Satul Socialist, august 1973 (Anul 5, nr. 1315-1340)
1973-08-01 / nr. 1315
PAGINA 2 miliem fem Întreaga activitate a domnitorului cărturar, atît cea de savant, cit, şi cea de om politic, poartă pecetea unui profund umanism. Apărut odată cu scrierile cronicarilor, acest umanism s-a fundamentat pe problemele social-politice ale vremii şi mai ales pe ideea unităţii naţionale. Pe bună dreptate, Petru Vaida subliniază că „trăsătura specifică a umanismului românesc, nucleul însuşi în jurul căruia s-a cristalizat acest curent a fost teoria originii romane a poporului român, cu corolarul ei, unitatea de origine şi limbă a poporului român". Fără îndoială că în opera lui Dimitrie Cantemir întâlnim elemente contradictorii, unele limite justificate, dacă le judecăm în contextul social-istoric al vremii sale, în rîndurile ce urmează ne propunem însă să reliefăm elementele viabile, cele care l-au impus pe Dimitrie Cantemir ca o personalitate de seamă în gîndirea umanistă a vremii. P.P. Panaitescu remarca faptul că elemente ale umanismului apar încă in prima lucrare a sa „Divanul sau gîlceava înţeleptului cu lumea, sau judeţul sufletului cu trupul", în care (mai ales în partea a IlI-a) demnitatea omului este înfăţişată ca o consecinţă a muncii sale, a dorinţei de a fi mai bun. Şi aceasta pentru că omul, ca fiinţă raţională, are înclinaţie spre bine, care se poate realiza prin cunoaştere, mod egal buni de la natură, numai după naştere, prin convorbiri rele, sau prin lipsa convorbirilor pioase sau a învăţăturilor bune, ei pot contracta moravuri rele“, sau „toţi oamenii se nasc buni din punct de vedere natural şi toţi, dacă vor, pot deveni buni OMUL“! Laicizarea concepţiei despre om este legată în „Istoria hieroglifică" de concepţia politică a lui Dimitrie Cantemir, cristalizată în jurul principiului „folosului de obşte" sau a „folosului publicat". „Dintre muritori — spune el — mai cinstesă şi mai adevărată laudă a se agonisi nu poate — decit caria cu folosul a toată publica s-au cîştigat". Cantemir îşi manifestă simpatia faţă de ţărani, critică marea boierime pe care o considera nu doar o clasă asupritoare, crudă „carile din vărsarea sîngelui nevinovat se bucură", ci şi răspunzătoare de viaţa grea a ţărănimii, vinovată de pierderea independenţei ţării. Asemenea „fiarelor răpitoare", boierimea este vinovată de întreaga „jale a neamului". Cantemir compară ţărănimea cu albinele harnice care „nu se poate bucura de munca ei creatoare pentru că nedreptatea boierilor i-a silit să rabde jugul şerbiei". Făcând o analiză obiectivă a situaţiei social-economice a Moldovei din vremea sa, domnitorul justifică revoltele populare împotriva stăpînitorilor, căci „acolo unde domnește... pravila cu sila... iar nu buna socoteală și dreptate... acolo nici o ascultare a supușilor trebuitoare nu iaste." Crezul umanist al lui Dimitrie Cantemir a fost concretizat şi în faptele sale de om politic. Participarea la luptele de la Stănileşti pentru independenţa Moldovei, răspundea năzuinţelor de dreptate socială şi naţională ale poporului. Desprindem din întreaga operă a lui Dimitrie Cantemir că valoarea omului se manifestă prin gîndire raţională, prin sete de cunoaştere, prin obiectivitate în aprecierea faptelor, prin încrederea în posibilităţile sale de a-şi perfecţiona personalitatea. Pe bună dreptate, P.P. Panaitescu il considera pe Dimitrie Cantemir ca „cel mai mare umanist român din secolele XVII—XVIII în privinţa ideilor noi, a metodei de cercetare, a erudiţiei şi perspectivelor culturale", prefigurând perioada iluminismului românesc. ELENA SOLNNCA • AU SOSIT UNIFORMELE ŞCOLARE CENTROCOOP-ul ne informează că magazinele de specialitate ale cooperaţiei de consum au fost aprovizionate cu întreaga gamă de uniforme şcolare, care acum îşi „aşteaptă" cumpărătorii. • ÎNTRE 1-10 SEPTEMBRIE A DOUA SESIUNE DE EXAMENE PENTRU ADMITEREA ÎN LICEU Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului aduce la cunoştinţă celor interesaţi, că între 1—10 septembrie a.c. va avea loc a doua sesiune de examene pentru admiterea in anul I de liceu. Informaţii suplimentare la secretariatele liceelor la care doriţi să susţineţi încercarea de reuşită. • UN NOU CENTRU DE SĂNĂTATE La Băiţa de Sub Codru a fost dat in folosinţă noul centru de sănătate al comunei. Aici vor funcţiona cabinete de consultaţii şi tratament, saloane pentru staţionare şi internări. Tot aici se află intr-un corp special amenajat şi locuinţele medicilor de circumscripţie. 9 PRODUSE ALE MEŞTEŞUGARILOR COOPERATORI ’ Unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti din judeţ — ne informează tovarăşul Ioan Acălian, preşedintele uniunii judeţene a cooperaţiei de consum —, produc pentru locuitorii satelor, diferite piese din prefabricate de beton, necesare în gospodăriile acestora. Iată şi cîteva din preţurile de vînzare ale acestor produse: tuburi din beton, cu diametru de : 100 mm ,25,32 lei ml ; 300 mm : 76,60 lei ml; 450 mm: 93,10 lei ml: colaci (segmenţi) pentru fintini — dimensiunile 68/34/10 : 17 lei buc. : 72/40,7 : 18.17 lei buc. ; coturi sifon pentru instalaţii de canalizare — diametrul 150 mm, 31,20 lei buc. începînd din luna august IJECOOP-ul a pus în funcţiune în comunele Brateş, Cernat, Zagon, Lemnia, Micfalău, Ilieni, Zăbala şi altele. * DEZVOLTAREA REŢELEI COOPERAŢIEI DE CONSUM 13 unităţi prestatoare de servicii, 3 librării, 2 laboratoare pentru preparate de cofetărie, 4 unităţi cu autoservire etc. EDOARA. M I TE-AŞTEPT DESEARĂ... LA UN CEAI ! Ne informează tovarăşul Aurel Bulgărea, preşedintele uniunii judeţene a cooperaţiei de consum din municipiul Deva, pe Bd. Dr. Petru Groza nr. 14, a fost deschisă unitatea „HERMES", cu un profil cu totul aparte: în locul băuturilor, consumatorilor li se oferă nu mai puţin de 47 de ceaiuri medicinale: de tei, de suc, de mentă, sunătoare, muşeţel etc. — la preţul de 1 leu ceaşca. Unitatea oferă, de asemenea un bogat sortiment de băuturi răcoritoare şi „specialitatea casei" — îngheţată pe bază de sucuri din plante medicinale. 300 DE ANI DE LA NAŞTEREA ■■ , . . .' - , ' - ' - "! LUI DIMITRIE CANTEMIR Afirmată în scrierile de tinereţe ale domnitorului, concepţia optimistă, raţionalistă va fi aprofundată în „Istoria hieroglifică", mai precis în capitolul X, considerat un adevărat tratat despre demnitatea omului. Aici se relevă faptul că omul are conştiinţa scopului, el şi-l poate alege, îşi poate găsi căile spre realizarea lui. Omul singur, scrie Dimitrie Cantemir, are „tihiceşte, ...dinceputul lucrului socoteala sfârşitului" (scopului). De aici încrederea în om, în posibilităţile sale de a deveni mereu mai demn, căci „toţi oamenii s-au născut în din punct de vedere moral". Cuvintele „dacă vor‘‘ reliefează încrederea autorului în om şi mai ales în puterea educaţiei, în „Istoria hieroglifică", reluând o idee a lui Miron Costin, Cantemir scrie că setea de cunoaştere este specifică omului. Şi acest lucru are o deosebită însemnătate după cum arată el — mai ales că „ştiinţa lucrurilor este lumina minţii" iar „neştiinţa lor este întunecarea conştiinţei". Adăugăm la acestea strădania genialului cărturar de a-şi îmbogăţi necontenit propria cultură, de a crea opere din cele mai diverse domenii, pe care le-a lăsat moștenire poporului său. • CABINET STOMATOLOGIC într-o veche clădire situată în centrul localităţii Hodac, a fost amenajat un cabinet stomatologic. Spitalul teritorial din Reghin a înzestrat noul obiectiv de interes obştesc cu aparatura necesară in cazurile unor intervenţii prompte şi ireproşabile, la solicitările pacienţilor. • BĂI DE SARE Prin grija organelor locale din comuna Şasea au fost amenajate, in incinta unor vechi saline, băi de sare a căror efecte curative sunt deosebit de eficiente şi apreciate de cei veniţi aici pentru tratarea unor afecţiuni reumatismale, cardiovasculare și dermatologice. • PENTRU AUTOMOBILIŞTI ADAS-ul ne aduce la cunoştinţă că, de la 1 august a.c. încheie asigurări facultative pentru posesorii de automobile, proprietate personală, care pleacă in excursii în afara graniţelor ţării. Amănunte suplimentare la inspectoratele ADAS din Capitală şi reşedinţele de judeţ. • PRESTĂRI DE SERVICII Sectorul de prestări servicii, din cadrul consiliului popular comunal Biharia a fost dotat cu un camion, care stă la dispoziția locuitorilor, în vederea efectuării unor transporturi. Se percep următoarele tarife: pentru diferite transporturi în cadrul comunei — 27 lei (o oră), transportat balast şi nisip — 75 lei (2 ore), transportat materiale de construcţii, mobilier, animale, pe ruta Biharia — Oradea — 80 lei (3 ore). Pentru programare, solicitanţii urmează să se adreseze serviciului financiar al consiliului popular cu o zi înainte, menționînd ora şi locul unde trebuie să vină camionul. TIRGURI TRADIŢIONALE (2 7 AUGUST) Judeţul Alba : Gîrda de Sus — 5 şi Ocna Mureş - 6. Mogoş, Simbot Chiochiş Judeţul Bistriţa Năsăud : Rodna - 4 - 7 Judeţul Braşov : Prejmer - 5 şi 6. Judeţul Buzău : Pardoşi şi Sapoca — 6. Judeţul Caraş-Severin : Belobreşca — 2. Judeţul Dîmboviţa : Hulubeşti şi Tătarani - 6. Judeţul Dolj : Amărâştii de Jos şi Mirşani — 6. Judeţul Harghita : Atid - 2 şi 5. Judeţul Hunedoara : Şoimuş - 5 ; Dobra - 6. Judeţul Maramureş : Sighetu Marmaţiei, Bogdan Vodă şi Şomcuta Mare - 6. Judeţul Mureş : Zau de Cîmpie — 5 . Luduş — 7. Judeţul Neamţ : Roman - 7. Judeţul Olt : Orlea Sat — 6. Judeţul Satu Mare : Supuru de Jos şi Turulung - 2 ; Horod şi Negreşti Oaş - 6. Judeţul Sibiu : Ocna Sibiului - 3- Judeţul Teleorman : Olteni — 6 şi 7- Judeţul Vaslui : Arsura şi Murgeni - 6- SATUL SOCIALIST La Cuci se vede că timpul preţuieşte cu aurul (Urmare din pag. I) registru. Reţin că unitatea trebuie să dea în acest an 2 816 hl lapte — dec-24c1,litri fapt vacaihl— ratată. Situaţia la zi arată că s-air achitat deja de 1 754 hl. Tradus în graiul perspectivei înseamnă 200— 300 litri în plus de la fiecare vacă, prin urmare se ajunge aproape la 3 000 litri. Se înţelege că laptele acesta nu umple şiştarul aşa din senin, că pentru aceasta cămara zootehniei s-a umplut pînă acum cu 450 tone de siloz, cu alte 200 tone fînuri de borceag, trifoi, lucerna, ghizdei. ...Dincolo de gară, unde orizontul se îmbină cu culoarea verde a lanurilor de porumb, se ridică un turn. „Complexul pentru creşterea şi îngrăşarea taurinelor în sistem intensiv" — mă informează un localnic. Pornesc într-acolo şi ajung în dreptul unei alei. Oameni în halate albe, vestiare, băi. Intr-un cuvînt civilizaţie şi modernizare. „Ştiţi cît vom cîştiga în perioada care ne-a mai rămas din acest an, conform planului de livrare ?“ — mă întreabă Mircea Cojocaru, directorul complexului. „14 995 575 lei în loc de 8 028 504. La suma asta, vă rog să mai adăugaţi 1 306 000 lei provenită din sistemul premial pentru fiecare animal ajuns la peste 400 kg". Trec din nou prin liniștea satului și calc pe trotuarele din dale de beton care se strecoară pină hârrrL.:comitfefixi.i.rl .executiv al con-, siliului popular,—îmi amintește de numeroasele lucrări, în valoare de 780 000 lei executate prin muncă patriotică, de două baze sportive amenajate la Cuci şi Orosia, de un punct sanitar la Petrilaca, de cele 200 case construite în ultima vreme. Mă gîndesc la aceste case, la aceşti straşnici gospodari şi îl aud pe inginerul şef Györfi Mihai : „Depăşim cu mult producţia de grîu la hectar !“ L BARBA SPINULUI1 Se zice că Spinul din poveştile lui Creangă s-a lăsat şi el de rele şi s-a prezentat la Păcală, rugîndu-l să-l ajute să-şi schimbe şi înfăţişarea, conform noilor sale preocupări. Nu cerea nici barbă, nici mustăţi, ci doar un sfat cum să ajungă şi el bărbos ? Cu toate că nu-i plac tinerii cu bărbi neţesălate, Păcală s-a gindit că in cazul Spinului, care nu mai e tînăr de multă vreme, poate face o excepţie şi, ca atare, să-l îndrume pe calea cea bună pentru a căpăta barbă şi mustăţi. I-a zis: — Mergi în comuna Horodnic, din judeţul Suceava, stai acolo trei luni şi o să-ţi crească o barbă mai lungă decit a piticului din poveşti. S-a dus Spinul la Horodnic. După drum lung, i s-au stricat sandalele. A întrebat de o cizmărie. I s-a răspuns : — Ai venit pentru barbă. Pină o să capeţi barbă o să se înfiinţeze şi o cizmărie la noi. Cu gindul că va avea şi el barbă. Spinul s-a gîndit că poate să aştepte şi fără încălţări. Totuşi, simt cat ca să-şi cruţe tălpile picioarelor, şi-a luat un cal. Calul insă ni-avea nici el potcoave. A întrebat de un atelier de fierărie. I s-a răspuns. — Acest atelier o să se înfiinţeze mai înainte de-aţi creşte mustaţa. Mulţumit că o să-i crească şi mustaţa. Spinul se plimba pe uliţele comunei, admirind cu invidie pe prea numeroşii bărboşi din această comună. Dar in aşteptarea bărbii, Spinul se gindi că i-ar trebui şi un costum de haine. Unde e croitoria ?, a întrebat el. — Croitorie o să avem după ce ne-om bărbieri. Acum avem doar un atelier de cojocărie. Dacă ăi de gind să aștepţi aici pină să-ţi crească barbă, atunci comandă de pe acum un cojoc. Pină in iarnă o să-l ai gata, că-i mare aglomerație la cojocărie. — Cum văd eu, aici am de stat mult și bine. Ar trebui să-mi comand şi un sicriu. — Prevederea e bună, dar n-avem nici un atelier de timplărie N-avem, de altfel, nici ateliere pentru radio şi televizoare, pentru construcţii şi pentru multe alte prestaţii solicitate. Dacă n-avem nici o frizerie, ce să mai zicem ? Acum s-a dumirit Spinul, i-a trimis Păcală la Horodnic pentru că aici nu e nici măcar o frizerie. Şi oamenii, speră de ani de zile că promisiunile celor de la cooperativa de consum, şi de la consiliul popular comunal privind înfiinţarea de unităţi prestatoare de servicii, se vor împlini. Şi spinul aşteaptă să-i crească barbă. Care speranţe se vor dovedi mai curind realitate ? D. TĂRNAUCEANU 1f ! CE VtNT LE-A RĂSTURNAT CATARGUL ? (Urmare din pag. I) — Să stea cine poate, cine are nasul gros. Eu m-am scîrbit de mirosul salamului. Mai bine mă duc in industria adevărată, să mă calific. Să stau bucătar . — Dar contactul pe care l-ai încheiat cu școala ? — Expiră in octombrie, dacă o fi cazul plătesc. — Fumezi ? — Cînd şi cind, cum ciupesc ceva mărunţiş de la părinţi. — Unde lucrează ? — Sint ceferişti ambii. Feroviari gata de pensie. Biografia celuilalt interlocutor e oarecum asemănătoare. Pină la ÎS ani, Ervin Szabat n-a invăţat nici o meserie. A încercat, ne spune, de citeva ori, dar aşa e el, ghinionist. A pierdut examenele la o şcoală profesională, a fost dat afară de la fabrica „Elba“ (lipsea des), a bătut la porţile fabricii „Solventul“ unde, văzîndu-l tînăr şi frumos, i s-a deschis imediat. Tot tînăr şi frumos era însă şi cînd a ieşit. Gindul lui cel bătător a ..multe cărări“ a pornit spre T.A.P.L. Dar nici aici n-a rămas. — Și-acum, ce vei face Ervin ? — Mă bate un gind să intru la fabrica de încălțăminte ,,Banatul" . Intr-un an o să fiu, sper, calificat... l-am dorit să-și îndeplinească vrerea și i-am promis că vom reveni. Nici el, nici Silviu, nu sînt de fapt băieţi răi. Ar putea să se califice in oricare meserie fără eforturi prea mari. „Erau buni la şcoală, ne asigură Simion Cernescu. Nu ştiu ce vînt le-a răsturnat catargele"... Aşa e, ce vînt ? Cititorii îşi vor da seama, desigur, că împotriva acestui ,,vint“, familia, organizaţia U.T.C. din comună, consiliul popular chiar, nu au prea acţionat cum trebuie ! Nu sub ochii tuturor cei 9 aşa-zişi şahişti organizează campionate ziua-n amiaza mare în restaurant ? Miercuri 1 august Mr, 1315 SPORT - SPORT Cadran internaţional CE ANUME NE POATE ADUCE VICTORIA... lată, deci, că visul continuă. Cîţi dintre noi ar fi crezut că şi în acest an, 1973, echipa de tenis a României va urca spre zonele... rarefiate ale Cupei Davis ? începînd de vineri, o nouă întîlnire derby in tenisul european. Finala zonei europene opune echipa României — echipei Uniunii Sovietice. In fruntea acestor două echipe se află doi dintre cei mai buni jucători europeni: Ilie Năstase şi Metreveli. Pentru Ilie Năstase, recomandările sunt de prisos. Aleksandr Metreveli vine și el cu o carte de vizită impozantă — finală la Wimbledon — el fiind ulterior omul care a ciştigat două din cele trei puncte ale victoriei in întîlnirea cu Franţa, la ~ Moscova. .. sPune, prin prisma meciului U.R.S.S. — România intr o°mă^vr - treCUt’ Tbilisi■ că formaţia noastră este favorită acasă EVe ndJL T* mr. ?rfn faptul că de astă dată• i°acâ . ,. ,‘te adevarat, avantajul terenului constituie o realitate paliorii echipelor ^ aCeaStă realitate ^te oricum subordonată vain comparație cu meciul de anul trecut, echipa noastră are o ^roxvmativ egală, pentru că Ovid s-a afirmat cu destulă autoritate in Cupa Dams. Să ne amintim că, anul trecut, singurul jucător care a adus puncte la simplu a fost Ilie Năstase, ceea ce face din Ovid un jucător despovărat de aureola trecutului, ca să nu mai punem la socoteală faptul că el vine după un succes incontestabil, in dauna lui Fabrke. . La dublu, apariţia zimbitoare a lui Ionel Sântei lasă impresia ca echipa noastră este avantajată in disputa cu formaţia prohibilă Metreveli Lihaciov, în care Lihaciov începe să dea semne de oboseală. Cu toate acestea, disputa la dublu nu e nici pe departe încheiată, afară de cazul că Sânter va regăsi frumoasa lui zi împotriva Noii Zeelande. Ce observăm in cadrul echipei sovietice ? Fără îndoială că Metreveli rămine favorit in partida probabilă cu Toma Ovid, după cum Ilie Năstase e în continuare favorit in jocul cu Aleksandr Metreveli, deși acesta a avut match-ball la lire in semifinala turneului premergător Wimbledonului, Queen's. Marele semn de întrebare al echipei Uniunii Sovietice rămine jucătorul nr. 2, adică tenacele Kakulia. După cum se ştie, recent el a obţinut o victorie netă şi hotăritoare în partida cu francezul Proisy, intr-un moment cind soarta meciului părea sa încline in favoarea echipei Franţei. Valoarea crescindă a jucătorului nr. 2 al echipei Uniunii Sovietice, valoare de o anumită clasă internaţională, face ca partida care începe la sfirşitul acestei săptămini să fie echilibrată. Dacă Kakuka va repeta isprava din meciul cu Franţa, cu alte cuvinte — dacă el va obţine punctul care i se cere, soarta meciului nu depinde, probabil, de jocul de dublu. Intr-o eventualitate contrarie — şi nu vedem de ce Toma Ovici n-ar reuşi un rezultat favorabil îi compania lui Kakulia — rezultatul final ar putea si repete scorul din partida cu Noua Zeelandă. Există o singură diferenţă — starea de spirit de la startul jocului cu U.R.S.S. in comparaţie cu cel dinaintea jocului România— Noia Zeelandă. Atunci, cu toţii ne temeam de rezultatul final al intîlnirii. De astă dată, fără să ne dăm seama, începem să ne punem doar problema scorului. Această creştere a optimismului în rîndurile suporterilor este consecinţa frumoasei demonstraţii a tenismanilor noştri în partida cu Noua Zeelandă. Dar, această stare de optimism nu poate SINGURĂ să obţină victoria. Avem convinge-rea că jucătorii noştri nu urmează mecanismul psihologic al suporterilor şi privesc jocul cu U.R.S.S. cu aceeaşi gravitate, cu aceeaşi sobrietate, singura care ne va putea aduce cu adevărat victoria. IOAN CHIRILA Moştenirea bătrînului dascăl (Urmare din pag. 11 căi şi activist pe tărim obştesc. Cu sprijinul său s-au renovat şcoala şi căminul cultural. De asemenea, a dezvoltat copiilor dragostea pentru agricultură şi meseriile tradiţionale ale Apusenilor. Alături de şcoală — un frumos lot experimental, creat şi cultivat de micii grădinari, rivaliza cu grădina celor mai buni gospodari din sat. De asemenea, a înzestrat şcoala cu material didactic confecţionat de către: elevi — hărţi gravate in lemn, obiecte turnate in cositor, lemn incrustat, împletituri de rafie etc . Un dascăl, pe lingă dragostea de catedră, trebuie să aibă tragere de inimă pentru activitatea obştească — ne spune învăţătorul pensionar — să-şi pună cu devotament toată învăţătura şi priceperea in slujba satului. Şi, intr-adevăr, in cei 40 de ani de activitate, comunistul Ion Iuga, împreună cu soţia sa, învăţătoare şi ea, au deschis 33 de expoziţii de artă populară, au impulsionat mişcarea artistică de amatori, au promovat in rîndurile tinerei generaţii dragosteapentru meşteşugurile satului. Frumoase obiecte de artă populară, ţesături, gravuri în lemn, obiecte turnate in cositor au rămas ca zestre şcolilor din cătunele Apusenilor. Cei 40 de ani de activitate la sate au fost ani în care s-au strins in buchetul amintirilor, petală cu petală, impliniri şi satisfacţii, înnobilînd o existenţă umană capabilă şi acum, la cei 70 de ani, să constituie pentru generaţiile tinere un exemplu de dăruire şi abnegaţie, de dragoste şi devotament faţă de profesia aleasă. Şosea asfaltată, curent electric în fiecare casă, cîteva din atributele ce atestă gradul de confort al trotuare de beton, gospodării frumoase, iată doar locuitorilor satului SASARU, județul Bistrița-Năsăud.