Satul Socialist, iulie 1973 (Anul 5, nr. 1289-1314)
1973-07-01 / nr. 1289
PAGINA 2 Am reţinut din pagina dedicată de ziarul „Satul socialist" agitaţiei vizuale unele concluzii care ne privesc îndeaproape. Se vorbeşte acolo de căderea în rutină, de concepţia birocratică ce se manifestă adesea în legătură cu agitaţia vizuală, latură, importantă a... muncii politice de masă. Şi la noi s-a dat o vreme scopurilor agitaţiei vizuale o interpretare rutinieră. Ne-am, întrebat atunci: dacă nu ţintim direct spre om, spre problemele sale de. .muncă, dacă el nu se recunoaşte în gazeta de perete, la panoul fruntaşilor, pe grafice şl.. se cheamă că ce facem e fără scop şi fără obiect. Dorinţa de a da agitaţiei vizuale un caracter concret ne-a determinat să o desfăşurăm în chiar perimetrul locului de muncă, în sectorul zootehnic, de exemplu, problema la ordinea zilei este cea a creşterii producţiei de lapte şicarne, în faţa grajdurilor şi chiar în grajduri au apărut pe panouri îndemnuri mobilizatoare " ..îngrijitori, depuneţi toate eforturile pentru a duce la îndeplinire hotărîrile plenarei C.C al P.C.R. din 28 II—2 III 1973 , obţineţi" de "a un lot de 15 vaci 12 viţei şi 2 000 litri lapte pe cap de vacă furajată. în acest fel, veţi avea un venit lunar garantat de 1 200 lei". Un panou asemănător se referă la realizarea unui spor de creştere în greutate de 0.800 kg zilnic de can de ."animal, la un lot de 40—50 de tăuraşi. Iată şi un alt îndemn : „Ţăranii cooperatori, valorificaţi tradiţia locală în creşterea animalelor. Fiecare gospodar să creascăo vacă, oi, porci şi păsări. Pentru a realiza venituri mari, contractaţi şi livraţi la stat cu, mai multe animale". Se poate pune întrebarea: ce facem după ce am instalat un panou ? Îl lăsăm să-l bată soarele ? Sau îi descifrăm în faţa oamenilor semnificaţiile? Zilnic, pe baza recomandărilor, ca şi a indicaţiilor de plan înscrise pe panouri, consemnăm producţiile obţinute, discutăm cu , îngrijitorii, stabilim căile pentru o desfăşurare ritmică a muncii la fiecare padosau grajd, la grădina de legume sau la vie. In ferma de animale există, de altfel, un club al zootehnistului, dotat cu cărţi şi material ilustrativ destinat consultărilor scurte de producţie. In articolul amintit din ziarul „Satul socialist" se accentuează o idee, după părerea noastră foarte importantă. Este vorba de a îndrepta, la un moment dat, mijloacele agitaţiei vizuale spre acea problemă de producţie care suscită la un moment dat interesul general al cooperatorilor. în cazul nostru este vorba de acţiunile împotriva eroziunii solului, care cer o preocupare de zi şi de noapte şi o maximă concentrare de forţe. Iată un exemplu de îndemn agitatoric : „Pentru combaterea eroziunii solului folosiţi creionajele, gărduleţele, plantările de pomi, ierburile perene şi gramineele. CITEŞTE: - „V.-.., ' - - „ I - ÎNVAŢĂ, APLICĂ! Nu uitaţi, între 1973—1975 va trebui să ameliorăm şi să fertilizăm în judeţ 31 000 ha păşuni şi fineţe naturale". Generalizarea acordului global ,în zootehnie, fermele de cîmp, vie, constituie subiectul preponderent al agitaţiei vizuale, în special în sectorul zootehnic, el a ajutat pe mulţi îngrijitori să-şi revizuiască stilul de muncă, să pună la lucru toate, resursele de care dispun. Rezultatele au şi apărut. Efimia Pioară obţine săptămînal de pe lotul său importante sporuri de producţie. Creşteri peste prevederile din plan obţin şi Călin Temelie, Dumitru Săveanu ş.a. Aşadar, un îndemn, un panou avînd scopul să mobilizeze conştiinţele, constituie o primă treaptă a agitaţiei vizuale. A doua, constă, în consemnarea rezultatelor de producţie prin aceleaşi forme de influenţare. Evidenţierea experienţei bune, făcută cu perseverenţă şi în forme sugestive creează climatul stimulativ ca toţi membrii-unei formaţii de lucru să tinda spre realizările fruntaşilor. Aici mai avem, însă multe de făcut. Se impune revitalizarea grabnică a gazetelor de perete. La sectorul zootehnic, de pildă, numai cu două articole, din care unul festiv, nu se pot trata problemele atât de complexe pe care le avem în prezent de rezolvat aici. Sunt încă membrii cooperatori needificaţi pe deplin în ceea ce priveşte indicatorii de producţie şi care nu au ajuns să înţeleagă raportul care există între munca lor şi ansamblul activităţii pe cooperativa agricolă. Este pe deplin întemeiată afirmaţia cuprinsă în articolul din ziar potrivit căreia agitaţia vizuală nu este îndatorirea numai a 2 sau 3 oameni, ci a tuturor activiştilor din comună, a intelectualilor. Numai prin participarea tuturor îi putem da agitaţiei un caracter divers, puterea de a pătrunde la inima omului. La fel de just este şi faptul că agitaţia vizuală ţine de atribuţiile fireşti ale căminului cultural. Colectivul căminului a multiplicat panourile cu tarifele medii de plată, şi apoi le-a instalat în sectoare şi formaţiile de muncă. La cabinetul de ştiinţe social-politice sunt 40 de panouri cu realizări din agricultura cooperatistă. în faţa panourilor, care îşi îndeplinesc aici rolul de material intuitiv, fruntaşii comunei discută cu cooperatorii despre îndatoririle lor economice şi edilitar-gospodăreşti. Cunoscînd pe de o parte temeinic viaţa, pe de altă parte apelînd mai mult la iniţiativă, vom aduce toate formele agitaţiei vizuale la gradul de eficienţă pe care ele trebuie să-l aibă. Sîntem gata, de asemenea, să adoptăm orice sugestie bună — experienţa valoroasă a altor comune în domeniul agitaţiei vizuale, consemnate la rubrica de faţă. CONSTANTIN TABACU secretarul comitetului comunal al P.C.R. DUMITRU MORIŞCA directorul răminului cultural al comunei Cernăteşti — Buzău VITALIZAREA VIZUALE U Pe teme de protecţia muncii De vină a fost numai accidentatul? în dimineaţă aceea, Petru C. Z. Cobzac — şeful formaţiei de constructori de la cooperativa agricolă din Trifeşti, judeţul Iaşi — venise la lucru mai devreme ca de obicei. Era nerăbdător să vadă cum va funcţiona „instalaţia". De fapt, o improvizație făcută de el, dintr-o pînză de circular ..fixată pe un ax și un cadru. Speră că — folosind-o — va procura mai repede seindura necesară la .'Construirea noului padoc. S-a oprit in dreptul ei și a mai privit-o o dată. .Apoi a început să aranjeze, la Indemína, materialul lemnos care, urma, să fie debitat. I-au dat l" mină de autor şi ceilalţi membri,.ai.. .formaţiei, sosiţi între timp. Cînd pregătirile au fost încheiate, Petru Cobzac a pus. .„instalaţia" în funcţiune. A tăiat o scîndură, încă una... Nicinu se aşteptase ca totul să meargă atit de bine. La fel de mulţumiţi pă- t reau şi colegii săi de echipă, care urmăreau rotirea rapidă a pînzei. Poate acesta a fost motivul pentru care ei nici n-au observat prea bine cum i-ai petrecut lucrurile. Atit au văzut, cum scîndură s-a arcuit, o clipă, apoi s-a abătut fulgerător asupra lui PIC. Un geamăt înfundat, o plesnitură seacă şi omul zăcea întins la pămînt Medicul, sosit la faţa locului n-a mai avut altceva de făcut decit să constate decesul lui P.C., ca urmare a numeroaselor fracturi şi hemoragiei interne provocate de lovitura năpraznică... Simpla relatare a faptelor demonstrează că, la mijloc, a fost vorba de ignorarea celor mai elementare norme de protecţie a muncii. Desigur, principala vină o poartă Petru Cobzac, care — fără a aveasentimentul cuiva — a înjghebat improvizaţia amintită. Cercetînd împrejurările în care a avut loc tragicul accident, rezultă însă, că la producerea lui au contribuit — indirect — şi alţii. Am aminti, în primul rînd, pe ceilalţi şante membri ai echipei ce s-au aflat alături de PC. I-a atras vreunul atenţia asupra pericolului la care se expune ? A sesizat cineva conducerea cooperativei despre intenţiile lui'? Fiecare s-a grăbit să.-i . dea o .mină de ajutor la construirea circularului, fără să se gîndească. însă., că în felul acesta de-., vin părtaşi la ceea ce avea. să se întîmple. „N-am ştiut ce. se. petrece acolo". — a declarat, la rîndul său, "ing. I. Mihalache, preşedintele coope- .. rativei agricole. Dacă improvizaţia s-ar fi' făcut în cîteva ore, poate că i-am fi dat crezare. Dar totul a durat — notaţi bine ! — 4 zile. Este greu de înţeles cum, atîta vreme, conducătorul unităţii nu şi-a găsit timp să treacă măcar o dată pe acolo, mai ales că — potrivit unor obligaţii elementare — el trebuie ca, la începerea lucrărilor de construire a padocului, să-i instruiască pe cooperatori cu normele de protecţia muncii şi apoi să controleze cum se respectă acestea. Faptul că nu a procedat aşa nu constituie în nici un caz o scuză, ci dimpotrivă... Dar comisia de activităţi industriale şi prestări de servicii a Uniunii cooperatiste agricole din judeţul Iaşi poate fi absolvită de orice răspundere ? A asigurat ca instruirea periodică a cooperatorilor ce lucrează în secţiile şi atelierele de producţie, a controlat modul în care se respectă normele de protecţie a muncii ? Din evidenţele existente reiese că, de la începutul anului, s-au făcut numai două instructaje pe această temă : unul la care au participat preşedinţii de unităţi şi altul — în ziua de 15 aprilie — unde au fost convocaţi şefii formaţiilor de construcţii. Anume am insistat asupra acestor aspecte, deoarece ele evidenţiiază — pentru a cita oară ? — că producerea accidentelor de muncă, cu consecinţe tragice uneori, nu este urmarea unor neglijenţe mărunte, de moment, ci rezultatul superficialităţii dovedite de unii conducători de unităţi, şefi de echipe sau brigăzi şi cooperatori faţă de cunoaşterea şi respectarea strictă a normelor de protecţie şi securitate a muncii. Poate că din întîmplarea petrecută la Trifeşti fiecare va trage învăţămintele cuvenite. EMIL BUNEA gjr«REA-VREIE13 Timpul probabil pentru 2, 3 şi 4 iulie , vremea va avea un aspect schimbător. în prima parte a intervalului, pe alocuri se vor semnala ploi de scurtă durată, însoţite de descărcări electrice, mai frecvente, în sud-estul ţării, apoi averse izolate după amiaza. Vînt slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor oscila între 10 și 18 grade, iar maximele între 24 și 30 de grade, izolat mai ridicate. SATUL SOCIALIST PRIM-PLAN Trei din ultimele patru emisiuni Prim-plan au fost destinate unor lucrători din agricultură : inginerului Mihai Croitoru şi Eroilor muncii socialiste Gheorghe Duma şi Nicolae Blindu. Din prima emisiune am aflat o seamă de lucruri interesante. Am reţinut iniţiativa staţiunii experimentale Simnic de a face un lot demonstrativ la porumb (şi apoi la grîu) într-o brigadă a unei cooperative agricole care are pămînt cu fertilitate scăzută. Producţiile record obţinute au fost cea mai concludentă propagandă — prin demonstraţie pe viu — a unei tehnologii. Emisiunea despre Gh. Duma, relevînd impresionantul salt realizat in ultimii ani de cooperativa agricolă Seulia-Mureș în zootehnie, la pro- CRONICA T. V. ducţia de sfeclă etc., unde o contribuţie de seamă a avut-o conducătorul unităţii — a izbutit să pătrundă puţin şi în intimitatea celui prezentat, să surprindă citeva din gîndurile, din dorinţele Eroului Muncii şi ale... reportajului. Şi mai aproape de Prim-plan a fost emisiunea despre Nicolae Blindu, chiar dacă autoarea, Rodica Rarău, a repetat pe undeva ideile unui mai vechi reportaj din Bosanci. Prim-planul a fost axat pe munca președintelui din cooperativa agricolă suceveana. Nici nu poate fi alta coloana vertebrală a unei emisiuni despre un erou al muncii socialiste. Pentru realizarea unei astfel de emisiuni nu pot fi restabilite scheme. Chiar autoarea remarca, într-un recent interviu : „Citeodată încerc să cunosc oamenii prin faptele lor, iar alteori descopăr faptele cunoscind inții oamenii". Nicolae Blindu a vorbit cu competenţă despre realizările din comuna sa, emisiunea a evidenţiat faptul că personalitatea celui prezentat s-a împlinit in mijlocul marii familii a cooperatorilor, a consătenilor săi : „Oamenii m-au învăţat să lucrez cu oamenii". Dar cel mai veritabil Prim-plan despre munca unui om, despre năzuinţele, izbinzile şi chiar decepţiile sale, l-am urmărit in cadrul unei ensiuni pentru tineret. Mă refer la reportajul despre tînăra preşedintă a cooperativei agricole Măgurele-Prahova. Mi-a plăcut tocmai faptul că — aşa cum ne-a apărut dînsa, ca un om voluntar, vesel, mereu cu cîntecul pe buze — am putut întrezări şi unele nereuşite pe care reporterul nu le-a ocolit. Categoric, Prim-planurile au atins de multă vreme un nivel sub care nu coboară. E remarcabilă (mărturie stau şi emisiunile citate) competenţa de care dau dovadă „subiecţii", naturaleţea cu care vorbesc. Totuşi, am mai vrea ceva de la Prim-plan : oamenii să fie surprinşi in atitudini şi împrejurări fireşti. Şi mai lipseşte ceva : mai multă spontaneitate. VLADIMIR PANA m Astăzi, pe stadionul „23 August11 O finală inedită a „Cupei României" Astăzi, stadionul „23 August" din Capitală va găzdui un interesant şi complex spectacol fotbalistic. De la orele 18.15 se va desfăşura finala campionatului naţional de junioriprotagoniste, echipele Dinamo Bucureşti şi Vagonul Arad), iar de la orele 20 — finala „Cupei României". Pentru prima oară in istoria popularei competiţii, două formaţii de categorii inferioare (Constructorul Galaţi — divizia C şi Chimia Rîmnicu Vîlcea — divizia B), îşi vor disputa preţiosul trofeu şi, implicit, dreptul de a ne reprezenta în viitoarea ediţie a „Cupei Cupelor". Cum s-a ajuns la această finală neprevăzută ? Să recapitulăm rezultatele celor două formaţii. CONSTRUCTORUL GALAŢI : 4—1 cu divizionara U.R.A. Tecuci ; 2—0, cu Progresul Brăila ; 1—0 cu C.S.U. Galaţi ; 1—0 cu Jiul Petroşani ; 1—0 cu Dinamo; 1—1 cu Sport Club Bacău ; 2—2 cu Steaua, după prelungiri. CHIMIA RÎMNICU VILCEA : 1—0 cu Chimia Găeşti (divizia C); 1—0 cu Electroputere Craiova ; 1—0 cu Steagul roşu Braşov ; 1—0 cu C.F.R. Cluj ; 2—1 cu F.C. Argeş ; 7—6, după prelungiri şi executarea loviturilor de la II m, cu Metalul Bucureşti. Pentru partida de astăzi (care va fi transmisă în direct pe micul ecran, de la orele 20) sunt anunţate următoarele formaţii : CHIMIA : Stana (1) , Burlacu (2), Ciobanu (3), Petrică (4), Haidu (5), Pintilie (6), Şutru (7), Donose (8), Gojgaru (9), Ionescu (10) şi Iordache (II). CONSTRUCTORUL : Şerbănoiu (1) , Boţea (2), Olteanu (3), Petrea (4), Ploieşteanu (5), Podeţ (6), Ghica (7), Vochin (8), Ioniţă (9), Cernega (10), Manta (11). In pauza meciului, Ion Nunweiller, antrenorul echipei Dinamo va primi cupa decernată echipei campioane, iar Ion Oblemenco (Universitatea Craiova), cupa decernată celui mai eficace jucător din divizia A. uns®***8' Sîngeorzul - frumoasa staţiune de la poalele munţilor Rodnei şi Birgăului, din judeţul Bistriţa Năsăud, s-a bogăţit recent cu acest nou complex balnear EROI AI POPORULUI MARIA ION ZAHARIA Pe de la una din criptele Mausoleului Mărăşeşti, alâturi de alţi eroi ai neamului românesc, se afla încrustat şi numele eroinei Maria- Ion Zaharia, care şi-a jertfit viaţa pentru apărarea pămintului strămoşesc în timpul primului război mondial. Măriuca, aşa cum este cunoscută in multe din evocările prietenilor şi tovarăşilor ei de arme, n-a fost decit o copilă de 12 ani, din satul Pădureni. In vara fierbinte a anului 1917 pe frontul din Moldova se dădea marea bătălie de la Mărăşeşti — una din ceie mai mari acţiuni de apărare atit prin amploarea sa, cit şi prin intensitatea şi rezultatele sale. In acele clipe de grea cumpănă, la marginea pădurii Răzoare, în apropiere de Mărăşeşti, doi ostaşi din Divizia 13 infanterie înfruntau gloanţele şi obuzele, transmiţînd către trupele româneşti, de la un post de observaţie, informaţii asupra manevrelor efectuate de către trupele inamice..De la marginea satului, Măriuca urmărea plină de grijă şi de emoţie acţiunea temerară a celor doi cercetaşi. Cînd observă că unul dintre ei, care se afla în copac, căzuse lovit, de un proiectil duşman, alergă repede, prin ploaia de gloanţe, la locul cu pricina. Ea înţelesese pe dată situaţia. Soldatul nu putea ocupa locul tovarăşului căzut. Telefonul nu-i permitea să urce în copac, iar de jos nu putea urmări mişcările trupelor inamice. Maria, fiind de prin partea locului şi cunoscînd bine terenul, îşi dădu seama că poate veni în ajutorul cercetaşului şi, fără să stea o clipă pe ginduri, se căţără in virful copacului. De acolo, infruntînd pericolul gloanţelor, începu să urmărească mişcările trupelor inamice, informîndu-l pe telefonist cu tot ce observa. Prin telefon acesta, transmitea punctului de comandă informaţiile preţioase pentru organizarea acţiunilor împotriva trupelor inamice. Acest post de observaţie îşi îndeplinea misiunea în mod exemplar, Măriuca înlocuind camaradul căzut, ca un ostaş de nădejde. Cînd ploaia de obuze ajunse tot mai aproape de copac, telefonistul încercă s-o convingă să se dea jos, arătîndu-i primejdia care o ameninţa. Dar fata nu-i dădu ascultare şi continuă să transmită informaţii referitoare la desfăşurarea luptei şi la mişcarea trupelor germane. Un proiectil căzu chiar lingă copac şi o explozie surdă făcu ca din postul de observaţie să nu ramină decit o rană adîncă în pămînt. Maria Ion Zaharia îşi făcuse datoria pînă la capăt, dăruindu-şi scurta sa viaţă apărării pămintului scump al patriei. A. IANCU Cadran internaţional Borussia şi Chimia (sau Constructorul) Acest coif de rubrică găzduieşte cronica internaţională a săptămînii. S-ar fi cuvenit, poate, să scriem mai curînd despre meciul Suedia — Brazilia, sau despre startul furtunos al Wimbledonului, dinamizat tocmai prin forfait-ul marilor vedete, care au părăsit catedrala tenisului cu sentimente prea puţin pioase, fiind la discreţia unui organizator de meciuri. In aceste rinduri, vă propun să vorbim puţin despre viitoarea adversară a super-cluburilor europene in „Cupa cupelor". La ora cînd apar aceste rinduri, fotbaliştii de la Constructorul Galaţi şi Chimia Rm. Vilcea îşi pregătesc ghetele şi tricourile pentru cea mai neaşteptată finală din istoria „Cupei României". Faptul este plin de semnificaţii, el depăşind — după cit se pare— ideea potrivit căreia ,,Cupa României", atunci cînd se soldează cu un rezultat surpriză, porneşte pe un drum neaşteptat datorită resemnării şi nepăsării echipelor din prima divizie. In acest final de sezon, surprizele n-au mai fost surprize, pentru că s-au ţinut lanţ. Cazul Constructorului Galaţi este edificator. Prin eliminarea Jiului, Constructorul Galaţi trăsese un prin semnal de alarmă. Dinamo a recepţionat acest semnal, dar, pînă la urmă, a pierdut meciul. Cei mai mulţi şi-au spus că infringerea dinamoviştilor ar fi o reacţie firească, după efortul internaţional al „tricolorilor". A doua zi, însă, am avut prilejul să-l întilnesc pe Lucescu. Era foarte afectat, mai ales în urma criticilor nedrepte la adresaechipei. Mi-a spus zimbind stingherit: „Ceea ce am să văspun pare de necrezut. Să ştiţi că nu ne-a învins o echipă de categoria C. Constructorul Galaţi este mai bună decit ambele divizionare gălăţene care se află deasupra ei. Nici nu vă închipuiţi ce forţă de joc are vîrful lor de atac Vochin. Cred că am să mai am prilejul să vorbesc despre Constructorul Galaţi". Şi iată că părerea lui Mircea Lucescu are astăzi o acoperire deplină. Dar partea cea mai stupefiantă a finalei de astazi este nu atit prezenţa Constructorului Galaţi, ci aceea a „originii“ ambelor finaliste. In tabăra cealaltă, Chimia Rm. Vîlcea aşteaptă, la rindul său, ziua cea mare a întregii sale istorii sportive. Aţi văzut, desigur, semifinala Chimia — Metalul la televizor. Bănuiesc că aţi tras şi concluziile de rigoare. Chimia Rm. Vîlcea nu este o echipă slabă. In acest „il“, fostul internaţional Haidu şi fostul junior de clasă Donose nu fac o notă discordantă, prin valoare. Chimia Rm. Vîlcea este In primul rînd o echipă, care a izbutit să se opună, în primul rînd prin ansamblu, unei echipe care excelează in general printr-un spirit colectiv deosebit : Metalul. Aşadar, Europa fotbalistică va afla curind, in urma tragerii la sorţi, că reprezentanta României in „Cupa cupelor" este o echipă dintr-un oraş care, pentru mulţi dintre fotbaliştii de la Borussia Mönchengladbach sau Lyon, de pildă, trebuie căutat cu insistenţă pe hartă. Să sperăm că F.R.F. nu va mai comite greşeala de acum 10 ani, cînd i-a retras Arieşului dreptul de a-şi apăra şansa in „Cupa cupelor", după memorabila sa finală cu Rapid. Finala de astăzi este de un interes fără precedent in istoria fotbalului românesc. Prezenţa acestor echipe il îndeamnă pe cronicar să zîmbească spre cei care, sceptici prin vocaţie, contemplă cu melancolie retragerea marilor teamuri posibile din „Cupa României". IOAN CHIRILA SPORTUL IN ARHIVE Vechiul nume al oinei era „baciul" sau „lupii şi baciul" deoarece, la origine, jocul semnifica alungarea lupilor care atacau stirile. în 1893—1894, Spiru Haret, pe atunci OINĂ ÎN ŞCOLI ministru, introduce oină în şcoli, iar Radu S. Corbu, profesor la Brăila, alcătuieşte cel dintii regulament oficial aljocului. In 1897, în grădina Cişmigiu a avut loc primul „campionat al capitalei", la care au participat elevi din clasele superioare ale mai multor licee bucureştene, printre care „Sf. Sava", „Gh. Lazăr" şi „Gh. Şincai“. POVESTEA VORBEI DENUMIREA CONTINENTELOR în vechime, continentul african era denumit de greci LYBIA. După cucerirea Cartaginei, romanii înființează aici o „provincie africană", denumită astfel după numele purtat de un trib local. Cu timpul, întregul continent va fi numit AFRICA, vechiul nume de Lybia referindu-se la o zonă strict delimitată geografic. AMERICA a fost denumită astfel de la numele celebrului navigator florentin Amerigo Vespucci. ASIA își datorește numele, probabil, lui Asiaz, stăpînitorul coloniilor ionice, pomenit de Herodot Tot sub semnul probabilităţii se află şi originea numelui EUROPEI. Specialiştii sunt de părere că denumirea continentului nostru ar veni de la cuvintul EREB, cu care fenicienii numeau locul unde apune Soarele. De notat că, la început, prin „Europa" se înţelegea doar nordul Greciei şi mai ales coasta Traciei. Cit priveşte AUSTRALIA, descoperită între 1601 şi 1605 de către Eredia şi Javnz, această denumire o întîlnim la Ptolemeu care vorbea despre „Terra Australis Incognita" (pămîntul din sud necunoscut) în secolul al XVII-lea, după explorarea ţărmului vestic al continentului de către olandezi, ei l-au numit „Noua Olandă”. Abia în secolul al XIX-lea Australia a căpătat numele său actual, la propunerea făcută în 1814 de navigatorul englez M. Fleanders. Duminică 1 iulie Nr. 1289 MICA ENCICLOPEDIE LĂCUSTELE Atacul pustiitor al lăcustelor repeziciunea cu care aceste insecte alcătuind adevăraţi „nori" pot distruge recoltele, este consemnat încă din vechime drept un adevărat flagel al omenirii. Conform cercetărilor oamenilor de ştiinţă, o lăcustă poate depune circa 150 de ouă într-o mică adincitură făcută în pămînt. Din ouă ies larve aproape tot atit de mari ca şi insectele adulte, care încep imediat să mănînce. Calculele făcute arată că, admiţînd că numai o treime din larve sînt femele şi că fiecare dintre acestea va depune la rîndul său doar 100 de ouă, după 2 ani o singură lăcustă va avea 5 000 de urmași, după 3 ani 200 000, iar după 4 ani numărul acestora devine astronomic. Iată de ce lupta împotriva lăcustelor este o veche preocupare a agricultorilor. Mijloacele moderne sunt pe cale să pună la adăpost recoltele globului de forţa distrugătoare a acestor insecte. Rubrică realizată de ADRIAN DUMITRAŞCU