Satul Socialist, februarie 1973 (Anul 5, nr. 1161-1184)

1973-02-01 / nr. 1161

PAGINA 2 ­s Mărturisesc că preţuiesc toa- t te meseriile, dar am o mare­­ slăbiciune pentru constructori. t Poate şi pentru faptul că ci-­­ neva din neamul meu a fost­­ constructor vestit.­­ Încă din copilărie îmi ploi­ , cea să urc pe acoperişuri, să­­ mă ştiu printre meşteri, să le­­ dau cărămizi... Pe atunci, insă. , se construia foarte puţin, i Casele noi le numărai pe de- ^ l gete, iar ridicarea unui local i / de şcoală, cu o clasă sau două, « j era un adevărat eveniment în 1 J viaţa unei aşezări rurale. 1 ț Dar anii au trecut, sunt acum ^ i anii noştri. In numai două de­ i 7 cenii şi jumătate s-a construit | \ în comuna Boteni mai mult \ i decit in toată existența sa de 1 , aproape cinci veacuri. Locali- / 1 tatea noastră este un adevărat \ desfășoară într-un ritm ne- 1 maiîntîlnit. In fiecare an se­­ construiesc sau se renovează i circa 50-60 de case, aproape i în fiecare an se ridică cel pu- ’­ţin un edificiu social. \ Cine se mai mulţumeşte i n 91 /~t r-n o/S / \ să-şi construiască astăzi o casă Văd Boteniul de mîine­ ­ doar cu două camere ? Buge­­l­­ul şi gustul au crescut mult. ? Condiţiile de viaţă sunt altele. \ Munca omului e altfel răsplă- \ ţ­­ită. Astăzi este o adevărată | i întrecere intre cetăţeni, care J J de care să-şi zidească ceva t \ mai frumos, mai trainic. „Foa- J l mea de cărămidă“ este mare. ) ’ Meşterii satului abia mai pri- i * didesc cu lucrul. * Stau de vorbă, undeva pe un­­ ț acoperiş înalt, cu cîţiva din- \ i tre cei mai renumiţi meşteri 1 ' constructori din Boteni: Con-­­­­­stantin Micu — şef de echipă, \ i Ion Rădescu, fraţii Ion şi i \ Gheorghe Diţă, Nicolae Hepe- J 1 neţ, Petre Ghinea, Ion Pru-­­ ( noiu, Ion Preda ş.a. Prin mii- i , nile lor „a trecut" aproape tot ' i ce s-a construit în comună în i \ ultimul timp. \ \ Chiar și numai din mărtu- i i riile acestora ai putea scrie o | i istorie a satului. Ion Rădescu \ \ a promis că va încerca o statis- i­­ tică a caselor ridicate de echi-­­ / pa sa, „pentru că le-a cam ţ ţ uitat numărul..." Sunt risipite | i pretutindeni, în toate cele pa- / 1 tru sate ale comunei, dar cele­­­i mai multe se află în vatra sa-­i ţ lului de centru. Şi tot din gu­i­ra oricărui meşter local mai­­ y poţi afla (dacă n-ai cunoscut ţ \ încă satul) că în anii Republi- \ i cii s-au înălţat două localuri l y de şcoală (cu 17 săli de clasă) 1 ) un modern magazin în satul­­ i Boteni, alte două magazine în i­­ satele Lunca şi Bălăbăni, o i 1 brutărie, sediul cooperativei 1 ţ agricole, silozul pentru fructe ţ i şi centrul de semindustrializa­­­­re, centrul M.A., centrul fi­­t­­o-sanitar, opt construcţii zoo- t­­ tehnice şi alte­ lucrări, înfăp­ i­­ t­uite ci contribuţia cetăţeni- i­­ lor. Bineînţeles, elementele de \ i urbanism se îmbină armonios 1 ' cu tradiţia locală. } \ Privesc de aici, de la înalţi-­­ i mea etajului noului complex l y comercial, peste satul de mii- ) S ne si, cu ochii minţii, văd j i noul bulevard scăldat în neon, i y văd flori pe marginea trotua-­­ I relor, apa curgind la robinete, ) y văd baia comunală, văd casa t \ de cultură şi — de ce nu ? — , t­­eatr­ul de vară, pe scena că- J \ ruia artiştii amatori se iau la ) i întrecere cu profesioniştii, văd \ ^ stadionul , văd oraşul Boteni. \ \ învăţător ION GHINESCU J t comuna Boteni, județul Argeș­­ . Pe urmele echipelor de control obştesc Iniţial, ne propusesem ca raidul în­treprins in judeţul Iaşi sa vizeze unul din obiectivele esenţiale ale contro­lului obştesc şi anume eficienţa. Dar, după ce ne-am oprit în citeva co­mune, am ajuns la concluzia, că, practic, nu avem ce spune referitor la un asemenea aspect. Şi aceasta din cauză că în unele dintre aceste loca­lităţi, controlul obştesc acţionează destul de timid sau continuă să se afle tot în faza de... început, deşi echipele au fost constituite cu 7 luni în urmă. Este sufi­cient să amintim, bunăoară, că la u­­nităţile de prestări servicii din Podu­ I­­loae, precum şi la magazinele coope­raţiei de consum din Grozeşti, Bră­­ieşti, Moşna, Dol­­heşti etc., registrele sunt şi acum albe, în vreme ce la Hol­­boca s-a efectuat doar un singur con­trol, la moară, şi acela — notaţi bine! — numai în ur­ma repetatelor sesizări ale cetăţeni­lor. Cum se explică astfel de situaţii nefireşti? O succintă investigaţie a­­supra modului în care au fost con­stituite şi instruite echipele de con­trol obştesc este în măsură să dea răspuns la această întrebare. Să vedem, spre exemplu, cum s-a procedat la Holboca.­­ Deşi legea nr. 6/1972 stabileşte cu claritate că membrii echipelor sunt desemnaţi în cadrul adunărilor cetă­ţeneşti - arată Dumitru Iacob - la noi nu s-a acţionat aşa. Pe mine, bunăoară, m-au chemat într-una din zile la consiliul popular şi acolo am aflat că am fost „ales" responsabil al echipei care controlează sectorul comerţ - cooperaţie... Dar aceasta nu-i singura „deroga­re" de la prevederile legii pe care și-a permis sa o facă - cu de la sine putere - consiliul comunal Holboca al F.U.S. in loc să se aibă în vedere ca la activitatea de control să fie atraşi — în primul rînd - sătenii, care con­stituie masa largă a celor ce benefi­ciază de serviciile unităţilor coopera­ţiei de consum, medico-sanitare şi social culturale, totul s-a făcut la întimplare, din birou, echipele fiind formate aproape numai din salariaţi. Astfel, echipa care controlează sec­torul sanitar este alcătuită numai din personalul tehnico-medical, iar cea care se ocupă de instituţiile de cul­tură­­ din cadre didactice. In felul­ acesta s-a creat o situaţie ciudată, oamenii trebuind, de fapt, să se ... autocontroleze. O serie de neajunsuri — nu dintre cele mai mici - sunt generate şi de faptul ca, în mod cu totul greşit, u­­nele consilii comunale ale F.U.S. şi-au limitat atribuţiile doar la simpla con­stituire a echipelor, fără să se mai preocupe apoi de instruirea şi coor­donarea activităţii acestora. Aşa se explică de ce la Brăieşti, Grozeşti, Cozmeşti, oamenii cunosc doar „în mare" sarcinile ce le revin, dar cum trebuie sâ procedeze, practic, încă n-au aflat şi­ din acest motiv nici n-au trecut la treabă. Ne-am adresat mai multor primari. — De fapt, cine anume coordo­nează la dumneavoastră, activitatea echipelor ? Unii au înălţat din umeri, semn că nici nu s-au gîndit la aşa ceva, în vreme ce alţii au răspuns cu nişte ge­neralităţi, după ce au răsfoit tot fe­lul de tabele şi registre cu procese verbale. Este evident că nu pretutindeni s-a acţionat cu răspundere în această di­recţie. Chiar şi acolo unde s-au sta­bilit asemenea responsabilităţi nu s-a pornit - cum era normal - de la ne­cesitatea de a asi­gura echipelor con­diţiile corespunză­toare pentru desfă­şurarea activităţii, ci s-a urmărit doar în­deplinirea unei for­malităţi. Cum s-a procedat, bunăoa­ră, la Podu-Iloae. Aici, misiunea de a coordona activita­tea echipelor de control obştesc a fost încredinţată tovarăşei Natalia Ciubotaru. Cum se achită, însă, de această îndatorire? Să spunem des­chis, în foarte mică măsură. Dovadă: nn 7 luni au fost controlate numai două unităţi. Dar numai dinsa este de vină? Nicidecum, pentru că N. C este antrenată în prea multe activităţi deo­dată. Vom aminti doar citeva dintre acestea: vicepreşedintă a consiliului comunal al F.U.S., vicepreşedintă a cooperativei agricole, secretară a u­­nei organizaţii de bază, membră in­tr-o echipă de control obştesc ... Dacă precizăm că, înainte de toate, N. G. este contabilă la cooperativa agrico­lă şi că îi mai revin şi o serie de o­­bligaţii familiale, trebuie să recunoaş­tem că - oricit s-ar­ strădui - nu poate cuprinde nici pe departe pro­blemele ce i-au fost repartizate. Din cele relatate rezultă că nea­junsurile existente în activitatea unor echipe de control obștesc nu se da­torează doar cauzelor obiective, ci formalismului manifestat de unele or­gane însărcinate cu constituirea și activizarea echipelor, iată de ce se impune ca factorii vizaţi - şi nu nu­mai ei — să reflecteze asupra atribu­ţiilor ce le revin şi să acţioneze cu răspundere in vederea dinamizării controlului obştesc, astfel ca acesta să contribuie efectiv la continua îm­bunătăţire a activităţii in toate sectoarele de servire a populaţiei. EMIL BUNEA Şi după şapte luni tot la... primii paşi ? MĂSURI ENERGICE IUrmare din pag. I) spre alte sectoare de producţie se circulă in condiţii bune. In aceste judeţe, zăpada a încetat să mai stînjenească activitatea. Deşi in Prahova a nins mai pu­ţin, într-o serie de cooperative, zăpada îngreunează accesul spre fermele de animale. Considerind că ninsoarea de pînă acum nu constituie o problemă, comanda­mentul de deszăpezire a lăsat ca problema înlăturării ei de pe căile de acces sa fie rezolvată de creş­terea temperaturii. Intr-adevăr, ninsoarea s-a oprit, temperatura a crescut, dar prin aceasta circu­laţia nu s-a uşurat, ci a devenit mai anevoioasă. Topindu-se sub pi­cioarele animalelor şi sub roţile mijloacelor de transport, zăpada a transformat caile de acces şi spa­ţiile din jurul unor ferme zooteh­nice în vetre de noroi. De aici în­­văţămîntul că zăpada trebuie de­gajată de pe căile de acces şi atunci cînd înălţimea ei nu împie­dică circulaţia, inzăpezirea nu-i singurul nea­juns împotriva căruia trebuie lua­­te măsuri. Pe cursurile de apă tre­buie spartă gheaţa pentru ca în caz de dezgheţ să nu se ajungă la inundaţii. Astfel de măsuri au fost luate în judeţe ca Brăila Şi Te­leorman. Merită însuşită iniţia­tiva unor cooperative agricole te­­leormănene de pe valea Călmăţu­­iului care depozitează în bordeie o parte din gheaţa degajată pentru a o folosi în vară la răcirea lapte­lui şi pentru a o vinde unităţilor de alimentaţie publică din mediul sătesc. Prejudicii mari poate provoca gerul. Iată de ce este necesar să fie verificate în permanenţă in­stalaţiile termice din sectoarele legumicole. După fiecare ger mai puternic trebuie controlate silozu­rile de cartofi pentru sămînţă şi consum, silozurile de butaşi de sfeclă, viţă de vie şi pomii pregă­tiţi pentru plantările de primă­vară. Etanşeitatea uşilor şi feres­trelor de la maternităţile de scroafe, adăposturile pentru viţei şi de la cele destinate fătării oi­lor se va controla periodic. Mai des ca de obicei va fi verificată temperatura în sere şi răsadniţe. Aerisirea se va executa obligato­riu în prezenţa specialiştilor sau sub controlul lor nemijlocit. Unii specialişti din judeţe ca Ilfov, OV, Ialomiţa, care îşi au lo­cuinţele în oraşe, rămîn în sate pe timpul nopţilor cu temperaturi foarte scăzute pentru a putea lua operativ măsurile care se impun. Exemplul lor se cuvine să fie ur­mat de cit mai mulţi specialişti. Ca şi exemplul cooperatorilor din judeţul Argeş, care, lucrînd în acord global în livezi, au strîns zăpada în jurul pomilor, bătăto­­rind-o, pentru a întîrzia topirea ei şi pornirea în vegetaţie a planta­ţiilor. Evitarea înzăpezirilor, a blocă­rii cursurilor de apă de către ghe­ţuri şi a efectelor pe care le pot avea scăderile ca­­şi variaţiile de temperatură asupra activităţii de producţie reprezintă astăzi una din principalele sarcini ce revin consiliilor de conducere, specialiş­tilor, cooperatorilor şi mecaniza­torilor, celorlalţi lucrători din agricultură. Iarna decurge nor­mal. S-ar putea chiar afirma că pînă acum este favorabilă pro­ducţiei agricole. Dar şi o iarnă blinda poate aduce prejudicii dacă se neglijează măsurile ele­mentare de protejare, specifice acestui anotimp. Maşina spitalului de urgenţă goneşte în noapte. De la un capăt la altul al oraşului, de la un cartier la altul, cu­lege specialişti pentru a-i aduce în sala de o­­peraţie : chirurgi, anes­­tezişti, surori, infirmie­re, laboranţi. Din frigide­re speciale se scot flacoanele cu preţiosul lichid — singele, se a­­duce tot ce este necesar pentru ca viaţa omului, adus de citeva minute în stare gravă, să fie sal­vată, ca primele îngrijiri să fie cît mai eficiente. Medicii nu întreabă ni­mic. Ei îl pregătesc pe cel in cauză pentru in­tervenţie, fac tot ce o­­meneşte este posibil pen­tru a preveni ivirea complicaţiilor. Chiar cînd „eroul“ este într-o evidentă stare de ebrie­tate ei nu pregetă să-l îngrijească cu devota­ment. Şi nu numai aici, la spitalul de urgenţă din Drobeta — Turnu Severin, ci pretutindeni în ţară. Să nu vindecăm fără plată inconştienţa beţivului! Am aflat aici, inter­nat, pe Gheorghe Holea din Brezniţa de Ocol. A fost adus cu un trau­matism cranian foarte grav. într-o ceartă, la băutură, a fost lovit cu o cărămidă în cap. De­sigur, va trece încă mul­tă vreme pină Gh. H. va reveni la familia sa, la cei trei copii. Vor fi ne­cesare multe îngrijiri, o spitalizare îndelungată, medicamente. Nu este singurul caz. Printre al­ţii să amintim pe Gheor­ghe Crăciun, şofer, în virstă de 45 de ani. După accidentul pe care l-a provocat, Gh. C. a fost adus la spital rănit şi intr-o evidentă stare de ebrietate, în urma unei bătăi cu cuţitele, Vasile Dumitrescu din comuna Izvorul Berzei , s-a ales cu abdomenul tă­iat, trebuind să fie ope­rat de urgenţă. Ion Gheorghe, de 28 ani, din comuna Glodeanu, era tăiat de cuţit in regiu­nea dorsală, Crăciunes­­cu Virgil din Bacleş, în virstă de 26 ani, a fost adus aici în stare foarte gravă, lovit la cap cu securea de socrul lui. Din păcate, lista celor ce îşi expun viaţa cu incon­ştienţă poate fi continua­tă. Ei nu se gîndesc la urmări, se încaieră şi-şi rezolvă diferendele prin violenţă. Apoi sînt internaţi în spitale şi pretind să fie vindecaţi.­. V-aţi gîndit vreodată că o zi în sala de reani­mare costă 1000 lei, că un flacon de anestezic — 700 lei etc? Atîtea medi­camente preţioase, s patul spitalului, în loc să fie folosite într-o situa­ţie în care pot salva viaţa unui copil, a unui om bolnav, a unui acci­dentat de muncă se uti­lizează adesea pentru că doi beţivi s-au cer­tat ! Şi atunci avem tot dreptul să ne între­băm :de ce, pentru cheltuiala uneori de pină la 25 000 lei pen­tru îngrijirea unui ase­menea pacient, nu este tras la răspundere vi­novatul ? Dacă intr-o cooperativă agricolă, în magazia cu materiale, s-ar degrada bunuri în valoare de 25 000 lei, ori numai de 2 500 lei, sau chiar mai puţin, oamenii s-ar alarma pe bună dreptate. Or, aici de ce să nu ne alar­măm ? Intr-un an la rubrica urgențe a spita­lului sunt înscrise a­­proape 5 000 de inter­nări. Din aceste cazuri, aproape o treime sunt urmarea unor violenţe la beţie, adică a incon­ştienţei. Dacă ar gîndi măcar o clipă că vor plăti ges­tul de a ridica cuţitul cu 20 000 lei, s-ar mai întimplă atît de frec­vent asemenea „acci­dente ?“ Ar fi bine ca şi în acest domeniu să existe mai multă exi­genţă. Să spunem celor în cauză, veţi primi acasă nota de plată a spitalului. Să vedem vor fi ei tot atît de bă­­tăioşi ? Sau alţii ca ei ? T. LOVINESCU SATUL SOCIALIST „Aventuri la Marea Neagră Programul cinematogra­felor săteşti oferă în aces­te lungi seri de iarnă, în cadrul Festivalului filmu­lui la sate, o mare varie­tate tematică şi de genuri, filme pentru toate virstele şi toate gusturile, instruc­tive şi distractive in acelaşi timp. Şi din pro­ducţia cinematografică naţională organizatorii Festivalului au asigurat o selecţie variată şi repre­zentativă. Alături de „Pu­terea şi adevărul" sau „Sfînta Tereza şi diavolii", de „Drum în penumbră" sau „Félix şi Otilia", figu­rează şi „Aventuri la Ma­rea Neagră", un film po­liţist, plin de neprevăzut, palpitant şi... amuzant. Ca în orice film poliţist sau de aventuri, povestea este cit se poate de înd­l­­cită, fiindcă altfel detec­tivii sau agenţii secreţi n-ar avea ce face, miste­rele s-ar dezlega prea repede şi spectatorii ar pleca nemulţumiţi de la cinema. „Aventurile la Marea Neagră" despre care şi-au propus să ne povestească prin interme­diul imaginilor cinemato­grafice, scenaristul Tudor Popescu şi regizorul Savel Stiopul, pornesc de la citeva misterioase întîm­­plări petrecute într-un mare hotel internaţional de pe litoralul Mării Ne­gre, unde îşi petrec va­canţa numeroşi turişti străini veniţi din toate colţurile lumii. Două lucruri ne reţin de la început atenţia : o cri­mă, comisă în condiţii foarte suspecte, şi o im­portantă experienţă ştiin­ţifică, cu caracter militar, care urma să aibă loc chiar în acele zile şi în preajma locului unde a fost găsit cadavrul. Orga­nele de securitate pornesc la acţiune. Dar o anchetă făţişă printre atâţia oas­peţi străini, dintre care cei mai mulţi erau desi­gur nevinovaţi, nu era de natură să lămurească lu­crurile. Şi atunci, printre pasagerii marelui hotel internaţional apare un tînăr american excentric şi simpatic, care se îm­prieteneşte repede cu toată lumea, dar care, în realitate, este căpitanul de contrainformaţii George Martin, trimis de supe­riorii săi la faţa locului să descopere adevărul a­­supra crimei şi făptaşilor ei şi mai ales să afle dacă ea are vreo legătură cu experienţa proiectată. Şi de aici „aventurile“ încep să se înlănţuie în­­tr-un ritm ameţitor. O grămadă de suspecţi care n-au pentru ce să fie... suspectaţi, o mulţime de persoane aparent paşnice care de fapt uneltesc în umbră, o translatoare care cunoaşte adevărata identi­tate a căpitanului Martin şi trebuie convinsă să tacă, un fachir cam ciu­dat, asasinat fiindcă se dovedise prea curios, un „pirat" gata oricind să facă praf pe cei care-şi bagă nasul unde nu le fierbe oala şi... bine­în­ţeles, o tulburătoare cin­­tăreaţă de bar, care în­curcă şi descurcă toate iţele, sfirşind prin a se în­­ciloi definitiv in­ele. Ur­măriri spectaculoase cu maşini care trec peste toate obstacolele într-o viteză ameţitoare, escala­dări pe balcoane la zeci de metri distanţi de pă­­­mînt, încăierări, răpiri, etc, etc — nimic nul lip­seşte din arsenalul atît de bogat al filmelor de a­­cest gen. Din păcate, creatorii fil­mului prea le-au îngră­mădit pe toate în trei ore de proiecţie, prea au ţinut ca tot ce se întimplă să depăşească limitele nor­malului şi credibilului şi de aceea, de multe ori, acolo unde încrîncenarea e mai dramatică şi încleş­tarea mai aprigă,­ te buf­neşte rîsul şi... nu-i greu de ghicit care e efectul a­­supra spectatorilor. Dar cel mai bun lucru pe care-l putem face este să nu fim prea pretenţioşi cu acest film şi să ne mul­ţumim cu faptul că ne amuză şi că ne prilejuieş­te intîlnirea cu un mă­nunchi de actori îndrăgiţi ca Florin Piersic (căpi­tanul Martin), Corina Chi­­riac (cîntăreaţa Barbara), Zephi Alşec (principalul spion), Carmen Maria Struja şi mulţi alţii. LUCIA BOGDAN şi FESTIVALUL FILMULUI LA SATE Dispensarul me­dical din Bum­­beşti-Piţic, jude­ţul Gorj, nu este doar un loc unde oamenii vin să ,,se caute de sănăta­te". Aici, pacienţii medicului Tiberiu Andriţa găsesc în­totdeauna un sfat şi multă înţelege­re pentru proble­mele lor, fapt cu­noscut cale de şap­te sate. Pentru bu­nele rezultate ob­ținute în activita­tea sa, doctorul Andrița este pre­țuit de locuitorii comunei. Pelicula a surpr­ins un mo­ment din activita­tea sa diurnă. Vineri, 2 februarie PROGRAMUL 1 : 6,00 Muzică şi actualităţi. 7,00 Radiojurnal. 8,00 Sumarul presei. 9,30 Memoria pă­­mîntului românesc. 9,50 Dansuri din operete. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Melodii populare cu Natalia Şerbănescu, Pavel Tornea şi Stelă Firulescu. 10,30 Harta ţării la sca­ra viitorului. 1­0,45 Au fost oaspe­ţii noştri : Maria Mitevă şi Riccar­­do del Turco. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Din muzica popoarelor. 11,15 Litera şi spiritul legii. 11,30 Pagini corale de Timotei Popovici. 12,00 Discul zilei : Aurelian Andreescu. 12,30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radio­jurnal. 13,15 Avanpremieră cotidi­ană. 13,30 Concert de prînz. 14,44 Muzică de promenadă. 15,00 Bule­tin de știri. 15,05 Radioancheta economică. 15,20 Piese de estrada. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo­rutier. 16,15 Melodii populare cu Ion Blăjan şi Ştefan Fieraru. 16,30 Ştiinţa la zi. 16,50 Publicitate ra­dio. 17,00 Pentru patrie. 17,30 Un virtuoz al naiului : Gheorghe Zam­fir. 17,40 Radiocabinet de infor­mare şi documentare. 18,00 Orele serii. 20,00 Zece melodii preferate. 20,50 Noi înregistrări de muzică populară cu Victoria Dan. 21,00 Revista șlagărelor. 21,25 Moment poetic. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. PROGRAMUL 2 . 6,00—8,05 Pro­gram muzical de dimineață. 7,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 8,05 Tot înainte. 8,45 Melo­dii populare. 9,00 Cîntecul săptă­­mînii. 9,30 Buletin de ştiri. 9,35 Matineu teatral. 10,30 Muzică uşoa­ră de Camelia Dăscălescu şi Şte­fan Kardoş. 11,55 Ştiinţa la zi. 12,00 Buletin de ştiri. 12,03 Avanpremi­eră cotidiană. 12,15 Literatura ţă­rilor socialiste. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Fantezii din operete. 13,30 Satule, vatră frumoasă — muzică populară. 14,00 Buletin de ştiri. 14,05 Varietăţi muzicale. 14,30 Odă limbii române. 14,50 Momente mu­zicale oferite de Gigi Marga, Mi­chel Fugari, formaţiile Mondial şi Aphrodite­s Child. 15,30 Radio­­şcoala. 16,00 Radiojurnal.­ Buletin meteo-rutier. 16,55 Sfatul medicu­lui. 17,00 Buletin de ştiri. 17,05 Al­bum de muzică populară. 17,45 Cîntă­rică Petrescu. 18,00 Publi­citate. 19,00 Buletin de ştiri. 19,05 Melodii de estradă. 19,30 Mărturii contemporane. 19,50 Noapte bună, copii ! 20,00 Seară de operă : „Harisei și Gretel" de Humper­dinck. 22,00 Melodii de pretutin­deni. 22,30 Emisiune culturală. • Joi 1 februarie Nr. 1161 CORESPONDENȚII VOLUNTARI DIN COMUNA BOZIORU, JUDEȚUL BUZĂU, TRANSMIT: • EFECTUL SCRISORILOR­­ ANTERIOARE In ultimele luni am trimis ziarului „Satul socialist" mai multe scrisori, dintre care o bună parte au fost publicate. Unele dintre sesizările noastre au fost rezolvate şi pentru aceasta mulţumim ziarului. lată ce s-a rezol- ^ vat : • Scriam că unităţile comerciale de la noi nu sunt permanent aprovizionate cu o serie de mărfuri ce se găsesc in alte comune, in ultimele două luni situaţia s-a schimbat. S-au adus : zahăr cubic, ulei, sare, biscuiţi, bere, vin spumos, ţigări etc. Lucrăto­­riP­rii din unităţile cooperaţiei de consum dau dovadă de mai multă iniţiativă. Totuşi, semnalăm că mai lipsesc unele produse din magazinele din comuna noastră. E vorba de reşouri pentru aragaz, sobe cu petrol, feţe de masă din import etc. Consiliul popu­­lar comunal a dat indicaţii lucrătorilor din unităţile cooperaţiei de consum de a depista în depozitele de la Pătîrlagele, de unde se face aprovizionarea, mărfurile ce se cer, sau altele similare în locul ce­­lor care momentan lipsesc. • In legătură cu brutăria cooperativei agricole de producţie, scriam că această unitate produce de­­ doi ani pîine doar pentru membrii cooperatori, în timp ce plinea şi alte produse de panificaţie, nece­sare consumului în comună, se aduc de la Bălă- Ali­neşti. Aceasta în condiţiile cînd brutăria funcţiona numai cîteva ore pe săptămînă. S-a convenit ca brutăria cooperativei agricole să treacă în subordi­­nea cooperativei de consum şi să producă pîine şi alte produse de panificaţie pentru necesităţile în­­tregii comune, precum şi pentru comunele înveci- 9 nate, Odăile şi Brăieşti. Formele pentru transfera­rea acestei unităţi au fost trimise spre avizare la uniunile judeţene ale cooperativelor agricole şi ale QP cooperativelor de consum din Buzău. Sperăm sâ primim cit mai curind avizul necesar. • Despre electrificare, am scris că unii cetăţeni ^p. care au achitat contribuţia de cîţiva ani nu primesc curent electric, in timp ce alţii (aproape o treime) nu au plătit contribuţia, dar utilizează energia IP electrică. De exemplu, cooperativa agricolă, care foloseşte energia electrică, deşi mai are de dat la fondul pentru electrificare încă 15 000 lei. Consiliul popular al comunei a stabilit ca in cîteva luni să se încaseze restanțele la fondul pentru electrifi­care, astfel ca în acest an să se încheie electrifica- ^P rea întregii comune. • Semnalăm că in primele controale efectuate la unitățile din comună, echipele de control obștesc ^P nu au găsit registrele unice de control în care să consemneze constatările. S-au cerut aceste registre de la Uniunea judeţeană a cooperativelor de con­sum, dar n-au venit. Pentru moment, fiecare uni­­tate, supusă controlului obştesc, are un caiet in care echipele consemnează cele constatate. Aducîndu-vă la cunoştinţă problemele ce s-au re-­di­­zolvat cu sprijinul ziarului, ţinem sâ mai facem o­­ constatare: ziarul „Solţul­ socialist" era puţin cuno­scut la noi. Scrisorile trimise de noi şi publicate în ziar au fost afişate la gazeta de perete a coopera-­­­­tivei agricole şi mulţi săteni au aflat astfel de acest ziar, care se ocupă îndeaproape de proble­­po­mele satelor. Rezultatul : în luna ianuarie numărul ” abonaţilor la ziarul „Satul socialist" a crescut de 10 ori faţă de anul trecut. În încheiere, mai facem o sesizare : în comuna noastră, ca şi în altele, care se află pe Valea Pîr­­scovului, nu se recepţionează bine emisiunile de televiziune. Spun unii că această defecţiune s-ar remedia dacă s-ar amplasa un releu pe dealul Bîrza. îi rugăm pe specialiştii care se ocupă de aceste treburi să ne ajute. DUMITRU AVRAMESCU, GH. GRIGORE, ION STAN, GH. CONSTANTIN, GH. DUMI­­TRESCU •^ • • • • • Timpul probabil pentru 1 februa­rie, cerul va fi variabil mai mult noros în nordul ţării unde în pri­ma parte a intervalului vor cădea precipitaţii locale sub formă de nin­­soare, lapoviţă şi ploaie. Temperatu­­rile minime vor fi cuprinse între minus 14 şi minus 6 grade în jumăta­tea de vest a ţării şi între minus 8 şi 0 grade în rest; maximele vor oscila între minus 5 şi 5 grade, local mai ridicate în sud-vestul ţării. Timpul probabil pentru 2, 3 şi 4 februarie, vreme în încălzire uşoară la începutul intervalului. Cerul va fi mai mult noros. Temperaturile mi­nime vor fi cuprinse între minus 9 şi 1 grad, izolat mai coborîte în de­presiuni, iar maximele între minus 1 şi 9 grade. NOU ! Administraţia de Stat Loto — Pronosport organizează LOTERIA ÎN OBIECTE prima tragere la 11 februarie 1973 se acordă în număr nelimitat premii constînd din : Autoturisme „Dacia 1­300“, cîştiguri în o­­biecte în valoare de 20.000 lei, 10. 000 lei, 5. 000 lei ş. a. • Se vor efectua 17 extrageri separate cu numere formate din 6 cifre şi terminaţii de 5, 4, 3 şi 2 cifre. • Participarea se fa­ce pe bilete de 5 lei bucata. • Vînzarea se face prin unităţile proprii Loto-Pronosport, unită­ţile Cooperaţiei de Consum şi unităţile Comerţului de Stat. Reţineţi ! MAI MULTE BILETE, MAI MULTE ŞAN­SE DE CÎŞTIG ! LOTERIA IN OBIECTE

Next