Satul Socialist, martie 1973 (Anul 5, nr. 1185-1211)
1973-03-01 / nr. 1185
PAGINA 2 Prin cîteva comune ale judeţului Maramureş „Control obştesc? Parcă am auzit de aşa ceva!“ Sîntem în comuna Satulung din judeţul Maramureş. Discutăm cu Lucreţia Cristea, preşedinta consiliului comunal al F.U S. — Cum acţionează echipele de control obştesc ? — Probabil, adică nu probabil, ci aproape sigur că au controlat unităţile comerciale din centrul comunei. Ştiu că au fost şi pe la secţiile prestatoare de servicii : frizerie, croitorie, zidărie... — Ce au constatat ? Ce măsuri se impun ? — Au lăsat procese verbale în unităţile controlate. De o echipă ştiu că la brutăria din Hideaga, a găsit 2 500 kg de făină mucegăită şi s-a dispus scoaterea acesteia din circuitul fabricaţiei. Intrăm în bufetul-braserie. Gestionarul Grigore Grumaz ne spune : — Nu, pe aici n-a venit control obştesc, că nu era nevoie. E de mirare : bufetul e prost aprovizionat. La data vizitei noastre, nu avea nici pîine, nici conserve, adică nimic în afară de băuturi. Şi asta într-o localitate cu un mare număr de salariaţi ai S.M.A. şi ai fermei I.A.S. De peste două săptămîni, şcolarii vin degeaba în pauze să cumpere plăcinte calde. Nu se prepară pentru că nu funcţionează... aragazul. Nici pe la magazinul de textile-încălţăminte n-a călcat controlul obştesc. Şi asta în timp ce la Satulung sunt formate 9 echipe de control-In comuna Valea Chioarului stăm de vorbă cu tovarăşul Ioan Marincaş, primarul comunei, care (şi dînsul) ne dă să înţelegem că echipele îşi fac datoria Să vedem, mai întîi, cum au fost alcătuite, cine sînt reprezentanţii autorizaţi ai opiniei publice. Constatăm, cu această ocazie, că dintr-o echipă face parte şi secretarul comitetului executiv al consiliului popular, care în virtutea funcţiei sale este obligat să controleze activitatea unităţilor din raza comunei. Tot aşa stau lucrurile şi cu alte cadre cu funcţii de răspundere. Ne mirăm : ce fel de control obştesc e acesta ? Noi ştim că obştea trebuie să-şi spună cuvintul ! Primarul adaugă : — Cert este că trebuie să reorganizăm aceste echipe. Am greşit chiar de la început. Aşa este. Iar urmarea nu a întîrziat să se facă simţită : aici, echipele n-au desfăşurat nici o activitate. La restaurantul din comuna Şomcuta Mare gestionarul ne spune că pe la el a fost o echipă, dar... nu-şi aminteşte ce constatări a făcut şi nici nu ne poate prezenta procesul verbal. Magazinul de pîine (responsabil Emilia Grumaz) nu a fost vizitat de vreo echipă de control obştesc deşi prezenţa acesteia este necesară. Poienile de sub Munte este o comună mare, cu numeroase unităţi comerciale, secţii de prestări servicii, spital comunal, cămin de bătrîni. Primarul Iona Boico recunoaşte că nimeni nu s-a ocupat de exercitarea controlului obştesc. Cică echipele au fost instruite, dar acestea nu acţionează. Iată cum, prin dezinteres şi formalism, funcţiile vitale ale controlului obştesc au fost escamotate : antrenarea tuturor categoriilor de oameni la o mai bună gospodărire şi folosire a mijloacelor pe care le oferă societatea pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de trai, dezvoltarea unei atitudini înaintate a lucrătorilor din unităţile de servire publică, generalizarea experienţei bune, combaterea manifestărilor de lipsă de răspundere şi de încălcare a normelor legale etc. Aspectele semnalate sunt prea importante pentru a fi neglijate. Le supunem atenţiei Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste- A. PERIDE I. NEGRU Anul trecut am publicat în j j ziarul nostru o discuţie cu to- J j varăşul Adalbert Bularca, di- i rector general adjunct al U-| j zinelor „23 August“ din Ca- \a pitală. Era vorba despre J I o valoroasă propunere făcu- J | tă în adunarea salariaţilor: J | înfiinţarea de ateliere satelit \ | ale uzinei în unele comune | i din judeţul Ilfov. Tovarăşul | | Adalbert Bularca ne spunea | | atunci că au început lucrările | | de pregătire a şantierului şi | j ne amintea faptul că prin at ceste ateliere se va renunţa la | | obositoarea navetă de la co- j | nume la uzină şi invers a | | sute de oameni. De atunci a trecut un an. „ Atelierul de la Gruiu, judeţul Ilfov, se apropie de ziua iinaugurării. Am făcut zilele . I UZINA II -1 ISE MUTAI I ÎN SAT I i_____________I trecute o vizită, nu la Gruiu, ci la Uzina „23 August“ unide se pregătesc viitorii mun- citori din Gruiu, care vor lucra in comuna lor. Constantin Olaru lucrează de mulţi ani în uzină. Acum i se mai califică aici şi alţii Olaru din Gruiu: Olaru P. Gheorghe, Olaru F. Gheor- ghe. In secţia aparata am | intîlnit-o pe Eugenia Şerban j lucrlnd la un strung revolver, pe Dumitru Dănţu l-am găsit tot la un strung de J mare tehnicitate. Deocamdată , 25 de ţărani din Gruiu se pregătesc la marea uzină bucureşteană. Maistrul Stelian I lofciu, care va conduce ate- ] Herul din comuna Gruiu, ne spunea: „Peste puţin timp J uzina se va muta în sat.“! Iar Simion Sima, maistrul re-1 glor, in uzină de 14 ani, spunea ■ ,,Se întorc gruienii J acasă." Deci uzina se mută în sat, oamenii se întorc acasă cu hotărirea de a produce piese de schimb, de aceeaşi calitate , pe care o produc şi la bază l — uzina „23 August". N. gheorghiţa i (Urmare din pag. 1/ Fătu, la Silivestru. Şcolile noi sint înalte, luminoase, cu laboratoare, cabinete, muzeu. Ţincii pleacă de aici tineri in toată puterea, să muncească, ori să înveţe mai departe — cam o mie de tineri. Localnicii nu-şi mai beau nopţile amare din ţoiuri. Sub umbra bătrînilor salcimi, nu mai vezi vechile cămeşoaie şi izmene de cinepă scorţoasă, nu mai auzi tîrşlitul gumarilor şi al opincilor de cauciuc. Nici copiii nu mai bat mingea de clipă pe maidan, nu mai fac glugele din noroiul untos, ştergindu-şi nasul cu mineca trenţăroasă a cămeşilor. Se duc la film, la bibliotecă, in laboratorul şcolii, ori stau acasă. Stau, pentru că pe acoperişurile roşii, se înalţă sute de antene, sute pentru că Dragalina de azi are populaţia unui oraş — peste zece mii de suflete. S-au turnat asfalturi, s-au ivit maşinile, tractoarele, trenurile. Noul triaj, de-a lungul căruia aleargă trenul kilometri, este cel mai modern din ţară. Câţiva kilometri de şine, sute de vagoane, pentru combinatele şi uzinele tinereţii renăscute a Bărăganului. Da, deoarece Călăraşii, Slobozia, Feteştii, apoi satul, au găzduit, generoase, dar şi cu mîndrie, industria. Cunosc bine giganţii aceştia. Cum să-şi caute fiii Bărăganului meleagurile, glia de baştină, amintirile, bucuria noului ? Secretarul comitetului comunal de partid este tînăr. Îmi place să stau de vorbă cu el, de cite ori ne întilnim. George Stoian mi-a fost coleg de bancă. Pe urmă, drumurile noastre s-au despărţit. Nu-i născut aici, dar aici a bătut prima dată la poarta adevăratei vieţi. Şi fostul lucrător de la Centrul Mecanic Ciulniţa e mîndru azi de comuna asta, ca de Călăraşii lui de baştină. In aceeaşi bancă stăteam pe vremuri şi cu Costică Cosma, preşedintele cooperativei agricole. Scria frumos şi era vitial la matematică. Sigur, azi nu mai colindăm, îngheţaţi bocnă, pe la casele gospodarilor. Cosma are alte treburi. Anul care a trecut a consemnat producţii record. „Vezi, dacă nu era atîta apă, scoteam peste şase vagoane de sfeclă la hectar... Categoric, mărturisesc, consătenii mei nu sunt cei mai teribili din ţară. Sunt însă buni gospodari, perseverenţi, destoinici, in permanentă întrecere cu ei înşişi. Intr-o zi de februarie '58, plecam cu brigada a V-a, de la SM.T. Dragalina, la Ghimpaţi. In coada coloanei de tractoare şi de pluguri, cu I.A.R.-ul lui Vasile, vagonul care avea să ne fie dormitor, sufragerie, bucătărie, club (aşa se lucra pe atunci). Ion, Vasile, Brighiţă, Sandu, Dobrincea, Florea... Ţin minte şi azi cit şi cum, cu ce tractor lucra fiecare. Era greu, dar frumos. Zile şi nopţi aspre şi dure... Altfel, nu li s-ar fi păstrat amintirea. Tudor Gheorghe, fostul director, şi colectivul lui erau onoraţi (în 1962 şi 1969) cu „Ordinul Muncii“. Douăzeci de ani in care, sudoarea, motorina, gifîitul motoarelor, truda, oboseala ochilor înroşiţi de nesomn şi de praf se transformaseră în pîinea oamenilor. Căci truda înseamnă (numai astfel!): PÎINE! Tudor Gheorghe a predat ştafeta. Printre canalele şi ţevile de irigaţii împînzind cimpul de treisprezece mii de hectare, oamenii lui Constantin Şandru, inginerul tînăr, care conduce azi unitatea, sînt prezenţi tot timpul — iarna, vara, ziua, noaptea• Pe cei mai mulţi, nu-i cunosc. Le ştiu insă numele, stima de care se bucură, drept răsplată pentru sufletul cu care metamorfozează esenţele cernoziomului in pîine: D. Samoilă, C. Crăciun, D. Gănciulescu, Traian Stan, Gh. Raicu, N. Dobre. Inginerul Şandru nu-i locanic, dar a îndrăgit oamenii, locurile, maşinile, cimpul care mie mi-e atît de drag. Zeci de oameni şi cinci mii de cai mecanici impinzesc cimpul sub semnul piinii acesteia. Frumos, răscolind amintiri, insuflindu-mi regretul că nu mai sunt acolo... Ciţi, cind şi cit au scris de frumos despre Bărăganul acesta ? Să poţi, trebuie ca sufletul să ţi se confunde cu ţarina, să-şi tragă toate sevele din străfundurile ei intime■ negre, grase, ca untul bun de uns pe o felie de piine. Trebuie să-ţi placă mirosul de sudoare albind a sare în arşiţa verii, trebuie să iubeşti gerul aspru, apa, motorina, să simţi chemarea şoptită a lanului în pîrg, să iubeşti oamenii care tălmăcesc toate astea in piine, cuvintul cel mai scump din toate limbile pămintului. SUFLETUL SA-TI FIE UNA CU GLIA SATUL SOCIALIST In laboratorul de fizică al şcolii generale din comuna Năruja, judeţul Vrancea , aici sunt explicate practic fenomene Învăţate din manual. Foto : E. TANJAIA VREMEA ÎN LUNA MARTIE Pentru luna martie se prevăd temperaturi, în general, mai reduse decit în mod obişnuit şi precipitaţii puţine, exceptînd intervalul 1—10 cind noaptea temperaturile vor coborî în unele zone sub zero grade, iar precipitaţiile vor fi mai frecvente. In decadele a doua şi a treia, temperaturile maxime vor depăşi pe alocuri, 20 de grade, predominind perioadele cu timp frumos şi precipitaţii reduse. Dar, iată prognoza vremii pe intervalele caracteristice : 18 MARTIE . In sudul şi estul ţării, înnorările vor fi pronunţate, îndeosebi în primele zile, cind se vor semnala precipitaţii mai ales sub formă de lapoviţă şi ninsoare. In celelalte regiuni, cerul va fi variabil, iar precipitaţiile vor avea caracter local. Vintul va sufla potrivit cu intensificări de scurtă durată pînă la tare, predominind din sectorul nordic. Temperaturile minime vor coborî frecvent sub zero grade, fiind cuprinse între —8 şi 2 grade, iar maximele între —1 şi 9 grade. 9 — 14 MARTIE : Vreme relativ rece la început apoi în curs de încălzire. Vremea va alterna între înseninări şi innovări de scurtă durată. Precipitaţiile vor fi slabe şi izolate. In unele zile, vintul va prezenta intensificări de scurtă durată. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —7 şi 3 grade, iar maximele între 3 şi 13 grade. 15 — 19 MARTIE : Vreme schimbătoare cu cerul temporar noros. Se vor semnala precipitaţii slabe locale. In zonele de deal şi de munte, lapoviţă şi ninsoare. Vintul va prezenta intensificări de scurtă durată, predominind din sectorul vestic. Temperatura în creştere : minimele vor fi cuprinse între —2 şi 6 grade, iar maximele intre 8 şi 18 grade. 20 — 25 MARTIE : Vremea va fi frumoasă şi călduroasă cu temperaturi maxime ce vor putea depăşi 20 de grade în sudul ţării. Temperaturile minime vor fi de asemenea destul de ridicate oscilînd între 2 grade şi 10 grade. Vînt moderat. 26 — 31 MARTIE : La început, vremea se va răci în toate regiunile ţării. Cerul va fi variabil. Vor cădea ploi izolate şi neînsemnate cantitativ. Vintul va sufla potrivit cu intensificări de scurtă durată din sectorul estic. Temperaturile minime vor oscila între 14 şi 11 grade, iar maximele între 4 şi 14 grade, mai ridicate spre sfirşitul intervalului. In zona de munte va ninge. LIDIA RAHAU cercetător principal la Institutul de Meteorologie și Hidrologie Copiii au nevoie de jucării, dar cei care se joacă... sunt organizatorii comerţului Lumea minunată a copilăriei dăinuie în amintirea noastră, a tuturor, poate şi datorită acelor obiecte mici şi pline de graţie, care au făcut îndretarea virstei: jucăriile. Mulţi dintre noi, astăzi părinţi, ni le-am înjghebat, la virsta copilăriei, dintr-un băţ pe care il visam armăsar neimblinzit, sau dintr-un ştergar îndoit meşter de mina mamei sau a bunicii, ca să capete chipul păpuşii. Şi poate şi pentru asta, cumpărarea unei jucării este de multe ori o bucurie trăită in egală măsură de copil şi de părinte. Reversul acestei situaţii, mihnirea copilului cu care ai plecat de mină pentru a-i cumpără jucăria promisă, dar pe care nu o găseşti, este împărtăşită şi de omul in toată firea. Cei care au proiectat şi construit magazinul universal din comuna Sinzieni, judeţul Covasna, au prevăzut un colţişor anume menit să fie bucuria şi încîntarea celor mici — raionul de jucării. Una peste alta, marfă în rafturi ar fi destulă : găleţi, lopăţele, ursuleţi şi motani de pluş etc. Să vedem, însă, dacă şi copiii sunt mulţumiţi. Şi nu s-ar putea spune. Lipsesc păpuşile mici, jocurile constructor: „Arco“, „Multicom“, „Plasticom", „Pionier" — cerute în procesul de învăţămînt, epidiascoapele pentru proiectat diapozitive, jucăriile mecanice, cele din tablă litografiată etc. In comuna Ozun magazinul universal este o construcţie modernă. Deşi dispune de spaţiu îndestulător, nu s-a găsit totuşi, un loc şi pentru jucării. Acestea se vind la librărie, care, instalată într-o baracă de cîţiva metri pătraţi, de abia reuşeşte să primească cîţiva cumpărători. Gestionarul Alexandru Bara vinde cărţi, rechizite şcolare, ţigări, articole de toaletă şi, cind primeşte, jucării. — După cum vedeţi, jucării nu prea am, cu toate că sunt foarte solicitate de copii Lipsesc in permanenţă jocurile — constructor, jucării din tablă litografiată, discurile cu poveşti şi cintece pentru copii şi cite altele. Eu cer mereu, completez note de comandă, merg la depozitul judeţean, dar... Din păcate, vizitînd şi alte magazine săteşti din judeţul Covasna, ca şi din judeţul Dolj (Podari, Segarcea, Cerăt etc) am auzit aceste cuvinte mereu repetate : jucării să fie, că de vindut se vind ca plinea caldă ! — Se poate vorbi de o cerere de mărfuri neonorată ? Am adresat această întrebare tovarăşului Zoltán Lurtz, director comercial al I.J.E.COOP Covasna. — Cu toate că valoarea desfacerilor la jucării se ridică, anual, numai în cadrul unităţilor comerciale săteşti din judeţul nostru, la milioane de lei, suntem deficitari în acoperirea solicitărilor. Această situaţie este generată de cantităţile reduse pe care le primim la repartiţia fondului de marfă dar, mai ales, de modul în care sîntem aprovizionaţi de către furnizorul nostru, I.C.R.M. Braşov. Marfa — multă, puţină, cită ni se dă — ne este livrată anapoda , vara — săniuţe şi patine, iarna — mingi şi triciclete ! Aceleaşi aprecieri, deloc măgulitoare la adresa unor organizatori şi furnizori ai comerţului, le-am auzit şi de la tovarăşul Dumitru Buce, şef de serviciu comercial în cadrul I.J.E.COOP. Dolj, ca şi de la unii gestionari din unităţile vizitate (Elena Spiridon, librăria din Segarcea, Dumitru Florea, librăria din Cerăt etc). Comparînd cele cîteva jucării rătăcite în magazinele săteşti vizitate, cu stocul bogat existent în magazinele specializate din Craiova („Aşchiuţă"), din oraşul Sf. Gheorghe („Librăria Noastrăă") am avut demonstraţia „pe viu" a dezinteresului manifestat în organizarea comerţului cu jucării la sate. „Departe de a fi o simplă marfă, aşa cum din păcate mai sunt etichetate de către unii, jucăriile — aprecia tovarăşa Ana Ledan, inspector la Inspectoratul şcolar al judeţului Covasna, reprezintă pentru noi toţi, părinţi şi pedagogi, un element deosebit de important în procesul educativ al copilului. Şi poate, fie şi numai pentru acest motiv, nu ne este permis să le oferim copiilor cinci şi cum se nimereşte". C. LEONARD Vineri 2 martie Programul I . 6.00 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. 800 Sumarul presei. 9.30 Memoria pămîntului românesc. 9.50 Orchestra Kurt Edelhagen. 10.00 Buletin de ştiri. 10.05 Popas folcloric pe plaiuri argeşene. 10.30 Harta ţării la scara viitorului (emisiune pentru tinerii ascultători). 10.45 Muzică uşoară de Vasile Vaselovski. 11 00 Buletin de ştiri. 11.05 Din muzica popoarelor. 11.15 Litera şi spiritul legii. 11.30 Muzică corală de Ion Vidu şi Nicolae Ursu. 12.00 Discul zilei — Aurelian Andreescu. 12.15 Recital de operă Beverly Sills. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 1315 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Concert de prînz. 14.00 Compozitorul săptămînii — Piotr Ilici Ceaikovski. 14.43 In ritm de vals — muzică de promenadă. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Radioancheta economică. Controlul obştesc în acţiune ! 15.20 Muzică de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Cintece populare. 16.30 Ştiinţa la zi. 16.35 Corul Liceului nr. 25 din Bucureşti. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 17.30 Un domitor al Văii Secaşului — Ion Blăjan. 17.40 Radiocabinet de informare şi documentare. 18.00 Orele serii. 20.00 Zece melodii preferate. 20.45 Consemnări de Aurel Baranga. 20.50 Victor Predescu — dirijor şi interpret. 21.00 Revista şlagărelor. zm ijărăîiî r«iri» i iri rA Joi 1 martie Nr. 1185 CITITORII NE SESIZEAZĂ • CALIFICARE... NECALIFICATĂ Împreună cu încă nouă tineri din satele apropiate de Tirgu Jiu, m-am înscris, acum doi ani, la cursurile şcolii profesionale de electricieni-depanatori ; aceste cursuri sunt organizate de cooperativa meşteşugărească „Jiul" din Tirgu Jiu. In primii doi ani, am învăţat teoria meseriei predată cu competenţă de maiştri şi ingineri. A urmat perioada de practică. Cu toate că era firesc ca în orele de practica meseriei să aplicăm ceea ce am învăţat, noi nu facem altceva, de aproape cinci luni, decit să măturăm, să spălăm pe jos, să cărăm gunoaie. Am întrebat conducerea cooperativei dacă aceasta este practica prevăzută în programa şcolară. Ni s-a răspuns: „Aşa se învaţă meseria". Consider însă, ca şi colegii mei, că atunci când ne vom prezenta la locurile de muncă, în vara acestui an, vom fi solicitaţi să facem altceva decit „practica" de acum. MARIN SIRBU comuna Vădeni, judeţul Gorj • DE TREI ORI PE PANĂ DE CURENT Cetăţenii comunei noastre n-au miercurea, sîmbăta şi duminica lumină în locuinţe şi imagine la televizor. După sesizări repetate făcute pe adresa I.R.E. Constanţa, ni s-a răspuns că întreruperea curentului se datoreşte unei defecţiuni a transfer SÂPTĂMÎNĂ, maiorului care nu poate fi remediată sîmbăta, deoarece e program scurt de lucru, aşa că abia luni... Situaţia este agravată de faptul că şi cursurile şcolii generale, avind loc după amiaza, trebuie întrerupte odată cu stingerea becurilor. Mă întreb dacă răspunsul pe care l-a dat I.R.E. la sesizarea noastră, reflectă şi altceva decit formalism ? GH. CALOIAN directorul şcolii generale din comuna Castelu, judeţul Constanţa CAPCANA DIN FAŢA BRUTĂRIEI In satul nostru funcţionează de mai multă vreme o brutărie modernă, la ale cărei servicii apelează numeroşi cetăţeni. Toate ar fi bune dacă ar exista şi un podeţ peste şanţul ce desparte şoseaua de brutărie. In mai multe rînduri, cetăţenii din comuna Am citit în almanahul ziarului dv. pe anul 1973, ca şi in alte publicaţii, reclama Uzinei de pompe „Bucureşti", prin care aceasta îşi anunţa noul său produs, pompa aspira - respingătoare G.A.C. 0,55, care oferă nenumărate posibilităţi de utilizare in gospodăriile cetăţenilor. Dorind s-o cumpăr şi eu pentru propria-mi gospodărie, m-am adresat mai multor unităţi ale comerţului de stat şi cooperatist, ca noastră s-au oferit să execute, prin muncă patriotici, această lucrare, cerind consiliului popicar doar materialele necesare. La această propunere, primarul comunei, Paul Variu, a răspuns că se va amenaja un pod din tuburi din beton. Dar timpul şi serviciului comerţului prin poştă al cooperaţiei de consum, din Bucureşti, str. serg. Nuţu Ioan 8—12. Dar, stupoare : nimeni nu a auzit pînă acum de această pompă ! Mă întreb, cum îşi respectă promisiunile făcute cumpărătorilor, unii producători de bunuri de larg consum ? ION ENE impiegat de mişcare Staţia C.F.R. Corbu, judeţul Olt trece, n-a apărut nici un tub la locul cu pricina. Nu de puţine ori s-a intimidat ca cetăţeni mai în virstă să cadă în şanţ, incercind echilibristica pe scîndura ce ţine loc de podeţ. ALEXANDRU KISS satul Moftinul Mic, comuna Moftin, judeţul Satu-Mare NOTA REDACŢIEI : Interesindune la serviciul tehnic al uzinei producătoare, economistul Sorin Tahlan ne-a informat că pompa C.A.C. 0,55 nu a fost pusă in vinzare, întrucît Comitetul de stat pentru preţuri nu a avizat incădupă aproape un an la preţul comercial. Am fost asiguraţi că acest lucru se va produce pină la 1 mai 1973. Aşteptăm şi noi acest termen, sperind să fie ultimul! PROMISIUNI NEONORATE POVESTEA UNEI SOBE BUCLUCAŞE La 1 martie se împlineşte un an de cind am cumpărat o sobă de gătit cu combustibil lichid de la magazinul din comuna Copalnic — Mănăştur, judeţul Maramureş. La cîteva zile după ce am pus-o in funcţiune, soba s-a stricat. Ştiind că e în garanţie, am apelat la meşterii atelierului de reparat obiecte de uz casnic al cooperativei „Gutinul" din Baia Mare. Aici mi s-a cerut să procur piesa defectă de la fabrica „23 August" din Satu Mare. De acolo mi s-a comunicat că, deși au asemenea piese, nu le pot livra decit întreprinderilor, find sfătuit să mă adresez tot cooperativei meşteşugăreşti „Gutinul“ din Baia Mare. Am revenit. Aici mi s-a spus că va veni un meşter la noi în sat, la Făureşti, să-mi repare soba, dar că trebuie să plătesc 37 lei pentru transportul meşterului. M-am conformat şi mi-au tăiat chitanţa cu nr. 18078, pe care au pus şi data : 16 iunie 1972. Au trecut o lună, două, cinci şi meşterul nu se mai arăta. Din nou m-am dus la Baia Mare, la conducerea cooperativei, unde am primit asigurări că mi se va repara soba. Cinci am ajuns acasă, am aflat că meşterii mi-o luaseră înainte. Au văzut soba şi mi-au lăsat vorbă că dacă ţin să-mi repare soba s-o duc la Baia Mare, sa mi-o atitădacă nu., repar singur Deci, după cea drumuri cale la Baia Mare, după ce am plătit 37 lei, cu chitanţă in regulă, soba mi-e tot stricată. Peste puţin timp îmi expiră şi termenul de garanţie, că-i de un an, şiapoi, vorba meşterului, va trebui să mi-o repar singur. Cred însă că mai nimerit ar fi ca meşterii de la atelierul de reparat obiecte de uz casnic al cooperativei ,,putinul“ să-şi „repare" defecţiunile pe care le au în organizarea muncii, să-şi revizuiască atitudinea faţă de solicitanţi. IOAN TAMAŞ din satul Făureşti, judeţul Maramureş A „Satul nostru, unul dintre cele mai inimoase — suna chemarea lansată la începutul anului trecut de comuna Lieşti, judeţul Galaţi. Pornită dintr-o firească dorinţă de urbanizare a localităţii, chemarea a însufleţit pe toţi locuitorii comunei. O dorinţă, o chemare şi un bilanţ care le face cinste — în întrecerea patriotică pentru înfrumuseţarea comunelor, leştenii au cîştigat premiul III pe judeţ. Valoarea lucrărilor efectuate se ridică la 6 000 000 lei — cifră simbol pentru hărnicia, dragostea de frumos şi bine a celor 12 000 de suflete ale comunei. Cu cîteva zile în urmă s-a deschis aici un modern magazin universal. Magazinul cuprinde o alimentară cu auto servire, raioane de tembrărie. „Să găsească file, tricotaje, încălţă aici omul tot ce-i tre-gospodarii minte, menaj, din Liești marochinărie, cosmetice, bibure, de la ac la frigider , argumenta Năs tase Ivan, primarul comunei. In dorinţa de a asigura o deservire fără cusur au fost angajaţi tineri absolvenţi ai şcoiilor profesionale şi absolvenţi ai liceului teoretic, calificaţi la locul de muncă. Toţi sunt fii ai satului". Şi pentru că după fiecare bilanţ, planurile sunt mereu mai îndrăzneţe, în acest an, în comuna Lieşti se vor da in folosinţă încă o cofetărie, un bazar, se va termina construcţia blocului cu 12 apartamente la parterul căruia vor fi amenajate spaţii comerciale. Cea mai mare parte a realizărilor înfăptuite și a celor proiectate sunt rezultatul muncii patriotice. E. S. Foto : PAUL POPA