Satul Socialist, februarie 1973 (Anul 5, nr. 1161-1184)
1973-02-01 / nr. 1161
PAGINA 2 s Mărturisesc că preţuiesc toa- t te meseriile, dar am o mare slăbiciune pentru constructori. t Poate şi pentru faptul că ci- neva din neamul meu a fost constructor vestit. Încă din copilărie îmi ploi , cea să urc pe acoperişuri, să mă ştiu printre meşteri, să le dau cărămizi... Pe atunci, insă. , se construia foarte puţin, i Casele noi le numărai pe de- ^ l gete, iar ridicarea unui local i / de şcoală, cu o clasă sau două, « j era un adevărat eveniment în 1 J viaţa unei aşezări rurale. 1 ț Dar anii au trecut, sunt acum ^ i anii noştri. In numai două de i 7 cenii şi jumătate s-a construit | \ în comuna Boteni mai mult \ i decit in toată existența sa de 1 , aproape cinci veacuri. Locali- / 1 tatea noastră este un adevărat \ desfășoară într-un ritm ne- 1 maiîntîlnit. In fiecare an se construiesc sau se renovează i circa 50-60 de case, aproape i în fiecare an se ridică cel pu- ’ţin un edificiu social. \ Cine se mai mulţumeşte i n 91 /~t r-n o/S / \ să-şi construiască astăzi o casă Văd Boteniul de mîine doar cu două camere ? Bugelul şi gustul au crescut mult. ? Condiţiile de viaţă sunt altele. \ Munca omului e altfel răsplă- \ ţită. Astăzi este o adevărată | i întrecere intre cetăţeni, care J J de care să-şi zidească ceva t \ mai frumos, mai trainic. „Foa- J l mea de cărămidă“ este mare. ) ’ Meşterii satului abia mai pri- i * didesc cu lucrul. * Stau de vorbă, undeva pe un ț acoperiş înalt, cu cîţiva din- \ i tre cei mai renumiţi meşteri 1 ' constructori din Boteni: Con-stantin Micu — şef de echipă, \ i Ion Rădescu, fraţii Ion şi i \ Gheorghe Diţă, Nicolae Hepe- J 1 neţ, Petre Ghinea, Ion Pru- ( noiu, Ion Preda ş.a. Prin mii- i , nile lor „a trecut" aproape tot ' i ce s-a construit în comună în i \ ultimul timp. \ \ Chiar și numai din mărtu- i i riile acestora ai putea scrie o | i istorie a satului. Ion Rădescu \ \ a promis că va încerca o statis- i tică a caselor ridicate de echi- / pa sa, „pentru că le-a cam ţ ţ uitat numărul..." Sunt risipite | i pretutindeni, în toate cele pa- / 1 tru sate ale comunei, dar celei mai multe se află în vatra sa-i ţ lului de centru. Şi tot din guira oricărui meşter local mai y poţi afla (dacă n-ai cunoscut ţ \ încă satul) că în anii Republi- \ i cii s-au înălţat două localuri l y de şcoală (cu 17 săli de clasă) 1 ) un modern magazin în satul i Boteni, alte două magazine în i satele Lunca şi Bălăbăni, o i 1 brutărie, sediul cooperativei 1 ţ agricole, silozul pentru fructe ţ i şi centrul de semindustrializare, centrul M.A., centrul fito-sanitar, opt construcţii zoo- t tehnice şi alte lucrări, înfăp i tuite ci contribuţia cetăţeni- i lor. Bineînţeles, elementele de \ i urbanism se îmbină armonios 1 ' cu tradiţia locală. } \ Privesc de aici, de la înalţi- i mea etajului noului complex l y comercial, peste satul de mii- ) S ne si, cu ochii minţii, văd j i noul bulevard scăldat în neon, i y văd flori pe marginea trotua- I relor, apa curgind la robinete, ) y văd baia comunală, văd casa t \ de cultură şi — de ce nu ? — , teatrul de vară, pe scena că- J \ ruia artiştii amatori se iau la ) i întrecere cu profesioniştii, văd \ ^ stadionul , văd oraşul Boteni. \ \ învăţător ION GHINESCU J t comuna Boteni, județul Argeș . Pe urmele echipelor de control obştesc Iniţial, ne propusesem ca raidul întreprins in judeţul Iaşi sa vizeze unul din obiectivele esenţiale ale controlului obştesc şi anume eficienţa. Dar, după ce ne-am oprit în citeva comune, am ajuns la concluzia, că, practic, nu avem ce spune referitor la un asemenea aspect. Şi aceasta din cauză că în unele dintre aceste localităţi, controlul obştesc acţionează destul de timid sau continuă să se afle tot în faza de... început, deşi echipele au fost constituite cu 7 luni în urmă. Este suficient să amintim, bunăoară, că la unităţile de prestări servicii din Podu Iloae, precum şi la magazinele cooperaţiei de consum din Grozeşti, Brăieşti, Moşna, Dolheşti etc., registrele sunt şi acum albe, în vreme ce la Holboca s-a efectuat doar un singur control, la moară, şi acela — notaţi bine! — numai în urma repetatelor sesizări ale cetăţenilor. Cum se explică astfel de situaţii nefireşti? O succintă investigaţie asupra modului în care au fost constituite şi instruite echipele de control obştesc este în măsură să dea răspuns la această întrebare. Să vedem, spre exemplu, cum s-a procedat la Holboca. Deşi legea nr. 6/1972 stabileşte cu claritate că membrii echipelor sunt desemnaţi în cadrul adunărilor cetăţeneşti - arată Dumitru Iacob - la noi nu s-a acţionat aşa. Pe mine, bunăoară, m-au chemat într-una din zile la consiliul popular şi acolo am aflat că am fost „ales" responsabil al echipei care controlează sectorul comerţ - cooperaţie... Dar aceasta nu-i singura „derogare" de la prevederile legii pe care și-a permis sa o facă - cu de la sine putere - consiliul comunal Holboca al F.U.S. in loc să se aibă în vedere ca la activitatea de control să fie atraşi — în primul rînd - sătenii, care constituie masa largă a celor ce beneficiază de serviciile unităţilor cooperaţiei de consum, medico-sanitare şi social culturale, totul s-a făcut la întimplare, din birou, echipele fiind formate aproape numai din salariaţi. Astfel, echipa care controlează sectorul sanitar este alcătuită numai din personalul tehnico-medical, iar cea care se ocupă de instituţiile de cultură din cadre didactice. In felul acesta s-a creat o situaţie ciudată, oamenii trebuind, de fapt, să se ... autocontroleze. O serie de neajunsuri — nu dintre cele mai mici - sunt generate şi de faptul ca, în mod cu totul greşit, unele consilii comunale ale F.U.S. şi-au limitat atribuţiile doar la simpla constituire a echipelor, fără să se mai preocupe apoi de instruirea şi coordonarea activităţii acestora. Aşa se explică de ce la Brăieşti, Grozeşti, Cozmeşti, oamenii cunosc doar „în mare" sarcinile ce le revin, dar cum trebuie sâ procedeze, practic, încă n-au aflat şi din acest motiv nici n-au trecut la treabă. Ne-am adresat mai multor primari. — De fapt, cine anume coordonează la dumneavoastră, activitatea echipelor ? Unii au înălţat din umeri, semn că nici nu s-au gîndit la aşa ceva, în vreme ce alţii au răspuns cu nişte generalităţi, după ce au răsfoit tot felul de tabele şi registre cu procese verbale. Este evident că nu pretutindeni s-a acţionat cu răspundere în această direcţie. Chiar şi acolo unde s-au stabilit asemenea responsabilităţi nu s-a pornit - cum era normal - de la necesitatea de a asigura echipelor condiţiile corespunzătoare pentru desfăşurarea activităţii, ci s-a urmărit doar îndeplinirea unei formalităţi. Cum s-a procedat, bunăoară, la Podu-Iloae. Aici, misiunea de a coordona activitatea echipelor de control obştesc a fost încredinţată tovarăşei Natalia Ciubotaru. Cum se achită, însă, de această îndatorire? Să spunem deschis, în foarte mică măsură. Dovadă: nn 7 luni au fost controlate numai două unităţi. Dar numai dinsa este de vină? Nicidecum, pentru că N. C este antrenată în prea multe activităţi deodată. Vom aminti doar citeva dintre acestea: vicepreşedintă a consiliului comunal al F.U.S., vicepreşedintă a cooperativei agricole, secretară a unei organizaţii de bază, membră intr-o echipă de control obştesc ... Dacă precizăm că, înainte de toate, N. G. este contabilă la cooperativa agricolă şi că îi mai revin şi o serie de obligaţii familiale, trebuie să recunoaştem că - oricit s-ar strădui - nu poate cuprinde nici pe departe problemele ce i-au fost repartizate. Din cele relatate rezultă că neajunsurile existente în activitatea unor echipe de control obștesc nu se datorează doar cauzelor obiective, ci formalismului manifestat de unele organe însărcinate cu constituirea și activizarea echipelor, iată de ce se impune ca factorii vizaţi - şi nu numai ei — să reflecteze asupra atribuţiilor ce le revin şi să acţioneze cu răspundere in vederea dinamizării controlului obştesc, astfel ca acesta să contribuie efectiv la continua îmbunătăţire a activităţii in toate sectoarele de servire a populaţiei. EMIL BUNEA Şi după şapte luni tot la... primii paşi ? MĂSURI ENERGICE IUrmare din pag. I) spre alte sectoare de producţie se circulă in condiţii bune. In aceste judeţe, zăpada a încetat să mai stînjenească activitatea. Deşi in Prahova a nins mai puţin, într-o serie de cooperative, zăpada îngreunează accesul spre fermele de animale. Considerind că ninsoarea de pînă acum nu constituie o problemă, comandamentul de deszăpezire a lăsat ca problema înlăturării ei de pe căile de acces sa fie rezolvată de creşterea temperaturii. Intr-adevăr, ninsoarea s-a oprit, temperatura a crescut, dar prin aceasta circulaţia nu s-a uşurat, ci a devenit mai anevoioasă. Topindu-se sub picioarele animalelor şi sub roţile mijloacelor de transport, zăpada a transformat caile de acces şi spaţiile din jurul unor ferme zootehnice în vetre de noroi. De aici învăţămîntul că zăpada trebuie degajată de pe căile de acces şi atunci cînd înălţimea ei nu împiedică circulaţia, inzăpezirea nu-i singurul neajuns împotriva căruia trebuie luate măsuri. Pe cursurile de apă trebuie spartă gheaţa pentru ca în caz de dezgheţ să nu se ajungă la inundaţii. Astfel de măsuri au fost luate în judeţe ca Brăila Şi Teleorman. Merită însuşită iniţiativa unor cooperative agricole teleormănene de pe valea Călmăţuiului care depozitează în bordeie o parte din gheaţa degajată pentru a o folosi în vară la răcirea laptelui şi pentru a o vinde unităţilor de alimentaţie publică din mediul sătesc. Prejudicii mari poate provoca gerul. Iată de ce este necesar să fie verificate în permanenţă instalaţiile termice din sectoarele legumicole. După fiecare ger mai puternic trebuie controlate silozurile de cartofi pentru sămînţă şi consum, silozurile de butaşi de sfeclă, viţă de vie şi pomii pregătiţi pentru plantările de primăvară. Etanşeitatea uşilor şi ferestrelor de la maternităţile de scroafe, adăposturile pentru viţei şi de la cele destinate fătării oilor se va controla periodic. Mai des ca de obicei va fi verificată temperatura în sere şi răsadniţe. Aerisirea se va executa obligatoriu în prezenţa specialiştilor sau sub controlul lor nemijlocit. Unii specialişti din judeţe ca Ilfov, OV, Ialomiţa, care îşi au locuinţele în oraşe, rămîn în sate pe timpul nopţilor cu temperaturi foarte scăzute pentru a putea lua operativ măsurile care se impun. Exemplul lor se cuvine să fie urmat de cit mai mulţi specialişti. Ca şi exemplul cooperatorilor din judeţul Argeş, care, lucrînd în acord global în livezi, au strîns zăpada în jurul pomilor, bătătorind-o, pentru a întîrzia topirea ei şi pornirea în vegetaţie a plantaţiilor. Evitarea înzăpezirilor, a blocării cursurilor de apă de către gheţuri şi a efectelor pe care le pot avea scăderile caşi variaţiile de temperatură asupra activităţii de producţie reprezintă astăzi una din principalele sarcini ce revin consiliilor de conducere, specialiştilor, cooperatorilor şi mecanizatorilor, celorlalţi lucrători din agricultură. Iarna decurge normal. S-ar putea chiar afirma că pînă acum este favorabilă producţiei agricole. Dar şi o iarnă blinda poate aduce prejudicii dacă se neglijează măsurile elementare de protejare, specifice acestui anotimp. Maşina spitalului de urgenţă goneşte în noapte. De la un capăt la altul al oraşului, de la un cartier la altul, culege specialişti pentru a-i aduce în sala de operaţie : chirurgi, anestezişti, surori, infirmiere, laboranţi. Din frigidere speciale se scot flacoanele cu preţiosul lichid — singele, se aduce tot ce este necesar pentru ca viaţa omului, adus de citeva minute în stare gravă, să fie salvată, ca primele îngrijiri să fie cît mai eficiente. Medicii nu întreabă nimic. Ei îl pregătesc pe cel in cauză pentru intervenţie, fac tot ce omeneşte este posibil pentru a preveni ivirea complicaţiilor. Chiar cînd „eroul“ este într-o evidentă stare de ebrietate ei nu pregetă să-l îngrijească cu devotament. Şi nu numai aici, la spitalul de urgenţă din Drobeta — Turnu Severin, ci pretutindeni în ţară. Să nu vindecăm fără plată inconştienţa beţivului! Am aflat aici, internat, pe Gheorghe Holea din Brezniţa de Ocol. A fost adus cu un traumatism cranian foarte grav. într-o ceartă, la băutură, a fost lovit cu o cărămidă în cap. Desigur, va trece încă multă vreme pină Gh. H. va reveni la familia sa, la cei trei copii. Vor fi necesare multe îngrijiri, o spitalizare îndelungată, medicamente. Nu este singurul caz. Printre alţii să amintim pe Gheorghe Crăciun, şofer, în virstă de 45 de ani. După accidentul pe care l-a provocat, Gh. C. a fost adus la spital rănit şi intr-o evidentă stare de ebrietate, în urma unei bătăi cu cuţitele, Vasile Dumitrescu din comuna Izvorul Berzei , s-a ales cu abdomenul tăiat, trebuind să fie operat de urgenţă. Ion Gheorghe, de 28 ani, din comuna Glodeanu, era tăiat de cuţit in regiunea dorsală, Crăciunescu Virgil din Bacleş, în virstă de 26 ani, a fost adus aici în stare foarte gravă, lovit la cap cu securea de socrul lui. Din păcate, lista celor ce îşi expun viaţa cu inconştienţă poate fi continuată. Ei nu se gîndesc la urmări, se încaieră şi-şi rezolvă diferendele prin violenţă. Apoi sînt internaţi în spitale şi pretind să fie vindecaţi.. V-aţi gîndit vreodată că o zi în sala de reanimare costă 1000 lei, că un flacon de anestezic — 700 lei etc? Atîtea medicamente preţioase, s patul spitalului, în loc să fie folosite într-o situaţie în care pot salva viaţa unui copil, a unui om bolnav, a unui accidentat de muncă se utilizează adesea pentru că doi beţivi s-au certat ! Şi atunci avem tot dreptul să ne întrebăm :de ce, pentru cheltuiala uneori de pină la 25 000 lei pentru îngrijirea unui asemenea pacient, nu este tras la răspundere vinovatul ? Dacă intr-o cooperativă agricolă, în magazia cu materiale, s-ar degrada bunuri în valoare de 25 000 lei, ori numai de 2 500 lei, sau chiar mai puţin, oamenii s-ar alarma pe bună dreptate. Or, aici de ce să nu ne alarmăm ? Intr-un an la rubrica urgențe a spitalului sunt înscrise aproape 5 000 de internări. Din aceste cazuri, aproape o treime sunt urmarea unor violenţe la beţie, adică a inconştienţei. Dacă ar gîndi măcar o clipă că vor plăti gestul de a ridica cuţitul cu 20 000 lei, s-ar mai întimplă atît de frecvent asemenea „accidente ?“ Ar fi bine ca şi în acest domeniu să existe mai multă exigenţă. Să spunem celor în cauză, veţi primi acasă nota de plată a spitalului. Să vedem vor fi ei tot atît de bătăioşi ? Sau alţii ca ei ? T. LOVINESCU SATUL SOCIALIST „Aventuri la Marea Neagră Programul cinematografelor săteşti oferă în aceste lungi seri de iarnă, în cadrul Festivalului filmului la sate, o mare varietate tematică şi de genuri, filme pentru toate virstele şi toate gusturile, instructive şi distractive in acelaşi timp. Şi din producţia cinematografică naţională organizatorii Festivalului au asigurat o selecţie variată şi reprezentativă. Alături de „Puterea şi adevărul" sau „Sfînta Tereza şi diavolii", de „Drum în penumbră" sau „Félix şi Otilia", figurează şi „Aventuri la Marea Neagră", un film poliţist, plin de neprevăzut, palpitant şi... amuzant. Ca în orice film poliţist sau de aventuri, povestea este cit se poate de îndlcită, fiindcă altfel detectivii sau agenţii secreţi n-ar avea ce face, misterele s-ar dezlega prea repede şi spectatorii ar pleca nemulţumiţi de la cinema. „Aventurile la Marea Neagră" despre care şi-au propus să ne povestească prin intermediul imaginilor cinematografice, scenaristul Tudor Popescu şi regizorul Savel Stiopul, pornesc de la citeva misterioase întîmplări petrecute într-un mare hotel internaţional de pe litoralul Mării Negre, unde îşi petrec vacanţa numeroşi turişti străini veniţi din toate colţurile lumii. Două lucruri ne reţin de la început atenţia : o crimă, comisă în condiţii foarte suspecte, şi o importantă experienţă ştiinţifică, cu caracter militar, care urma să aibă loc chiar în acele zile şi în preajma locului unde a fost găsit cadavrul. Organele de securitate pornesc la acţiune. Dar o anchetă făţişă printre atâţia oaspeţi străini, dintre care cei mai mulţi erau desigur nevinovaţi, nu era de natură să lămurească lucrurile. Şi atunci, printre pasagerii marelui hotel internaţional apare un tînăr american excentric şi simpatic, care se împrieteneşte repede cu toată lumea, dar care, în realitate, este căpitanul de contrainformaţii George Martin, trimis de superiorii săi la faţa locului să descopere adevărul asupra crimei şi făptaşilor ei şi mai ales să afle dacă ea are vreo legătură cu experienţa proiectată. Şi de aici „aventurile“ încep să se înlănţuie într-un ritm ameţitor. O grămadă de suspecţi care n-au pentru ce să fie... suspectaţi, o mulţime de persoane aparent paşnice care de fapt uneltesc în umbră, o translatoare care cunoaşte adevărata identitate a căpitanului Martin şi trebuie convinsă să tacă, un fachir cam ciudat, asasinat fiindcă se dovedise prea curios, un „pirat" gata oricind să facă praf pe cei care-şi bagă nasul unde nu le fierbe oala şi... bineînţeles, o tulburătoare cintăreaţă de bar, care încurcă şi descurcă toate iţele, sfirşind prin a se înciloi definitiv inele. Urmăriri spectaculoase cu maşini care trec peste toate obstacolele într-o viteză ameţitoare, escaladări pe balcoane la zeci de metri distanţi de pămînt, încăierări, răpiri, etc, etc — nimic nul lipseşte din arsenalul atît de bogat al filmelor de acest gen. Din păcate, creatorii filmului prea le-au îngrămădit pe toate în trei ore de proiecţie, prea au ţinut ca tot ce se întimplă să depăşească limitele normalului şi credibilului şi de aceea, de multe ori, acolo unde încrîncenarea e mai dramatică şi încleştarea mai aprigă, te bufneşte rîsul şi... nu-i greu de ghicit care e efectul asupra spectatorilor. Dar cel mai bun lucru pe care-l putem face este să nu fim prea pretenţioşi cu acest film şi să ne mulţumim cu faptul că ne amuză şi că ne prilejuieşte intîlnirea cu un mănunchi de actori îndrăgiţi ca Florin Piersic (căpitanul Martin), Corina Chiriac (cîntăreaţa Barbara), Zephi Alşec (principalul spion), Carmen Maria Struja şi mulţi alţii. LUCIA BOGDAN şi FESTIVALUL FILMULUI LA SATE Dispensarul medical din Bumbeşti-Piţic, judeţul Gorj, nu este doar un loc unde oamenii vin să ,,se caute de sănătate". Aici, pacienţii medicului Tiberiu Andriţa găsesc întotdeauna un sfat şi multă înţelegere pentru problemele lor, fapt cunoscut cale de şapte sate. Pentru bunele rezultate obținute în activitatea sa, doctorul Andrița este prețuit de locuitorii comunei. Pelicula a surprins un moment din activitatea sa diurnă. Vineri, 2 februarie PROGRAMUL 1 : 6,00 Muzică şi actualităţi. 7,00 Radiojurnal. 8,00 Sumarul presei. 9,30 Memoria pămîntului românesc. 9,50 Dansuri din operete. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Melodii populare cu Natalia Şerbănescu, Pavel Tornea şi Stelă Firulescu. 10,30 Harta ţării la scara viitorului. 10,45 Au fost oaspeţii noştri : Maria Mitevă şi Riccardo del Turco. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Din muzica popoarelor. 11,15 Litera şi spiritul legii. 11,30 Pagini corale de Timotei Popovici. 12,00 Discul zilei : Aurelian Andreescu. 12,30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Avanpremieră cotidiană. 13,30 Concert de prînz. 14,44 Muzică de promenadă. 15,00 Buletin de știri. 15,05 Radioancheta economică. 15,20 Piese de estrada. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteorutier. 16,15 Melodii populare cu Ion Blăjan şi Ştefan Fieraru. 16,30 Ştiinţa la zi. 16,50 Publicitate radio. 17,00 Pentru patrie. 17,30 Un virtuoz al naiului : Gheorghe Zamfir. 17,40 Radiocabinet de informare şi documentare. 18,00 Orele serii. 20,00 Zece melodii preferate. 20,50 Noi înregistrări de muzică populară cu Victoria Dan. 21,00 Revista șlagărelor. 21,25 Moment poetic. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. PROGRAMUL 2 . 6,00—8,05 Program muzical de dimineață. 7,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 8,05 Tot înainte. 8,45 Melodii populare. 9,00 Cîntecul săptămînii. 9,30 Buletin de ştiri. 9,35 Matineu teatral. 10,30 Muzică uşoară de Camelia Dăscălescu şi Ştefan Kardoş. 11,55 Ştiinţa la zi. 12,00 Buletin de ştiri. 12,03 Avanpremieră cotidiană. 12,15 Literatura ţărilor socialiste. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Fantezii din operete. 13,30 Satule, vatră frumoasă — muzică populară. 14,00 Buletin de ştiri. 14,05 Varietăţi muzicale. 14,30 Odă limbii române. 14,50 Momente muzicale oferite de Gigi Marga, Michel Fugari, formaţiile Mondial şi Aphrodites Child. 15,30 Radioşcoala. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,55 Sfatul medicului. 17,00 Buletin de ştiri. 17,05 Album de muzică populară. 17,45 Cîntărică Petrescu. 18,00 Publicitate. 19,00 Buletin de ştiri. 19,05 Melodii de estradă. 19,30 Mărturii contemporane. 19,50 Noapte bună, copii ! 20,00 Seară de operă : „Harisei și Gretel" de Humperdinck. 22,00 Melodii de pretutindeni. 22,30 Emisiune culturală. • Joi 1 februarie Nr. 1161 CORESPONDENȚII VOLUNTARI DIN COMUNA BOZIORU, JUDEȚUL BUZĂU, TRANSMIT: • EFECTUL SCRISORILOR ANTERIOARE In ultimele luni am trimis ziarului „Satul socialist" mai multe scrisori, dintre care o bună parte au fost publicate. Unele dintre sesizările noastre au fost rezolvate şi pentru aceasta mulţumim ziarului. lată ce s-a rezol- ^ vat : • Scriam că unităţile comerciale de la noi nu sunt permanent aprovizionate cu o serie de mărfuri ce se găsesc in alte comune, in ultimele două luni situaţia s-a schimbat. S-au adus : zahăr cubic, ulei, sare, biscuiţi, bere, vin spumos, ţigări etc. LucrătoriPrii din unităţile cooperaţiei de consum dau dovadă de mai multă iniţiativă. Totuşi, semnalăm că mai lipsesc unele produse din magazinele din comuna noastră. E vorba de reşouri pentru aragaz, sobe cu petrol, feţe de masă din import etc. Consiliul popular comunal a dat indicaţii lucrătorilor din unităţile cooperaţiei de consum de a depista în depozitele de la Pătîrlagele, de unde se face aprovizionarea, mărfurile ce se cer, sau altele similare în locul celor care momentan lipsesc. • In legătură cu brutăria cooperativei agricole de producţie, scriam că această unitate produce de doi ani pîine doar pentru membrii cooperatori, în timp ce plinea şi alte produse de panificaţie, necesare consumului în comună, se aduc de la Bălă- Alineşti. Aceasta în condiţiile cînd brutăria funcţiona numai cîteva ore pe săptămînă. S-a convenit ca brutăria cooperativei agricole să treacă în subordinea cooperativei de consum şi să producă pîine şi alte produse de panificaţie pentru necesităţile întregii comune, precum şi pentru comunele înveci- 9 nate, Odăile şi Brăieşti. Formele pentru transferarea acestei unităţi au fost trimise spre avizare la uniunile judeţene ale cooperativelor agricole şi ale QP cooperativelor de consum din Buzău. Sperăm sâ primim cit mai curind avizul necesar. • Despre electrificare, am scris că unii cetăţeni ^p. care au achitat contribuţia de cîţiva ani nu primesc curent electric, in timp ce alţii (aproape o treime) nu au plătit contribuţia, dar utilizează energia IP electrică. De exemplu, cooperativa agricolă, care foloseşte energia electrică, deşi mai are de dat la fondul pentru electrificare încă 15 000 lei. Consiliul popular al comunei a stabilit ca in cîteva luni să se încaseze restanțele la fondul pentru electrificare, astfel ca în acest an să se încheie electrifica- ^P rea întregii comune. • Semnalăm că in primele controale efectuate la unitățile din comună, echipele de control obștesc ^P nu au găsit registrele unice de control în care să consemneze constatările. S-au cerut aceste registre de la Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum, dar n-au venit. Pentru moment, fiecare unitate, supusă controlului obştesc, are un caiet in care echipele consemnează cele constatate. Aducîndu-vă la cunoştinţă problemele ce s-au re-dizolvat cu sprijinul ziarului, ţinem sâ mai facem o constatare: ziarul „Solţul socialist" era puţin cunoscut la noi. Scrisorile trimise de noi şi publicate în ziar au fost afişate la gazeta de perete a coopera-tivei agricole şi mulţi săteni au aflat astfel de acest ziar, care se ocupă îndeaproape de problepomele satelor. Rezultatul : în luna ianuarie numărul ” abonaţilor la ziarul „Satul socialist" a crescut de 10 ori faţă de anul trecut. În încheiere, mai facem o sesizare : în comuna noastră, ca şi în altele, care se află pe Valea Pîrscovului, nu se recepţionează bine emisiunile de televiziune. Spun unii că această defecţiune s-ar remedia dacă s-ar amplasa un releu pe dealul Bîrza. îi rugăm pe specialiştii care se ocupă de aceste treburi să ne ajute. DUMITRU AVRAMESCU, GH. GRIGORE, ION STAN, GH. CONSTANTIN, GH. DUMITRESCU •^ • • • • • Timpul probabil pentru 1 februarie, cerul va fi variabil mai mult noros în nordul ţării unde în prima parte a intervalului vor cădea precipitaţii locale sub formă de ninsoare, lapoviţă şi ploaie. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 14 şi minus 6 grade în jumătatea de vest a ţării şi între minus 8 şi 0 grade în rest; maximele vor oscila între minus 5 şi 5 grade, local mai ridicate în sud-vestul ţării. Timpul probabil pentru 2, 3 şi 4 februarie, vreme în încălzire uşoară la începutul intervalului. Cerul va fi mai mult noros. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 9 şi 1 grad, izolat mai coborîte în depresiuni, iar maximele între minus 1 şi 9 grade. NOU ! Administraţia de Stat Loto — Pronosport organizează LOTERIA ÎN OBIECTE prima tragere la 11 februarie 1973 se acordă în număr nelimitat premii constînd din : Autoturisme „Dacia 1300“, cîştiguri în obiecte în valoare de 20.000 lei, 10. 000 lei, 5. 000 lei ş. a. • Se vor efectua 17 extrageri separate cu numere formate din 6 cifre şi terminaţii de 5, 4, 3 şi 2 cifre. • Participarea se face pe bilete de 5 lei bucata. • Vînzarea se face prin unităţile proprii Loto-Pronosport, unităţile Cooperaţiei de Consum şi unităţile Comerţului de Stat. Reţineţi ! MAI MULTE BILETE, MAI MULTE ŞANSE DE CÎŞTIG ! LOTERIA IN OBIECTE