Satul Socialist, decembrie 1972 (Anul 4, nr. 1110-1136)
1972-12-01 / nr. 1110
PAGÍNA 2 „Ziua tineretului o zi a dezbaterii problemelor de muncă şi de viaţă „Vom rezolva, tovarăşe secretar , un lacăt cu două chei ne va scoate din impas", îl asigură Ion Ionescu Lefter, noul director al căminului cultural din comuna Albeşti, judeţul Vaslui, pe Ion Burghelea, secretarul comitetului comunal U.T.C. Problema lacătului buclucaş, cerber de metal al căminului cultural, e destul de veche, de la plecarea lui Nicolae Cartaş, vechiul director, mai exact din luna iulie. Lumea se întreabă deseori cine e noul director; însuşi Ion Burghelea vorbeşte de susnumitul cu jumătate de gură... A fi sau a nu fi director de cămin cultural este şi întrebarea ce şi-o pune cel care... este, totuşi, numit în această funcţie. Nu e greu de aflat că din aceeaşi lună în care a apărut lacătul, Albeştiul a devenit „locul unde nu se întîmplă nimic". Căminul cultural, dotat cu sală de spectacole spaţioasă, cu zece instrumente muzicale (în valoare de mii de lei), televizor şi aparat de proiecţie a devenit gazdă neprimitoare. „Cîteodată, spune secretarul comitetului U.T.C., stau tinerii ore întregi la uşă aşteptînd ca Aurica Frîncu, soţia operatorului de film, să se înduplece a deschide lacătul. Să vadă şi ei un meci la televizor măcar... Dumneavoastră mă întrebaţi de „Ziua tineretului", dar nu vă pot spune nimic, decît că organizaţia noastră are 260 de membri". Pe faţa tînărului interlocutor citesc o nestăpînită amărăciune, în comuna lui, nimeni în afara organizaţiei, nici măcar cadrele didactice cărora li s-a alcătuit programul de activităţi culturaleducative încă din luna septembrie, nu se îngrijeşte de tineri, într-o etapă în care, cu maxime eforturi oamenii doresc să dea strălucire vieţii spirituale şi economice a ţării, cînd pretutindeni imperativele timpului cer muncă şi educaţie, pare aproape inexplicabilă existenţa unor astfel de „insule" ale liniştii. Ideea accelerării procesului instructiveducativ al tineretului se impune ca un imperativ tuturor animatorilor culturali. Printre altele, organizarea unor activităţi culturaleducative într-o zi special dedicată tinerilor, pe alocuri numită „Joia tineretului", dar, credem noi, trebuind să se desfăşoare simbăta, ţinînd seama că urmează o zi liberă, şi nu una lucrătoare, este o formă verificată de practică ca deosebit de utilă. Nu din raţiunea că este necesar să se facă ceva şi pentru tineret trebuie să pornească o asemenea iniţiativă, ci de la faptul că această categorie de oameni simte nevoia de a i se consacra nişte acţiuni cultural-educative pe specificul său care să răspundă simţirii şi năzuinţelor sale. Din metoda folosită de Maria Bogoş, de exemplu, directoarea căminului cultural din Munteni de Jos, nu par a izvorî prea multe roade. Consultînd planurile de activitate, găsim, o dată pe lună, inserate titluri referitoare la tineretul rural şi viaţa comunităţii satului, la tineretul şi activitatea productivă, la munca educativă în rîndul tineretului etc. Dar aceste acţiuni au fost programate arbitrar în funcţie de dorinţa celor răspunzători de desfăşurarea lor şi nu consultînd opinia participanţilor. In plus, în zilele în care erau citite referatele respective care abundau în generalităţi, în sala căminului se statornicea, bineînţeles, o doză de plictiseală. O zi a tineretului, într-un cuvînt, trebuie să fie o zi plină. Avem în sprijinul acestei afirmaţii exemplul căminului cultural din Costeşti. „Tineretul beneficiază aici de o atenţie specială", ne spune directoarea Zinca Dima. Un număr mult mai mic de tineri în Albeşti menţine vie întreaga activitate cultural-artistică. Săptămînal, în cadrul zilei tineretului, se desfăşoară, pe lingă discuţii pe teme educative şi de ştiinţă, şi recitaluri de versuri patriotice, spectacole de teatru, cor, brigadă artistică, concursuri de şah, spectacole ale echipei de fluieraşi şi ale orchestrei locale. Dincolo de aceasta enumerare de manifestări se află pasiunea şi efortul, gîndul însufleţitor al animatorului, conştiinţa comunistei Zinca Dima Cu acelaşi viu interes participă aceşti tineri şi la discuţiile săptămînale cu tema „Ce înseamnă a trăi şi a munci în chip comunist". „Nu ni s-a întîmplat să prezentăm în faţa spectatorilor lucruri fără interes, numai de dragul de a fi prezenţi pe scenă, spune directoarea. Omul, cînd vede că îi e preţuit timpul liber, capătă încredere şi vine la căminul cultural cu inima şi gîndul pentru noi, are dorinţa să se informeze, să-şi spună părerea despre problemele ce ne frămîntă pe toţi.. De multe, ori tinerii Vasile Balan, Melu Maxim, Miluţă Maxim şi mulţi alţii, fruntaşi în cooperativă şi talentaţi interpreţi la acordeon, muzicuţă sau vioară, dovedesc în discuţii omaturitate politică deosebită, exprimîndu-şi opiniile cu claritate şi criticînd abaterile unora de la normele de convieţuire socialistă". — Ţinînd seama că în sezonul de iarnă activitatea în cooperativa agricolă necesită o cantitate de muncă sensibil mai redusă, ce vă propuneţi nou în domeniul activităţilor cultural-artistice şi educative ? — Va fi cam greu pentru noi în această iarnă. Mi s-au dus la armată un buchet de băieţi. Dar nu ne dăm bătuţi. Deja cîteva fete au propus să reînfiinţăm echipa de dansuri şi să reorganizăm clubul şi cabinetul de ştiinţe sociale. Plănuim şi înfiinţarea unui cerc de căsătorie, care va fi un fel de şezătoare a fetelor... Dar vom acorda un ajutor serios şi celor care urmează cursurile agrozootehnice prin organizarea unor „seri de întrebări şi răspunsuri", prin prezentarea unor filme documentare, organizarea unor schimburi de experienţă între fruntaşi etc. I. LONGIN POPESCU Tradiţie şi contemporaneitate (Urmare din pag. 1) sunt organizate atent şi variat. In comună există un cor cu aleasă tradiţie, iar formaţiile orchestrale de muzică populară şi uşoară sunt nelipsite. Adesea pentru tineretul şcolar se organizează recenzii şi medalioane literare , sunt recreative şi foarte utile şi din punct de vedere profesional elevilor. Manifestările instructiv-educative sunt şi ele variate. Universitatea populară, cu studii pe o durată de 2 ani, are următoarele cursuri : „Copii şi educatori", „Legislaţie socialistă", „Istorie şi educaţie patriotică“. Funcţionează şi o societate pentru răspindirea cunoştinţelor ştiinţifice avind ca obiecte de studii limba franceză, pedagogia familiei etc. Sunt prezentate informări politice la zi asupra principalelor evenimente politice interne şi internaţionale• Foarte practice ni s-au părut şi nouă a fi cursurile organizate in cadrul „Cercului de conducere a tractorului şi mînuirii maşinilor agricole". Şi nici celelalte iniţiative ale conducerii Societăţii nu-şi dezmint utilitatea : vizitind noua clădire a Casei de cultură sîntem plăcut surprinşi să aflăm despre existenţa muzeului de etnografie al comunei, muzeu care — după spusele tovarăşei bibliotecare — a luat fiinţă prin contribuţia voluntară a locuitorilor din sat. Fiecare a oferit obiecte care i se par lui că vorbesc mai bine despre tradiţiile, munca şi ocupaţiile oamenilor din partea locului: furci cu roată, un război de ţesut, diferite unelte nelipsite gospodăriei ţăranului din Priboieni. Alături pot fi văzute minunate ii şi fuste, rămase şi ele de la bunici şi străbunici,ştergare şi batiste frumos înflorate, brne, etc. Comuna Priboieni se mindreşte cu fiii ei. Mulţi dintre ei au profesii care-i înnobilează şi care fac cinste şi părinţilor lor. O frumoasă iniţiativă a dus la organizarea in 1971 a unei „Intilniri a fiilor satului". 400 de fii ai acestor meleaguri, răspindiţi azi pe întreg cuprinsul ţării, au ţinut să facă act de prezenţă, a vorbit fiecare în cuvinte calde despre munca şi profesia lui, evocind cu emoţie anii copilăriei. In semn de omagiu adus comunei natale toţi „fiii satului" au devenit membri ai societăţii culturale, oferindu-se să alcătuiască o bibliotecă pentru locuitorii de azi ai comunei, dorind fiecare cite o carte-două. Dar, după cite am aflat de la profesoara Ştefania Ursu, poate cea mai frumoasă acţiune organizată în comună în ultimii ani a fost „cinstirea bătrinilor satului“. La intrarea în curtea casei de cultură, unde a avut loc festivitatea, cei mai în virstă locuitori au fost intimpinaţi de cei mai tineri cetăţeni de pionieri, care, oferindu-le flori le-au adresat cuvinte omagiale de preţuire şi respect. Primarul comunei a vorbit apoi despre contribuţia celor bătrini la edificarea social-culturală a comunei. — Am reţinut — ne spune tov. Catană — cuvintele rostite la încheiere de octogenarul Gheorghe Zăpucioiu. Le-am consemnat : „Ne bucurăm că am fost chemaţi pentru a ni se cinsti munca şi virsta noastră. Vă mulţumim mult. Astăzi am 20 şi nu 80 de ani"... Desigur, cei care s-au străduit ani de-a rîndul, cei care au muncit pentru ca tinerii să poată astăzi trăi şi vorbi despre o nouă eră de omenie, de belşug şi civilizaţie in viaţa satului românesc, merită cu prisosinţă recunoştinţă. US 3B Munca, pîinea, cinstea (Urmare din pag. 1) rativei agricole a schimbat multe în gîndire, în comportări, in mentalitate. Dar, fără îndoială, lupta împotriva egoismului, a apucăturilor individualiste, în general, trebuie continuată. Cu toată fermitatea. Și în această luptă, noi, cei de la consiliul popular, avem un rol bine stabilit. Aşa cum capii de familie işi au rolul lor in crearea unui climat propice dezvoltării personalităţii copiilor. Familia ! La Jariştea, Toma Cîrţan a venit cu soţia şi copilul, dar şi cu amintirile copilăriei şi adolescenţei sale. Merită să mă opresc la aceste amintiri, pentru că ele explică multe din firea, din caracterul interlocutorului. Merită să mă opresc la aceste amintiri şi pentru că ele au valoarea unei lecţii de viaţă, mai ales pentru acei părinţi care se plîng că nu reuşesc să-şi educe odraslele, lăsîndu-le să alunece pe făgaşuri adeseori dezonorante. Părinţii lui Toma Cîrţan au crescut şapte copii şi toţi au un rost, se bucură de stima semenilor, sunt văzuţi bine în societate, cum se spune. Aproape toţi au îmbrăţişat îndeletniciri legate de agricultură. Constantin e tehnician zootehnist, Alexandru e maistru veterinar. Radu e inginer nordviticol, Costel e tehnician agronom. Există atîtea satisfacţii în domeniul muncilor agricole pe care, din păcate, unii tineri nu vor să le înţeleagă sau pur şi simplu nu le întrezăresc. Ce spune Toma Cîrţan ? — Tatăl meu, plugar fără prea multă ştiinţă de carte — avea cinci clase primare — ne-a învăţat, cînd eram copii, să iubim trei lucruri : munca, piinea şi cinstea. Numai copiii care respectă aceste lucruri, ne spunea el, vor ajunge oameni de nădejde. Nu era prea înstărit tata, dar ne-a dat pe toţi la învăţătură. Apoi şi noi, fraţii, ne-am ajutat unul pe altul. Eu, după ce am absolvit Şcoala tehnică agricolă din Rm. Sărat, urma să plec la facultate, fusesem recomandat, aşa cum se proceda pe vremea aceea. Dar am renunţat ca să-i pot ajuta pe fraţii mai mici, pe Emil şi Constantin, să termine şi ei şcoala medie. — Iertaţi-mă că vă pun această întrebare. Nu vă pare rău că aţi renunţat ? — Nu, nu-mi pare rău. Cu atît mai mult, cu cât mă ocup tot de treburi ale satului. Şi avem atîtea de făcut la Jariştea ! Sigur că priveliştea de astăzi a comunei e alta decit cea din anul cînd am venit aici. Electrificare, case noi, şcoli noi, laboratoare şcolare moderne, şosea asfaltată, o gamă variată de prestări de servicii către populaţie. Acum ne preocupă încălzirea centrală a instituţiilor din centrul comunei. Dar acestea sunt începuturi ale urbanizării; în plus, după cum se ştie, urbanizarea nu ţine numai de domeniul edilitar, ci şi de cel al vieţii spirituale, etice. —Ce consideraţi mai important în funcţia pe care o deţineţi ? — Indiscutabil, munca cu oamenii. Nu numai în sensul că un secretar de primărie e obligatoriu să fie întotdeauna la dispoziţia cetăţenilor, ci şi în sensul că el trebuie să lupte pe toate căile pentru instaurarea legalităţii, a principiilor eticii şi echităţii socialiste. In curînd, se împlineşte un an de la prima conferinţă pe ţară a secretarilor comunali de partid şi primarilor. Cuvîntarea secretarului general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rostită cu acel prilej, reprezintă pentru noi un preţios îndreptar în activitate, un cod moral ce ne luminează conştiinţa. Mă consider activist de partid. Nimic din ce se petrece în comună nu mi-e străin. La Jariştea avem o staţie de radioamplificare ce deserveşte nu numai comuna noastră, ci şi localităţile Odobeşti, Broşteni, Baloteşti. Personal susţin o rubrică, un „Carnet juridic", în care explic legile. Rubrica se bazează şi pe fapte de viaţă din comună. — Respectul faţă de principiile morale, faţă de lege, porneşte de la exemplul personal. Cu amărăciune, cu indignare vă spun că am întîlnit în unele locuri secretari de primărie care eliberează diverse acte contra serviciu. O sticlă de vin, de ţuică ori mai ştiu eu ce.. . Practica asta este incompatibilă cu funcţia noastră, contravine celor mai elementare principii ale eticii. Vă spuneam că soţia e învăţătoare. In felul meu sunt şi eu învăţător. După cum învăţătorul trebuie să se prezinte în faţa elevilor întotdeauna într-o ţinută ireproşabilă, de la felul cum e îmbrăcat şi pînă la gest, pînă la modul cum se adresează elevilor, aşa şi cu secretarul primăriei. Eşti în atenţia consătenilor, îi reprezinţi şi trebuie să fii la înălţimea încrederii acordate. SATUL SOCIALIST Vineri 1 decembrie Nr. 1110 Festivalul buzoian „Te slăvim Republică, măreaţă vatră“ Convorbire cu prof. CONSTANTIN GHICULESCU, preşedintele Comitetului culturii şi educaţiei socialiste din judeţul Buzău — Ce ne puteţi spune despre mişcarea artistică de masă desfăşurată în judeţ în cinstea acestui eveniment ? — 7 000 de artişti amatori instituiţi în formaţii de dansuri, grupuri vocale, brigăzi artistice de agitaţie, solişti vocali şi instrumentişti şi-au pus întreg talentul in relevarea a tot ce e mai frumos în arta populară buzoiană. La acestea se adaugă,,— îmbogăţind lista manifestărilor , simpozioanele, sesiunile de referate, expoziţiile, etc. „Zilele dramaturgiei româneşti" , au aşezat în fruntea listei participanţilor teatrul popular din Buzău, instituţie cu merite consfinţite în valorificarea dramaturgiei autohtone, în şirul manifestărilor de prestigiu citez sesiunea de comunicări care a avut loc recent pe tema : „Folclorul, mijloc de educaţie patriotică şi artistică a oamenilor muncii". Cu acest prilej s-a înfiinţat şi prima asociaţie de etnografie şi folclor din judeţ care-şi propune cercetarea şi valorificarea ştiinţifică a creaţiei populare, deosebit de bogată şi frumoasă în această zonă de confluenţă dintre Transilvania, Moldova şi Muntenia. — Cum se recunoaşte în acest Festival intitulat, după cite ştim: „Te slăvim Republică, măreaţă vatră", sufletul buzoianului, munca şi viaţa sa ? — S-a organizat un concurs cu titlul edificator : „Cu faţa la producţie", menit să dea brigăzii artistice de agitaţie prilejul de a evolua pe scenă, şi de a-şi pune totodată şi probleme de perfecţionare a repertoriului. S-a putut de altfel vedea şi-n această împrejurare, că unele texte de brigăzi sunt copiate după modele care circulă la centrul de îndrumare al mişcării artistice de masă, că nu există încă efortul de a le nominaliza prin fapte de viaţă locală. După cum am putut întîlni şi brigăzi de agitaţie care s-au constituit ca mesageri ai vieţii satelor judeţului, dedicîndu-şi întreg programul normelor eticii şi echităţii socialiste, atitudinii înaintate faţă de muncă, problemelor de producţie, de comportament în societate etc. Este cazul brigăzilor din Pogoanele, Costeşti ş.a. Am urmărit, aşadar, să facem din Festivalul buzoian nu numai o etalare de frumuseţi folclorice ci şi un prilej de a reflecta la posibilitatea perfecţionării unor formaţii sau genuri. Observăm că nu lipseşte din lungul şir al manifestărilor popularizarea acelor luminoase figuri de cărturari ridicate din vatra Buzăului. — Gh. Munteanu Murgoci, din comuna Bisoca, savant apreciat în ţară şi peste hotare, cercetător fecund în ştiinţele biologiei şi agrobiologiei, a constituit, — la centenarul naşterii sale, — subiectul unei sesiuni de comunicări şi referate. Au fost făcute astfel publice datele biografice esenţiale, cărţile scrise şi eficienţa lor în practica agricolă, raporturile savantului cu lumea ştiinţifică europeană, etc. A restitui patrimoniul cultural local şi naţional, după criterii de exigenţă şi obiectivitate ştiinţifică, opera unor astfel de personalităţi ale trecutului constituie un autentic act de cultură pe care Buzăul îl înscrie în şirul variatelor manifestări dedicate pătrarului de veac de existenţă a Republicii. Interviu consemnat de V. TOSO : „Trei zile nunta a ţinut" ...şi două luni alergătura Toamna — anotimp al roadelor de aur, este în acelaşi timp şi anotimpul nunţilor. De totdeauna, oamenii au ţinut să rostuiască acest eveniment în plinătatea şi bogăţia toamnei — rezultat al hărniciei lor. Evenimentul, sărbătorit în prezenţa câtorva zeci de oaspeţi, ridică in faţa gazdelor nenumărate probleme de organizare, lucru firesc. Doar nu oricine are la îndemînă, oricînd, cîteva sute de tacimuri, farfurii, pahare etc. Ca să nu mai vorbim de localul respectiv, de toate cele necesare în astfel de împrejurări. Şi atunci , în comuna Călugăreni, din judeţul Ilfov, am sosit în vizită la familia Zbîrnea, la cîteva zile după nuntă. Nu întîmplător. Discutînd mai înainte cu un locuitor de aici, acesta ne spusese : — A fost, intr-adevăr, o nuntă frumoasă cu cîteva sute de invitaţi ! ... Am vrut să cunoaştem cum au reuşit să rezolve nenumăratele probleme ridicate de desfăşurarea evenimentului respectiv, în ce măsură au solicitat şi au beneficiat de serviciile oferite de unităţile prestatoare de servicii pentru populaţie. Auzind că în Bucureşti există nişte unităţi ale cooperaţiei de consum, care închiriază obiecte de acest fel — veselă, tacimuri, pahare, feţe de masă etc. — ne-a spus Ioana Zbîrnea, am apelat la serviciile uneia dintre ele (unitatea din Calea Şerban-Vodă 239) şi pînă la urmă, cu chiu, cu văi, am izbutit... — De ce „pînă la urmă" ? — Pentru că, la aceste unităţi din Capitală nu se pot adresa decît bucureştenii. în această situaţie, am rugat o rudă de-a noastră, care locuieşte aici, şi aceasta a închiriat obiectele pentru noi. Dar, ca să transporţi dus şi întors, cale de zeci de km, 500 de farfurii şi tot atîtea pahare şi tacimuri, nu e un un lucru simplu. Un „binevoitor", posesor de autoturism, care s-a oferit „să ne vină în ajutor", ne-a costat mai mult decît chiria obiectelor. Oare unităţi de acest fel nu s-ar putea înfiinţa şi în comune ? Aflînd de la noi că numai în comunele judeţului Ilfov sînt 12 unităţi, care prestează asemenea servicii, interlocutoarea noastră ne-a replicat : — Or fi existînd ele, dar de la cine şi cum să afli de acest lucru ? Vizitînd mai multe comune din judeţul respectiv, ca şi din judeţele Argeş, Olt şi Dolj, în nici una dintre acestea nu am întîlnit un anunţ, cît de mic, care să informeze populaţia de existenţa acestor unităţi. Solicitanţi sînt destui, în aceste condiţii, organizatorii — cooperaţia de consum — le apreciază după o vreme ca... nerentabile şi apoi renunţă complet la ele. Pentru a afla, într-adevăr, în ce măsură sunt rentabile, am discutat cu un şef de unitate, Ioana Gheorghe, de la centrul nr. 61 al cooperativei „Sporul" din Bucureşti, bd. Coşbuc 6, profilat pe închirierea costumelor şi a rochiilor de mireasă.Trebuie să precizăm că astfel de unităţi nu există, deocamdată, decît în oraşe). — Planul valoric anual al unităţii îl realizăm în cîteva luni, toamna, cînd începe sezonul nunţilor. Majoritatea solicitanţilor sînt locuitori ai comunelor şi satelor din judeţele apropiate de Capitală. Instrucţiunile prevăd însă că pentru a beneficia de serviciile noastre, trebuie să prezinţi buletinul de identitate şi adeverinţa de salariat al unei instituţii sau întreprinderi bucureştene. Oamenii se descurcă ei cumva. Apelează la cîte o cunoştinţă sau rudă, care are domiciliul în Bucureşti. Oamenii se descurcă, într-adevăr, dar pierd timp preţios ! Deci, sunt sau nu rentabile aceste unităţi ? Răspunsul nu poate fi decît afirmativ, însă numai în condiţiile unei mai bune organizăriîn magazinul universal din piaţa centrală a oraşului Piteşti remarcam cu cîteva zile în urmă numeroase grupuri de cumpărători, în căutarea unor articole specifice pentru nuntă : coroniţe, cocarde, voal etc. — Nu ştim de ce — ne spunea Ion Stoichiţoiu, locuitor din comuna Schitu-Goleşti, aceste articole nu se vînd şi în magazinele săteşti. Nu sînt solicitate ? Dimpotrivă ! Atunci, de ce trebuie să le găseşti numai în magazinele din oraş, pierzînd pentru aceasta timp preţios, cheltuind bani cu mijloacele de transport ? O „noutate" pe care organizatorii comerţului cooperatist de la sate nu au aflat-o pînă acum ? Nu prea ne vine a crede ! .„Toamna este şi anotimpul nunţilor şi cei care trebuie să ţină seama, în primul rînd, de acest lucru sînt tocmai cei ce răspund de comerţul sătesc, de reţeaua prestărilor de servicii pentru populaţie , cooperaţia de consum. C. LEONARD Comuna Feldioara, din judeţul Braşov. In faţa ofiţerului de stare civilă, tinerii Itodica și Costel Miclăuș trăiesc cu emoție momentul solemn al încheierii căsătoriei lor. AAAAAAAAAA^AAAAAAA^^7f • La uzinele „Semănătoarea" din București s-au realizat două variante noi ale combinei C. 12. E vorba de combinele „Cora 1 200", avind o greutate redusă cu 200 kg, și „Cora 1 300", adaptată pentru lucrări pe terenuri în pantă (Corneliu Bogdan). • Utilizînd posibilitățile locale, consiliul popular al comunei Valea Mare, judeţul Dîmboviţa, a introdus încălzirea centrală la şcoală, la dispensar şi la primărie. In această acţiune s-au evidenţiat tinerii din comună, care au strîns o însemnată cantitate de fier vechi în schimbul căreia s-a obţinut conducta necesară (Florea Rizea). • Cizmele de cauciuc pentru femei aduse la magazinul din comuna Puchenii Mari, judeţul Prahova, în toamna acestui an sunt de calitate slabă, după cîteva zile de purtare, ele se desfac la încheieturi. Ce părere au cei ce sunt plătiţi să recepţioneze aceste produse destinate satelor ? (Iordan Popa). • Ion Badea, achizitor la cooperativa de consum din comuna Stoieneşti, judeţul Olt, a păgubit avutul obştesc cu 40 000 lei prin neglijenţă şi delapidare. A fost condamnat la 1 an şi 8 luni închisoare (Călin Paraschiv) • Pînă acum cerealele umede de la baza de recepţie Tutova din judeţul Vaslui erau trimise la uscat la centrul din Bîrlad. Recent a intrat în funcţiune un uscător mecanic şi la baza de Spicuiri din scrisorile corespondenţilor voluntari recepţie din Tutova. Cerealele uscate sunt depozitate într-o magazie, construită de curînd (P. Strat). • Prima participare a României la tîrguri şi expoziţii internaţionale a fost în 1851. Atunci, produsele ţării noastre - roade ale p ogoarelor şi, articole ale meşteşugarilor - au fost prezentate la Londra în cadrul standului... Turciei. Sub pavilion naţional, ţara noastră a participat prima oară la expoziţia mondială de la Paris din 1867. Din 1867 şi pînă în 1939, produsele româneşti au fost expuse la 37 de tirguri şi expoziţii internaţionale. Acum, România participă anual la circa 70 de tîrguri şi expoziţii internaţionale, la care se prezintă numeroase creaţii ale ştiinţei şi tehnicii româneşti. (Nedic Lemnaru). • Pe un teren neproductiv, consiliul popular al conţunei Pietroasele, judeţul Buzău, a amenajat o plantaţie pentru producerea puieţilor de trandafiri. Din valorificarea puieţilor s-au obţinut în acest an 40 000 lei (Ion Constantin). • Pentru schimbarea buteliei trebuie să merg la Salonta, la 40 km depărtare sau şi mai departe, la 60 km, la Oradea. Am solicitat prin consiliul popular comunal să se facă un punct de schimb în comuna Ţinca aflată la 16 km, unde măcar o dată pe lună să ne putem duce şi schimba buteliile goale, dar în zadar. Ne-am adresat şi cooperaţiei de consum să facă o secţie de prestare pentru înlocuirea buteliilor, dar degeaba, nu ne ajută nimeni. De serviciile unui asemenea punct ar beneficia cetăţenii din Tinca, Gurbediu, Giriş, Belfir, Olcea, Călacea, Ucuriş, Râpa, Husasău, Cociuba. Oare nu ne poate ajuta nimeni ? Ing. Nicolae Bogluţ, comuna Ucuriş, judeţul Bihor). vVWVAVWAANWAVWA STAIEA VREMI! Timpul probabil pentru 1 decembrie, vremea se menţine frumoasă în jumătatea de est a ţării unde cerul va rămîne variabil, mai mult senin. în rest, cerul se va înnora treptat, iar în cursul zilei de mîine va începe să plouă în Crişana, Banat şi vestul Olteniei. La munte, ninsoare, iar vîntul va prezenta intensificări din sectorul vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între7 şi 0 grade în jumătatea de est, local mai coborîte în depresiuni, şi între minus 1 şi 5 grade în jumătatea de vest. Temperaturile maxime vor oscila între 4 şi 12 grade. Local ceaţă. Timpul probabil pentru 2, 3 şi 4 decembrie , vreme în răcire uşoară spre sfîrşitul intervalului, înnourările şi ploile semnalate în jumătatea de vest a ţării se vor extinde treptat şi în celelalte regiuni. In zona deluroasă şi de munte se va semnala lapoviţă şi ninsoare. Vînt potrivit. Minimele vor oscila între minus 4 și 6 grade, izolat mai coborîte, iar maximele între 0 și 10 grade. TRUSĂ PENTRU PREDUCIT URECHILE LA PORCINE NOUTATI TEHNICE în scopul ţinerii unei evidenţe riguroase a numărului de porcine existente, cît şi a selecţiei în zootehnia modernă, a fost pusă la punct trusa pentru preducit (marcat) urechile la porci. Aceasta este alcătuită dintr-un cleşte pentru preducit, protejat, la exterior — contra coroziunii — prin acoperire galvanică — nichelare, şi cutia portoleşte. Timpul necesar marcării unei urechi este de 3 minute. Caracteristicile tehnice ale trusei evidenţiază avantajele pe care le prezintă aceasta : • LUNGIMEA TOTALA A CLEŞTELUI — 253 mm • LĂŢIMEA TOTALA A CLEŞTELUI — 50 mm • DESCHIDEREA MAXIMA A BRAŢELOR — 125 mm • GREUTATEA TRUSEI — 1,030 kg. Cei interesaţi se pot adresa Uzinei de fabricaţii, reparaţii, şi montaj în agricultură din Roşiori, care execută acest tip de trusă.