ha. Oamenii sunt mulţumiţi de această producţie. Ei sunt mulţu­miţi şi de faptul că din această toamnă a ince­­put să funcţioneze în co­­muna noastră o brutărie a cooperaţiei de consum. Care produce Zilnic cita 4 000 kg pîine. Aşadar, acum avem în fiecare zi pîine proaspătă. STAREA VRiWill Timpul probabil pentru 1 noiem­brie 1972. In următoarele 24 de ore cerul va fi variabil, mai mult no­­ros în jumătatea de sud a ţării un­de mai sînt posibile burniţe şi ploi, izolate. Local se va produce ceaţă. Vînt slab pînă la potrivit. Tempe­raturile minime oscilează între 4 şi 10 grade, local mai coborîte în nord-vestul ţării, iar maximele în­tre 8 şi 16 grade. Timpul probabil pentru 2,3 şi 4 noiembrie, cerul va fi mai mult noros mai ales în jumătatea de sud a ţării unde vor cădea ploi locale. In rest, ploile vor avea caracter izo­lat. Vînt slab pînă la potrivit. Tem­peraturile minime în scădere uşoa­r oscilînd între 0 și 10 grade, iar ma­ximele intre 6 și 16 grade. La mun­te se vor produce lapoviţă şi nin­soare. Ceaţă locală. A­NUNŢ Combinatul Siderurgic Galaţi angajează imediat muncitori necalificaţi (băr­baţi) pentru calificare, astfel : 1. Absolvenţi de liceu teoretic, cu sau fără sta­giu militar satisfăcut, prin cursuri de specilizare postliceală (HCM 750), în meseriile : • STRUNGAR • LAMINATOR “ ELECTRICIAN • LĂCĂTUŞ 2. Absolvenţi ai şcolii generale (de 7 sau 8 ani), cu stagiul militar satisfăcut, prin cursuri de gradul I (HCM 2105) în meseriile : • MAŞINIST POD RULANT (se susţine exa­men psihotehnic) • FINISATOR LAMINATE • LĂCĂTUŞ ® SUDOR ELECTRIC Candidaţii vor prezenta următoarele documente : a) copia legalizată de notariat de pe diploma de absolvire a şcolii b) originalul şi copie nelegalizată de pe certi­ficatul de naştere c) livretul militar şi copie nelegalizată de pe prima pagină; în timpul şcolarizării se asigură drepturile pre­văzute de HCM 2105 inclusiv decontarea a 10 lei pentru cazarea elevilor de la cursurile ,,cu scoa­tere de la locul de muncă". Absolvenţii de liceu pot frecventa cursurile se­rale pentru ingineri şi subingineri, care se vor des­făşura în întreprindere, iar absolvenţilor şcolii generale le sunt asigurate condiții pentru continu­area studiilor, inclusiv prin școala de maiștri.

Next