Satul Socialist, iulie 1973 (Anul 5, nr. 1289-1314)
1973-07-01 / nr. 1289
Sim SOCIALISTS [Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie ANUL V. Nr. 1289 Duminica 1 iulie 1973 4 pagini —30 de bani Încheind ale cărei vizita in Republica Federală , importante documente evidenţiază rodnicia şi semnificaţia ei TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU s-a reîntors ieri in Capitală Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, împreună cu persoanele oficiale care i-au însoţit in vizita oficială în Republica Federală Germania, s-au, reîntors simbătă la amiază în Capitală. Prin întreaga sa desfăşurare, vizita înalţilor oaspeţi români în R. F. Germania a constituit o expresie evidentă a relaţiilor bune, prieteneşti, care s-au dezvoltat în ultimii ani între cele două state, ea încheindu-se cu rezultate deosebit de rodnice, din toate punctele de vedere. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotărîrea comună de a intensifica colaborarea multilaterală, pe multiple planuri, în avantajul reciproc, al înţelegerii, colaborării, progresului şi păcii în lume. Avind loc acum, în preajma Conferinţei pentru securitate şi colaborare în Europa, întîlnirile şi convorbirile conducătorilor celor două state, desfăşurate într-o atmosferă deschisă, constructivă, documentele politice de deosebită însemnătate, acordurile de cooperare economică, ştiinţifică, tehnică şi culturală, semnate cu acest prilej au ilustrat în mod concret posibilităţile reale ce există pentru înfăptuirea ţelurilor nobile ce stau în faţa acestei importante reuniuni a guvernelor ţărilor continentului nostru. Depăşind cu mult cadrul relaţiilor bilaterale, declaraţia solemnă comună încheiată la Bonn — al şaptelea document politic de acest fel semnat în cursul anului de ţara noastră cu state din diferite regiuni ale globului — se impune prin caracterul său, prin principiile general valabile ce le statuează ca o contribuţie de preţ la promovarea climatului de pace şi securitate, a unei noi politici în viaţa internaţională. Exprimînd satisfacţia opiniei publice din ţara noastră pentru aceste rezultate remarcabile ale vizitei şefului statului român, mii şi mii de bucureşteni au întîmpinat cu entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi-au manifestat, încă o dată, dragostea, mulţumirile profunde ale întregului popor pentru eforturile susţinute ce le depune in vederea propăşirii patriei noastre, creşterii prestigiului ei în lume, in slujba înţelegerii şi conlucrării între popoare în folosul păcii şi progresului în lume. La aeroportul Băneasa, în întîmpinare au venit tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşa Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, cu soţiile: Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Lennie Răutu, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaş, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ştefan Andrei. Erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi culturale, generali, ziarişti. Au fost de faţă Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. F. Germania la Bucureşti, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră, alţi membri ai corpului diplomatic. La coborîrea din avion, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt salutaţi cu multă căldură de conducătorii de partid şi de stat, de celelalte persoane oficiale.• Cetăţenii 1-1 tei veniţi n întâmpinare aramă entuziast, sp urează bun sosit Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu răspund cu multă prietenie urărilor calde ce le sunt adresate. (Agerpres). PLECAREA DIN BONN Sîmbătă, 30 iunie, s-a încheiat vizita oficială pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a întreprins-o în Republica Federală Germania. Aeroportul Köln—Bonn, unde s-a desfăşurat ceremonia plecării, este împodobit, ca şi în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două tari. Au sosit pentru a-şi lua rămas bun preşedintele Republicii Federale Germania, Gustav Heinemann, împreună cu soţia, doamna Hilda Heinemann, ministrul federal al justiţiei, Gerhard Jahn, care în timpul vizitei a fost reprezentant permanent al guvernului federal pe lingă şeful statului român, împreună cu doamna Anna Jahn, Dietrich Spangenberg, şeful Oficiului prezidenţial federal, persoane oficiale vest-germane. La ceremonia plecării participă ambasadorul României la Bonn, Constantin Oancea, membri ai ambasadei şi Agenţiei economice a ţării noastre. Este prezent, de asemenea, ambasadorul R.F. Germania la Bucureşti, Erwin Wickert. Cei doi preşedinţi primesc raportul comandantului Gărzii de onoare aliniate pe aeroport, apoi trec în revistă garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Federale Germania. Pe terasa aerogării, un grup numeros de muncitori şi tehnicieni români care lucrează in R.F. Germania, in cadrul contractelor de cooperare cu întreprinderi din această ţară, scandează cu însufleţire ,,Ceauşescu — România", aclamă, flutură steguleţe tricolore, exprimîndu-şi încă o dată dragostea şi respectul pentru conducătorul ţării noastre. Un grup de copii oferă celor doi preşedinţi, tovarăşei Elena Ceauşescu şi doamnei Hilda Heinemann, buchete de trandafiri roşii. La scara avionului, cei doi preşedinţi îşi iau un călduros rămas bun, îşi string mîinile. La 9:15, ora locală, aeronava prezidenţială decolează, îndreptîndu-se spre patrie. Pînă la frontieră, avionul prezidențial este escortat de o escadrilă a forțelor aeriene federale. DECLARAŢIE SOLEMNA COMUNĂ a Republicii Socialiste România şi Republicii Federale Germania Republica Socialistă România şi Republica Federală Germania, Avind convingerea că stabilirea relaţiilor diplomatice şi dezvoltarea raporturilor între cele două ţări au influenţat favorabil procesul de înţelegere si destindere in Europa si de normalizare a relaţiilor intre statele europene. Conştiente că relaţiile bilaterale se dezvoltă continuu în multe domenii, atît ca volum, cit si in ceea ce priveste intensitatea. Animate de dorinţa de a adunei in continuare relaţiile lor de prietenie, respect reciproc si colaborare multilaterală, pe baza durabilă a principiilor şi normelor de drept internaţional si justiţie, pentru a contribui astfel la cauza păcii si securităţii în Europa si in lume, Reafirmînd ataşamentul lor faţă de ţelurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite, care proclamă voinţa popoarelor de a trăi in pace unul cu altul, intr-in spirit de bună vecinătate, de a dezvolta relaţii prieteneşti intre toate naţiunile pe baza respectării deplinei suveranităţi, a egalităţii in drepturi a statelor, precum si a dreptului popoarelor de a-şi hotări singure soarta si de a promova progresul economic si social. Avind in vedere importanta menţinerii si întăririi păcii internaţionale, fondată pe libertate, egalitate si justiţie si respectarea drepturilor si libertăţilor fundamentale ale omului. Conştiente de răspunderea care incumbă tuturor statelor mari sau mici, indiferent de sistemele lor politice, economice si sociale sau de nivelul lor de dezvoltare, pentru intărirea păcii si securităţii internaţionale si pentru dezvoltarea cooperării între state, precum si de dreptul şi obligaţia oricărui stat de a participa la soluţionarea problemelor internaţionale care îl privesc, Hotărite să acţioneze in sensul eforturilor generale Pentru Republica Socialistă România, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat GEORGE MACOVESCU Ministrul afacerilor externe pentru promovarea păcii si securităţii în Europa si in întreaga lume. Reafirmind că statele trebuie să coopereze in domeniile economic, social si cultural, ca si in cele ale stiintei si tehnicii si să favorizeze progresele culturii si invătămintului in lume ; că ele trebuie să-şi unească eforturile pentru a promova creşterea economică în lumea întreagă, îndeosebi în ţările în curs de dezvoltare şi că, in acest sens, să-şi intensifice eforturile pe plan national si international. I. Proclamă voinţa lor comună : 1. De a adinei şi extinde relaţiile lor de prietenie si cooperare în domeniile politic, economic, industrial, ştiinţific, tehnologic, cultural, educaţiei, mijloacelor de comunicare în masă, turismului, precum si de a le dezvolta in alte domenii de interes comun. 2. De a dezvolta multilateral colaborarea reciproc avantajoasă în domeniile economiei, stiintei si tehnologiei, precum si al protecţiei mediului înconjurător, de a acorda o atentie deosebită sporirii si diversificării schimburilor comerciale prin crearea unui mai bun acces pe piaţă, prin crearea unor mai largi posibilităţi de informare privind importul si exportul, precum si prin perfecţionarea metodelor si instrumentelor de cooperare intre întreprinderi şi organizaţii din cele două ţări, inclusiv pe terţe pieţe. 3. De a coopera pentru crearea unor condiţii mai bune în vederea creşterii schimburilor in domeniile culturii, artelor, educaţiei, informaţiilor în toate domeniile, turismului, sportului, contactelor umane şi altor forme de legături şi de a contribui la soluţionarea problemelor umanitare pe bazele încrederii reciproce şi bunăvoinţei. 4. De a favoriza schimburile şi colaborarea pe linie de tineret şi de a promova in rindurile tineretului res (Continuare in pag. a 4-a) Pentru Republica Federală Germania, WILLY BRANDT Cancelar federal WALTER SCHEEL Ministrul federal al afacerilor externe AGRICULTURĂ IN JUDEŢUL COVASNA CARTOFII ŞI SFECLA au, Încă, mare NEVOIE DEAPA Timpul deosebit de ploios din ultima perioadă i-a descurajat pe cooperatorii şi mecanizatorii din judeţul Covasna. Dimpotrivă, in numeroase unităţi agricole s-au luat noi măsuri, s-a muncit cu hotărire la intreţinerea culturilor prăşitoare- Sînt insă şi cazuri - nu puţine - cînd realizările se sintetizează mult sub posibilităţi şi sub necesităţile impuse de timpul înaintat. La întreprinederile agricole de stat din Sfîntu Gheorghe, Catalina şi Ozun, la cooperativele agricole din Brăduţi, Micfalău, Moacşa, Brateş, Cernatu, una dintre marile unităţi cultivatoare de cartofi din judeţ. Chilieni şi în multe altele, s-au folosit cu randament maxim tractoarele şi atelajele, ferestrele dintre ploi, zilele bune de lucru în cîmp. Procedîndu-se astfel, prăşiia a treia la cartofi s-a încheiat, sau se apropie de sfîrşit. La Cernatu, praşila a treia la cartofi s-a încheiat pe toate cele 870 hectare cultivate, la Moacşa, s-a realizat pe 250 hectare din 320, iar la Micfalău, Brăduţi, Valea Crişului şi altele, această lucrare s-a executat pe 87 pînă la 95 la sută din suprafeţe. Rezultate demne de laudă s-au obţinut în multe unităţi şi la întreţinerea sfeclei de zahăr. Cooperatorii din Mărtineni, Cernat, Aninoasa, Aita Mare au încheiat sau execută în prezent pe ultimele suprafeţe cea de a treia praşilă asigurînd astfel obţinerea unor producţii sporite la hectar. Exemplul unităţilor fruntaşe nu este urmat însă, nici în acest an, de toţi lucrătorii ogoarelor din judeţ. Cu toate că luna iunie s-a sfîrşit, numeroşi cooperatori şi mecanizatori pierd timp preţios, iar culturile stau neprăşite. O asemenea situaţie am întîlnit la cooperativa agricolă din Dalnic- Cartofii sufocaţi de buruieni ,,vorbesc singuri". Preşedintele unităţii se plînge însă că „timpul nu ne-a ajutat. A plouat continuu. N-avem ce face". Aşa să fie mare ? Discuţiile cu oamenii, constatările de la faţa locului, demonstrează că de vină este în primul rînd slaba organizare a muncii. La această unitate nu se obişnuieşte ca seara să se facă planificarea pentru a doua zi, să se stabilească exact unde şi cu ce forţe se va lucra. Din această cauză lucrul începe tîrziu, mijloacele mecanice şi atelajele nu sînt folosite la întreaga lor capacitate. Slabă este şi munca politică desfăşurată în rîndul oamenilor ; zilnic de aici zeci de cooperatori pleacă la Tîrgu Secuiesc sau la Sfîntu Gheorghe pierzînd multe ore bune de lucru. Datorită acestui fapt praşila întîi manuală la cartofi se realizase — pînă la 27 iunie — pe numai 10 hectare din cele 215 cultivate. La fel de puţin gospodărite sînt timpul şi mijloacele mecanice şi la cooperativele din Tămaşfalău, Covasna, Zăbala, la Pilieni, Lisnău, Ozun, iar rezultatele se văd- In unităţile ce aparţin de consiliul intercooperatist Covasna, prima praşilă manuală la cartofi s-a realizat pe numai 820 hectare din cele 1 167 cultivate, iar în cele din consiliul Sfîntu Gheorghe, pe 865 hectare din 1 265 planificate. Slaba organizare a muncii se face simţită in aceste unităţi şi la întreţinerea culturilor de sfeclă de zahăr. La cooperativele agricole din Biborţeni, Vîrghiş, Lisnău, Ghelinţa şi în altele, răritul sfeclei nu s-a executat pînă la ora actuală. GH. VINŢI coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 3-a) ■>■5 v. :*A. tirf „■ ■*- , ;■ '■ mmmmn: .-imit Vv . * • 2- '• - • • - V?... E ■-'•* ’ . -L - La cooperativa agricolă din Lehliu-sat, judeţul Ialomiţa, combinele au primit, de mai multe zile, „botezul" spicelor de orz. Printre cei care aduc o deosebită contribuţie la stringerea, fără pierderi, şi punerea rapidă la adăpost a noii recolte, se află şi Constantin Călin. In curind, va sosi şi momentul secerişului griului. Ambele culturi ocupă o suprafaţă de peste 900 ha. Interesaţi, in egală măsură, ca producţia să ajungă în cel mai scurt timp in magazii, cooperatorii, mecanizatorii, specialiştii, umăr lingă umăr, îşi măsoară activitatea în cimp in zi-lumină. Grăbind la maximum secerişul, pentru a face foc culturilor duble, fiecare nou succes pe care îl repurtează ei ii închină celei de-a 29-a aniversări a insurecţiei naţionale antifasciste armate Din totalizarea angajamentelor cu care cooperativele agricole din judeţul Ilfov au răspuns chemării la întrecere lansate de cooperativa din Frăsinet, rezultă că în acest an, prin depăşirea producţiilor planificate, agricultura cooperatistă din judeţ va livra suplimentar la fondul de stat peste 3 000 tone grîu, 5 000 tone porumb, 1 850 tone legume, 8000 tone sfeclă de zahăr, 200 tone carne și circa 10 000 hl lapte. Prin valorificarea acestor produse, veniturile cooperativelor vor spori cu aproape 20 de milioane lei. Reporterului, pornit să afle cum s-au născut şi cum prind viaţă aceste angajamente, popasul printre cooperatorii din Ulmeni i-a oferit prilejul consemnării unor admirabile fapte ce vorbesc despre hărnicia, perseverenţa şi elanul în muncă cu care oamenii ogoarelor ilfovene întîmpină marea sărbătoare din august. Sunt aici, la Ulmeni, două cooperative agricole, la fel de puternic dezvoltate, cu rezultate în producţie sensibil egale. Cu „un pas" înainte, cooperativa „8 Martie" este de două ori decorată cu „Ordinul Muncii" clasa I pentru producţiile din legumicultura şi deţinătoare în anul trecut a locului întîi pe judeţ la producţia de lapte, cu o medie anuală de 2 600 de la fiecare vacă furajată. — Ne străduim să fim şi în acest an în frunte — ne mărturisea Gheorghe Porumbel, preşedintele cooperativei. Ca răspuns la chemarea Frăsinetului, noi ne-am angajat ca prin valorificarea mai bună a mijloacelor materiale şi 11 mane de care dispunem, să sporim producţiile în toate sectoarele astfel incit să putem livra peste plan la fondul de stat 100 tone grîu, 200 tone porumb, 300 tone legume, 16 tone carne şi 250 hl lapte. Vom obţine astfel un venit suplimentar de 1,250 milioane lei. Ne bazăm, în îndeplinirea angajamentelor, pe experienţa anilor trecuţi, pe o mai bună organizare a muncii, pe caracterul stimulator al acordului global şi în primul rînd pe hărnicia şi dorinţa de autodepăşire a cooperatorilor noştri. l-am văzut la lucru pe aceşti oameni, i-am văzut aplecaţi pe cozile sapelor conturînd geometria riguroasă a lungilor tarlale de porumb, sfeclă de zahăr, roşii sau ceapă. Terminau a patra praşilă — la roşii — şi a treia la porumb şi sfeclă de zahăr Am trecut şi pe lingă suprafeţele cu porumb, de pe care, lucrîndu-le în acord global, Florica Balea, Alexandra Botezan şi Ion Hera din brigada a II-a speră să obţină şi în acest an producţii mari. Cei trei sunt în întrecere cu Nicolae Brighilă şi Ioan Toader din brigada întîi. — Tot noi vom fi pr’imii — ne asigură însă Florica Balea ; poate numai tovarăşul preşedinte să ne bată la producţie, pentru că şi dinsul, asemeni fiecărui cooperator, lucrează un hectar de porumb în acord global. — Oamenii zic că-i lucrează în pijama — adaugă, rîzînd inginerul şef Dumitru Pop — pentru că se duce la prăşit la patru dimineaţa cînd ei abia se scoală şi se pregătesc de muncă. Anul viitor, pămînturile cooperatorilor din Ulmeni vor fi irigate. Pentru a face loc canalelor, ceapa de pe un hectar a fost recoltată şi valorificată. Producţia bună pe care am obţinut-o e un "prilej de satisfacţie pentru legumicultori, o- A INSURECŢIEI ARMATE ferindu-le certitudinea depăşirii angajamentelor . — Şi nu numai la ceapă — ne asigură preşedintele — ci şi la tomate, unde sperăm să obţinem o producţie medie de 32 tone la ha. Şi notaţi, e vorba de roşii semănate direct în cîmp. Aici, cu greu mai putem alege fruntaşii, pentru că toţi cei 100 de legumicultori sunt oameni unul şi unul. Tot cu referiri la legumicultură a debutat şi discuţia cu Marin Gorneanu, preşedintele cooperativei vecine . „ Este unul din sectoarele cele mai puternice ale cooperativei noastre , legumicultura ne aduce un venit anual de circa 2,5 milioane de lei. Aşa cum se prezintă acum culturile şi ţinind seama de hărnicia şi perseverenţa cooperatorilor — dintre care aş vrea să evidenţiez pe Ion Topîrceanu, Ion Eftimie şi Florea Toma — sperăm să obţinem o producţie medie de legume la hectar cu 13 tone peste cea planificată. — Producţie cu care, probabil, veţi reuşi să-i întreceţi pe vecinii dumneavoastră — cooperatorii de la „1 Martie". — Vrem ca în acest an să-i întrecem nu numai în legumicultură, ci şi în celelalte sectoare. Astfel, în zootehnie, bazîndu-se pe înalta pregătire profesională şi capacitatea organizatorică a medicului veterinar Constantin Mihăilescu (venit în producţie dintr-o muncă de răspundere în minister), precum şi pe experienţa celor mai buni ingriji DUMITRU ATANASIU SĂ ÎNTÎMPINĂM CU REALIZĂRI DEOSEBITE CEA DE A 29-A ANIVERSARE NAŢIONALE ANTIFASCISTE „Vrem ca noi să fim fruntaşi, dar chiar dacă ne întrec alţii, CÎŞTIGAM TOŢI nu ■AUGUST ÎN MAREA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A PLANULUI ȘI A ANGAJAMENTELOR PE ACEST AN, PENTRU ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN (Continuare in pag. a 3-a)