Satul Socialist, iulie 1973 (Anul 5, nr. 1289-1314)

1973-07-01 / nr. 1289

Duminică 1 iulie IMr. 1289 • LA ORDINEA ZILEI IN AGRICULTURĂ •LA ORDINEA ZILEI Grădinile de legume ale unităţilor agricole din judeţul Satu Mare au dat rod bogat. O atestă buna aprovizionare a pieţei, cit şi depăşirea planului semestrial de livrări la fondul de stat cu 6 la sută. Cele mai însemnate rezultate s-au obţinut la cultura cartofilor timpurii, unde planul de livrări a fost realizat în proporţie de 171 la sută, cît şi la varza timpurie — 149 la sută. Pînă la 26 iunie a fost realizat şi planul de desfacere pe întreg semestrul I al anului. Fără îndoială, toate acestea sunt realizări remarcabile, la care şi-a adus contribuţia cea mai mare parte din fermele specializate în cultura legumelor, cum sunt cea a I.A.S. Satu Mare, cele ale I.L.F., precum şi ale cooperativelor agricole din Pir, Tiream, Urziceni şi complexului intercooperatist de la Păuleşti. ...Şi totuşi, se pune în mod firesc întrebarea : s-a întreprins oare totul pentru ca realizările să se situeze la nivelul posibilităţilor, ţinînd cont de faptul că grădinile oferă mari cantităţi de legume ? Judecind după numărul oamenilor care lucrează la recoltatul legumelor, concluzia la care se ajunge nu corespunde aşteptărilor. Din cauză că graficele de preluare a legumelor se întocmesc în cele mai dese cazuri doar la nivelul conducerii cooperativelor agricole, brigadierii nu cunosc de cîţi oameni au nevoie la recoltare. La cooperativa agricolă din Culciu ni s-a oferit o mostră de ceea ce înseamnă indiferenţa. Pentru cele 10 hectare cu mazăre prevăzute a fi cultivate aici, C.L.F. Satu Mare a oferit cinci soiuri, cu perioade diferite de vegetaţie. Aceasta cu dublu scop : pentru a asigura eşalonarea livrărilor şi pentru a uşura recoltarea. Conducerea cooperativei a subestimat această ofertă, procurîndu-şi un singur soi care, aşa cum era de aşteptat, a pus probleme la recoltare. Un timp s-a putut face faţă acestei cerinţe, recoltîndu-se 5 325 kg mazăre păstăi. Dar această cantitate reprezenta mai puţin de jumătate din producţie. Pentru restul producţiei — adică pentru cea mai mare parte — n-a mai rămas vreme sufi an . Aveţi clentă şi a fost nevoie să se folosească mijloacele mecanice. Şi astfel, in loc să ajungă la piaţă, mazărea a fost repartizată pentru furajarea animalelor. Şi aceasta în timp ce pe piaţă se ducea lipsă de acest sortiment. O situaţie similară am întîlnit la cooperativa agricolă din Păuleşti, unde am văzut gulioare recoltate cu... buldozerul. Mai binezis amestecate în mormanele de pămînt mobilizat de acest utilaj. Acelaşi „regim" urma să fie aplicat culturilor de ardei şi rădăcinoaselor de pe 20 hectare. Cum s-a putut întîmpla acest lucru ? Deşi se ştia din toamnă că pe judeţul SATU MARE legume ? vor efectua lucrări de îndiguire a Someşului, afectînd o porţiune de teren de 33 hectare din ferma legumicolă a acestei unităţi, totuşi nici conducerea cooperativei şi nici direcţia agricolă judeţeană nu au luat măsuri de reamplasare a grădinii. E adevărat că de pe 13 hectare cultivate cu cartofi, varză şi gulioare s-a reuşit să se strîngă o parte din recoltă înainte ca utilajele să muşte din teren, dar restul suprafeţei... „Vom fi despăgubiţi cu 611.000 lei, ceea ce reprezintă valoarea producţiei planificate pe cele 20 hectare, ne spune ing. Rodica Tarţa, şefa fermei legumicole” Dar de ce nu se iau în calcul şi cele aproape 300 tone care nu vor mai ajunge pe piaţă pentru că, oricum am privi lucrurile, tot pierderi se numesc ? Şi la cooperativa agricolă din Dar lucrările de îndiguire au afectat un teren cultivat cu castraveţi, dar pierderile cele mai mari vor fi produse — dacă nu se iau măsuri urgente — de întârzierea lucrărilor de întreţinere a culturilor. Este greu de înţeles şi de acceptat cum pe unele suprafeţe cultivate cu vinete şi tomate nu a fost aplicată încă nici o praşilă. Pe porţiunile repartizate cooperatorilor Kocsis Carol, Terezia Szomju, Olah Ana culturile nu se mai văd din buruieni. De altfel, chiar brigadierul legumicol Ştefan Apjok nu a mai dat pe la grădină de două săptămîni. Greutăţi provoacă şi I.L.F. Satu Mare, care, deşi ştie că producţia de cartofi este superioară celei prevăzute, nu a luat măsuri pentru asigurarea sacilor necesari ambalării. Aşa se face că la cooperativa agricolă din Sanislău, pentru a nu da decît un singur exemplu, o mare cantitate de cartofi a rămas încă în pămînt pentru că nu s-au asigurat sacii. Se cere ca în perioada imediat următoare, cînd de fapt va începe volumul mare de recoltare a legumelor, să se întreprindă măsuri energice pentru mobilizarea intensă a brațelor de muncă la recoltat, coordonate cu livrările prevăzute în grafice. De asemenea, se impune organizarea judicioasă a mijloacelor de transport. AUREL PERICE coresp. „Satului socialist" — DIN ABUNDENȚĂ — Dar cumpârâtori ? -DESTUI — Ce va lipseste? — ORGANIZAREA! AZI DE VORBA CU AGRICULTORII DIN ZONA SUBMONTANA In fiecare comună din zona Munţilor Apuseni, zonă cu bogate păşuni alpine, există gospodari pricepuţi, capabili să pună în valoare resursele naturale fie care dispun. Numai pe Valea Arieşului, in folosinţa consiliilor populare, a ţăranilor individuali, sunt peste 30 000 hectare de păşune — un bogat rezervor de hrană pentru animale. Aşa se şi explică faptul că gospodăriile populaţiei din această zonă au ponderea cea mai mare în sectorul zootehnic al judeţului : 80,7 la sută la bovine, 77,8 la sută la porcine, 59,1 la sută la ovine. Aproape că nu există „bătătură" unde să nu se crească animale : porci, bovine, ovine. E drept, natura este aici darnică, dar nici oameniinu stau cu mîinile în sin. Bogatele rezerve de hrană ale păşunilor naturale au fost puse in valoare prin eforturile sătenilor, prin acţiuni bine chibzuite. In primăvară, în numeroase localităţi, au fost organizate acţiuni de curăţire şi Crescătorii de animale din Apuseni işi onorează renumele ameliorare a păşunilor alpine, de fertilizare cu îngrăşăminte naturale şi chimice. întreprinderea de ameliorare a pajiştilor naturale Alba a executat lucrări în complex, de îmbunătăţire a păşunii, in raza consiliilor comunale Sohodol şi Albac, în valoare de peste 2 000 000 lei. De asemenea, importante cantităţi de îngrăşăminte chimice le-au fost repartizate locuitorilor din comunele Bistra, Vadul Moţilor, Avram Iancu şi Vidra. Pentru completarea necesarului de furaje, crescătorii de animale din această zonă au fost îndrumaţide către comitetele comunale de partid să cultive pe loturile din apropierea casei cît mai multe plante de nutreţ. Sătenii din cele 22 de comune ale Apusenilor s-au angajat să contracteze cu statul — din gospodăriile personale — cît mai multe produse. Rezultatele sunt elocvente. In primul semestru al anului, faţă de 967 tone cît s-a prevăzut, s-au livrat statului peste 1 384 tone carne. La Ocoliş, aşezare cu pricepuţi crescători de animale, fiecare cetăţean al comunei contribuie în medie cu cîte 40 kg de carne, la asigurarea fondului de stat. Numai de la începutul anului, de aici, au fost livrate, pe bază de contract, 50 bovine, 100 bovine tinere şi 600 oi. De asemenea, au fost achiziţionaţi 700 hl lapte din 1 000 hl contractaţi pentru întreg anul. Hotăriţi să producă şi să valorifice , prin contractare cu unităţile specializate ale statului, cantităţi tot mai mari de produse animaliere, locuitorii din mai multe localităţi din Apuseni, printre care Bucium, Ciuruleasa, Roşia Montană, Abrud, Cîmpeni, şi-au depăşit considerabil angajamentele, predînd în plus faţă de prevederile planului între 10—20 tone carne. Printr-o mai bună valorificare a posibilităţilor decare dispun, gospodăriile ţărăneşti din Apuseni, cum sublinia Ion Mera, şeful centrului de achiziţii, contractări şi industrializare a cărnii — Cîmpeni, vor vinde statului, în al doilea semestru, şi mai multe animale pentru carne. Este răspunsul pe care îl dau sătenii din această zonă chemării partidului de a contribui din plin la buna aprovizionare a populaţiei cu produse agroalimentare ZINA VESESCU coresp. „Satului socialist" SATUL SOCIALIST Aplicarea acordului global ii cointeresează pe cooperatorii din Albeşti, judeţul Prahova, să smulgă pâmintului tot ce poate da. In această perioadă, de efervescentă întrecere, în cinstea zilei de 23 August, cuvintul lor de ordine este : „toate culturile prâşitoare d in perfectă stare de întreţinere". Echipa întii lucrează in ritm susţinut la praşitul porumbului. Tot la executarea celei de-a lu-a praşile se aflau şi celelalte formaţii de muncă de la cultura mare. SE LUCREAZĂ INTENS LA RECOLTATUL ORZULUI Mecanizatorii întîmpină cu rezultate deosebite cea de a 29-a aniversare a insurecţiei naţionale antifasciste armate. Prin strădania lor şi în judeţul Buzău a început secerişul orzului. Astfel, pînă în seara zilei de 21 iunie intr-un număr de 10 cooperative agricole s-au recoltat şi treierat păioasele de pe primele 200 de hectare. Numai intr-o singură zi cooperatorii şi mecanizatorii din Ruşeţu au încheiat lucrarea pe cele 65 hectare cultivate cu orz. In acelaşi ritm au lucrat şi cooperatorii din Podgoria, Largu şi Zărneşti. In pofida condiţiilor neprielnice şi a umidităţii solului, lucrătorii secţiei de mecanizare Căldurăşti lucrează, de asemenea, din plin. Acţionînd cu forţe sporite, mecanizatorii buzoieni sînt hotăriţi ca în următoarele 4 zile să strîngă şi să depoziteze recolta de orz de pe întreaga suprafaţă cultivată în cooperativele agricole. Se fac, totodată, ultimele pregătiri pentru secerişul griului, care se apreciază că, va putea fi declanşat în cursul zilei de luni, 2 iulie. mi/y, Tffîys/./' IN JUDEŢUL BUZĂU FRUNTAŞII VA ÎMPĂRTĂŞESC DIN EXPERIENŢA LOR Aprecierea din titlul acestui articol nu ne aparţine. Ne-a fost sugerată de tovarăşul Ion Spătărelu, preşedintele cooperativei agricole din comuna Gheorghe Doja, judeţul Ialomiţa. — Merceologul valorificator, funcţie deţinută la noi de peste 10 ani de zile de către cooperatorul Răduţă. Minea — ne-a spus preşedintele — este, după părerea mea, un om de bază al cooperativei agricole. Prin atribuţiile ce le are, el poate influenţa mult, în bine sau în rău, rezultatele de producţie şi financiare ale unităţii. Funcţia aceasta este foarte complexă. O poate îndeplini cu succes numai acel care posedă calităţi deosebite : curaj, ambiţie, perseverenţă, spirit de iniţiativă şi de răspundere şi, mai ales,, dragoste şi intransigenţă, în apărarea, in toate cazurile, şi faţă de toţi furnizorii şi beneficiarii, a intereselor juste ale cooperativei agricole. Văzută şi analizată prin prisma acestor exigenţe subliniate de preşedinte, activitatea merceologului valorificator de la cooperativa agricolă Gheorghe Doja este, sub toate aspectele, exemplară. Două sunt domeniile din care derivă atribuţiile şi sarcinile concrete, controlabile, cu termene precise de rezolvare, încredinţate lui , asigurarea bazei materiale necesare bunei desfăşurări a procesului de producţie şi valorificarea superioară a producţiei. Desigur, prin grija consiliului de conducere, unitatea îşi stabileşte din vreme planul anual de aprovizionare şi lansează comenzi pentru diverse utilaje, îngrăşăminte chimice, seminţe, ciment, carburanţi şi lubrifianţi şi multe alte materii şi materiale necesare procesului de producţie. In baza acestuia, merceologul valorificator îşi intocmeşte, cu sprijinul contabilului-şef, propriul său program, respectiv planul operativ de aprovizionare, cu precizarea furnizorilor, a termenelor şi a condiţiilor de livrare, a mijloacelor de transport necesare etc. Ţine o permanentă legătură cu furnizorii, acţionează cu operativitate şi competenţă la transportul şi depozitarea materialelor. Numai în cursul primului semestru al acestui an el a aprovizionat unitatea, la termenele prevăzute în grafic, cu materii şi materiale în valoare de peste trei milioane lei, asigurînd buna desfăşurare a lucrărilor din campanii şi realizarea ritmică a investiţiilor. Stima, respectul şi încrederea consiliului de conducere, ale tuturor cooperatorilor, şi le-a dobîndit şi prin fermitatea cu care combate şi evită risipa şi crearea de stocuri. La primirea notelor de comandă de la şefii formaţiilor de muncă şi de sectoare, verifică atent stocurile din magazii, informează consiliul de conducere şi solicită aprobarea numai pentru aprovizionarea cu strictul necesar. Aşa a reuşit ca la realizarea unor obiective de investiţii, în viticultură, la atelierele mecanice etc. să fie utilizate pe deplin stocurile de materiale existente sau unele resurse locale, ceea ce a dus la economii, de sute de mii de lei. Se remarcă, de asemenea, priceperea cu care grupează comenzile şi organizează aducerea materialelor, reuşind de fiecare dată să elimine deplasarea neeconomică a mijloacelor de transport. In domeniul valorificării producţiei, munca de fiecare zi a lui Răduţă Minea este sprijinită şi completată de cea a şefilor de ferme, a brigadierilor şi, desigur, a preşedintelui unităţii, care răspunde din partea consiliului de conducere de modul în care cooperativa îşi respectă obligaţiile asumate faţă de beneficiari. Toate fermele şi brigăzile au plan propriu de venituri şi cheltuieli, se autogestionează. Pe primul plan ele pun atit obţinerea ritmică, cit şi valorificarea superioară a producţiei. In acest caz menirea lui Răduţă este de a urmări, in permanenţă, modul în care se realizează planul anual de valorificare, defalcat — de comun acord cu beneficiarii — pe trimestre, luni şi decade. El cunoaşte în profunzime obligaţiile ambelor părţi şi asigură respectarea cu stricteţe a condiţiilor de livrare şi de recepţie, de calitate şi de plată a produselor. El, valorificatorul, insistă şi determină beneficiarii să se prezinte pentru ridicarea produselor şi efectuarea recepţiei la locul de producţie, în mod corect. In acelaşi timp, pe baza graficelor de livrare, urmăreşte modul în care fermele şi brigăzile asigură realizarea în mod ritmic, cantitativ şi calitativ a producţiei de lapte, carne, legume, fructe, cereale, etc. contractate. De asemenea, tot el semnalează eventualele neajunsuri constatate în asigurarea bazei materiale a livrărilor viitoare, vine cu propuneri menite să ducă la o şi mai eficientă valorificare a întregului fond de producţie marfă existent. Aşa se şi explică depăşirea,an .de an, a sarcinilor de valorificare la toate produsele şi realizarea de preţuri superioare celor planificate iniţial De peste opt ani unitatea nu a mai fost penalizată de beneficiari şi a încasat la timp toate drepturile cuvenite. ...Dintre toţi cooperatorii din unitate, Răduţă Minea este cel mai solicitat în activitatea de fiecare zi Deseori face din noapte zi, din ziua de odihnă zi de efort intens. Nu-i este greu. Răzbate în toate fiindcă, aşa cum ne-a mărturisit, îl pasionează această muncă, se pricepe s-o facă. Şi mai este ceva. Nu este lăsat să se descurce singur. Preşedintele, întregul consiliu de conducere şi toţi cooperatorii, fiecare la locul său de muncă, luptă pentru acelaşi ţel : producţii mari şi ieftine, valorificate la timp şi superior. B. MIHAI Merceologul valorificator -om de bază al cooperativei agricole CÎŞTIGĂM TOŢI (Urmare din pag. 1) Ieri — Nichita Topîrceanu, Ion Codrea, Mihail Toader — ne-am propus să obţinem o producţie de 3 000 litri lapte de la fiecare vacă, faţă de numai 1 900 litri, cifră de plan, şi 2 100 litri, angajament iniţial. De asemenea, ca răspuns la chemarea cooperatorilor din Frăsinet, ne-am angajat să depăşim producţiile medii la hectar , la porumb cu 200 kg, la grîu cu 100 kg, la sfeclă de zahăr cu 7 000 kg. Vom putea livra, astfel, suplimentar la fondul de stat peste 200 tone de grîu, 500 tone porumb şi 560 tone sfeclă de zahăr. O certitudine a îndeplinirii acestor angajamente o constituie însufleţirea cu care toţi cooperatorii au răspuns chemării la întrecere pe care, în cadrul cooperativei, a lansat-o echipa I din brigada a II-a. Cei 32 de cooperatori, conduşi de Nicolae Ciolacu, s-au angajat ca prin respectarea densităţii, aplicarea diferenţiată a îngrăşămintelor şi întreţinerea corectă şi la timpul optim a lucrărilor, să obţină o producţie medie de porumb de 5 500 kg la hectar. Aşa cum se prezintă acum culturile, sperăm ca asemenea recolte să obţină chiar mai multe echipe. — Cum s-ar spune, la dumneavoastră întrecerea se desfăşoară pe trei planuri : cu cooperativele din judeţ, cu unitatea vecină şi între cooperatorii diferitelor sectoare. — Mai există şi un al patrulea plan : întrecerea directă dintre mine şi Gheorghe Porumbel, preşedintele de la ... Martie". Obiective : rezultatele în conducerea cooperativelor, producţiile obţinute pe loturile lucrate personal în acord global şi situaţia şcolară, amîndoi fiind elevi, la fără frecvenţă, în anul al IV-lea al Liceului agricol din Olteniţa, secţia agronomie. — In întrecerea cu vecinii dumneavoastră, care, după cite am aflat, durează de mulţi ani; de bună seamă, cooperativa dumneavoastră nu a fost totdeauna învingătoare. V-a mîhnit acest lucru ? — Nu ! Ne-am ambiţionat să dăm mai mult, să încercăm mereu să depăşim limita a ceea ce am făcut. De mîhnire nu poate fi vorba, pentru că în întrecerea socialistă nu există învinși, ci numai ciștigători. Toate cele şase cooperative agricole - Şieu, Jeica, Marişelu, Sîntioana, Şieuţ şi Monor —ce formează consiliul intercooperatist Şieu cu o situaţie economică grea. Valoarea normei de muncă de categoria I a-a trecut in 1972 de 20 de lei , unităţile au datorii mari, iar producţiile ce le realizează, mai ales in pomicultură şi creşterea animalelor, sunt cu totul sub posibilităţi. Vizitînd aceste unităţi, am fost rugaţi de către inginerul Vaier Filip să-i ascultăm părerile şi mai ales necazurile ce le are în legătură cu activitatea consiliului intercooperatist, în fruntea căriia a fost numit cu aproape doi ani în urmă. Preşedinţii şi inginerii şefi au dat din umeri cind am adus vorba despre sprijinul acordat unităţilor lor de către consiliul Intercooperatist. Aţi fost de faţă, la Sîntioana, cind ni s-a spus ! „Consiliul nostru intercooperatist a imbătrinit întocmind studii". De ce aţi făcut, tovarăşe inginer Vaier Filip ? Fiindcă aceasta este şi părerea mea. Ce credeţi că fac de cîteva luni ? Mă plimb, pe la judeţ, cu tot felul de studii şi propuneri. Bat la uşile direcţiei generale agricole, ale uniunii judeţene cooperatiste... - Ce anume cuprind studiile şi propunerile la care vă referiţi ? - Situaţia economică necorespunzătoare a cooperativelor noastre agricole se datoreşte mai multor cauze. Suprafaţa arabilă este mică şi se compune din terenuri podzolice, foarte frămîntate, cu pante de 20—22 la sută, greu mecanizabile, cu fertilitate scăzută. Orizontul A este aproape inexistent. Cu toate acestea, potrivit sarcinilor de plan, trebuie să cultivăm grîu, porumb, plante tehnice şi alte culturi de la care, de ani de zile, se obţin producţii şi venituri reduse. In acelaşi timp, pomicultura şi creşterea animalelor, ramuri cu veche tradiţie în zona noastră şi care ar trebui să constituie principalele sectoare de producţie, sunt neglijate sub toate aspectele şi aduc, de asemenea, pierderi mari unităţilor. Nu s-a întreprins încă nimic concret, în fapte, pe linia concentrării, a profilării şi specializării producţiei, a modernizării zootehniei şi pomiculturii, pentru a se asigura aplicarea şi generalizarea tehnologiilor corespunzătoare de lucru şi utilizarea raţională a fondului funciar. Sîntem printre ultimii pe judeţ la producţia de lapte, de carne şi fructe - deşi am putea ocupa primele locuri. — Cum vedeţi dv. înlăturarea acestor cauze in cadrul şi cu participarea consiliului intercooperatist ? — Aici vroiam să ajung. In stadiul actual de dezvoltare, cu forţele şi mijloacele proprii, nici o cooperativă agricolă din cadrul consiliului nostru nu-şi poate dezvolta puternic şi eficient zootehnia şi pomicultura. Am întreprins analize şi studii economice amănunţite, am consultat oamenii şi am ajuns la concluzia şi vă pot prezenta mai multe studii şi propuneri aprobate de adunările generale ale unităţilor — să unim eforturile tuturor, să organizăm asociaţii intercooperatiste zootehnice şi pomicole, cu ferme specializate. Din păcate, nu am finalizat nimic. De ce ? Cine se opune ? — Să vă dau un exemplu dintre multe altele. Din studiile noastre rezultă că pentru redresarea zootehniei, potrivit condiţiilor existente (mă refer la păşuni şi fineţe) trebuie să sporim numărul bovinelor la cel puţin 3 000 faţă de 1 800 în prezent, iar producţia de lapte de 1d 600—1 000 litri, în prezent, la cel puţin 2 300 litri de la fiecare vacă. Pentru sporirea efectivului matcă şi îmbunătăţirea radicală a calităţii acestuia, prin ameliorare şi eliminarea actualelor vaci bătrîne, tarate, am propus înfiinţarea, în cadrul consiliului intercooperatist, a unei ferme specializate în creşterea tineretului femei de reproducţie. Numai în acest mod putem furniza unităţilor juninci gestante de rasă, crescute în condiţii de reproducţie ; numai astfel pot fi înlăturate actualele neajunsuri grave ce se manifestă în fiecare cooperativă agricolă în creşterea tineretului taurin femei. Investiţiile necesare de 700.000 lei pot fi recuperate rapid, din sporul producţiei de lapte. In prezenţa tovarăşului inginer Ioan Ilieş, director general adjunct la direcţia generală agricolă, a avut loc anul trecut, adunarea generală care a hotărit înfiinţarea fermei in cadrul unei asociaţii intercooperatiste. Cind să trecem la treabă ni s-a spus că „nu se aprobă". Direcţia generală agricolă s-a răzgindit şi nu a mai fost de acord ca fermei să i se repartizeze, cum hotăriseră unitâţile, 253-n hectare de teren arabil — din cel folosit şi pînă aci- la producerea furajelor — pentru cultivarea plantelor de nutreţ valoroase — lucernă, trifoi, porumb. Cică se diminuează arabilul, in special suprafaţa destinată griului, iar ministerul nu aprobă aşa ceva. în fond, însă, şi noi l-am fi folosit tot ca arabil — aşa că în această privinţă nu s-ar fi schimbat nimic. Din cauză că nu s-a aprobat, propunerea cu înfiinţarea fermei a căzut. Nu producem nici cine ştia ce grîu, iar producţia de laptecontinuă, să scadă. Alt studiu , care zace tot la judeţ, se referă la dezvoltarea bazinului.. .pomicol de pe Valea Sicului -,din care fac parte ,-toate unităţile noastre. Propunem, bazaţi pe calcule economice şi de acord cu toate adunările generale ale cooperativelor agricole, înfiinţarea unei asociatilv pomicole, iăr, mt.cadrulacesteia, concentrarea jvicindurilor proprii şi a creditelor pentru refacerea potenţialului productiv al livezilor actuale, înfiinţarea de noi plantaţii clasice pe 650 hectare şi de tip intensiv pe 150 hectare. Numai pe această cale, a sporirii producţiei de fructe, în următorii 5-7 ani coopertivele agricole şi-ar" îmbunătăţi rădicat" situaţia economică. Desigur, pentru finalizarea acestei acţiuni sunt necesare investiţii mari. Şi cum unităţile noastre nu pot acoperi, cu fonduri proprii, 30 la sută din această sumă, sucursala Băncii pen- tru agricultură şi industria alimentară nu ne aprobă creditele solicitate. Dacă am fi înţeleşi, sînt ferm convins că am reuşi să depăşim rapid greutăţile financiare actuale de moment, să consolidăm în cîţiva ani situaţia economică a celor şase cooperative agricole...Tot făcînd studii, tot consultînd conducerile unităţilor, adunările generale ale cooperatorilor, am ajuns să ni se spună că am imbătrinit, că unităţile nu simt prezenta şi aportul consiliului intercooperatist în dezvoltarea lor economică şi organizatorică. Dar vă rog sa mă scuzaţi. Trebuie, să transmit, la judeţ, situaţiaoperativă. Aceasta, este acum principala mea sarcină concretă, controlabilă, în rest dau sfaturi... MINAI BORZA „CONSILIUL INTERCOOPERATIST A ÎMBÂTR‰NIT ÎNTOCMIND STUDII" Convorbire cu ing. VALER FILIR, preşedintele consiliului intercooperatist SIEU, judeţul Bistriţa-Năsăud PAGINA 3 CARTOFII ŞI SFECLA AU, ÎNCĂ, MARE NEVOIE DE SAPĂ (Urmare din pag. I) deşi in unităţile vecine s-a încheiat de mult praşila a treia. Necesitatea unei intervenţii operative a uniunii , judeţene şi a direcţiei agricole este dată de faptul că la scara judeţului — acum la sfîrşitul lunii iunie—, pe maibine de 200 hectare cultivate,cu sfeclă de zahăr nu s-a executat răritul, iar prașila m întii manuală la cartofi s-a realizat pe numai 7 740 hectare, din cele aproape 1000 hectare cultivate. Este adevărat, nu toate zilele au fost în întregime bune de lucru. Din aceasta nu trebuie, să se facă, însă o scuză.. Putem să aşteptăm ? Cine poate garanta că în continuare vremea va fi mai buna? Ca buruienile să nu înăbuşe culturile, să se dezvolte viguros şi să lege rod bogat este necesar să se folosească fiecare oră bună de lucru. Dacă după ploaie tractoarele nu pot intra. în lan. .cooperatorii cu. .şapele pot lucra cu mult spor- în aceste zile, în cîmp, la întreţinerea. culturilor care promit recolte bogate, trebuie mobilizaţi toţi cooperatorii, toţi locuitorii satelor. .