Satul Socialist, iulie 1973 (Anul 5, nr. 1289-1314)

1973-07-01 / nr. 1289

Sim SOCIALISTS [Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie ANUL V. Nr. 1289 Duminica 1 iulie 1973 4 pagini —30 de bani Încheind ale cărei vizita in Republica Federală , importante documente evidenţiază rodnicia şi semnificaţia ei TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU s-a reîntors ieri in Capitală Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi to­varăşa Elena Ceauşescu, împreună cu persoanele oficiale care i-au însoţit in vizita oficială în Repu­blica Federală Germania, s-au, reîntors simbătă la amiază în Ca­pitală. Prin întreaga sa desfăşurare, vi­zita înalţilor oaspeţi români în R. F. Germania a constituit o ex­presie evidentă a relaţiilor bune, prieteneşti, care s-au dezvoltat în ultimii ani între cele două state, ea încheindu-se cu rezultate deo­sebit de rodnice, din toate punc­tele de vedere. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotărîrea comună de a intensifica colabora­rea multilaterală, pe multiple pla­nuri, în avantajul reciproc, al în­ţelegerii, colaborării, progresului şi păcii în lume. Avind loc acum, în preajma Conferinţei pentru securitate şi colaborare în Europa, întîlnirile şi convorbirile conducătorilor celor două state, desfăşurate într-o at­mosferă deschisă, constructivă, do­cumentele politice de deosebită în­semnătate, acordurile de cooperare economică, ştiinţifică, tehnică şi culturală, semnate cu acest prilej au ilustrat în mod concret posibi­lităţile reale ce există pentru în­făptuirea ţelurilor nobile ce stau în faţa acestei importante reuni­uni a guvernelor ţărilor continen­tului nostru. Depăşind cu mult cadrul relaţii­lor bilaterale, declaraţia so­lemnă comună încheiată la Bonn — al şaptelea document politic de acest fel semnat în cursul anului de ţara noas­tră cu state din diferite regiuni ale globului — se impune prin caracterul său, prin princi­piile general valabile ce le sta­tuează ca o contribuţie de preţ la promovarea climatului de pace şi securitate, a unei noi politici în viaţa internaţională. Exprimînd satisfacţia opiniei pu­blice din ţara noastră pentru a­­ceste rezultate remarcabile ale vi­zitei­ şefului statului român, mii şi mii de bucureşteni au întîmpinat cu entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi-au manifestat, încă o dată, dragostea, mulţumirile pro­funde ale întregului popor pentru eforturile susţinute ce le depune in vederea propăşirii patriei noastre, creşterii prestigiului ei în lume, in slujba înţelegerii şi conlucrării între popoare în folosul păcii şi progresului în lume. La aeroportul Băneasa, în întîm­­pinare au venit tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşa Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădu­­lescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, cu soţiile: Maxim Berghianu, Gheor­ghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Ja­nos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Lennie Răutu, Şte­fan Voitec, Constantin Băbă­­lău, Cornel Burtică, Miron Constantin­escu, Mih­ai Dalea, Mi­­hai Gere, Magdalena Filipaş, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ştefan Andrei. Erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai institu­ţiilor centrale şi organizaţiilor ob­şteşti, personalităţi ale vieţii noas­tre ştiinţifice şi culturale, generali, ziarişti. Au fost de faţă Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri ad-inte­­rim al R. F. Germania la Bucu­reşti, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră, alţi membri ai corpului diplomatic. La coborîrea din avion, tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt salutaţi cu multă căldură de conducătorii de partid şi de stat, de celelalte per­soane oficiale.• Cetăţenii 1-1 tei veniţi n întâmpinare ar­amă entuziast, sp urează bun sosit­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu răspund cu mul­tă prietenie urărilor calde ce le sunt adresate. (Agerpres). PLECAREA DIN BONN Sîmbătă, 30 iunie, s-a încheiat vizita oficială pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a între­prins-o în Republica Federală Ger­mania. Aeroportul Köln—Bonn, unde s-a desfăşurat ceremonia plecării, este împodobit, ca şi în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două tari. Au sosit pentru a-şi lua ră­mas bun preşedintele Republicii Federale Germania, Gustav Hei­­nemann, împreună cu soţia, doam­na Hilda Heinemann, ministrul fe­deral al justiţiei, Gerhard Jahn, care în timpul vizitei a fost repre­zentant permanent al guvernului federal pe lingă şeful statului ro­mân, împreună cu doamna Anna Jahn, Dietrich Spangenberg, şeful Oficiului prezidenţial federal, persoane oficiale vest-germane. La ceremonia plecării participă ambasadorul României la Bonn, Constantin Oancea, membri ai ambasadei şi Agenţiei economice a ţării noastre. Este prezent, de a­­semenea, ambasadorul R.F. Ger­mania la Bucureşti, Erwin Wickert. Cei doi preşedinţi primesc ra­portul comandantului Gărzii de onoare aliniate pe aeroport, apoi trec în revistă garda. Răsună acordurile imnurilor de­­ stat ale Republicii Socialiste Ro­mânia şi Republicii Federale Ger­mania. Pe ter­asa aerogării, un grup nu­meros de muncitori şi tehnicieni români care lucrează in R.F. Ger­mania, in cadrul contractelor de cooperare cu întreprinderi din această ţară, scandează cu însufle­ţire ,,Ceauşescu — România", a­­clamă, flutură steguleţe tricolore, exprimîndu-şi încă o dată dragos­tea şi respectul pentru conducăto­rul ţării noastre. Un grup de copii oferă celor doi preşedinţi, tovarăşei Elena Ceauşescu şi doamnei Hilda Heinemann, buchete de trandafiri roşii. La scara avionului, cei doi pre­şedinţi îşi iau un călduros rămas bun, îşi string mîinile. La 9:15, ora locală, aeronava pr­ezidenţială decolează, îndreptîn­­du-se spre patrie. Pînă la frontie­ră, avionul prezidențial este escor­tat de o escadrilă a forțelor aerie­ne federale. DECLARAŢIE SOLEMNA COMUNĂ a Republicii Socialiste România şi Republicii Federale Germania Republica Socialistă România şi Republica Federală Germania, Avind convingerea că stabilirea relaţiilor diploma­tice şi dezvoltarea raporturilor între cele două ţări au influenţat favorabil procesul de înţelegere si des­tindere in Europa si de normalizare a relaţiilor in­tre statele europene. Conştiente că relaţiile bilaterale se dezvoltă continuu în multe domenii, atît ca volum, cit si in ceea ce pri­­veste intensitatea. Animate de dorinţa de a adunei in continuare re­laţiile lor de prietenie, respect reciproc si colaborare multilaterală, pe baza durabilă a principiilor şi nor­melor de drept internaţional si justiţie, pentru a con­tribui astfel la cauza păcii si securităţii în Europa si in lume, Reafirmînd ataşamentul lor faţă de ţelurile şi prin­cipiile Cartei Naţiunilor Unite, care proclamă voinţa popoarelor de a trăi in pace unul cu altul, intr-­in spirit de bună vecinătate, de a dezvolta relaţii prie­­teneşti intre toate naţiunile pe baza respectării depli­nei suveranităţi, a egalităţii in drepturi a statelor, pre­cum si a dreptului popoarelor de a-şi hotări singure soarta si de a promova progresul economic si so­cial. Avind in vedere importanta menţinerii si întăririi păcii internaţionale, fondată pe libertate, egalitate si justiţie si respectarea drepturilor si libertăţilor fun­damentale ale omului. Conştiente de răspunderea care incumbă tuturor sta­telor­ mari sau mici, indiferent de sistemele lor po­litice, economice si sociale sau de nivelul lor de dez­voltare, pentru intărirea păcii si securităţii interna­ţionale si pentru dezvoltarea cooperării între state, pre­­cum si de dreptul şi obligaţia oricărui stat de a parti­cipa la soluţionarea problemelor internaţionale care îl privesc, Hotărite să acţioneze in sensul eforturilor generale Pentru Republica Socialistă România, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat GEORGE MACOVESCU Ministrul afacerilor externe pentru promovarea păcii si securităţii în Europa si in întreaga lume. Reafirmind că statele trebuie să coopereze in do­meniile economic, social si cultural, ca si in cele ale stiintei si tehnicii si să favorizeze progresele culturii si invătămintu­lui in lume ; că ele trebuie să-şi unească eforturile pentru a promova creşterea economică în lumea întreagă, îndeosebi în ţările în curs de dez­voltare şi că, in acest sens, să-şi intensifice eforturile pe plan national si international. I. Proclamă voinţa lor comună : 1. De a adinei şi extinde relaţiile lor de prietenie si cooperare în domeniile politic, economic, industrial, ştiinţific, tehnologic, cultural, educaţiei, mijloacelor de comunicare în masă, turismului, precum si de a le dezvolta in alte domenii de interes comun. 2. De a dezvolta multilateral colaborarea reciproc avantajoasă în domeniile economiei, stiintei si teh­nologiei, precum si al protecţiei mediului înconjură­tor, de a acorda o atentie deosebită sporirii si diver­sificării schimburilor comerciale prin crearea unui mai bun acces pe piaţă, prin crearea unor mai largi posibilităţi de informare privind importul si expor­tul, precum si prin perfecţionarea metodelor si in­strumentelor de cooperare intre întreprinderi şi organizaţii din cele două ţări, inclusiv pe terţe pieţe. 3. De a coopera pentru crearea unor condiţii mai bune în vederea creşterii schimburilor in domeniile culturii, artelor, educaţiei, informaţiilor în toate dome­niile, turismului, sportului, contactelor umane şi altor forme de legături şi de a contribui la soluţionarea pro­blemelor umanitare pe bazele încrederii reciproce şi bunăvoinţei. 4. De a favoriza schimburile şi colaborarea pe linie de tineret şi de a promova in rindurile tineretului res­ (Continuare in pag. a 4-a) Pentru Republica Federală Germania, WILLY BRANDT Cancelar federal WALTER SCHEEL Ministrul federal al afacerilor externe AGRICULTURĂ IN JUDEŢUL COVASNA CARTOFII ŞI SFECL­A au, Încă, mare NEVOIE D­EAPA Timpul deosebit de ploios din ultima perioadă i-a descurajat pe coope­ratorii şi mecanizatorii din judeţul Covasna. Dimpotrivă, in numeroase unităţi agricole s-au luat noi măsuri, s-a muncit cu hotărire la intreţinerea culturi­lor prăşitoare- Sînt insă şi cazuri - nu puţine - cînd realizările se sintetizează mult sub posibilităţi şi sub necesităţile impuse de timpul înaintat. La întreprinederile agricole de stat din Sfîntu Gheorghe, Catalina şi Ozun, la cooperativele agricole din Brăduţi, Micfalău, Moacşa, Brateş, Cernatu, una dintre marile unităţi cultivatoare de cartofi din judeţ. Chilieni şi în multe altele, s-au folosit cu randament maxim tractoarele şi atelajele, ferestrele dintre ploi, zilele bune de lucru în cîmp. Procedîndu-se astfel, pră­şii­a a treia la cartofi s-a înche­iat, sau se apropie de sfîrşit. La Cernatu, praşila a treia la cartofi s-a încheiat pe toate cele 870 hec­tare cultivate, la Moacşa, s-a reali­zat pe 250 hectare din 320, iar la Micfalău, Brăduţi, Valea Crişu­­lui şi altele, această lucrare s-a executat pe 87 pînă la 95 la sută din suprafeţe. Rezultate demne de laudă s-au obţinut­ în multe unităţi şi la întreţinerea sfeclei de zahăr. Cooperatorii din Mărtineni, Cer­nat, Aninoasa, Aita Mare au înche­iat sau execută în prezent pe ul­timele suprafeţe cea de a treia pra­­şilă asigurînd astfel obţinerea unor producţii sporite la hec­tar. Exemplul unităţilor frun­taşe nu este urmat însă, nici în acest an, de toţi lucrăto­rii ogoarelor din judeţ. Cu toate că luna iunie s-a sfîrşit, numeroşi cooperatori şi mecanizatori pierd timp preţios, iar culturile stau ne­prăşite. O asemenea situaţie am întîlnit la cooperativa agricolă din Dalnic- Cartofii sufocaţi de buruieni ,,vor­besc singuri". Preşedintele unităţii se plînge însă că „timpul nu ne-a ajutat. A plouat continuu. N-avem ce face". Aşa să fie mare ? Discuţiile cu oamenii, constatările de la faţa lo­cului, demonstrează că de vină este în primul rînd slaba organizare a muncii. La această unitate nu se obişnuieşte ca seara să se facă planificarea pentru a doua zi, să se stabilească exact unde şi cu ce forţe se va lucra. Din această cauză lucrul începe tîrziu, mijloacele mecanice şi atelajele nu sînt folosite la în­treaga lor capacitate. Slabă este şi munca politică desfăşurată în rîndul oamenilor ; zilnic de aici zeci de cooperatori pleacă la Tîrgu Secuiesc sau la Sfîntu Gheorghe pierzînd multe ore bune de lucru. Datorită acestui fapt praşila întîi manuală la cartofi se realizase — pînă la 27 iunie — pe numai 10 hectare din cele 215 cultivate. La fel de puţin gospodărite sînt timpul şi mijloacele mecanice şi la cooperativele din Tămaşfalău, Co­vasna, Zăbala, la P­ilieni, Lisnău, Ozun, iar rezultatele se văd- In unităţile ce aparţin de consiliul in­­tercooperatist Covasna, prima pra­­şilă manuală la cartofi s-a reali­zat pe numai 820 hectare din cele 1 167 cultivate, iar în cele din con­siliul Sfîntu Gheorghe, pe 865 hec­tare din 1 265 planificate. Slaba organizare a muncii se face sim­ţită in aceste unităţi şi la întreţi­nerea culturilor de sfeclă de zahăr. La cooperativele agricole din Bi­­borţeni, Vîrghiş, Lisnău, Ghelin­­ţa şi în altele, răritul sfeclei nu s-a executat pînă la ora actuală. GH. VINŢI coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 3-a) ■>■5 v. :*A. tir­f „■ ■*- , ;■ '■ mmmmn: .-imit Vv . * • 2- '• - • • - V?... E ■-'•* ’ . -L - La cooperativa agricolă din Lehliu-sat, judeţul Ialomiţa, combinele au primit, de mai multe zile, „botezul" spicelor de orz. Printre cei care aduc o deosebită contribuţie la stringerea, fără pierderi, şi punerea rapidă la adăpost a noii recolte, se află şi Constantin Călin. In curind, va sosi şi momentul secerişului griului. Ambele culturi ocupă o supra­faţă de peste 900 ha. Interesaţi, in egală măsură, ca producţia să ajungă în cel mai scurt timp in magazii, cooperatorii, mecanizatorii, specialiştii, umăr lingă umăr, îşi măsoară activitatea în cimp in zi-lumină. Grăbind la maximum secerişul, pentru a face foc culturilor duble, fiecare nou succes pe care îl repurtează ei ii închină celei de-a 29-a aniversări a insurecţiei naţionale antifasciste armate Din tot­alizar­ea angajamentelor cu care cooperativele agricole din judeţul Ilfov au răspuns chemării la într­ecere lansate de cooperativa din Frăsinet, rezultă că în acest an, prin depăşirea producţiilor plani­ficate, agricultur­a cooperatistă din judeţ va livra suplimentar la fon­dul de stat peste 3 000 tone grîu, 5 000 tone porumb, 1 850 tone le­gume, 8000 tone sfeclă de zahăr, 200 tone carne și circa 10 000 hl lapte. Prin valorificarea acestor produse, veniturile cooperativelor vor spori cu aproape 20 de milioa­ne lei. Reporterului, pornit să afle cum s-au născut şi cum prind viaţă a­­ceste angajamente, popasul printre cooperatorii din Ulmeni i-a oferit prilejul consemnării unor admira­bile fapte ce vorbesc despre hărni­cia, perseverenţa şi elanul în mun­că cu care oamenii ogoarelor ilfo­­vene întîmpină marea sărbătoare din august. Sunt aici, la Ulmeni, două cooperative agricole, la fel de puternic dezvoltate, cu rezultate în producţie sensibil egale. Cu „un pas" înainte, cooperativa „8 Mar­tie" este de două ori decor­ată cu „Ordinul Muncii" clasa I pentru producţiile din legumicultura şi deţinătoare în anul trecut a locului întîi pe judeţ la producţia de lap­te, cu o medie anuală de 2 600­­ de la fiecare vacă furajată. — Ne străduim să fim şi în acest an în frunte — ne mărturisea Gheorghe Porumbel, preşedintele cooperativei. Ca răspuns la che­marea Frăsinetului, noi ne-am an­gajat ca prin valorificarea mai bună a mijloacelor materiale şi 11­ mane de care dispunem, să sporim producţiile în toate sectoarele ast­fel incit să putem livra peste plan la fondul de stat 100 tone grîu, 200 tone porumb, 300 tone legume, 16 tone carne şi 250 hl lapte. Vom obţine astfel un venit suplimentar de 1,250 milioane lei. Ne bazăm, în îndeplinirea angajamentelor, pe experienţa anilor trecuţi, pe o mai bună organizare a muncii, pe ca­racter­ul stimulator al acordului global şi în primul rînd pe hărni­cia şi dorinţa de autodepăşire a cooperatorilor noştri. l-am văzut la lucru pe aceşti oa­meni, i-am văzut aplecaţi pe cozile sapelor conturînd geometria rigu­roasă a lungilor tarlale de porumb, sfeclă de zahăr, roşii sau ceapă. Terminau a patra praşilă — la ro­şii — şi a treia la porumb şi sfeclă de zahăr Am trecut şi pe lingă su­prafeţele cu porumb, de pe care, lucrîndu-le în acord global, Florica Balea, Alexandra Botezan şi Ion Hera din brigada a II-a speră să obţină şi în acest an producţii mari. Cei trei sunt în într­ecere cu Nicolae Brighilă şi Ioan Toader din brigada întîi. — Tot noi vom fi pr’imii — ne asigură însă Florica Balea ; poate numai tovarăşul preşedinte să ne bată la producţie, pentru că şi din­­sul, asemeni fiecărui cooperator, lucrează un hectar de porumb în acord global. — Oamenii zic că-i lucrează în pijama — adaugă, rîzînd inginerul şef Dumitru Pop — pentru că­­ se duce la prăşit la patru dimineaţa cînd ei abia se scoală şi se­ pregă­tesc de muncă. Anul viitor, pămînturile coopera­torilor din Ulmeni vor fi irigate. Pentru a face loc canalelor, cea­pa de pe un hectar a fost recoltată şi valorificată. Producţia bună pe care am obţinut-o e un "prilej de satisfacţie pentru legumicultori, o- A INSURECŢIEI ARMATE ferindu-le certitudinea depăşirii angajamentelor . — Şi nu numai la ceapă — ne asigură preşedintele — ci şi la to­mate, unde sperăm să obţinem o producţie medie de 32 tone la ha. Şi notaţi, e vorba de roşii semăna­te direct în cîmp. Aici, cu greu mai putem alege fruntaşii, pentru că toţi cei 100 de legumicultori sunt oameni unul şi unul. Tot cu referiri la legumicultură a debutat şi discuţia cu Marin Gor­­neanu, preşedintele cooperativei vecine . „ Este unul din sectoarele cele mai puternice ale cooperativei noastre , legumicultura ne aduce un venit anual de circa 2,5 milioa­ne de lei. Aşa cum se prezintă a­­cum culturile şi ţinind seama de hărnicia şi perseverenţa coopera­torilor — dintre care aş vrea să evidenţiez pe Ion Topîrceanu, Ion Eftimie şi Florea Tom­a — sperăm să obţinem o producţie medie de legume la hectar cu 13 tone peste cea planificată. — Producţie cu care, probabil, veţi reuşi să-i în­treceţi pe vecinii dumneavoastră — cooperatorii de la „1 Martie". — Vrem ca în acest an să-i în­­trecem nu numai în legumicultură, ci şi în celelalte sectoare. Astfel, în zootehnie, bazîndu-se pe înalta pregătire profesională şi capacita­tea organizatorică a medicului vete­rinar Constantin Mihăilescu (venit în producţie dintr-o muncă de răs­pundere în minister), precum şi pe experienţa celor mai buni ingriji­ DUMITRU ATANASIU SĂ ÎNTÎMPINĂM CU REALIZĂRI DEOSEBITE CEA DE A 29-A ANIVERSARE NAŢIONALE ANTIFASCISTE „Vrem ca noi să fim fruntaşi, dar chiar dacă ne întrec alţii, CÎŞTIGAM TOŢI nu ■AUGUST ÎN MAREA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A PLANULUI ȘI A ANGAJAMENTELOR PE ACEST AN, PENTRU ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN (Continuare in pag. a 3-a)

Next