Satul Socialist, ianuarie 1973 (Anul 5, nr. 1137-1160)

1973-01-04 / nr. 1137

PAGINA 2 In cursul anului 1973, în editura noastră vor apare aproximativ 194 titluri cu un tiraj total de aproxi­mativ 2 000 000 exemplare. La ela­borarea planurilor anuale de publi­caţii, colectivul editurii a ţinut seama în primul rînd de cerinţele actuale ale producţiei vegetale şi a­­nimale, de perspectivele dezvoltării agriculturii noastre socialiste. In acest sens editura a întocmit un plan de perspectivă pînă în 1980 care cuprinde temele principale şi de importanţă majoră ce vor tre­bui elaborate. La întocmirea pla­nurilor editoriale au fost consultaţi un număr mare de specialişti din instituţiile centrale, institutele de învăţămînt superior, direcţiile judeţene agricole, unităţile agricole, inspectoratele judeţene silvice, precum şi un mare număr de cititori. Considerăm că în felul acesta vom putea pune la îndemîna lucrătorilor din agricultură, coope­rativelor agricole, întreprinderilor agricole de stat, fermelor de pro­ducţie, staţiunilor de mecanizare a agriculturii mai multe lucrări de specialitate care să devină instru­mente de lucru, eficiente. Astfel vor apărea lucrări ca Organizarea financiară în C.A.P., Finanţele în întreprinderile agriculturii de stat, Eficienţa economică a culturilor de legume în sere şi salarii, Utilizarea raţională a forţei de muncă în CA.P. Ţinta­m seama că una dintre im­portantele sarcini ce-i revin agri­culturii este trecerea la mecaniza­rea complexă a tuturor lucrărilor agricole, au fost prevăzute în 1973 lucrări ca : mecanizarea lucră­rilor în viticultură, pe păşuni şi fineţe, în sere şi solarii, pe tere­nurile amenajate pentru irigaţii, organizarea şi dotarea atelierelor de reparaţii ale unităţilor agricole etc. Printre lucrările prevăzute să apară în anul 1973 sunt incluse şi cele care tratează o serie de tehno­logii din care amintim : tehnolo­gia lucrărilor mecanizate în cultu­ra cartofului şi sfeclei de zahăr, a combinei de recoltat cartofi; tehno­logia de demontare, reparare şi montare a instalaţiilor hidraulice de la tractoarele U-650 etc. Tot în 1973 vor apare şi o serie de lucrări care vor lămuri unele as­pecte teoretice şi vor da îndrumări practice pentru rezolvarea multi­plelor şi complexelor probleme ri­dicate de producţie în scopul rea­lizării obiectivelor prevăzute în vastul program naţional privind gospodărirea raţională a resurselor de apă: Gospodărirea apelor; Uti­laje hidromecanice pentru sisteme de irigaţii; îndrumător pentru ali­mentări cu ape prin foraje; Exploa­tarea spaţiilor de pompare automa­tizate. Creşterea cantitativă şi calitati­vă a producţiei agricole vegetale va fi totodată tratată pe larg în lu­crări ca: Porumbul; Producerea industrială a legumelor; Ridicarea potenţialului de producţie la plan­taţiile de pomi; întreţinerea şi folo­sirea păşunilor de deal. Lucrări ca: Arăturile; Nutriţia plantelor şi aplicarea îngrăşămintelor; Rotaţia şi asolamentul; Culturi succesive şi intercalate; Protecţia pomilor şi arbuştilor fructiferi; Combaterea nematozilor la plantele de cultură; Combaterea bolilor şi dăunătorilor la floarea-soarelui, vor face cunos­cute celor interesaţi modul de ob­ţinere a unor producţii bogate prin aplicarea unor tehnologii moderne, ţinînd seama de diferitele zone ale ţării. Pentru realizarea sarcinilor Pro­gramului naţional de dezvoltare a zootehniei se vor tipări lucrări ce vor face cunoscute tuturor meto­dele de creştere a producţiei ani­male. Astfel, pentru producţia de carne, ouă, lînă, pielicele, sunt prevăzute lucrări ca: Tehnologia creşterii şi exploatării porcinelor; Tehnologia creşterii păsărilor în baterii ; Tehnologia creşterii şi ex­ploatării ovinelor ş.a. Asigurarea bazei furajere este punctată prin titluri ca: Ghid practic de alimentaţie şi bază fu­rajeră; Tehnologia preparării şi folosirii furajelor de volum la ta­urine şi ovine. Planul editorial pe anul 1973 se completează în mod armonios şi cu lucrări de nivel superior, lu­crări de bază, orginale în care sunt promovate valorile tehnico-ştiinţi­­fice româneşti. Dintre ele menţio­năm: Cercetarea operaţională în agricultură; Sisteme de maşini şi eficienţa lor economică ; Uzura şi tehnologia reparării utilajului a­­gricol ed. a Il-a; Producerea in­dustrială a legumelor; Porumbul; Lucerna; Nutriţia plantelor şi a­­plicarea îngrăşămintelor; Urgenţe în medicina veterinară­; Anticorpi marcaţi în biologie şi medicină; Silvicultura, vol. I, II; Fitopatolo­­gie forestieră; Ameliorarea arbori­lor. In ceea ce priveşte tematica pro­ducţiei noastre editoriale am fost preocupaţi pentru diversificarea producţiei de carte şi în anul 1973, astfel incit să satisfacă cerinţele diferitelor categorii de cititori, în funcţie de pregătirea lor. In acest scop se continuă editarea colecţii­lor care au cucerit prin conţinutul şi prezentarea grafică, opţiunea publicului cititor. In colecţia „Agricultura pe glob" vor apărea lucrări de nivel mediu care vor furniza cititorilor informaţii despre problemele prac­tice, rezolvate din punct de vede­re tehnic şi economic în condiţii optime în diferite ţări ale lumii. Pentru masele largi de lucrători din agricultură şi alte categorii de cititori din mediul rural sau ur­ban, în colecţia „Ceres", vor apare î­n anul viitor lucrări ca: Cultura vărzoaselor; Migdalul şi alunul; Cultura trandafirilor; Creşterea vacilor de lapte; Creşterea mieilor; Lucrări în stupină. Cele mai multe dintre lucrările de nivel mediu care au un accentuat caracter practic sunt cuprinse în seria: „Practicum". Cităm astfel cîteva: îndrumător pentru folosi­rea pesticidelor; îndrumător pisci­col; Ghid pentru controlul alimen­telor de origină animală ; Profi­laxia în combinatele de creştere a animalelor. De asemenea, vor fi editate şi lucrări în limbile maghiară şi ger­mană (în special pentru nivel me­diu şi de popularizare). Caracte­ristic anului viitor este faptul că multe din titlurile în limba ma­ghiară sunt originale, elaborate de autori de naţionalitate maghiară. Dintre acestea menţionăm: Csapo Ioszef — Aplicarea îngrăşăminte­lor ; Székely I. ş.a. — Îndreptar pentru protecţia plantelor hortiviti­­cole ; Drumek Zoltán — îndrumă­torul muncitorului de la exploata­rea lemnului. Deoarece în multe cazuri ti­rajul cărţilor se stabileşte în funcţie de comenzile făcute de centralele de librării şi organele judeţene ale Centrocoopului, fapt ce face dificilă stabilirea cu pre­cizie a necesităţilor reale, se im­pune găsirea unor procedee care să stabilească necesarul de carte cît mai real. Din sondajele noastre am con­statat că în bibliotecile săteşti, a­­colo unde întreaga activitate, în principal, se desfăşoară în dome­niul agriculturii sunt puţine lucrări de acest gen. Ar fi necesar ca co­mitetele judeţene pentru cultură şi educaţie socialistă, bibliotecile, să reconsidere activitatea lor şi să co­mande un număr necesar de cărţi care ar putea fi consultate de coo­peratori, şefi de echipă, brigadieri etc. De asemenea, din scrisorile de solicitare a anumitor cărţi de spe­cialitate primite la editură, rezul­tă că şi în magazinele săteşti ale cooperaţiei de consum se găsesc puţine titluri care interesează pe lucrătorii din agricultură. Preocupările editurii „Ceres" sunt concentrate către îmbunătăţi­rea continuă a conţinutului cărţii agricole, asigurarea apariţiei celor mai necesare şi valoroase lucrări din punct de vedere ştiinţific şi instructiv cu o prezentare grafică atrăgătoare, toate conducte, la realizarea unor cărţi care să con­tribuie într-o măsură mai mare la ridicarea producţiei agricole. GABRIEL MANOLIU directorul editurii „Ceres" CARTEA AGRICOLĂ -eficient instrument de lucru IN 1973, „CERES“ VA EDITA APROAPE 200 DE LUCRĂRI VITALIZAREA CONTROLULUI OBŞTESC LA SATE IMPUNE: Studierea şi aplicarea experienţei echipelor fruntaşe Controlul obştesc — importantă acţiune de antrenare a maselor la activităţile de larg interes public — îşi semnalează prezenţa prin fapte în cele mai multe sate din judeţele ţării. Dovezi : numeroasele scrisori care ne înfăţişează as­pecte din activitatea echipelor de control obştesc. Astfel, cititorul Constantin Tudor, din comuna Mera, judeţul Vrancea, ne sem­nalează faptul că „după ce echi­pele de control obştesc au trecut pe la unităţile comerciale din co­mună, o seamă de deficienţe au fost înlăturate. Toate mărfurile au preţuri afişate, s-a făcut ordine în aranjarea produselor, iar o serie de articole, care lipseau perioade îndelungate, sunt aduse acum în unităţi". Cuvinte de laudă la adresa echi­pelor de control obştesc au şi co­respondenţii noştri voluntari Imre Naghi, din Sărmaş, judeţul Mureş, Valentin Zugravu, din Rîmnicelu, judeţul Buzău, Florea Rizea, din Valea Mare, judeţul Dîmboviţa. Dintre semnalările corespondenţi­lor ne vom referi numai la una : cea a tovarăşului Petre Dinu, pre­şedintele cooperativei de consum din comuna Căzăneşti, judeţul Ia­lomiţa. Dînsul ne relatează : „E­­chipele de control obştesc sunt a­­jutoare de preţ pentru consiliul de conducere al cooperativei noastre. Semnalările concetăţenilor noştri — fie că se referă la lipsa unui produs din magazin sau la neres­­pectarea regulilor de igienă, fie că se referă la comportarea necivili­zată a vreunui vînzător sau la fap­tul că unele produse sînt necores­punzătoare din punct de vedere calitativ —­au un efect stimulativ, mobilizînd întregul aparat comer­cial in acţiunea de înlăturare a de­ficienţelor". Primim la redacţie însă şi alt­fel de semnalări. Din comuna lu­ciu, judeţul Buzău, bunăoară, un grup de cititori ne întreabă : „De ce nu se înfiinţează şi la noi echi­pe de control obştesc ?“ Din satul Malu, judeţul Ialomiţa, ni se rela­tează că echipele de control obştesc trec din cînd în cînd prin unităţile comerciale, pe la şcoli şi dispensar. Ele trec, dar lipsurile rămîn. Nu aprofundează problemele, nu ur­măresc ca lipsurile cunoscute să fie grabnic înlăturate... Mergînd pe urmele unor astfel de semnalări, am constatat că, in­tr-adevăr, în unele sate controlul obştesc nu este ceea ce ar trebui să fie. La Luciu, la Rosetti, la Săhă­teni şi la Movila Banului, din ju­­­deţul Buzău, echipele de control obştesc sunt... ca şi inexistente. In comuna Sf. Gheorghe, din judeţul Ialomiţa, controlul obştesc a trecut prin unităţile comerciale ca gîsca prin apă. N-a observat dezordinea de la magazinul universal, n-a sem­nalat necesitatea reparării apara­tului frigorific de la bufet. Discutînd cu unii preşedinţi ai consiliilor comunale ale Frontului Unităţii Socialiste despre inactivi­tatea unor echipe de control obştesc ni s-a adus ca motiv lipsa de ex­perienţă in această activitate, în­­trucît echipele se află la început de drum. Este şi acesta un motiv, dar nu ne putem prevala de el la nesfîrşit. In judeţul Mureş, bună­oară, această lipsă de experienţă este înlăturată prin organizarea unor schimburi de experienţă. Astfel, cîteva echipe de control obştesc, cu o bogată activitate în oraşul Tg. Mureş, s-au deplasat în comunele Iernut, Fîntînele, Miercu­rea Niraj, Gurghiu, Bălăuşeri, Sîn­­georgiu de Pădure iniţiind echipele locale de control obştesc în am­pla lor activitate. Cite ceva s-a fă­cut şi în judeţul Buzău, unde co­misia judeţeană de îndrumare şi coordonare a controlului obştesc a antrenat un activ de jurişti la în­tocmirea unor materiale prin care se explică rolul echipelor de con­trol obştesc. Aceste materiale ur­mează a fi trimise în toate comu­nele pentru a fi puse la îndemîna celor ce fac parte din aceste e­­chipe. Iniţiative de felul celei din ju­deţul Mureş sau al celei din jude­ţul Buzău ar trebui preluate de toate comisiile judeţene de îndru­mare şi coordonare a controlului obştesc şi extinse, astfel ca lipsa de experienţă să nu mai constituie un motiv de inactivitate a contro­lului obştesc din unele comune. Pe această linie, sugerăm forurilor ju­deţene de a studia în amănunt bo­gata experienţă a controlului ob­ştesc din Bucureşti. Multe din me­todele utilizate cu bune rezultate de echipele de control obştesc din Capitală pot fi aplicate şi în comu­nele ţării. E drept, controlul obştesc — ne gîndim la aria largă de îndatoriri şi drepturi ce i se conferă prin lege —­e la început de drum. Dar, de pe acum există o bună experienţă, care trebuie studiată şi extinsă pînă în cel mai îndepărtat cătun. D. tarnauceanu LA PIATRA NEAMŢ A FOST DAT ÎN FOLOSINŢĂ UN HOTEL PENTRU PRODUCĂTORII CARE ADUC MĂR­FURI ÎN PIAŢA ORAŞULUI In municipiul Piatra Neamţ­­ a fost dat în folosinţă un nou hotel destinat găzduirii producătorilor din alte localităţi veniţi să-şi vîn­­dă produsele agro-alimentare in piaţa oraşului. Situat chiar în incinta pieţei, ho­telul (cu parter şi 3 etaje) dispune de 144 de locuri, repartizate în ca­mere cu câte 4 paturi. Fiecare ca­meră are instalaţie pentru apă rece şi caldă, încălzire centrală şi mo­bilier modern. La capătul fiecărui etaj sunt instalate grupuri sanita­re. Pentru ca producătorii cazaţi în hotel să-şi poată depozita măr­furile, pînă în primăvară în veci­nătatea­­ hotelului vor fi construite spaţii speciale de depozitare. Taxa de loc (un pat), pentru 24 de ore, a fost fixată la 10 lei.’ M. GHIOLDUȘ SATUL SOCIALIST Afluența de cumpărători dovedeşte Ilfov) găsesc în magazinele lor mărfurile că sătenii din Mănăstirea (judeţul de care au nevoie. Joi 4 ianuarie Nr. 1137 V­A BILANŢ RODNIC, HOTARIRE FERMĂ DE A MUNCI ŞI MAI BINE ÎN 1973 (Urmare din pag. 1) nut să sărbătorească tot împreu­nă tradiţionala noapte a revelio­nului. Şi-au avut ce sărbători : un beneficiu net de peste 2 mi­lioane lei, livrarea peste plan a 2 000 tone de cereale la fondul centralizat al statului, a 365 tone de struguri, precum şi a unor mari cantităţi de produse anima­liere. La mesele împodobite cu ghir­lande de brad am recunoscut pe mecanizatorul Ion Mihai, care în vara trecută a recoltat pe o combină Gloria peste 900 tone de grîu şi de orz. împreună au întâmpinat noul an şi lucrătorii I.A.S. Izvoru. I-am găsit în jurul meselor pe oamenii care în toamna trecută au înfruntat timp de 3 zile şi 3 nopţi puhoaiele de apă dezlănţui­te ale rîului Teleorman ce ame­ninţa să distrugă una din cele mai mari ferme zootehnice ale acestei unităţi, pe oamenii care au strins şi livrat statului peste plan 2 2000 tone produse agrico­le, care au realizat un beneficiu suplimentar de 2 500 000 lei. La Merişani, peste 70 de spe­cialişti din cadrul Direcţiei gene­rale a agriculturii judeţene îm­preună cu familiile lor au petre­cut noaptea revelionului în fru­moasa Casă a Agronomului. „Am trecut pragul noului an — ne de­clara ing. Emil Teodorescu, di­rectorul general al Direcţiei agri­cole judeţene Argeş — cu hotă­­rîrea fermă de a ne spori efor­turile în muncă pentru creşterea producţiei agricole şi animaliere. Suntem hotărîţi să depăşim nive­lul recoltelor obţinute în anul trecut pentru a realiza cea mai mare producţie de griu, şi de po­rumb din istoria acestui judeţ. Vrem de asemenea ca in anul ’73, pe care am hotărit să-l nu­mim „anul zootehniei*, să reali­zăm cele mai mari producţii ani­maliere, astfel incit, toate ferme­le din judeţ să devină rentabile". Roade bogate pe măsura hărniciei Locuitorii Hărmanului, frumoa­sa aşezare din Ţara Birsei, şi-au petrecut şi în acest, an noaptea de revelion în cîntec, joc şi voie bună, cu purcel şi curcan fript pe masă, cu nelipsitele sărmălu­ţe, udate din belşug cu licoarea lui Bachus. Rodnicia pămîntului a fost şi în anul ce s-a încheiat pe măsura hărniciei cooperato­rilor. Au obţinut 3 800 kg de grîu, aproape 20 000 kg de cartofi, 32 000 kg de sfeclă de zahăr la hectar, sectorul zootehnic a a­­juns la 1 400 de bovine, 900 porci, 1 000 oi, ceea ce a dus la spori­rea continuă a averii obşteşti ca­re se ridică în prezent la peste 15 milioane lei. După un străveci obicei, nu­meroşi cooperatori şi mecaniza­tori au petrecut noaptea anului nou pe vecinătăţi, bucurîndu-se împreună de roadele pămîntului. Mulţi dintre locuitorii satului s-au strins în noaptea Anului Nou la căminul cultural unde a avut loc o dublă sărbătoare : re­velionul şi nunta fiului lui Toma Bădescu — sportivul de perfor­manţă Vasile Bădescu. Tradiţionalul „La mulţi ani !“ a fost rostit de clinchetul a sute şi mii de pahare pe noaptea de la cumpăna dintre ani şi în satele judeţului Iaşi. In comunele Moş­­na, Gorban, Sineşti, tinerii au săr­bătorit împreună revelionul la căminul cultural. La Liceul din Rădu­căneni, sat unde cu 25 de ani de urmă era doar un singur învăţător, 50 de cadre didactice au petrecut revelionul împreună. Ne-am oprit şi la Ruginoasa, aşezare pe uliţele căreia şi-a pur­tat paşii primul domnitor al prin­cipatelor române — Alexandru Ioan Cuza. Comuna, în care tră­iesc oameni cunoscuţi în tot ju­deţul pentru hărnicia lor, pare azi un adevărat orăşel agricol. Urbanismul este redat nu numai de dimensiunile impresionante ale comunei, ci şi de străzile de majoritate pietruite, de parcul frumos amenajat şi de piaţa din centrul comunei, de noul sediu al cooperativei agricole, de re­ţeaua mare de magazine, de nu­meroasele locuinţe noi construite, de arhitectura modernă. Cum s-a lăsat înserarea, ca la un semnal dat de o baghetă miraculoasă, încep să se audă urâturile, ropo­tul tobelor, clinchetul clopoţeilor, întîietate s-a dat celor mici care trec din casă în casă. „Şi pe un­de am urat, am urat şi colindat, am găsit şirag de case, frumoase şi luminoase". După cei mici ur­mează la rînd capra, ursul, nun­ta ţărănească. Cortegiul este în­cheiat de urătorii cu omăt la tîmplă. In satul Şendreni, din comuna Victoria, ajungem după miezul nopţii. Poposim ca veritabili ură­tori în mai multe case ale săte­nilor. Ne grăbim, deşi peste tot mesele încărcate cu bunătăţile pămîntului ne îmbie la un mai lung popas. In casa celui mai bă­­trîn om din sat, moş Ion Iftimie, s-au strins cei 8 feciori pe care i-a răspîndit în întreaga ţară. E plină casa de urale şi voie bună, au venit şi nepoţii şi toţi străne­poţii. Poposim şi în satul Luceni. Din casă în casă, după datina străve­che, trece potera lul Jianu. De ani de zile, această trupă este pregătită de Nicolae Hodorogea­­nu. Anul trecut, această trupă a cucerit locul I pe judeţ la decada teatrului folcloric. La datorie La complexul de vinificaţie Şorogari al I.A.S. Copou s-au a­­dunat peste 120 de familii să pe­treacă împreună cu tovarăşii lor de muncă noul an. Printre ei se aflau şi ing. Corneliu Prodan, şe­ful fermei viticole ,2 Stejari, şi Nicolae Ciconi, şeful fermei Ci­­ric. Pe tehnicianul Petre Bagda­­sar, de la ferma­­ Moara de Vînt, îl prindem între două dansuri. „Aş dori ca anul 1973 să mai a­­dauge încă un fecior pe lingă cei doi pe care i-am lăsat în această noapte acasă cu bunicul". Pentru unii, această clipă a so­sit în prima oră a anului. In secţia de naşteri a spitalului din Podul Iloaiei, de serviciu de a­­ceastă noapte a fost sora Tincuţa Apăvăloaiei care ne-a prezentat pe cel mai tînăr cetăţean al co­munei, în vîrstă de... două minu­te şi jumătate. Se numeşte Vale­­riu Rotaru şi are 3.600 kg. Pentru medicul Ludmila Hirţu, directoarea spitalului, acesta es­te al cincilea revelion consecutiv pe care îl face la servici. Urgen­ţele îi solicită prezenţa. „Asta-i meseria noastră". „Sunt greu bătrinii de urnit, dar de-i urneşti... Şi pe meleagurile buzoiene, în noaptea de revelion, sătenii şi-au sărbătorit împreună bucuriile a­­nului care a trecut, cu gîndul la izbînzile anului viitor. S-au cioc­nit pahare cu vin, s-au ascultat cu emoţie urările Pluguşorului, rostite de către cei tineri. Apoi s-a încins jocul : „Bunul bătrî­­nesc" şi „Sirba de la Penteleu“ — cele mai vechi şi mai frumoa­se dansuri locale. La Păltiniş, alături de octogenarul Iacob Ion, cel mai bătrîn component al formaţiei artistice, de atîtea ori laureată a concursurilor de a­­matori pe ţară, s-au prins în ho­ră Ion Pintea, dansatorul de 70 de ani, dar şi tinerele Doina An­ton, Maria Ciompec şi mulţi al­ţii. In noaptea Anului Nou, mai mult ca oricînd, dansurile tradi­ţionale semnifică aici predarea ştafetei de la o generaţie la alta. S-a prins în joc şi Ştefan Avra­­mescu, Primarul comunei, care nu e numai întîiul gospodar, ci şi printre cei mai buni dansatori, purtători ai faimei artistice a co­munei. ...In sala căminului cultural pătrund elevii şcolii generale, cei mai tineri fii ai satului, îmbră­caţi la frumoase costume popu­lare, bogat ornamentate. Fruntaşilor, din rndul cărora se remarcă brigadierul Gheorghe Leonte şi cooperatorii Gheorghe Micleru, Gheorghe Ioana, Iuliana Cotici şi mulţi alţii, oamenilor harnici, care au făcut ca în cel de-al XXV-lea an al Republicii producţia planificată de griu şi porumb să fie depăşită aici, în comuna Gura Teghii, pe fiecare hectar, cu 600 pînă la 1 000 kg, fiii şi nepoţii lor le fac noi urări de viaţă îmbelşugată. Şi ca ele să se împlinească, se trage simbolica brazdă, a doua zi în zori. Oamenii au cântat şi s-au ve­selit pînă în zori, uniţi , aşa cum o fac, cînd luptă zi de zi, cot la cot, pentru înălţarea comu­nei lor dragi. In 1969, cetăţenii din Gura Teghii erau crunt lo­viţi de inundaţii. Aceasta a fost Proba de foc a tăriei lor morale, a omeniei lor. Nu s-au lăsat frînţi. Durerea nu i-a descurajat. Au luat totul de la capăt. Şi-au reclădit casele, aducînd de ele bucuria şi belşugul muncii. Acum în noaptea Anului Nou, petrece­rea a fost mai frumoasă ca ori­cînd pentru că se simţeau într-o singură şi mare familie, pe care n-o pot desmembra stihiile natu­rii, o familie pentru care gîndu­­rile rostite la cumpăna celor doi ani vor deveni realitate, spre binele tuturor şi al fiecăruia. I. FAUR I. ŞEITAN G. VINŢI I. SACHELARIE D. ZAMFIRESCU M. ŞTEFANESCU // Pe drumul împlinirilor (Urmare din pag. 1) plătesc mai mult, dar vor să aibă interioare moderne, ca la oraş". Tot de la Petre Olaru, aflăm că pentru modernizarea satului, local­nicii au construit prin muncă patri­otică peste 2 250 metri pătraţi de trotuare, iar la primăvară vor ame­naja un stadion. In acest scop vor asfalta încă un kilometru de şosea, fiindcă nu peste mult timp intenţi­onează să creeze o linie de autobu­ze locală. „Există condiţii reale pentru realizarea acestui proiect, adaugă primarul, după cum şi ne­cesitaţi la fel de reale. Ca să mear­gă la cimp, sau chiar la magazin, cooperatorii străbat uneori mulţi kilometri. De ce să nu economiseas­că timp şi efort, cînd poziţia co­munei e potrivită circulaţiei au­tobuzelor ? “ Am notat pentru citi­torii noştri şi cuvintele învăţătoa­rei Florica Nedriţă, martoră la atî­tea transformări petrecute în Stilpu in ultimul sfert de veac. Şi prin străduinţa-i pilduitoare, mulţi fii ai satului astăzi sunt ingineri, profe­sori, arhitecţi etc. Din cele spuse, nu e greu de descris pasiunea cu care învăţătoa­rea a adus atitor generaţii scinteia începuturilor. In copiii mei, căci aşa le zic micilor elevi, îi văd me­reu pe tinerii de miine, mindria satului. Cînd vreunul rezolvă foar­te bine o problemă, îmi vine să-i spun „tovarăşe inginerIn urmă cu treizeci de ani, ştiam însă că peste graniţa comunei mare mi­nune de-ar fi trecut vreunul. *Anii Republicii m-au învăţat că omul trebuie preţuit de mic, trebuie crescut frumos şi învăţat omenia. VINERI 5 IANUARIE 9.00 Deschiderea emisiunii. Telex. 9.05 Satul contemporan. 9.25 Muzică populară. 10.00 Curs de limba ger­mană. Lecţia a 35-a. 10.30 Cronica literară (reluare). 10.40 Muzică de pretutindeni. 11.20 Publicitate. 11.30 Pagini de umor (reluare). 11.55 Tele­­glob (reluare). 12.10 Cărţi şi idei (re­luare). 12.45 Refrene fără vîrstă. 13.00 Telejurnal. 13.10 Publicitate. 13.15 Matineu de vacanţă. Poznaşii din Baremburg, producţie a studiou­rilor din R.D.G. 16.00—17.00 Tele­­şcoală. 17.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Curs de limba en­gleză. Lecţia a 35-a (reluare). 18.00 Cunoaşteţi legile ? 18.15 Tragerea Loto. 18.25 Şcoala campionilor. Emi­siune de iniţiere sportiva pentru copii. 18.50 Teleconferinţa de presă. 19.20­­ 001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Oameni şi fapte. 20.10 Film ar­tistic : Prietenele, producţie a stu­diourilor cinematografice ceho­slovace. 21.35 Universitatea TV. 22.00 Gala maeştrilor. Lucia Stănescu. 22.30 24 de ore. SIMBATA 6 IANUARIE 9.00 Deschiderea emisiunii. Telex. 9.05 Interpretul săptămînii (reluare). Florica Ungur. 9.20 A fost odată ca niciodată... 9.50 De vorbă cu gospo­dinele. 10.05 Universitatea TV (re­luare). 10.45 Armonii intime, Lieduri de Gh. Dima şi Nicolae Berteanu. 11.15 Program de circ (reluare). 11.40 Teleconferinţa de presă 12.10 Rîul... ramul — emisiune de versuri (re­luare). 12.25 Recital de balet — Cris­­tina Hamei (reluare). 12.50 Muzică populară. 13.00 Telejurnal. 13.10 Pu­blicitate. 13.30 Matineu de vacanţă . Omul amfibie, producţie a studiou­rilor sovietice. 16.30 Emisiune în lim­ba germană. 18.15 Ritm, tinereţe, dans. 19.00 Drumuri în istorie. Te­zaurele geto-dacice. 19.20­­ 001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 — 52 de iniţiative în 52 de săptămîni. 20.15 Teleenciclopedia. 21.00 Film serial : Mannix. 21.50 Recital extraordinar : Nicolae Herlea. De la operă la can­ţonetă şi muzică uşoară. 22.40 Tele­jurnal. 22.55 Săptămâna sportivă. 23.10 Romanţe şi cintece de petrecere cu Irina Loghin, Mariana Bădoiu, Sofica Vicoveanca, Fraţii Petruş, Gică Petrescu. 1 RADIO Vineri 5 ianuarie PROGRAMUL I . 6.00 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. 8.00 Su­marul presei. 9.30 Memoria pămîn­tului românesc. 9.50 Pagini orches­trale din operetele lui Kawan. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Folclor muzi­cal bănăţean. 10.30 Harta ţării la scara viitorului (emisiune pentru ti­nerii ascultători). 10.45 Cîntă Shei­la. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Din muzica popoarelor. 11.15 Litera şi spiritul legii. 11.30 Fata din Carpaţi — piese corale de Ioan Chirescu. 12.00 Discul zilei : Luigi Ionescu. 12.15 Recital Hilde Gueden. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și in­terpretul preferat. 13.00 Radiojurnal 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Concert de prinz. 14.40 Ritmuri de fanfară. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Radioancheta economică. 15.20 Mu­zică de estradă. 16.00 Radiojurnal Buletin meteo-rutier. 16.15 Bădişor, înalt ca bradul — cintece populare. 16.30 Ştiinţa la zi. 16.35 Corul Filar­monicii din Tg. Mureş. 16.50 Publi­citate radio. 17.00 Pentru patrie. 17.30 Melodii populare executate la nai de Constantin Dobre. 17.40 Ra­­diocabinet de informare şi documen­tare. 18.00 Orele serii. 20.00 Zece melodii preferate. 20.50 Din reperto­riul interpretei Aurelia Fătu-Răduțu. 21.00 Revista șlagărelor. 21.30 Bijute­rii muzicale. 22.00 Radiojurnal. Bule­tin meteorologic. Sport. 22.30 Con­cert de seară. 24.00 Buletin de știri. 0.03 16.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II : 6.00—8.05 Pro­gram muzical de dimineaţă. 6.05 Buletin de ştiri. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 8.05 Tot inainte (emisiune pentru pio­nieri). 9.10 Lecturi la cererea ascul­tătorilor. 9.30 Buletin de ştiri. 9.35 Orchestra de muzică populară „Doina Moldovei" din Iaşi. 10.00 Ma­tineu teatral. Intîlnire la Senlis, de Jean Anouilh. 11.21 Mici piese ins­trumentale. 11.30 Muzică uşoară de Camelia Dăscălescu şi Robert Fla­vian. 11.55 Ştiinţa la zi. 12.00 Buletin de ştiri. 12.03 Avanpremieră cotidia­nă. 12.15 Literatura ţărilor socialiste. 12.35 Recital de harpă Nicanor Zaba­­leta. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Pagini din opereta „Studentul cerşetor" de Millöcker. 13.30 Solişti de muzică populară ! Ioana Cristea, Puşa Poe­­naru şi Ionel Banu. 14.00 Buletin de ştiri. 14.05 Varietăţi muzicale. 14.30 Odă limbii române. 14.50 Melodii lan­sate de Ina Martell, Nicolae Niţescu, Raffaela Carra şi Jean Păunescu. 15.30 Radioşcoală. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Arii ce­lebre din opere. 16.55 Sfatul medi­cului. 17.00 Buletin de ştiri. 17.05 Al­bum de muzică populară. 17.20 Emi­siune literară. 17.40 Noutăţi din fo­noteca noastră — muzică uşoară. 18.00 Publicitate radio. 19.00 Buleti de ştiri. 19.05 Melodii de estradă 19.30 Mărturii contemporane. 19. Noapte bună, copii ! 20.00 Seară operă. 22.15 Recital Jean Fra Michel. 22.30 Versuri şi proză publicaţiile noastre 23:00 Bulet ştiri.

Next