Satul Socialist, august 1973 (Anul 5, nr. 1315-1340)

1973-08-01 / nr. 1315

PAGINA 2 miliem fem Întreaga activitate a domnito­rului cărturar, atît cea de savant, cit, şi cea de om politic, poartă pecetea unui profund umanism. Apărut odată cu scrierile croni­carilor, acest umanism s-a funda­mentat pe problemele social-poli­­tice ale vremii şi mai ales pe ideea unităţii naţionale. Pe bună dreptate, Petru Vaida subliniază că „trăsătura specifică a umanis­mului românesc, nucleul însuşi în jurul căruia s-a cristalizat acest curent a fost teoria originii ro­mane a poporului român, cu corolarul ei, unitatea de origine şi limbă a poporului român". Fără îndoială că în opera lui Dimitrie Cantemir întâlnim ele­mente contradictorii, unele limi­te justificate, dacă le judecăm în contextul social-istoric al vremii sale, în rîndurile ce urmează ne propunem însă să reliefăm ele­mentele viabile, cele care l-au impus pe Dimitrie Cantemir ca o personalitate de seamă în gîndi­­rea umanistă a vremii. P.P. Panaitescu remarca faptul că elemente ale umanismului apar încă in prima lucrare a sa „Di­vanul sau gîlceava înţeleptului cu lumea, sau judeţul sufletului cu trupul", în care (mai ales în partea a IlI-a) demnitatea omu­lui este înfăţişată ca o consecinţă a muncii sale, a dorinţei de a fi mai bun. Şi aceasta pentru că omul, ca fiinţă raţională, are în­clinaţie spre bine, care se poate realiza prin cunoaştere, mod egal buni de la natură, nu­mai după naştere, prin convorbiri rele, sau prin lipsa convorbirilor pioase sau a învăţăturilor bune, ei pot contracta moravuri rele“, sau „toţi oamenii se nasc buni din punct de vedere natural şi toţi, dacă vor, pot deveni buni OMUL“! Laicizarea concepţiei despre om este legată în „Istoria hieroglifi­că" de concepţia politică a lui Dimitrie Cantemir, cristalizată în jurul principiului „folosului de obşte" sau a „folosului publicat". „Dintre muritori — spune el — mai cinstesă şi mai adevărată lau­dă a se agonisi nu poate — decit caria cu folosul a toată publica s-au cîştigat". Cantemir îşi ma­nifestă simpatia faţă de ţărani, critică marea boierime pe care o considera nu doar o clasă asupri­toare, crudă „carile din vărsarea sîngelui nevinovat se bucură", ci şi răspunzătoare de viaţa grea a ţărănimii, vinovată de pierderea independenţei ţării. Asemenea „fiarelor răpitoare", boierimea este vinovată de întreaga „jale a neamului". Cantemir compară ţă­rănimea cu albinele harnice care „nu se poate bucura de munca ei creatoare pentru că nedreptatea boierilor i-a silit să rabde jugul şerbiei". Făcând o analiză obiec­tivă a situaţiei social-economice a Moldovei din vremea sa, dom­nitorul justifică revoltele populare împotriva stăpînitorilor, căci „acolo unde domnește... pravila cu sila... iar nu buna socoteală și dreptate... acolo nici o ascultare a supușilor trebuitoare nu iaste." Crezul umanist al lui Dimitrie Cantemir a fost­ concretizat şi în faptele sale de om politic. Parti­ciparea la luptele de la Stănileşti pentru independenţa Moldovei, răspundea năzuinţelor de dreptate socială şi naţională ale poporului. Desprindem din întreaga operă a lui Dimitrie Cantemir că va­loarea omului se manifestă prin gîndire raţională, prin sete de cu­noaştere, prin obiectivitate în a­­precierea faptelor, prin încrederea în posibilităţile sale de a-şi per­fecţiona personalitatea. Pe bună dreptate, P.P. Panaitescu il con­sidera pe Dimitrie Cantemir ca „cel mai mare umanist român din secolele XVII—XVIII în pri­vinţa ideilor noi, a metodei de cercetare, a erudiţiei şi perspecti­velor culturale", prefigurând pe­rioada iluminismului românesc. ELENA SOLNNCA • AU SOSIT UNI­FORMELE ŞCO­LARE CENTROCOOP-ul ne informează că magazi­nele de specialitate ale cooperaţiei de consum au fost aprovizionate cu întreaga gamă de u­­niforme şcolare, care a­­cum îşi „aşteaptă" cum­părătorii. • ÎNTRE 1-10 SEPTEMBRIE A DOUA SESIUNE DE EXAMENE PENTRU ADMITEREA ÎN LICEU Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului a­­duce la cunoştinţă celor interesaţi, că între 1—10 septembrie a.c. va avea loc a doua sesiune de examene pentru admiterea in a­­nul I de liceu. Informaţii suplimentare la secretariatele liceelor la care doriţi să susţi­neţi încercarea de reuşită. • UN NOU CEN­TRU DE SĂNĂ­TATE La Băiţa de Sub Co­dru a fost dat in folo­sinţă noul centru de sănătate al comunei. Aici vor funcţiona ca­binete de consultaţii şi tratament, saloane pen­tru staţionare şi inter­nări. Tot aici se află intr-un corp special a­­menajat şi locuinţele medicilor de circum­scripţie. 9 PRODUSE ALE MEŞTEŞUGA­RILOR COOPERATORI ’ Unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti din judeţ — ne informează tovarăşul Ioan Acă­­lian, preşedintele uniunii judeţene a coope­raţiei de consum —, produc pentru locuito­rii satelor, diferite piese din prefabricate de beton, necesare în gospodăriile acestora. Iată şi cîteva din preţurile de vînzare ale acestor produse: tuburi din beton, cu dia­metru­ de : 100 mm­­ ,25,32 lei ml ; 300 mm : 76,60 lei ml; 450 mm: 93,10 lei ml: colaci (segmenţi) pentru fintini — dimensiunile 68/34/10 : 17 lei buc. : 72/40,7 : 18.17 lei buc. ; coturi sifon pentru instalaţii de canalizare — diametrul 150 mm, 31,20 lei buc. începînd din luna au­gust IJECOOP-ul a pus în funcţiune în comu­nele Brateş, Cernat, Za­­gon, Lemnia, Micfalău, Ilieni, Zăbala şi altele. * DEZVOLTAREA REŢELEI COOPE­­RAŢIEI DE CON­SUM 13 unităţi prestatoare de servicii, 3 librării, 2 laboratoare pentru pre­parate de cofetărie, 4 unităţi cu autoservire etc. EDOARA. M­ I TE-AŞTEPT DESEARĂ... LA UN CEAI ! Ne informează tovarăşul Aurel Bulgărea, preşedintele uniunii judeţene a cooperaţiei de consum d­in municipiul Deva, pe Bd. Dr. Petru Groza nr. 14, a fost deschisă unitatea „HERMES", cu un profil cu totul aparte: în locul băuturilor, consumatorilor li se oferă nu mai puţin de 47 de ceaiuri medicinale: de tei, de suc, de mentă, sunătoare, muşe­ţel etc. — la preţul de 1 leu ceaşca. Unita­tea oferă, de asemenea un bogat sortiment de băuturi răcoritoare şi „specialitatea ca­sei" — îngheţată pe bază de sucuri din plante medicinale. 300 DE ANI DE LA NAŞTEREA ■■ , . . .' - , ' - ' - "! LUI DIMITRIE CANTEMIR Afirmată în scrierile de tinere­ţe ale domnitorului, concepţia op­timistă, raţionalistă va fi apro­fundată în „Istoria hieroglifică", mai precis în capitolul X, consi­derat un adevărat tratat despre demnitatea omului. Aici se relevă faptul că omul are conştiinţa scopului, el şi-l poate alege, îşi poate găsi căile spre realizarea lui. Omul singur, scrie Dimitrie Cantemir, are „tihiceşte, ...d­in­ce­­putul lucrului socoteala sfârşi­tului" (scopului). De aici încrede­rea în om, în posibilităţile sale de a deveni mereu mai demn, căci „toţi oamenii s-au născut în din punct de vedere moral". Cu­vintele „dacă vor‘‘ reliefează în­crederea autorului în om şi mai ales în puterea educaţiei, în „Isto­ria hieroglifică", reluând o idee a lui Miron Costin, Cantemir scrie că setea de cunoaştere este speci­fică omului. Şi acest lucru are o deosebită însemnătate după cum arată el — mai ales că „ştiinţa lucrurilor este lumina minţii" iar „neştiinţa lor este întunecarea conştiinţei". Adăugăm la acestea strădania genialului cărturar de a-şi îmbogăţi necontenit propria cultură, de a crea opere din cele mai diverse domenii, pe care le-a lăsat moștenire poporului său. • CABINET STO­MATOLOGIC într-o veche clădire situată în centrul lo­calităţii Hodac, a fost amenajat un cabinet stomatologic. Spitalul teritorial din Reghin a înzestrat noul obiectiv de interes obştesc cu a­­paratura necesară in ca­zurile unor intervenţii prompte şi ireproşabile, la solicitările pacienţilor. • BĂI DE SARE Prin grija organelor locale din comuna Şas­ea au fost amenajate, in incinta unor vechi saline, băi de sare a căror efecte curative sunt deosebit de efici­ente şi apreciate de cei veniţi aici pentru tra­tarea unor afecţiuni reumatismale, cardio­vasculare și dermato­logice. • PENTRU AUTOMOBILIŞTI ADAS-ul ne aduce la cunoştinţă că, de la 1 august a.c. încheie asigurări facultative pentru posesorii de automobile, proprietate personală, care pleacă in excursii în afara graniţelor ţării. Amănunte suplimentare la inspectoratele ADAS din Capitală şi reşedinţele de judeţ. • PRESTĂRI DE SERVICII Sectorul de prestări servicii, din cadrul consiliului popular comunal Biharia a fost dotat cu un camion, care stă la dispoziția locuitorilor, în vederea efectuării unor transporturi. Se percep următoarele tarife: pentru diferite transporturi în cadrul comu­nei — 27 lei (o oră), transportat balast şi nisip — 75 lei (2 ore), transportat materiale de construcţii, mobilier, animale, pe ruta Biharia — Orad­ea — 80 lei (3 ore). Pentru programare, solicitanţii urmează să se adreseze serviciului financiar al con­siliului popular cu o zi înainte, menționînd ora şi locul unde trebuie să vină camionul. TIRGURI TRADIŢIONALE (2­ 7 AUGUST) Judeţul Alba : Gîrda de Sus — 5 şi Ocna Mureş - 6. Mogoş, Simbot Chiochiş Judeţul Bistriţa Năsăud : Rodna - 4 - 7­ Judeţul Braşov : Prejmer - 5 şi 6. Judeţul Buzău : Pardoşi şi Sapoca — 6. Judeţul Caraş-Severin : Belobreşca — 2. Judeţul Dîmboviţa : Hulubeşti şi Tătarani - 6. Judeţul Dolj : Amărâştii de Jos şi Mirşani — 6. Judeţul Harghita : Atid - 2 şi 5. Judeţul Hunedoara : Şoimuş - 5 ; Dobra - 6. Judeţul Maramureş : Sighetu Marmaţiei, Bogdan Vodă şi Şomcuta Mare - 6. Judeţul Mureş : Zau de Cîmpie — 5 . Luduş — 7. Judeţul Neamţ : Roman - 7. Judeţul Olt : Orlea Sat — 6. Judeţul Satu Mare : Supuru de Jos şi Turulung - 2 ; Horod şi Negreşti Oaş - 6. Judeţul Sibiu : Ocna Sibiului - 3- Judeţul Teleorman : Olteni — 6 şi 7- Judeţul Vaslui : Arsura şi Murgeni - 6- SATUL SOCIALIST La Cuci se vede că timpul preţuieşte cu­ aurul (Urmare din pag. I) registru. Reţin că unitatea trebuie să dea în acest an 2 816 hl lapte — dec­-24c1,litri f­­ap­t vacaihl— ratată. Situaţia la zi arată că s-air achitat deja de 1 754 hl. Tradus în graiul perspectivei înseamnă 200— 300 litri în plus de la fiecare vacă, prin urmare se ajunge aproape la 3 000 litri. Se înţelege că laptele acesta nu umple şiştarul aşa din senin, că pentru aceasta cămara zootehniei s-a umplut pînă acum cu 450 tone de siloz, cu alte 200 tone fînuri de borceag, trifoi, lucer­na, ghizdei. ...Dincolo de gară, unde orizon­tul se îmbină cu culoarea verde a lanurilor de porumb, se ridică un turn. „Complexul pentru creşterea şi îngrăşarea taurinelor în sistem intensiv" — mă informează un lo­calnic. Pornesc într-acolo şi ajung în dreptul unei alei. Oameni în halate albe, vestiare, băi. Intr-un cuvînt civilizaţie şi modernizare. „Ştiţi cît vom cîştiga în perioada care ne-a mai rămas din acest an, conform planului de livrare ?“ — mă întreabă Mircea Cojocaru, di­rectorul complexului. „14 995 575 lei în loc de 8 028 504. La suma asta, vă rog să mai adăugaţi 1 306 000 lei provenită din sistemul premial pentru fiecare animal a­­juns la peste 400 kg". Trec din nou prin liniștea satu­lui și calc pe trotuarele din dale de beton care se strecoară pină h­ârrrL.:comitfefixi.i.rl .executiv al con-, sili­ulu­i popular,—îmi amintește de numeroasele lucrări, în valoare de 780 000 lei executate prin muncă patriotică, de două baze sportive amenajate la Cuci şi Orosia, de un punct sanitar la Petrilaca, de cele 200 case construite în ultima vre­me. Mă gîndesc la aceste case, la aceşti straşnici gospodari şi îl aud pe inginerul şef Györfi Mihai : „Depăşim cu mult producţia de grîu la hectar !“ L BARBA SPINULUI1 Se zice c­ă Spinul din poveştile lui Creangă s-a lăsat şi el de rele şi s-a prezentat la Păcală, rugîn­­du-l să-l ajute să-şi schimbe şi înfăţişarea, conform noilor sale preocupări. Nu cerea nici barbă, nici mustăţi, ci doar un sfat­­ cum să ajungă şi el bărbos ? Cu toate că nu-i plac tinerii cu bărbi neţesălate, Păcală s-a gin­­dit că in cazul Spinului, care nu mai e tînăr de multă vreme, poate face o excepţie şi, ca atare, să-l îndrume pe calea cea bună pentru a căpăta barbă şi mustăţi. I-a zis: — Mergi în comuna Horodnic, din judeţul Suceava, stai acolo trei luni şi o să-ţi­ crească o bar­bă­ mai lungă decit a piticului din poveşti. S-a dus Spinul la Horodnic. După drum lung, i s-au stricat sandalele. A întrebat de o cizmă­rie. I s-a răspuns : — Ai venit pentru barbă. Pină o să capeţi barbă o să se înfiinţeze şi o cizmărie la noi. Cu gindul că va avea şi el bar­bă. Spinul s-a gîndit că poate să aştepte şi fără încălţări. Totuşi, simt­ ca­t ca să-şi cruţe tălpile picioarelor, şi-a luat un cal. Calul insă ni-avea nici el potcoave. A întrebat de un atelier de fierărie. I s-a răspuns. — Acest atelier o să se înfiinţeze mai înainte de-aţi creşte mustaţa. Mulţumit că o să-i crească şi mustaţa. Spinul se plimba pe uli­ţele comunei, admirind cu invi­die pe prea numeroşii bărboşi din această comună. Dar in aşteptarea bărbii, Spi­nul se gindi că i-ar trebui şi un costum de haine. Unde e croito­ria ?, a întrebat el. — Croitorie o să avem după ce ne-om bărbieri. Acum avem doar un atelier de cojocărie. Dacă ăi de gind să aștepţi aici pină să-ţi crească barbă, atunci comandă de pe acum un cojoc. Pină in iarnă o să-l ai gata, că-i mare aglome­rație la cojocărie. — Cum văd eu, aici am de stat mult și bine. Ar trebui să-mi co­mand şi un sicriu. — Prevederea e bună, dar n-avem nici un atelier de timplărie N-avem, de altfel, nici ateliere pentru radio şi televizoare, pen­tru construcţii şi pentru multe alte prestaţii solicitate. Dacă n-avem nici o frizerie, ce să mai zicem ? Acum s-a dumirit Spinul, i-a trimis Păcală la Horodnic pentru că aici nu e nici măcar o frizerie. Şi oamenii, speră de ani de zile că promisiunile celor de la coopera­tiva de consum, şi de la consiliul popular comunal privind înfiin­ţarea de unităţi prestatoare de­ servicii, se vor împlini. Şi spinul aşteaptă să-i crească barbă. Care speranţe se vor dovedi mai cu­­rind realitate ? D. TĂRNAUCEANU 1f ! CE VtNT LE-A RĂSTURNAT CATARGUL ? (Urmare din pag. I) — Să stea cine poate, cine are nasul gros. Eu m-am scîrbit de mirosul salamului. Mai bine mă duc in industria adevărată, să mă calific. Să stau bucătar . — Dar contactul pe care l-ai încheiat cu școala ? — Expiră in octombrie, dacă o fi cazul plătesc. — Fumezi ? — Cînd şi cind, cum ciupesc ceva mărunţiş de la părinţi. — Und­e lucrează ? — Sint ceferişti ambii. Fero­viari gata de pensie. Biografia celuilalt interlocutor e oarecum asemănătoare. Pină la ÎS ani, Ervin Szabat n-a invăţat nici o meserie. A încercat, ne spune, de citeva ori, dar aşa e el, ghinionist. A pierdut exame­nele la o şcoală profesională, a fost dat afară de la fabrica „Elba“ (lipsea des), a bătut la porţile fabricii „Solventul“ unde, vă­­zîndu-l tînăr şi frumos, i s-a des­chis imediat. Tot tînăr şi frumos era însă şi cînd a ieşit. Gindul lui cel bătător a ..multe cărări“ a pornit spre T.A.P.L. Dar nici aici n-a rămas. — Și-acum, ce vei face Ervin ? — Mă­­ bate un gind să intru la fabrica de încălțăminte ,,Bana­tul" . Intr-un an o să fiu, sper, calificat... l-am dorit să-și îndeplinească vrerea și i-am promis că vom reveni. Nici el, nici Silviu, nu sînt de fapt băieţi răi. Ar putea să se califice in oricare meserie fără eforturi prea mari. „Erau buni la şcoală, ne asigură Simion Cernescu. Nu ştiu ce vînt le-a răsturnat catargele"... Aşa e, ce vî­nt ? Cititorii îşi vor da seama, desigur, că împotriva acestui ,,vint“, familia, organizaţia U.T.C. din comună, consiliul popular chiar, nu au prea acţionat cum trebuie ! Nu sub ochii tuturor cei 9 aşa-zişi şahişti organizează cam­pionate ziua-n amiaza mare în res­taurant ? Miercuri 1 august Mr, 1315 SPORT - SPORT Cadran internaţional CE ANUME NE POATE ADUCE VICTORIA... lată, deci, că visul continuă. Cîţi dintre noi ar fi crezut că şi în acest an, 1973, echipa de tenis a României va urca spre zonele... rarefiate ale Cupei Davis ? începînd de vineri, o nouă întîlnire derby in tenisul eu­­­ropean. Finala zonei europene opune echipa României — e­­chipei Uniunii Sovietice. In fruntea acestor două echipe se află doi dintre cei mai buni jucători europeni: Ilie Năsta­­se şi Metreveli. Pentru Ilie Năstase, recomandările sunt de prisos. Aleksandr Metreveli vine și el cu o carte de vizită impozantă — finală la Wim­bledon — el fiind ulterior o­­mul care a ciştigat două din cele trei puncte ale victoriei in întîlnirea cu Franţa, la ~ Moscova. .. sPune, prin prisma meciului U.R.S.S. — România intr o°mă^vr - treCUt’ Tbilisi■ că formaţia noastră este favorită acasă EVe ndJL T* mr. ?rfn faptul că­ de astă dată• i°acâ . ,. ,‘te adevarat, avantajul terenului constituie o realitate pal­iorii echipelor ^ aCeaStă realitate ^te oricum subordonată va­in comparație cu meciul de anul trecut, echipa noastră are o ^roxvmativ egală, pentru că Ovid s-a afirmat cu destulă autoritate in Cupa Dams. Să ne amintim că, anul trecut, singurul jucător care a adus puncte la simplu a fost Ilie Năstase, ceea ce face din Ovid­ un jucător despovărat de aureola trecutului, ca să nu mai punem la socoteală faptul că el vine după un succes incon­testabil, in dauna lui Fabrk­e. . La dublu, apariţia zimbitoare a lui Ionel Sântei lasă impresia ca echipa noastră este avantajată in disputa cu formaţia proh­ibilă Metreveli Lihaciov, în care Lihaciov începe să dea semne de oboseală. Cu toate acestea, disputa la dublu nu e nici pe departe încheiată, afară de cazul că Sânter va regăsi frumoasa lui zi îm­potriva Noii Zeelande. Ce observăm in cadrul echipei sovietice ? Fără îndoială că Me­treveli rămine favorit in partida probabilă cu Tom­a Ovid, după cum Ilie Năstase e în continuare favorit in jocul cu Aleksandr Metreveli, deși acesta a avut match-ball la lire in semifinala tur­neului premergător Wimbledonului, Queen's. Marele semn de întrebare al echipei Uniunii Sovietice rămine jucătorul nr. 2, adică tenacele Kakulia. După cum se ştie, recent el a obţinut o victorie netă şi hotăritoare în partida cu francezul Proisy, intr-un moment cind soarta meciului părea sa încline in favoarea echipei Franţei. Valoarea crescindă a jucătorului nr. 2 al echipei Uniunii Sovietice, valoare de o anumită clasă internaţio­nală, face ca partida care începe la sfirşitul acestei săptămini să fie echilibrată. Dacă Kakuk­a va repeta isprava din meciul cu Franţa, cu alte cuvinte — dacă el va obţine punctul care i se cere, soarta meciului nu depinde, probabil, de jocul de dublu­. Intr-o eventualitate contrarie — şi nu vedem de ce Tom­a Ovici n-ar reuşi un rezultat favorabil î­i compania lui Kakulia — rezultatul final ar putea si repete scorul din partida cu Noua Zeelandă. Există o singură diferenţă — starea de spirit­ de­ la startul jo­cului cu U.R.S.S. in comparaţie cu cel dinaintea jocul­ui România— Noia Zeelandă. Atunci, cu toţii ne temeam de rezultatul final al intîlnirii. De astă dată, fără să ne dăm seama, începem să ne punem doar problema scorului. Această creştere a optimismului în rîndurile suporterilor este consecinţa frumoasei demonstraţii a te­­nismanilor noştri în partida cu Noua Zeelandă. Dar, această stare de optimism nu poate SINGURĂ să obţină victoria. Avem­ convinge-rea că jucătorii noştri nu urmează mecanismul psihologic al suporterilor şi privesc jocul cu U.R.S.S. cu aceeaşi gravitate, cu aceeaşi sobrietate, singura care ne va putea aduce cu adevărat victoria. IOAN CHIRILA Moştenirea bătrînului dascăl (Urmare din pag. 11 căi şi activist pe tărim ob­ştesc. Cu sprijinul său s-au renovat şcoala şi căminul cul­tural. De asemenea, a dezvol­tat copiilor dragostea pentru agricultură şi meseriile tra­diţionale ale Apusenilor. Ală­turi de şcoală — un frumos lot experimental, creat şi cul­tivat de micii grădinari, riva­liza cu grădina celor mai buni gospodari din sat. De aseme­nea, a înzestrat şcoala cu ma­terial didactic confecţionat de către: elevi — hărţi gravate in lemn, obiecte turnate in cosi­tor, lemn incrustat, împleti­turi de rafie etc . Un dascăl, pe lingă dra­gostea de catedră, trebuie să aibă tragere de inimă pentru activitatea obştească — ne spune învăţătorul pensionar — să-şi pună cu devotament toată învăţătura şi priceperea in slujba satului. Şi, intr-adevăr, in cei 40 de ani de activitate, comunistul Ion Iuga, împreună cu soţia sa, învăţătoare şi ea, au des­chis 33 de expoziţii de artă populară, au impulsionat miş­carea artistică de amatori, au promovat in rîndurile­­ tinerei generaţii dragostea­­pentru meşteşugurile satului. Fru­moase obiecte de artă popula­ră, ţesături, gravuri în lemn, obiecte turnate in cositor au rămas ca zestre şcolilor din cătunele Apusenilor. Cei 40 de ani de activitate la sate au fost ani în care s-au strins in buchetul amintirilor, petală cu petală, impliniri şi satis­facţii, înnobilînd o existenţă umană capabilă şi acum, la cei 70 de ani, să constituie pentru generaţiile tinere un exemplu de dăruire şi abne­gaţie, de dragoste şi devota­ment faţă de profesia aleasă. Şosea asfaltată, curent electric în fiecare casă, cîteva din atributele ce atestă gradul de confort al trotuare de beton, gospodării frumoase, iată doar locuitorilor satului SASARU, județul Bistrița-Năsăud.

Next