Satul Socialist, februarie 1973 (Anul 5, nr. 1161-1184)

1973-02-01 / nr. 1161

CHEMARE LA ÎNTRECERE CĂTRE TOATE CONSILIILE POPULARE COMUNALE Gospodarii din Stoicăneşti, jude­ţul Olt , unde există una din cele mai vechi cooperative agricole din ţară, distinsă pentru a 4-a oară cu Ordinul Muncii clasa I , reuniţi marţi în sesiune­a consiliului popu­lar comunal, au hotărît să cheme la întrecere socialistă toate consi­liile populare, pe toţi cetăţenii din comunele şi satele patriei, pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor economice, edilitare şi social-cultu­­rale pe anul 1973. într-o atmosferă de­ puternic en­tuziasm, participanţii au adresat o telegramă Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune : Telegrama adresată C.C. al P.C.R tovarăşului Nicolae Ceauşescu . Deputaţii Consiliului popular al comunei Stoicăneşti, judeţul Olt, întruniţi în sesiune pentru dezbaterea pla­nului de dezvoltare economico-socială şi a bugetului pe anul 1973, vă adresează, mult iubite şi stimate tovarăşe Ceauşescu, în numele tuturor locuitorilor de aici, cele mai calde simţăminte de dragoste, devota­ment şi neţărmurită preţuire pentru tot ceea ce faceţi în fruntea partidului şi statului, în numele celor mai scumpe idealuri ale poporului de înflorire continuă a patriei, de dezvoltare a tuturor localităţilor ţării, în cadrul măreţului program de făurire a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate. Noi, stoicăneştenii, n-am uitat şi nu vom uita niciodată ce ne-aţi spus la înfiinţarea C.A.P., în 1949, cînd am avut fericita ocazie ca la acest important eveniment din viaţa satului să fiţi în mijlocul nostru, să ne arătaţi calea ce trebuie s-o urmăm împreună cu întreaga ţărănime a ţării. Cuvintele rostite atunci în faţa obştii satului, îndrumările şi indicaţiile date ulte­rior cu prilejul altor vizite, rezultatele obţinute ne dau obligaţia cetăţenească ca celui care este — aşa cum se spune la noi — naşul celor peste 5 100 locuitori ai comunei să-i aducem calda noastră mulţumire por­nită din piepturile tuturor stoicăneştenilor, de la mic la mare, profunda recunoştinţă şi dragoste fierbinte ce i-o acordăm. Cum vă putem mulţumi dumneavoastră, care în tot ceea ce aţi făcut pentru noi aţi pus ceva din toată fiinţa, decit prin a vă raporta, iubite conducător, că noi, cei din Cîmpia Boianului, a griului şi a dro­piilor, ne-am ţinut de cuvînt şi am sporit an de an averea C.A.P. şi o dată cu ea au crescut comuna şi oamenii. Analizînd cu grijă şi înaltă răspundere, ne-am pro­pus ca, printr-o muncă susţinută, plină de entuziasm, să lucrăm în acest an şi mai bine pămîntul şi să ob­ţinem o depăşire de 750 kg la hectarul de griu faţă de 4 000 kg producţie planificată, un spor de 600 kg la hectarul de porumb faţă de 4 800 kg, o creştere de 6 500 kg la hectarul de sfeclă de zahăr faţă de 35 000 kg planificat, precum şi o depăşire a producţiei medii la lapte cu 250 litri faţă de 3 000 litri planificat. Pu­tem astfel să livrăm statului peste plan 700 tone ce­reale, 1 300 tone sfeclă de zahăr, 1200 hl de lapte şi 150 tone carne, la care se adaugă importante cantităţi de produse animaliere contractate şi livrate statului peste plan de locuitorii comunei, însufleţiţi de sarcinile mobilizatoare pe care Con­ferinţa Naţională şi Plenara C.C. al P.C.R. din noiem­brie 1972 le pun în faţa agriculturii, a satului în gene­ral, am hotărît, într-o atmosferă de puternic ataşa­ment faţă de partid, faţă de dumneavoastră, tovarăşe secretar general, să lansăm o chemare la întrecere către toate consiliile populare, către toţi locuitorii co­munelor şi satelor patriei noastre. Ştiind că şi alte cooperative agricole şi comune din Banat, Transilvania, Dobrogea, din întreaga ţară au obţinut rezultate bune şi foarte bune şi că tot mai multe unităţi se angajează în marea întrecere a recol­telor bogate, a dezvoltării multilaterale a localităţilor rurale, ştiind că în această patriotică întrecere cîştigă omul, cooperativa de producţie, comuna, ţara, vă asi­gurăm, iubite tovarăşe Ceauşescu, să nu precupeţim nici un efort, să răspundem cu fapte, aşa cum dum­neavoastră ne-aţi învăţat, marii cinste ce o avem de a lansa această chemare, să muncim cu pasiune, abne­gaţie şi totală dăruire pentru a înfăptui în mod exem­plar obiectivele ce ne-am propus, fiind convinşi că astfel ne aducem contribuţia la ridicarea ţării noastre pe cele mai înalte culmi de prosperitate și civilizație. Textul CHEMĂRII adresate de către sesiunea Consiliului popular al comunei Stoicănești-Olt In pag. a 3-a Măsuri energice pentru evitarea efectelor înză­pezită, gerului, îngheţului • Şi acolo unde stratul de zăpadă măsoară 25 de cm, activitatea decurge nestînjenit • Deblochează gheaţa de pe cursurile de apă • în ferme, sere, răsadniţe etc., temperatură con­stantă • Strînsă în jurul pomilor, zăpada poate contribui la creşterea producţiei de fructe Iarna şi­ a intrat în drepturi. Prognozele pentru februarie ves­tesc perioade de zăpadă şi ger care vor alterna cu dezgheţuri. Pe alocuri se vor înregistra intensifi­cări ale vîntului, ceea ce, intr-un termen mai direct, înseamnă vis­­colire. Lucrătorii ogoarelor, toţi locui­torii satului trebuie să fie pregă­tiţi pentru a face faţă situaţiilor care s-au ivit, celor care ar putea să apară. In unele zone — Birlad, Tecuci, Galaţi, Urziceni, Videle, Alexandria, Turnu Măgurele, Giurgiu, Bechet, Caracal, Craiova, Drăgăşani, Joseni etc. — stratul de zăpadă măsoară între 15 şi 25 cm, pe alocuri continuînd să ningă. Cu intermitenţe ninge şi în alte zone ale ţării. Aceasta pune pe prim plan operaţiile de evitare a înzăpezirilor şi de menţinere în stare de funcţiune a şoselelor pu­blice, a căilor de acces spre locu­rile de producţie şi instituţiile so­­cial-culturale. Din informaţiile sosite la redac­ţie reiese că cetăţenii răspund în număr mare solicitării comanda­mentelor judeţene de dezăpezire, în Ialomiţa, Teleorman, Olt, Dolj, Vîlcea, judeţe în care stratul de zăpadă trece în unele comune de 20 cm, circulaţia a fost restabilită pe toate drumurile ,iar spre sec­toarele zootehnice, spre locurile unde a început semănatul în sere şi Mijloc de ianuarie la coope­rativa agricolă din Avrig, ju­deţul Sibiu. Eram de faţă cînd, venit de la zootehnie, preşedintele unităţii, ingine­rul Ilie Tărăşan, a întrebat-o pe contabila şefă Valentina Constantinescu. — Gata bilanţul ? — E gata de acum o oră, tovarăşe preşedinte. Cu 3,1 milioane lei s-a depăşit pro­ducţia globală, iar venituri­­le băneşti cu 1,4 milioane.­Două cifre, doi indicatori principali care confirmau a­­firmaţia făcută la judeţ că „Avrigul vine tare din urmă". — Ce suport are această ex­presie ? îl întreb pe preşedin­te. — înseamnă depăşirea si­tuaţiei precare în care se gă­sea unitatea in 1970, cînd am venit aici. — Precar, ăsta-i termenul, intervine contabila şefă. Vreo şase-şapte milioane de lei da­torii, producţii mici, mortali­tăţi mari la ovine şi bovine, doar 10-12 lei valoarea unei zile-muncă, participare scă­zută la lucru... Ne invirteam într-un cerc din care părea să nu existe ie­şire — ne spune preşedintele Tărăşan. „Daţi-ne, că vom lu­ Si n-au f» trecut decât doi ani.•• însemnări privind dezvoltarea cooperativei agricole din Avrig, judeţul Sibiu era“, spuneau oamenii; „lu­craţi, că după aceea vă dăm“, zicea consiliul de conducere. Cu ce-am început ? Ştiam un lucru. Că locuitorii Aprigu­lui sunt oameni harnici. Dar trebuia să le inspirăm încre­dere în noi şi-n ei. Şi pentru aceasta ne-am propus să obţi­nem cit mai mult, cu ceea ce avem. — Adevărul acesta este cu­noscut... Cum poate fi aplicat ? — Noi, înainte de toate, am aşezat planul de producţie pe baze reale. De la plan real pi­na la­ organizarea riguroasă a producţiei şi a muncii — un pas, dar nu uşor. Discuţiile cu membrii cooperatori şi stu­diul atent al pămîntului ne-au ajutat să găsim varianta op­timă de amplasare a culturi­lor pe mozaicul de terenuri de­ care dispunem. Am amplasat ovăzul, inul şi secara pe pri­ma terasă, griul, cartofii, sfe­cla furajeră şi trifoiul pe-a doua, iar porumbul în zona de luncă. Cînd am venit aici, amplasarea culturilor se făcea neraţional. .....Cu ce avem, să producem FILON TODEROIU (Continuare în pag. a 3-a) JVWx (Continuare In pag. a 2 a) SATUL SOCIALIST I Cotidian ed­­tat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie ANUL V Nr. 1161 JOI 1 FEBRUARIE 1973 4 pagini — 30 de bani | Şedinţa Comitetului Executiv al CC al P.C.R. în ziua de 30 ianuarie 1973 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al Comitetu­lui Central al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. în cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o informare în legătură cu vizitele efectuate de preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia în Pakistan şi Iran, la începutul lunii ianuarie a.c. Comitetul Executiv a luat cunoştinţă cu viu interes despre rezultatele foarte bune ale vizitelor şi despre posibilităţile însem­nate de dezvoltare a colaborării bilaterale dintre România şi Pakistan, precum şi din­tre România şi Iran. Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere activităţii desfăşurate de preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a aprobat în unanimi­tate rezultatele vizitelor şi a stabilit ca mi­nisterele şi organizaţiile economice să ia toate măsurile pentru transpunerea în via­ţă a înţelegerilor stabilite cu ocazia vizitei, în legătură cu evoluţia situaţiei din sud­­estul Asiei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. salută cu deosebită satisfacţie în­cheierea acordului de încetare a războiului şi restabilire a păcii în Vietnam. întreaga evoluţie a evenimentelor din Vietnam de­monstrează că un popor hotărît să-şi apere dreptul la viaţă liberă, independentă şi demnă, să-şi făurească destinele potrivit voinţei sale nu poate fi înfrînt de nici o forţă din lume. Prin lupta sa, poporul viet­namez, care s-a bucurat de un mare sprijin din partea poporului român, din partea tu­turor ţărilor socialiste şi a forţelor iubitoare de pace de pretutindeni, şi-a cucerit respec­tul şi simpatia tuturor naţiunilor lumii. Acordul încheiat demonstrează o dată mai mult că în zilele noastre singura cale de soluţionare a problemelor litigioase este calea tratativelor. Comitetul Executiv îşi exprimă speranţa că acordul realizat va crea condiţii pentru instaurarea unei păci trainice, pentru ca poporul vietnamez, celelalte popoare din Indochina să-şi poată consacra forţele dez­voltării lor economice şi sociale, să-şi poată soluţiona problemele corespunzător voinţei şi hotărîrii lor, fără nici un amestec din afară. Reafirmînd solidaritatea Partidului Co­munist Român cu aspiraţiile naţionale ale poporului vietnamez, cu lupta sa, Comite­tul Executiv exprimă convingerea fermă că între Partidul Comunist Român şi Par­tidul celor ce Muncesc din Vietnam, între Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam se vor dezvolta conti­nuu relaţii de prietenie şi solidaritate fră­ţească, în interesul celor două popoare, al unităţii ţărilor socialiste şi al mişcării co­muniste şi muncitoreşti internaţionale. Comitetul Executiv exprimă, de aseme­nea, convingerea că între poporul român şi toate popoarele din Indochina se va dez­volta o largă colaborare, considerînd că pe această cale România va putea contribui la lichidarea mai rapidă a urmărilor războiu­lui, la dezvoltarea acestor ţări, la întărirea prieteniei între poporul român şi popoarele din această zonă. Comitetul Executiv a dezbătut proiectul de lege privind protecţia mediului încon­jurător şi a stabilit ca, pe baza observaţii­lor făcute în cadrul şedinţei, proiectul să fie definitivat şi apoi supus dezbaterii pu­blice în vederea înaintării spre adoptare Marii Adunări Naţionale. Comitetul Executiv a discutat şi aprobat unele propuneri de modificare şi comple­tare a unor prevederi ale legislaţiei penale. Principalele măsuri adoptate prevăd ca sancţionarea unor fapte mărunte, care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, să fie în viitor sancţionate ca abateri cu caracter administrativ ; să se in­troducă în legislaţia penală munca corec­­ţională fără privare de libertate ; să se in­troducă unele simplificări în activitatea judiciară pentru a mări operativitatea şi a înlătura unele paralelisme ; de asemenea, au fost sporite atribuţiile comisiilor de ju­decată. Măsurile aprobate de Comitetul Executiv vor fi înaintate Consiliului de Stat spre legiferare. Comitetul Executiv a rezolvat, de aseme­nea, unele probleme ale activităţii curente. Lecție practică în laborato­rul cooperativei agricole din Frăsinet, județul Ilfov. Marţi, la Consiliul de Stat TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a înmînat ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I conferit ziarului „România libera" cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la apariţia primului număr Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a înmînat marţi, în cadrul unei solemnităţi, care a avut loc la Consiliul de Stat, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România*1 clasa I, conferit ziarului „România liberă** pentru contribuţia deosebită adusă la înfăptuirea politicii partidului şi sta­tului, de construire a socialismului în patria noastră şi pentru activita­tea de educaţie socialistă a maselor de oameni ai muncii, cu prilejul ani­versării a 30 de ani de la apariţia primului număr al ziarului. La solemnitate au participat tova­răşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Cornel Burtică, Miron Constanti­nescu, Mihai Gere, Constantin Sta­­tescu, secretarul Consiliului de Stat, Teodor Marinescu, şeful secţiei de presă a C.C. al P.C.R., Nestor Ignat, preşedintele Uniunii Ziariştilor, pre­cum şi reprezentanţi ai conducerilor ziarelor centrale, Radioteleviziunii şi Agenţiei române de presă „Ager­­pres“, vechi colaboratori ai ziarului. După înmînarea înaltei distincţii, mulţumind pentru deosebita preţuire pe care conducerea partidului şi sta­tului o acordă activităţii ziarului, tovarăşul Octavian Paler, redactor­­şef al „României libere**, a spus : In memoria noastră, a redactori­lor ziarului, va rămîne pentru tot­deauna acest moment sărbătoresc. După cum, evocind cele trei decenii de existenţă a ziarului, ne-a emo­ţionat gîndul că „România liberă** şi-a început drumul în istoria pre­sei româneşti, purtind din neagră ilegalitate cuvîntul partidului către cititori, la două zile după ce un băr­bat neinfricat, un mare patriot şi strălucit militant revoluţionar, dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, împlinea 25 de ani în­­tr-una din închisorile unde teroa­rea fascistă întemniţase, împreună cu luptătorii comunişti şi umbra lui Bălcescu şi cea a lui Tudor Vladi­­mirescu, a lui Horia, durerile secu­lare şi visurile cele mai sfinte de libertate şi dreptate ale neamului nostru. Înţelegem că onoarea ce ni se face implică pentru noi o superioară res­ponsabilitate. Ne vom strădui din toate puterile, cu toată pasiunea şi priceperea noastră, să fim demni de această cinste, de încrederea ce ne-o acordaţi. Vom căuta să înlăturăm din munca noastră tot ce mai e vetust, rutinier, viciat de formalism, pentru ca scrisul nostru să răspundă exigen­ţelor actuale ale partidului, ale citito­rilor, la înalta temperatură spiritua­lă a ideilor prin care dumneavoas­tră, tovarăşe Ceauşescu, aţi luminat drumul spre triumful a tot ce este nou şi slujeşte progresul naţiunii noastre socialiste. Ştim bine că în ar­ticolele noastre mai există încă des­tul steril şi că minunata dumnea­voastră chemare de a se grăbi pro­cesul dezvoltării ţării prin eforturi de gindire ni se adresează şi nouă. Vom sluji cu toată abnegaţia cauza partidului, a cărui luptă a făcut ca numele simbolic al ziarului „Româ­nia liberă" — înscris ca o speranţă şi ca un mesaj de luptă pe frontispi­ciul unei publicaţii ilegale acum trei decenii — să fie adevărul ţării de azi. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a felicitat călduros colectivul redac­ţiei ziarului „România liberă". Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cei­lalţi conducători de partid şi de stat s-au întreţinut apoi într-o atmosferă caldă, tovărăşească, cu cei prezenţi. Cuvîntul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Aş dori ca, în numele Comitetu­lui Central, al Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri, al meu personal, să adresez calde felicitări întregului colectiv al „României libere" cu prilejul sărbătoririi a 30 de ani de la apariţia primului său număr şi al decernării înaltei dis­tincţii a Republicii Socialiste România. De asemenea, aş dori să adresez felicitări lucrătorilor de la „România liberă" care vor fi de­coraţi cu diferite ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. Acordarea ordinului „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I constituie o apreciere a conducerii de partid şi de stat pentru contribuţia pe care ziarul „România liberă", cei ce l-au re­dactat şi tipărit au adus-o la cauza eliberării patriei noastre, la dez­voltarea democratică şi, apoi, la dezvoltarea socialistă a României. Intr-adevăr, „România liberă" a apărut în condiţii grele. Edi­tarea ei a avut menirea să unească eforturile tuturor forţelor demo­cratice, patriotice din ţară, sub conducerea partidului comunist, pentru răsturnarea dictaturii fas­ciste, scoaterea României din război şi alăturarea ei la coaliţia antifascistă. Astfel, alături de „Scînteia", în anii ilegalităţii, „România liberă" a adus o contri­buţie de preţ la activitatea parti­dului şi a forţelor democrate. Desigur, nu este momentul a­­cum să vorbim de întregul drum, de 30 de ani, al „României libere". Ea are merite în toate etapele dez­voltării României. Astăzi, prin răs­­pindirea cuvintului partidului, al Frontului Unității Socialiste, al guvernului, „România liberă" con­tribuie la unirea eforturilor între­gului nostru popor pentru trans­punerea în viaţă cu succes a po­liticii interne şi externe a parti­dului nostru. Dăm o apreciere deosebită acti­vităţii „României libere". Desigur că întotdeauna, şi nu toate dome­niile, mai este loc de mai bine ; nu doresc însă acum să vorbesc despre aceasta. Am reţinut din ceea ce aţi spus aici că în atenţia conducerii ziarului stă îmbunătă­ţirea continuă a activităţii, tratării mai exigente a diferitelor proble­me care se pun în actuala etapă a făuririi societăţii socialiste m­ul­­tilateral dezvoltate, inclusiv în ce priveşte afirmarea în viaţa socie­tăţii noastre a principiilor eticii şi echităţii socialiste. Presa are, intr-adevăr, un rol deosebit de important. Sîntem con­vinşi că, împreună cu întreaga presă, „România liberă" va face ca paginile ei să fie citite, să fie bine înţelese de cititori, contri­buind în acest fel la realizarea marilor schimbări revoluţionare din societatea noastră. Cu aceste gînduri, doresc să urez întregului colectiv, tuturor celor care lucrează şi contribuie la apa­riţia „României libere", succese tot mai mari în realizarea sarci­nilor de onoare şi de cinste ce le revin. Multă sănătate și fericire. (Aplauze).

Next