Satul Socialist, noiembrie 1972 (Anul 4, nr. 1084-1109)
1972-11-01 / nr. 1084
PAGINA 2 — V-am ruga să ne spuneţi care este contribuţia adusă de cabinetele de ştiinţe sociale la ridicarea nivelului ideologic al elevilor, la pregătirea politică a sătenilor. — Intr-adevăr, crearea cabinetelor de ştiinţe sociale a avut o importanţă deosebită în acest proces de educaţie comunistă a oamenilor muncii. Acum cabinetele au început să aibă un profil propriu, distinct şi să se afirme ca instrumente politico-educative de mare utilitate, servind pentru informarea şi documentarea cadrelor didactice, a elevilor, dar şi pentru buna desfăşurare a manifestărilor cu caracter politicoideologic menite să dezvolte conştiinţa socialistă a maselor. Referindu-mă la rolul pe care l-au avut asupra predării ştiinţelor sociale în învăţămînt, aş putea să spun că în această privinţă s-a realizat poate cel mai mult. Iată pe ce mă bazez cînd fac această afirmaţie. Am în vedere faptul că toate lecţiile de ştiinţe sociale din licee şi şcoli generale se desfăşoară la cabinetul de ştiinţe sociale, unde sunt puse la dispoziţia elevilor materiale bibliografice, planşe, scheme, diagrame. Astfel, la Liceul silvic din Gurghiu, cabinetul este înzestrat cu peste 200 cărţi socialpolitice, cu ziare şi reviste de specialitate, cu 41 de planşe înfăţişînd momente din istoria P.C.R., cu 32 de grafice reprezentînd dinamica dezvoltării economiei naţionale în perspectiva cincinalului etc. Mai sînt folosite şi planşe executate de elevi în cadrul atelierelor-şcoală. Toată această bogăţie de materiale a fost în aşa fel grupată încît permite urmărirea atentă a temelor, înlesneşte abordarea într-un mod mult mai concret a unor probleme cum ar fi dezvoltarea comerţului exterior al României, creşterea venitului naţional, a nivelului de trai. Cabinetul de ştiinţe social-politice îi ajută pe profesori nu numai să-şi lărgească cunoştinţele care trebuie transmise elevilor, dar mai La prima vedere, întrebarea pare de prisos. Şi pe bună dreptate, căci legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea controlului obştesc stabileşte că — în mediul rural — activitatea echipelor este coordonată de consiliile comunale ale rsUînrimmnnn NOTA Este adevărat: iarna n-a bătut încă la uşă. Insă nici departe nu este. Un vechi proverb românesc spune să-ţi faci vara sanie şi iarna car. Apare deci firească grija pe care multe con- silii populare comunale o acordă încă de pe acum pregătirii căminelor culturale pentru timpul iernii. Pe alocuri însă se motivează că pînă la venirea iernii mai este incă timp şi nu se mişcă un deget în aceastăprivinţă. La Valea Nucarilor, de pildă, aşezare cu trei cămine culturale (Agighiol, Valea Nucarilor şi Iazurile) nu s-a luat pînă in , prezent nici o măsură. Mai mult , directorul din Agighiol, Constantin Bumbac, a pus căminul cultural, în care se află şi biblioteca, încă de pe acum sub lacăt pe motivul... păstrării curăţeniei în sala de spectacole. Clădirea, mare şi spaţioasă, arată jalnic. Pereţii au inceput să se coşcovească. Unele gea, , muri sunt sparte, sobele dete,riorate, stricate. în ce priveşte 1 asigurarea cu combustibilul ne- cesar încălzirii în perioada de iarnă, primarul comunei, Nico- lae Alexandru, ne-a spus : „mai, CĂMINUL CULTURAL VA RAMÂNE CU UŞILE FERECATE? este timp. Abia am reuşit să-l asigurăm pentru şcoli". 4Am aflat la consiliul popular judeţean că repartiţiile de combustibil se dau în acelaşi timp şi pentru căminele culturale, şi pentru şcoli, dar cantităţile respective nu sunt ridicate la timp sau deloc. Iată, aşadar o practică ce se cere combătută cu tărie. Unele cadre cu munci de răspundere din comună manifestă o anumită inerţie în această privinţă. Primarii — care, după cum se ştie, au largi atribuţii şi în acest domeniu — ar trebui să se ocupe de activitatea culturală, să o sprijine pe toate căile. — La noi, ne spune Barbu Hristu, preşedintele cooperativei agricole de producţie din satul Sarighiol de Deal, primăria nu prea se îngrijeşte de aprovizionarea cu combustibil a căminului cultural. Am fost nevoiţi să ne ocupăm noi, cooperativa agricolă, de acest lucru. Cred că şi în acest an se va întîmpla la fel pentru că pînă acum n-am observat să se fi luat vreo măsură pe această linie. Situaţii asemănătoare am intîlnit şi la Beidaud, Baia, Ceamurlia, Nalbant şi Mihail Kogălniceanu. La Sarichiov, o frumoasă casă de cultură dată de curind în folosinţă se află în pericol de a sta în timpul iernii cu uşile închise din cauză că nu se ştie cînd va lua fiinţă centrala termică prevăzută ca înzestrare, în deviz. Date fiind toate acestea, se impune luarea de către consiliile populare a unor măsuri serioase — întrucît timpul nu aşteaptă. I. SAFIR _tiîJUUUÎJULJÎ_SLÎLSUUULSUUL$L«_îUL? Frontului Unităţii Socialiste. O prevedere clară, precisă, ce nu admite nici un fel de interpretări sau răstălmăciri. Ancheta pe care am întreprins-o în judeţele Sălaj şi Maramureş a dovedit, însă, că aceste dispoziţii nu sunt respectate pretutindeni cu stricteţe, astfel că echipele de control obştesc acţionează uneori la întîmplare, ceea ce face ca eficienţa muncii lor să fie minimă sau — pur şi simplu — inexistentă. Un exemplu îl oferă situaţia întîlnită în comuna Românaşi — Sălaj- De la Ion Deac, secretarul consiliului popular, am aflat că aici au fost constituite — încă de la 28 iunie — 6 echipe, cărora le revine misiunea să controleze un magazin universal, 5 magazine alimentare, 4 bufete, o moară, circumscripţia sanitară cu cele două puncte din satele Chichişa şi Ciumani etc. — Cite procese-verbate de constatări aţi primit pină acum ? — ne-am adresat interlocutorului nostru. — Păi — a sunat răspunsul — nici unul ! — Să înţelegem, cumva, că echipele nu şi-au început încă activitatea ? — Eu, ce să zic... Normal era ca ele să treacă la acţiune încă de la constituire. N-aş putea să vă spun, însă, exact ce au făcut pînă acum. S-ar putea ca ele să fi început treaba, dar să fi neglijat să-mi aducă procesele-verbale. Sondajul pe care l-am făcut în cîteva unităţi — cooperativa agricolă, magazinul universal şi circumscripţia sanitară — a pus capăt incertitudinilor exprimate de secretarul consiliului popular, dovedind că, de fapt, la Româna şi echipele de control obştesc sunt inexistente. Şi nici nu e de mirare, din moment ce înşişi oamenii investiţi cu răspunderi în această direcţie îşi neglijează atribuţiile, admiţînd ca lucrurile să se desfăşoare la voia întîmplării. O situaţie ceva mai bună părea că există la Recea — Maramureş. „Chiar astăzi — ne-a spus primarul comunei — echipele sunt în control". Am pornit în căutarea lor. La magazinul alimentar am întîlnit echipa nr. 1. — Este al doilea control pe care-1 efectuăm aici — a precizat Nicolae Herman. Un bun prilej — ne-am zis —* de a vedea în ce măsură s-a ţinut seama de observaţiile făcute anterior. Iar pentru a fi „în temă" am solicitat procesul-verbal întocmit cu prilejul primului control. — Ştiţi — ne-a explicat alt membru al echipei, Vasile Herman — atunci nu ne spusese nimeni că trebuie să procedăm aşa- Neajunsurile i le-am spus gestionarei, care le-a notat undeva, intr-un caiet. — Vă mai aduceţi aminte cam despre ce era vorba ? — Lipseau unele articole, prețurile la o serie de mărfuri nu erau afişate la loc vizibil... De asemenea, am recomandat să se ia măsuri pentru ca la magazia de mînă să se confecţioneze nişte rafturi. — Cum se prezintă acum situaţia, s-a ţinut seama de recomandările făcute ? — O parte din lipsurile semnalate au fost remediate, altele nu. După cum vedeţi, mărfurile nu sunt nici acum expuse ca lumea, lipsesc unele etichete cu preţuri, iar în magazie , produsele sunt depozitate claie peste grămadă. Şi la bufet, echipa de control obştesc s-a reîntîlnit cu o bună parte din deficienţele mai vechi : frigiderul continuă să stea în postură de „decor", sortimentul de băuturi este destul de redus, iar clienţilor dornici să servească o gustare nu li se poate oferi altceva decit bomboane, biscuiţi, napolitane sau covrigi. Situaţii izolate ? Nicidecum, pentru că — într-o formă sau alta, dar cu aceleaşi consecinţe — le-am întîlnit şi la Chieşd, Sărmăşag, Bobota — judeţul Sălaj, sau la Vişeu, Săcel, Dragomireşti — judeţul Maramureş, unde o serie dintre neajunsurile semnalate de echipe, privind calitatea unor mărfuri destinate consumului, aprovizionarea magazinelor, respectarea regulilor de igienă etc îşi aşteaptă încă rezolvarea. Deşi din localităţi diferite, cazurile relatate au un numitor comun şi anume lipsa de eficienţă a controlului obştesc. Este urmarea faptului că — în mod cu totul greşit — unele consilii comunale ale Frontului Unităţii Socialiste, nu foc să-şi facă datoria pînă la capăt, acţionează cu... jumătăţi de măsură, preocuparea lor limitîndu-se doar la simpla constituire a echipelor. O optică pe cit de ciudată, pe atit de dăunătoare, ce se impune a fi grabnic revizuită. Nu prin intervenţii sporadice, ci printr-o preocupare susţinută care să permită echipelor de control obştesc să-şi desfăşoare munca potrivit sarcinilor ce le revin. EMIL BUNE.A i cine îndrumă echipele DE CONTROL OBŞTESC? PROGRAMUL I . 6.00 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. 8.00 Sumarul presei. 9.30 Odă limbii române. Comori ale limbii noastre. 9.50 Muzică uşoară de Ion Cristinoiu. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Ansamblul folcloric „Rapsodia Română". 10.30 Clubul călătorilor (emisiune pentru tinerii ascultători). 10.45 Sonata pentru clarinet şi pian de Jan Wanhal. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Cîntă Alexandru Jula. 11.15 Din ţările socialiste. 11.30 Pagini corale alese. 12.00 Discul zilei : Julien Clerc. 12.15 Recital de operă : Martha Kessler. 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Concert de prînz. 14.00 Compozitorul săptămînii — Franz Schubert. 14.40 La microfon, Maria Sterian şi Constantin Gherghina. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Tribuna radio. Universul spiritual al societăţii româneşti contemporane. 15.20 Muzică de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Cîntece pioniereşti. 16.30 Ştiinţa la zi. 16.35 Melodii populare. 16.50 Publicitate radio. 17.00 O oră la dispoziţia dumneavoastră. Emisiune realizată cu tineri de la Fabrica de Confecţii şi Tricotaje — Bucureşti. 18.00 Orele serii. 20.00 înfăptuim hotărîrile Conferinţei Naţionale a P.C.R. 20.10 Zece melodii preferate. 20.45 Consemnări de Dumitru M. Ion. 20.50 Cîntă Victoria Baciu. 21.00 Revista şlagărelor. 21.25 Moment poetic. Michelangelo. 21.30 Bijuterii muzicale. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. PROGRAMUL II : 6.00 — 8.05 Program muzical de dimineaţă. 6.05 Buletin de știri. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 8.05 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.20 Mari interpreţi : dirijorul Ionel Perlea. 9.00 Corul Antoniano din Bologna, dirijat de Mariele Ventre. 9.15 Arii din opereta „Colomba" de Elly Roman. 9.30 Buletin de ştiri. 9.35 Muzică populară din Transilvania. 10.00 Republica la un sfert de veac. 10.10 Instantanee solistice : George Enache şi Sandie Shaw. 10.30 Pagini din opera „Rigoletto" de Verdi. 11.00 Interpreţi de muzică populară. 11.30 Portativul veseliei. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.18 Neil Diamond — compozitor şi interpret. 12.30 Selecţiuni din opereta „Doamna Luna" de Paul Lincke. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Cîntecele oraşelor. 13.30 Cine-a zis dorului dor •— muzică populară. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Varietăţi muzicale. 14.30 Ateneu. Agenda cultural-artistică. 14.50 Melodii de ieri, şlagăre şi astăzi. 15.20 Suita românească pentru vioară solo de Vasile Filip. . 15.30 Radioşcoală. Limba română. Sinonime, omonime, antonime, paronime. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Muzică uşoară de Nicolae Kirculescu- 16.30 Pagini din muzica barocului. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Concert de muzică populară. 17.30 Dicţionar de literatură universală. 17.50 Formaţia Odeon. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Noi înregistrări : Variaţiuni libere asupra unei melodii bizantine din sec. al XIII-lea de Paul Constantinescu. 18.40 Cronica lirică de Teodora Albescu. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Melodii de estradă. 19.30 Radiosimpozion. 19.50 Noapte bună, copii ! 20.00 Concertul orchestrei simfonice a radioteleviziunii. Joi 2 noiembrie SATUL SOCIALIST folosite grafice care înfăţişează situaţia economică din judeţ şi din comună. In acest fel lecţiile devin mai plăcute, mai interesante, mai atractive. — Cum se reflectă activitatea desfăşurată de cabinetele de ştiinţe sociale în conţinutul şi eficienţa invăţămintului înală cu expunerile respective, profesorul reuşeşte să cultive la elevi sentimente de dragoste şi admiraţie pentru partid, să le formeze o conştiinţă patriotică. — Vorbind despre raportul care există intre cabinetele de ştiinţe sociale şi oamenii din comună, ce ne-aţi putea spune ? Cabinetele de ştiinţe sociale din şcoli şi licee Puternice instrumente de cultură şi educaţie socialistă ales pentru a înţelege mai bine tezele teoretice ale partidului şi de pe poziţiile acestora să comba-tă anumite tendinţe, mentalităţi, să înfăţişeze căile pe care merge poporul nostru pentru înfăptuirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. — Vă propunem să concretizaţi cum se desfăşoară o lecţie intr-un cabinet de ştiinţe sociale. — In primul rînd profesorul caută să-i facă pe elevi să înţeleagă noile cunoştinţe care se predau plecînd de la realităţile cît mai apropiate şi mai cunoscute lor. De exemplu, cînd se predă despre dezvoltarea industriei în anii socialismului, elevilor le sînt înfăţişate obiectivele industriale din judeţul nostru, care sînt cunoscute mai bine de ei, sau unităţile economice din localitate. Apoi sînt Convorbire cu ION RAŢIU, Inspector general şcolar, judeţul Mureş . Scopul principal al cabinetelor de ştiinţe sociale din şcoli este ca în primul rînd să-i înveţe pe elevi să gîndească şi să înţeleagă noile probleme care se pun în societatea noastră, să-şi dea seama de sarcinile ce le stau în faţă. Şi dacă s-a reuşit realizarea acestui deziderat, atunci credem că ele au eficienţă. Se îmbunătăţeşte mult şi conţinutul educativ. La lecţiile de materialism istoric : „Clasele sociale. Lupta de clasă şi rolul ei în dezvoltarea societăţii. Misiunea istorică a clasei muncitoare", spre exemplu, folosindu-se corelat exponatele privind momentele importante din lupta P.C.R. pentru libertate socială şi naţio. Aş vrea să evidenţiez un fapt, care ni se pare a fi destul de important. De exemplu, o dată ce elevii înţeleg mai bine anumite noţiuni filozofice, problemele complexe ale vieţii politice din ţara noastră, ei duc explicaţia şcolii în familie, devenind nişte mesageri ai culturii, ai politicii partidului. In acest fel se realizează un raport mai strîns între activitatea desfăşurată la cabinetele de ştiinţe sociale şi sătenii din comună. Se realizează o legătură foarte puternică între ştiinţa agricolă şi practica agricolă. Un singur exemplu pe care îl înfăţişăm este deosebit de edificator. La microferma liceului din Iernut, de exemplu, s-au obţinut în toamna aceasta 37 000 kg de sfeclă la hectar, iar la porumb 5 000 kg, producţie foarte ridicată faţă de rezultatele de la cooperativa agricolă din localitate. In cadrul Cabinetelor elevii analizează, prin comparaţie, ceea ce au obţinut ei cu rezultatele obţinute de părinţi la cooperativa agricolă şi scot în evidenţă aspectele negative aleorganizării muncii! le evidenţiază pe cele pozitive. — la nivelul comunei cabinetele de ştiinţe sociale reuşesc să atragă mulţi cetăţeni, pentru că aici se desfăşoară învăţămîntul politic, se fac informări politice, se dau consultaţii. Cum se pot lega aceste activităţi de problemele majore care-i interesează pe oameni ? — Prin realizarea unei legături cît mai strînse cu viaţa din comună, cu cerinţele care apar în construcţia socialismului înfiecare localitate. Cooperatorii găsesc la cabinete sprijinul necesar pentru completarea şi lărgirea cunoştinţelor. Ei au la dispoziţie anumite broşuri şi grafice cu cifre comparative din comună. La Iernut au fost tipărite broşuri cu teme inspirate din realitatea cooperativei agricole din comună, cum sunt : „Organizarea C.A.P.", „Structura economică a C.A.P.“, „Realizările economice din comuna noastră". In acest fel cabinetele sunt ancorate mai mult în realităţile comunei. Dar pentru a deveni mai interesante se impune ca o cerinţă imperioasă găsirea unor forme care să reflecte evoluţia economică şi socială a comunei, contribuţia ştiinţei în obţinerea unei recolte mari, transformările petrecute în conştiinţa omului.» GH. STOICA Curier Medra DUMITRU GRIGORE, comuna Mătăsaru, judeţul Dîmboviţa . Locuind împreună cu cei 4 copii ai dv. care au, fiecare, peste 19 ani, aţi fost impuşi cu toţii la plata contribuţiei compensatorii pentru paza obştească. Ne întrebaţi dacă s-a procedat legal, dacă această contribuţie se plăteşte de către fiecare membru major al familiei, sau numai de capul acesteia. RĂSPUNS: Decretul Consiliului de Stat nr. 303/1972, care reglementează organizarea pazei obşteşti în comune şi sate, prevede că aceasta se execută, prin rotaţie, de către toţi bărbaţii în vîrstă de la 18—65 ani. „Obligaţia de a executa paza obştească se îndeplineşte prin prestarea efectivă a pazei. Adunarea locuitorilor poate aproba unor persoane să plătească contravaloarea în bani a obligaţiei de a presta paza, sumă ce va fi folosită la retribuirea persoanelor care efectuează paza în locul lor." Deci, potrivit legii, contribuţia se achită de fiecare persoană de sex masculin care locuieşte în sat, a împlinit 18 ani şi nu execută efectiv serviciul de pază obştească, IOANA PLETEA, comuna Ostrov, satul Almalău, judeţul Constanţa . Potrivit art. 20 din hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie din 11 iunie 1971, beneficiază de ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă „...membrii cooperativelor agricole de producţie care participă la muncă şi realizează sarcinile de producţie în conformitate cu normele de lucru stabilite de adunarea generală pentru anul în curs." După cum arătaţi în scrisoarea trimisă, in anul precedent îmbolnăvirii dv, nu aţi lucrat în cooperativă, deci nu beneficiaţi de aceste drepturi. ION ARMAŞAN, comuna Pogăceaua, județul Mureș . După cum prevede art. 16 din Legea nr. 59/1989, comisiile de judecată din cooperativele agricole de producție sînt competente să judece litigiile privind plîngerile membrilor cooperatori împotriva hotărîrilor, consiliului de conducere al cooperativei, prin care aceştia au fost obligaţi la despăgubiri pentru pagube aduse cooperativei, precum şi împotriva hotărîrilor prin care consiliul de conducere le-a rezolvat cererile referitoare la retribuţia muncii, dacă în toate aceste cazuri valoarea litigiului nu depăşeşte 5 000 lei. DUMITRU GH. LEONTE, comuna Scorniceşti, satul Birci, judeţul Olt : Potrivit statutului cooperativei agricole de producţie, membrii cooperatori care participă la muncă şi realizează sarcinile anuale de producţie stabilite de adunarea generală, au dreptul la lot ajutător în folosinţă. Cooperatorii care ies la pensie de vîrstă păstrează dreptul de folosinţă asupra lotului pe care l-au avut în momentul pensionării. VASILE GONŢU, comuna Cornereva, judeţul Caraş-Severin . ÎNTREBARĂ : Cum se stabileşte cuantumul contribuţiei pe care trebuie să o plătească părinţii pentru întreţinerea minorilor internaţi în instituţii de ocrotire ? RĂSPUNS Valoarea acestei Contribuţii se stabileşte potrivit prevederilor Codului familiei, în funcţie de venitul mediu realizat în ultimele 6 luni, anterioare obligării la plată, iar pentru membrii cooperativelor agricole de producţie, în funcţie de venitul realizat în anul precedent acestei date ; în cazul schimbării împrejurărilor, cuantumul contribuţiei poate fi modificat. C. LEONARD In oraşul Făurei, judeţul Brăila, o nouă şi modernă unitate a cooperaţiei meşteşugăreşti : complexul de deservire a populaţiei . CERERE BOGATA DE... ADEVERINŢE Cîteva sute de locuitori din comuna noastra călătoresc—pe baza de abonament cu autobuzele I.T.A. Ca să elibereze aceste abonamente, 1.1.A. Ploieşti impune solicitatorilor să aducă o adeverinţă de la consiliul popular comunal prin care să se certifice că locuiesc in comună. La ce pot folosi astfel de adeverinţe, fiind din datele cuprinse in Buletinele de identitate se vede clar unde 104 citim. De altfel, primă- ria nu eliberează astfel de hîrtii, iar fără ele I.T.A. nu ne dă abondamente. Oare Centrala pen tru transporturi auto n-ar putea să intervină şi să pună capăt acestei cereri de redevenţe ? Şoseaua naţională Bucureşti--Ploieşti, care trece prin comuna noastră, s-a lărgit. Din această cauză trotuarele din beton, florile şi cele 4 000 de tufe de trandafiri de pe marginea şoselei au dispărut. Nu se putea altfel. Locuitorii comunei vor însă să construiască din nou trotuare, să planteze flori şi trandafiri. Aceste lucrări ar trebui să înceapă de pe acum, dar nu se poate din pricină că, deşi şoseaua e gata a început în comună construcţia unui nou local de şcoală, care va avea 8 săli de clasă şi va dispune de încălzire centrală. Această lucrare, care valorează peste un milion lei, se realizează şi a fost redată circulaţiei pe întreaga lăţime, constructorii mai au de lucru la amenajarea rigolelor de scurgere a apei. Şi la ri-gole nu se prea lucrează şi cînd se lucrează se face treabă de mîntuială. Şanturile de scurgere au fost trasate în aşa fel incit apa se scurge in curtea spitalului iar rigolele sint acoperite de plăci de beton, dintre care unele s-au spart la cîteva zile după ce au fost instalate din contribuţia bănească şi prin munca voluntară a cetăţenilor. Ea va fi dată în folosinţă la începutul viitorului an şcolar. IORDAN POPA GEORGE RIZEA ŞTEFAN MARIN • AMINTIREA CELOR 4 000 DE TRANDAFIRI • ŞCOALA NOUA PENTRU VIITORUL AN ŞCOLAR 4» m m # * Miercuri 1 noiembrie Nr. 1084 JÎIDEști, PRAHOVA, TRANSMIT: Corespondenții voluntari din comuna PICHINȚI MARI. • RECORDURILE ACESTEI TOAMNE Anul acesta în cooperativele agricole din comuna noastră au fost luate o seamă de măsuri pentru mai buna organizare a muncii, pentru mersul mai puternic înainte al localităţii. Astfel, cooperativele agricole din Punchenii Mari şi Punchenii Moşneni s-au unificat încă din primăvară, formînd o unitate puternică cu mai mulţi specialişti agricoli şi cu mai puţini funcţionari. S-a înfiinţat în comună o secţie a întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii, care dispune de 100 tractoare şi de alte maşini. Semănate şi îngrijite la timp, unele culturi au dat producţii foarte bune. Bunăoară, cooperatorii din satul Petroşani au cules de pe o suprafaţă de 60 ha cite 12 tone ştiuleţi (9 000 kg boabe) de pe fiecare ha, lucrătorii de la I.A.S. cite 7 000 kg boabe, iar cooperatorii din Puchenii Mari Cite 4 500 kg porumb boabe la hectar. De asemenea, de pe 110 ha s-a obţinut o producţie de 50 000 kg sfecla de zahăr la ha, iar de pe cele 2 ha de solarii s-au cules 110 tone roşii, adică cu 40 de tone mai mult decit se planificase. PÎINE PROASPĂTĂ Cooperativele agricole din comună au obţinut în acest an o producţie bună de grîu , cite 2 810 kg de pe fiecare ha. Oamenii sunt mulţumiţi de această producţie. Ei sunt mulţumiţi şi de faptul că din această toamnă a inceput să funcţioneze în comuna noastră o brutărie a cooperaţiei de consum. Care produce Zilnic cita 4 000 kg pîine. Aşadar, acum avem în fiecare zi pîine proaspătă. STAREA VRiWill Timpul probabil pentru 1 noiembrie 1972. In următoarele 24 de ore cerul va fi variabil, mai mult noros în jumătatea de sud a ţării unde mai sînt posibile burniţe şi ploi, izolate. Local se va produce ceaţă. Vînt slab pînă la potrivit. Temperaturile minime oscilează între 4 şi 10 grade, local mai coborîte în nord-vestul ţării, iar maximele între 8 şi 16 grade. Timpul probabil pentru 2,3 şi 4 noiembrie, cerul va fi mai mult noros mai ales în jumătatea de sud a ţării unde vor cădea ploi locale. In rest, ploile vor avea caracter izolat. Vînt slab pînă la potrivit. Temperaturile minime în scădere uşoar oscilînd între 0 și 10 grade, iar maximele intre 6 și 16 grade. La munte se vor produce lapoviţă şi ninsoare. Ceaţă locală. ANUNŢ Combinatul Siderurgic Galaţi angajează imediat muncitori necalificaţi (bărbaţi) pentru calificare, astfel : 1. Absolvenţi de liceu teoretic, cu sau fără stagiu militar satisfăcut, prin cursuri de specilizare postliceală (HCM 750), în meseriile : • STRUNGAR • LAMINATOR “ ELECTRICIAN • LĂCĂTUŞ 2. Absolvenţi ai şcolii generale (de 7 sau 8 ani), cu stagiul militar satisfăcut, prin cursuri de gradul I (HCM 2105) în meseriile : • MAŞINIST POD RULANT (se susţine examen psihotehnic) • FINISATOR LAMINATE • LĂCĂTUŞ ® SUDOR ELECTRIC Candidaţii vor prezenta următoarele documente : a) copia legalizată de notariat de pe diploma de absolvire a şcolii b) originalul şi copie nelegalizată de pe certificatul de naştere c) livretul militar şi copie nelegalizată de pe prima pagină; în timpul şcolarizării se asigură drepturile prevăzute de HCM 2105 inclusiv decontarea a 10 lei pentru cazarea elevilor de la cursurile ,,cu scoatere de la locul de muncă". Absolvenţii de liceu pot frecventa cursurile serale pentru ingineri şi subingineri, care se vor desfăşura în întreprindere, iar absolvenţilor şcolii generale le sunt asigurate condiții pentru continuarea studiilor, inclusiv prin școala de maiștri.