Satul Socialist, iunie 1973 (Anul 5, nr. 1264-1288)

1973-06-10 / nr. 1271

de producţie industrialăNAŢIONALIZAREA, Fabrica de confecţii Bucureşti SATUL SOCIALIST Cotidian editat de Uniunea Na­ţionala a Coc■ ANUL V Nr­. 1271 Duminica 10 iunie 1973 6 pagini — 30 bani­­ La 11 iunie — 25 de ani de la istoricul act revo­luţionar al naţionaliza- ■ rii principalelor mijloace • 7­­ ACT REVOLUŢIONAR CU ADINCI CONSECINŢE Eforturile întregului nostru popor sunt concentrate astăzi în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dez­voltate, obiectiv fundamental stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. Etapa pe care o parcurgem a fost pregătită de marile transformări revoluţionare care au avut loc în anii de după eliberarea ţării, sub conducerea Partidului Co­munist Român. Intre acestea, un loc de însemnătate ma­joră îl ocupă naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, de la a cărei înfăptuire se împlineşte un sfert de veac. Privită de la înălţimea anilor etapei actuale, semnificaţia acestui act revoluţionar ne apare cu şi mai mare claritate. Visul dintotdeauna al mişcării socialiste şi muncitoreşti din ţara noastră a fost de a pune capăt ex­ploatării omului de către om, de a înfăptui ceea ce spu­nea Marx : „exproprierea expropriatorilor". Cu mai bine de 8 decenii în urmă, socialistul român Raicu Ionescu-Rion, referindu-se la destinul proprietăţii capitaliste asupra mij­loacelor de producţie, consemna : „Ce perspectivă se des­chide în mişcarea istorică, în evoluţiile viitoare ale socie­tăţii ? Mijloacele de producţie, factorii economici vor intra în stăpînirea oamenilor (muncii)... De atunci înainte va începe adevărata libertate a individului". Eliberarea omu­lui, dezvoltarea sa plenară este posibilă numai în condi­ţiile orînduirii socialiste, la baza căreia stă proprietatea obştească. Această idee străbate ca un fir roşu documen­tele programatice ale partidului nostru privind transfor­marea socialistă a ţării. O asemenea cerinţă a fost inse­rată şi în programul P.S.D.M.R. adoptat în 1893 la con­gresul de constituire, iar mai tîrziu în documente ale Par­tidului Comunist Român, începînd cu proiectul de statut publicat în „Socialismul" din 9 mai 1921. Ideea naţionalizării principalelor mijloace de producţie a continuat să rămînă în atenţia partidului ca o problemă de maximă însemnătate şi după Eliberare. De data aceasta ideea devine act ; statul oamenilor muncii între­prinde o serie de măsuri radicale care pregăteau trece­rea în averea societăţii a mijloacelor de producţie ce serviseră ca instrument de exploatare în mîinile burghe­ziei corupte şi venale. După victoria în alegerile din no­iembrie 1946 a forţelor democratice, conduse de partidul comunist, s-a trecut în anul următor la etatizarea Băncii Naţionale, la crearea oficiilor industriale, la stabilirea unor programe de producţie pe 6 luni pentru sectorul de stat şi întreprinderi particulare, la înfăptuirea reformei mo­netare, care au pus capăt haosului economic etc. Toate a­­cestea prefigurau actul naţionalizării care s-a înfăptuit la 11 iunie 1948. Legea nr. 119 pentru naţionalizarea între­prinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi, votată în unanimitate de Marea Adunare Naţională, a statuat transferul în proprietatea statului, ca bun comun al întregului popor, a celei mai importante părţi a mijloacelor de producţie. Prin aceasta statutul oa­menilor muncii capătă contururi noi , la calitatea de pro­ducător se adaugă calitatea de proprietar şi, ca o conse­cinţă firească, şi cea de beneficiar al rezultatelor muncii sale. Această armonizare a calităţii oamenilor muncii de producător, proprietar şi beneficiar este expresia eticii şi echităţii specifice societăţii noastre socialiste. La aniversarea acestui eveniment de însemnătate isto­rică trebuie să relevăm sensul, valoarea şi măreţia lui pentru dezvoltarea ulterioară a ţării. Nu se putea concepe făurirea unei economii socialiste, industrializarea ţării şi dezvoltarea ei planificată fără ca proprietatea obştească asupra principalelor mijloace de producţie să nu devină baza relaţiilor de producţie. In anii care s-au scurs de la naţionalizare, poporul nos­tru a străbătut un drum încărcat de succese în toate com­partimentele vieţii sociale. Sub incidenţa lor a fost înlă­turat statutul umilitor al României de ţară slab dezvol­tată, moştenit de la vechiul regim. Prin dinamismul său, ţara noastră se înscrie în prezent pe traiectoria progresu­lui pluridimensional cu perspective apropiate de a păşi în rîndul ţărilor avansate din punct de vedere economic. în­făptuirea obiectivului strategic stabilit de Congresul al X-lea al partidului - edificarea societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate — presupune continuarea procesului de industrializare în condiţii specifice. Spre deosebire de etapa anterioară, acum opţiunea pentru industrializare este orientată precumpănitor spre factori de ordin calitativ. In această viziune cincinalul actual este pe drept cuvînt denumit „cincinalul calităţii". Orientarea prioritară spre factorii calitativi, spre ra-Prof. univ. dr. • ION BULBOREA PAG. A 5-A „FABRICA ESTE VIATA NOASTRĂ (Continuare In pag. a 7-a)L___ s \ \ \ // SA GÎNDIM, SA MUNCIM, SA TRĂIM IN CHIP COMUNIST MUNCA, cea mai înaltă şcoală a vieţii PAGINA A 2-A: Toate resursele furajere — în imagine recoltatul lucernei masă verde — în „cămara" zootehnică, iată direcţia în care sunt îndreptate în aceste zile efor­turile cooperatorilor şi mecanizatorilor din Căză­­neşti, judeţul Ialomiţa, (fotografia din dreapta). LA ORDINEA ZILEI IN AGRICULTURĂ • LA ORDINEA ZILEI ACUM, URGENŢĂ URGENŢELOR ESTE ÎNTREŢINEREA CULTURILOR • In cit­ev­a zile să se încheie semănatul ultimelor suprafeţe cu porumb, orez şi ricin, ca şi plantarea tutunului • Apropierea secerişului impune concen­trarea principalelor forţe la praşti La ordinea zilei în agricultură sunt acum foarte multe lucrări im­portante. In prezent, organele a­­gricole desfăşoară acţiunea de i­­dentificare şi înregistrare în darea de seamă statistică de stat a su­prafeţelor însămînţate. Efectuată direct în cîmp, în grădini, această operaţie trebuie să constituie un bun prilej pentru un control rigu­ros al culturilor. Insămînţările — potrivit datelor raportate —­ s-au realizat pe 98 la sută din suprafeţele planificate. In întreprinderile agricole de stat, mai sînt de însămînţat cu porumb 7 990 hectare, în principal în Ialo­miţa, Ilfov, Brăila, Sibiu, Teleor­man, Olt, Buzău. Pe ansamblul sectorului cooperatist, au mai ră­mas de semănat cu porumb 20 190 hectare (Dolj, Ilfov, Ialomi­ţa, Brăila, Buzău, Vâlcea, Iaşi, Si­biu, Braşov, Harghita, Maramureş etc.) iar cu soia 1 664 hectare. In toate judeţele cultivatoare mai sunt de semănat suprafeţe im­portante cu orez (Teleorman — 1041 hectare, Ilfov —­ 800 hectare, Brăila — 600 hectare, Ialomiţa — 590 hectare etc). Şi nu putem în­cheia această recapitulare fără să amintim că prevederile la ricin nu s-au realizat cu 1411 hectare (aproape 700 hectare în Dolj) iar la tutun, planul de stat nu este încă realizat cu 10 200­ hectare. Aşadar, semănatul porumbului, soiei, orezului şi ricinului, ca şi plantatul tutunului cer încă efor­turi, care trebuie depuse cu toată intensitatea şi urgenţa. In con­tinuare, trebuie acţionat şi pentru readucerea în circuitul agricol a suprafeţelor afectate încă de exce­sul de umiditate. Cît priveşte întreţinerea culturi­lor, pînă acum au fost prăşite — mecanic şi manual, mari suprafeţe l£ toate culturile, prima oară, a doua oară şi chiar a treia oară. Stadiul de desfășurare a acestor lucrări este neuniform și datorită intîrzierii cu care s-a făcut semă­natul. Cu toate acestea, se consta­ Cooperativa agricolă din Valea Cînepii, județul Brăila , datorită bunei întreţineri ,cultura de floa­­rea-soarelui se află într-un stadiu avansat de ve­getaţie. Mecanizatorii de la S.M.A. Troianu o vor însă cu rodul cit mai bogat. De aceea, dorind să execute şi praşila a II-a în timp cit mai scurt, ei manifestă o neslăbită atenţie şi pentru calitatea lucrării, (fotografia de sus). 23 AUGUST ÎN MAREA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A PLANULUI ŞI A ANGAJAMENTELOR PE ACEST AN, PENTRU ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN SĂ ÎNTÎMPINĂM CU DEOSEBIRE CEA DE ANIVERSARE A ELIBERĂRII metri pătraţi de trotuare. în vii­torul apropiat, vor începe lucră­rile de introducere a apei curen­te în casele oamenilor. Pentru a­­cest an s-au întreprins măsuri deosebite şi la sfîrşitul lunii de­cembrie toate consiliile populare comunale vor fi în posesia schi­ţelor de sistematizare, avizate şi aprobate. Doresc să amintesc că, în paralel, proiectanţii noştri, conform Directivelor Conferinţei Naţionale a partidului, au termi­nat­­reactualizarea vetrei or de sat şi se aşteaptă aprobarea lor.­­ Trebuie să recunoaştem că munca în acest domeniu a fost mult, uşurată de starea de fapt REALIZĂRI a comunelor şi satelor arădene. Mă refer mai ales la localităţile rurale din zona de şes, care dis­pun de o tramă stradală sistema­tizată, unitară, cu case arătoase şi cu o bază economică puternic dezvoltată. De asemenea, toate satele sunt electrificate . Este adevărat. La această zestre a satelor ne-am străduit să adăugăm noi edificii, să deli­mităm vetrele satelor, să dispu­nem cit mai bine noile construc­ţii, bineînţeles, ţinînd seama de specificul arhitectonic al localită­ţilor, de perspectiva lor de dez­voltare. Nu cunosc aşezare rurală IOSIF FAUR coresp. „Satului socialist" (Continuare In pag. a 7-a) A 29-A PATRIEI SPIRITUL GOSPODĂRESC ÎN ACŢIUNE — Marea întrecere, ce se des­făşoară sub semnul celei de a 29-a aniversări a eliberării pa­triei pune în valoare imense valori materiale şi spirituale, an­­trenînd spiritul de abnegaţie şi iniţiativă, entuziasmul tuturor oamenilor muncii. Desfăşurată in acest climat de emulaţie creatoa­re, competiţia pentru înfrumuse­ţarea şi buna gospodărire a loca­lităţilor rurale cîştigă noi semni­ficaţii, avînd la bază Directivele Conferinţei Naţionale a partidu­lui cu privire la sistematizarea teritoriului, a oraşelor şi satelor, la dezvoltarea lor economico-so­­cială- Ce s-a întreprins pînă a­­cum pentru transpunerea în via­ţă a acestui document programa­tic ? — In judeţul nostru au fost întocmite, de către Direcţia de Convorbire cu tovarăşul PASCU ZIMBRAN, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Arad sistematizare, arhitectură şi con­trol, 36 schiţe de sistematizare ale centrelor de comune şi sate cu perspectivă de dezvoltare, iar pînă la finele anului urmează să fie definitivate şi cele 6 docu­mentaţii refăcute pentru comu­nele care vor deveni în curînd centre economice şi sociale cu caracter urban. Aş menţiona că dintre acestea, în trei localităţi­­ Vinga, Sîntana şi Pecica, siste­matizarea a început să prindă contur. La Sîntana, de exemplu, în centrul civic se construiesc o şcoală cu 24 de clase, un bloc cu 8 apartamente, o şosea asfalta­tă ce străbate comuna şi mii de 4 .Continuare în pag. a 3-a) întoarcerea preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, de la Praga Vineri după-amiază s-a înapoiat­ în Capitală tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, conducătorul delegaţiei Re­publicii Socialiste România la lucră­rile celei de-a XXVII-a sesiuni a Consiliului de Ajutor Economic Re­ciproc, care s-au desfăşurat la Praga. Din delegaţie au făcut parte tova­răşii Gheorghe Rădulescu, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, re­prezentantul permanent al Republicii Socialiste România în C.A.E.R., Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, Emilian Dobrescu, ministru secretar de stat, prim-vicepreşedinte al Comi­tetului de Stat al Planificării, Octa­­vian Groza, ministru secretar de stat, prim-vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, Traian Dudaş, ministru secretar de stat la Ministerul Industriei Cons­trucţiilor de Maşini Grele, Ion Drăgan, secretar general al Consiliu­lui de Miniştri, Radu Constantinescu, vicepreşedinte al Comisiei guverna­mentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, şi Vasile Bucur, locţiitor al reprezentantului perma­nent al Republicii Socialiste România in C.A.E.R. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Janos Fa­zekas, Ion Păţan, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai guvernului, alte persoane oficiale. A fost de faţă Miroslav Sulek, am­basadorul R. S. Cehoslovace la Bucureşti. (Agerpres) CUM APRECIAZĂ PARTICIPANŢII LA MASA ROTUN­DĂ, ORGANIZATĂ DE ZIARUL NOSTRU, ACŢIUNILE CE S-AU ÎNTREPRINS ŞI TREBUIE SĂ FIE DEZVOL­TATE ÎN CONTINUARE PENTRU A SE ASIGURA EFICIENŢA EDUCAŢIEI ŞTIINŢIFICE Integrată armonios în procesul complex al formării omului nou, multilateral dezvoltat, conjugată cu alte forme ale educaţiei (politică, estetică, etică, juridică), educaţia ştiinţifică are menirea să contribuie la formarea şi dezvoltarea gîndirii ma­­terialist-dialectice despre lume şi societate. Vizind în principal forma­rea­ unei concepţii unitare, materia­liste, educaţia ştiinţifică se poate face cu ajutorul unei game largi de mijloace şi metode educative în funcţie de nivelul de cultură al oa­menilor, de particularităţile lor psi­hologice legate de vîrstă şi preferin­ţe. Acestea au fost problemele puse în discuţie în cadrul unei mese ro­tunde organizată la Piatra Neamţ. Au participat prof. dr. docent Alexandru Tănase, director al Institutului de fi­lozofie de pe lingă Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, prof. Nico­­lae Topliceanu, directorul căminu­lui cultural din Bicazu ardelean, prof. Dumitru Stoica, directorul că­minului cultural din comuna Tri­­feşti, prof. Mihai Ailincei, comuna Dobreni, învăţător Vasile Agavri­­loaiei, directorul căminului cultural din Piatra Şoimu. Alexandru Tănase : Formarea o­­mului nou, a omului societăţii socia­liste şi comuniste este un proces, complex şi de durată, fapt ce ar trebui să determine pe educatori sâ ţină seama, in primul rînd, de ele­mentele specifice vieţii satului şi in funcţie de acestea să folosească me­­­todele cele mai eficiente. Subliniem, totodată, şi necesitatea de a valori­fica tradiţiile. Mai întii, printr-o des­cifrare a sensurilor lor şi folosirea a-'­­celora care işi păstrează şi astăzi viabilitatea. Nicolae Topliceanu: Comuna noas­tră este situată într-o zonă necoope­­rativizată. Ţinînd seama de­ acest specific, am căutat să permanentizăm învăţămîntul agro­zootehnic. Am corelat planul în­­văţămîntului cu cel al comisiei pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice. Se intimplă însă că in­tre perioadele planificate să apară situaţii deosebite. De pildă, la noi, in această primăvară, au fost alune­cări de teren. Oamenii se întrebau care este cauza. Au apărut tot felul de explicaţii mistice. Pentru a lămu­ri problemele respective am organi­zat o seară de întrebări şi răspunsuri la care am invitat un specialist de la Staţia de cercetări de la Pingăraţi. La cercul de ateism ştiinţific pe care l-am înfiinţat de curînd urmărim nu doar prezentarea de curiozităţi ştiinţi­fice, ci formarea unor convingeri prin expuneri, dezbateri, simpozioane. A­­cum se discută tema „Rolul ştiinţei în societatea socialistă multilateral dezvoltată". Dumitru Stoica : Pornind de la cunoaşterea oamenilor din sat, am elaborat un plan de perspectivă al întregii activităţi cultural-educative, in centrul atenţiei a stat lămurirea unor săteni din Trifeşti care cre­deau în minunile pe care le-ar pu­tea face „sfînta din Trifeşti" , aveau convingerea că soarta recoltelor de­pinde de aceste „minuni". Insă cînd cunoaşterea şi aplicarea noilor tehnologii de muncă a dus la obţi-ELENA SOLNNCA (Continuare in pag. a 7-a) Au sosit ultimele publicaţii la bi­blioteca din Baloteşti - Ilfov ...Şi cei dornici sâ le consulte

Next