Satul Socialist, decembrie 1973 (Anul 5, nr. 1419-1444)
1973-12-01 / nr. 1419
PAGINA 2 ------------------------------------------------- ---------------------------------------- SATUL SOCIALIST - OBIECTIVELE PLANULUI PE 1974 ASIGURĂ CONTINUAREA DEZVOLTĂRII ECONOMIEI NAŢIONALE ÎN RITM ÎNALT, ÎNFĂPTUIREA PROGRAMULUI ELABORAT DE CONGRESUL AL X-LEA ŞI CONFERINŢA NAŢIONALĂ Stimaţi tovarăşi, Proiectele planului şi bugetului pe anul 1974 asigură înfăptuirea consecventă a programului elaborat de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională, dezvoltarea într-un ritm mai înalt a economiei naţionale, ridicarea la un nivel calitativ superior a întregii activităţi economico-sociale. Analizele şi dezbaterile organizate, cu participarea masei de oameni ai muncii pentru fundamentarea prevederilor, examinarea succesivă a mai multor variante și alegerea celei considerate mai corespunzătoare, conducerea de către partid a întregii munci de elaborare a obiectivelor de dezvoltare economică dau planului pe 1974 un caracter realist, fac ca el să răspundă în bune condiţii posibilităţilor economiei noastre, cerinţelor mersului înaintepe drumul edificării societăţiisocialiste multilateral dezvoltate. Planul realizează cuprinderea unitară a diferitelor laturi ale activităţii economice şi sociale. Pentru prima oară, planul anual este desfăşurat şi pe ramuri şi subramuri. Pornind de la rolul crescînd al centralelor în conducerea proceselor economice, am stabilit ca, începînd din 1974, acestea să primească sarcini directe prin planul naţional unic. De asemenea, în plan s-au înscris și sarcinile dezvoltării în profil teritorial pe județe. Principalii indicatori ai dezvoltării economice şi sociale a Republicii Socialiste România in anul 1974 *) Menţionez că datele privind comerţul exterior — atît la export cît şi la import — reflectă evoluţia preţurilor pe piaţa internaţională, care — după cum se ştie — au înregistrat in ultima perioadă creşteri însemnate, lansarea prevederilor cincinalului în domeniul creşterii nivelului de trai al poporului. Prevederile planului asigură dezvoltarea în continuare a avuţiei noastre naţionale, îmbunătăţirea şi modernizarea structurii economiei, valorificarea tot mai raţională şi eficientă a resurselor materiale şi umane ale societăţii, înfăptuirea integrală şi chiar de 1973 1974/ 1974/1973 (col. 3 , col. 1) U.M. Preliminat Plan cincinal Niveluri actuale A B 1 2 3 4 1. Producţia globală industrială mld. lei 429,2 473,7 501,0 116,7 2. Producția globală agricolă mld. lei 93,2 113,2 113,2 121,5 3. Volumul total al transp. mărfuri mld. tone km 108,3 146,6— 160,1 120 110,8 4. Investiții totale în econ. națională mld. lei 102,7 117,3 121,3 118,1 din care : — construcții-montaj mld. lei 48,4 48,9 50,4 104,1 5. Volum total de comerț exterior mii. lei val. 34 759 32 937 49 103 141,3 *) a) Export total mii. lei val. 18 066 18 145 25 934 143,5 *) din care : — devize libere mii. lei val.8 0928 189 14 268 176,3 b) Import total mii. lei val. 16 693 14 792 23 169 138,8 *) din care : — devize libere mii. lei val.8 012 5 748 12 082 150,8 6. Productivitatea muncii în industria republicană lei/salariat 197 490 214 900 216 600 109,6 7. Număr total de salariați mii 5 780 5 8956 030— 8. Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul prin comerțul socialist mld. lei 117,3 126,3 128,7 109,7 9. Volumul prestaţiilor de servicii către populație mld. lei 22,6 24,1 25,6 113,3 10. Cheltuieli la 1 000 lei producție-marfă în ind. republicană lei 848,9 825,5 825,5 97,2 din care : — cheltuieli materiale lei 707,0 687,3 687,3 97,2 11. Venitul național mld. lei 291,8 322,4 334,5 114,6 12. Fondul de salarii mld. lei 119,8 132,1 134,0 111,9 13. Veniturile reale pe un locuitor lei lunar 835 875 907 108,6 PRINCIPALELE SARCINI DE CARE DEPINDE REALIZAREA CU SUCCES A PREVEDERILOR PLANULUI PE 1974 Doresc să mă opresc acum asupra unor probleme de care depinde, după părerea mea, îndeplinirea în bune condiţii a acestor prevederi şi spre care trebuie să ne concentrăm forţele în anul ce urmează. Unul din obiectivele centrale ale economiei noastre este asigurarea unei cît mai bune folosiri a capacităţilor de producţie, atingerea la termenele prevăzute a parametrilor tehnico-economici proiectaţi pentru noile obiective. După cum aţi putut remarca, planul însuşi pune un accent mai mare pe folosirea intensă a capacităţilor de producţie. Pentru a ne da seama de importanţa covîrşitoare pe care o are această problemă, este bine să se reţină că sporirea cu numai un procent a gradului de folosire a capacităţilor de producţie poate asigura o producţie suplimentară de 5 miliarde lei, iar devansarea cu o lună a termenelor de realizare a parametrilor proiectaţi ar echivala cu un spor de circa 3 miliarde lei. După cum ştiţi, am realizat un volum mare de investiţii, am construit multe întreprinderi noi, dotate cu tehnica avansată — şi trebuie să facem totul pentru folosirea maximă a acestor capacităţi. De altfel, însuşi ritmul de creştere a producţiei industriale de 16,7 la sută, prevăzut pentru anul 1974, nu este întîmplător, ci rezultatul dezvoltării capacităţilor de producţie, a fondurilor fixe; el reflectă existenţa unor posibilităţi reale de a înfăptui aceste depăşiri. De altfel, dacă aţi reţinut, tovarăşul Florescu arăta aici că la fibre şi fire sintetice producţia va creşte anul viitor cu 90 la sută — şi aceasta nu datorită unor măsuri deosebite, ci pentru simplul fapt că în acest an au intrat în producţie noi capacităţi, care vor asigura această creştere. Trebuie să înţelegem că avem obligaţia faţă de clasa muncitoare, faţă de popor, să facem totul pentru a folosi în mod raţional capacităţile pe care le-am creat, pertru a obţine maximum de producţie din fondurile fixe puse în " ■ ........ Sîmbătă 1 decembrie Nr. 1419 I)» (UVIHTARCA (Urmare din pag. 1) membri ai Comitetului Central care au luat cuvîntul — şi, după cum ştiţi, fiecare lucrează în sectoare importante ale economiei noastre — să analizeze mai aprofundat felul în care au acţionat organismele pe care le conduc, lipsurile ce s-au manifestat în această perioadă. Sper însă că tovarăşii vor avea în vedere să facă aceasta în perioada de dezbatere a planului în unităţile şi în organizaţiile respective, în cadrul adunărilor generale ce urmează să aibă loc la începutul anului în legătură cu activitatea ce trebuie desfăşurată pe anul viitor. Dezbaterile au evidenţiat spiritul cu care întregul nostru popor traduce în viaţă politica internă şi externă a partidului, hotărîrea sa fermă de a face totul pentru realizarea programului elaborat de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională privind edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Ministerele, instituţiile economice centrale, organele de partid şi de stat, Consiliul de Miniştri, Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale vor trebui să analizeze cu toată atenţia criticile formulate în plenară, precum şi propunerile făcute, luînd măsuri pentru rezolvarea operativă a acelor probleme de care depind buna desfăşurare a activităţii economice şi sociale în ţara noastră, înfăptuirea cu succes a sarcinilor ce revin fiecărui minister şi organism în parte. Stimaţi tovarăşi, Proiectele planului şi bugetului pe 1974 prevăd continuarea în ritm înalt a dezvoltării economiei naţionale, în vederea înfăptuirii în bune condiţii a hotărîrilor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale, înainte de a trece la analiza acestor prevederi, consider necesar să subliniez în mod succint rezultatele obţinute în realizarea sarcinilor cincinalului pe primii trei ani. Constatăm cu satisfacţie că sarcinile pe primii trei ani ai cincinalului, precum şi o bună parte din angajamentele asumate de oamenii muncii, au fost îndeplinite cu succes, iar în unele domenii chiar depăşite. Sporul total de producţie industrială realizat în aceşti trei ani, faţă de prevederile cincinalului, se ridică la 30 de miliarde lei. Producţia industrială pe care o obţinem în acest an va fi cu circa 15 miliarde lei mai mare decît nivelul stabilit iniţial în cincinal pentru 1973, înregistrîndu-se un ritm de creştere de aproape 15 la sută faţă de 1972. Volumul producţiei industriale din 1973 este superior celui obţinut în întregul cincinal 1956—1960. Pînă în prezent, 20 de comitete judeţene de partid au informat că au încheiat realizarea prevederilor cincinalului pe trei ani la producţia industrială, unele dintre ele — cum sunt Suceava. Vaslui. Botoşani — cu un avans de 3 luni, iar altele — printre care judeţele Mureş. Maramureş. Sibiu. Brăila , cu un avans de 2 luni. Ţin să relev în mod deosebit contribuţia adusă la realizarea obiectivelor cincinalului de oamenii muncii din Capitală, unde este concentrată aproape o cincime din întreaga producţie a industriei naţionale. Din sporul total obţinut pe economie în primii trei ani, faţă de prevederile cincinalului. Capitalei îi revine o producţie de peste 12 miliarde lei, adică circa 40 la sută. In aceşti ani au continuat să se dezvolte mai rapid ramurile industriale moderne care asigură valorificarea eficientă a resurselor materiale şi de muncă. Ca urmare, ponderea industriei constructoare de maşini şi a industriei chimice în producţia industrială totală a sporit de la 36,1 la sută în 1970 la 40,1 la sută. Dezvoltarea susţinută a economiei naţionale a fost asigurată de înfăptuirea în această perioadă a unui amplu program de investiţii. In primii trei ani ai cincinalului au fost investite din fondurile statului 258 miliarde lei, din care în acest an 93 miliarde lei, fiind date în funcţiune 920 noi capacităţi de producţie, din care 420 în anul 1973. Productivitatea muncii în industria republicană a crescut în aceşti trei ani ai cincinalului cu 24 la sută, iar în anul 1973 cu 9,6 la sută faţă de anul precedent. S-au obţinut succese importante în ridicarea calităţii producţiei, în introducerea în fabricaţie de noi produse cu caracteristici superioare. An de an s-au redus cheltuielile de producţie, consumurile de materii prime şi materiale, s-a îmbunătăţit eficienţa producţiei. Ca urmare a reducerii cheltuielilor la 1 000 de lei producţie-marfă, volumul de economii în anii 1971—1973 s-a ridicat la peste 25 miliarde lei. Realizări importante au fost dobîndite şi în domeniul producţiei agricole, în anii 1971—1972 s-au obţinut cele mai mari producţii de cereale din istoria ţării noastre. In acest an, cu toate că producţia de cereale nu s-a ridicat la nivelul anului trecut, recolta este apropiată mediei anilor 1970—1972. Rezultate însemnate au fost obţinute şi în zootehnie. Dispunem în prezent de 6 milioane bovine, din care 3 milioane vaci şi juninci, de peste 9 milioane porcine, 14,6 milioane ovine şi aproape 43 milioane păsări ouătoare. Producţia agricolă asigură şi în acest an satisfacerea în condiţii corespunzătoare a cerinţelor de aprovizionare a populaţiei şi a nevoilor economiei naţionale. Realizările obţinute, dezvoltarea TOVARĂŞULUI potenţialului economic şi creşterea venitului naţional au făcut posibilă îndeplinirea în bune condiţii a sarcinilor trasate de Congresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională în domeniul creşterii veniturilor oamenilor muncii, al ridicării nivelului de trai, material şi cultural, al întregului popor. Au fost asigurate dezvoltarea în continuare a învăţămîntului şi ocrotirii sănătăţii, înflorirea continuă a ştiinţei şi culturii. Toate acestea demonstrează încă o dată justeţea politicii marxist-leniniste a partidului nostru, realismul prevederilor planului cincinal, marile posibilităţi şi resurse de care dispune economia noastră socialistă, uriaşa capacitate de creaţie a oamenilor muncii, forţa unită a naţiunii noastre socialiste, condusă de Partidul Comunist Român pe calea socialismului şi comunismului. Marile înfăptuiri dobîndite în aceşti trei ani sunt rodul eforturilor eroice ale clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii, al muncii pline de abnegaţie şi devotament a întregului popor, care urmează neabătut politica partidului, îşi consacră toate forţele cauzei măreţe a făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României. Pentru toate aceste mari realizări, de la tribuna plenarei adresez, în numele Comitetului Central al partidului, cele mai calde felicitări muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor, tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, comuniştilor, organelor şi organizaţiilor de partid, întregului nostru popor. (Aplauze puternice). Apreciind cum se cuvine succesele, rezultatele de seamă obţinute în aceşti ani în toate domeniile de activitate, nu putem trece însă cu vederea neajunsurile şi greşelile care s-au manifestat în viaţa economică şi care au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării producţiei, a eficienţei ei, asupra creşterii venitului naţional. Astfel, trebuie spus că la o serie de produse fizice importante sarcinile de plan nu au fost îndeplinite integral în acest an. Pierderile de producţie determinate de neîncărcarea corespunzătoare a capacităţilor de producţie au continuat să se menţină la un nivel ridicat. Indicii de utilizare a parcului de maşini-unelte au fost, de asemenea, sub prevederile de plan. S-au manifestat serioase rămîneri în urmă în ce priveşte respectarea termenelor de dare în funcţiune a unor obiective, volumul investiţiilor neterminate ajungînd, la sfîrşitul anului 1973, la circa 70 miliarde lei. In multe unităţi nu se realizează sarcinile de sporire a productivităţii muncii prevăzute în plan, se depăşesc normele de consum la materiile prime, materiale şi combustibil, se menţin ridicate rebuturile şi dobînzile penalizatoare. Toate acestea impietează asupra eficienţei fondurilor fixe productive. Viaţa demonstrează că lipsurile manifestate în procesul îndeplinirii planului nu provin, de cele mai multe ori, din cauze obiective, ci se datoresc faptului că problemele organizării activităţii productive, ale eficienţei nu preocupă în măsură corespunzătoare ministerele şi întreprinderile, organele de partid şi de stat. Dacă, în condiţiile arătate, am realizat planul cu o depăşire simţitoare şi în acest an, este de înţeles că plusul de producţie pe care l-am fi putut realiza ar fi fost cu mult mai mare dacă s-ar fi lucrat în toate sectoarele cu capacitatea maximă, folosindu-se pe deplin posibilităţile de care dispune astăzi economia românească. Din constatările pe care le-am făcut în cursul diferitelor vizite în întreprinderi, în discuţiile cu activul de partid şi de stat, în adunările ţinute cu activele de partid judeţene, precum şi în consfătuirile care au avut loc la Comitetul Central cu primii secretari judeţeni, cu cadrele economice de conducere a reieşit ,clar că printr-o muncă organizatorică mai perseverentă, concretă, toate aceste neajunsuri puteau fi înlăturate. Dispunem de tot ceea ce este necesar pentru a pune capăt lipsurilor ce se mai manifestă, pentru a asigura îmbunătăţirea întregii noastre activităţi, îndeplinirea în bune condiţii a sarcinilor ce stau în faţa organelor şi organizaţiilor de partid, a organelor economice, producţie în ultimii ani. Iată de ce, îmbunătăţirea situaţiei în acest domeniu impune tuturor ministerelor, centralelor şi întreprinderilor să analizeze cît mai judicios gradul de folosire a spaţiilor construite, luînd toate măsurile pentru asigurarea folosirii lor cît mai raţionale şi cu maximum de eficienţă. Trebuie să fie luate rapid măsuri energice pentru perfecţionarea fluxurilor tehnologice şi eliminarea locurilor înguste, care împiedică atingerea parametrilor maximi. O atenţie deosebită trebuie acordată realizării la timp şi în bune condiţii a reparaţiilor, întreţinerii maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, asigurării pieselor de schimb necesare. Doresc, încă o dată, să atrag foarte serios atenţia asupra necesităţii de a acorda mai multă atenţie bunei întreţineri a utilajelor şi maşinilor pe care le avem. Există lipsuri serioase în această privinţă. Se impune luarea unor măsuri hotărîte — în primul rînd, de către ministere, întreprinderi, organele tehnice — dar, totodată, şi de către organizaţiile de partid, de comitetele judeţene de partid şi, împreună cu ele, de sindicate, de organizaţiile de tineret pentru unirea eforturilor tuturor oamenilor muncii spre a asigura îngrijirea exemplară şi funcţionarea în cît mai bune condiţii a utilajelor şi maşinilor. Trebuie să asigurăm respectarea cu sfinţenie a normelor tehnice de exploatare ! Să se ia toate măsurile pentru a nu se mai admite nici un fel de forţare a maşinilor şi utilajelor, să asigurăm realizarea la timp şi în bune condiţii a tuturor reparaţiilor şi lucrărilor de întreţinere. Este obligatoriu pentru toţi cei care lucrează în economie, pentru toate organele şi organizaţiile să facă totul pentru a asigura buna funcţionare a acestei avuţii, hotărîtoare pentru dezvoltarea întregii noastre societăţi. O altă sarcină de mare importanţă pentru dezvoltarea activităţii noastre economice este buna organizare a activităţii întreprinderilor, a schimburilor, astfel încît să se asigure funcţionarea cu toată capacitatea a tuturor utilajelor şi maşinilor. Trebuie să acţionăm pentru încărcarea corespunzătoare şi integrală a tuturor schimburilor. Să punem capăt cu hotărîre împrăştierii forţei de muncă în trei schimburi atunci cînd nu avem condiţii pentru a lucra în trei schimburi. Trebuie să asigurăm ca fiecare schimb să funcţioneze cu capacitatea deplină — şi aceasta începînd cu schimbul I şi schimbul II. Numai acolo unde avem forţa necesară să trecem la organizarea schimbului III. Să organizăm aceasta în primul rînd la maşinile de bază, la maşinile grele, iar apoi — aşa cum se prevede în decretul din luna aprilie a acestui an — pe ateliere, sectoare, secţii. Numai în măsura în care putem, să realizăm schimbul III complet pe întreaga întreprindere. Este inadmisibil ceea ce se întîmplă astăzi cînd unele ministere, centrale şi întreprinderi admit împrăştierea şi încărcarea necorespunzătoare a schimburilor de bază, pentru a putea prezenta indici statistici conform cărora se lucrează în trei schimburi ; de fapt indicele de folosire a maşinilor şi utilajelor nu arată nici măcar o încărcare completă a două schimburi. Atrag foarte serios atenţia tuturor întreprinderilor, comitetelor judeţene de partid, organelor de partid, sindicatelor de a trece imediat la măsuri pentru a pune ordine şi disciplină în acest domeniu. Nu este vorba de realizarea unor economii de combustibil , deşi şi aceasta îşi are importanţa ei , ci înainte de toate de a pune ordine şi disciplină în producţie. Este demn de reţinut faptul că irosirea unui singur minut din timpul de lucru al personalului productiv din industrie echivalează cu o producţie de 3,3 milioane lei. Faceţi socoteala cîte minute se pierd în fiecare întreprindere şi cite minute se pierd pe economie zilnic şi veţi constata ce mari pagube se aduc economiei naţionale din cauza neajunsurilor în organizarea activităţii, a indisciplinei care se mai manifestă într-o serie de locuri de muncă. De altfel, trebuie să atrag foarte serios atenţia asupra necesităţii de a acorda mai multă atenţie problemei disciplinei în muncă. Trebuie să punem capăt cu hotărîrea acestei stări de lucruri. Organizaţiile de partid şi sindicatele, organizaţiile de tineret trebuie să-şi îndeplinească mai bine îndatoririle ce le revin în această direcţie, să înţeleagă că — împreună cu conducerile întreprinderilor — sunt chemate să asigure ordinea şi disciplina. Nu trebuie admisă nici o încălcare a normelor şi regulilor de funcţionare a întreprinderilor. Punînd un accent corespunzător, în conformitate cu legislaţia ţării, pe buna organizare a producţiei şi a muncii, pe întărirea disciplinei, este necesar să acţionăm cu toată fermitatea pentru reducerea orelor suplimentare, care sunt cu totul nejustificate în raport cu gradul de folosire a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru. Trebuie să pornim de la faptul că prestarea orelor suplimentare trebuie să se realizeze, de regulă, numai în condiţiile prevăzute de Codul muncii şi numai atunci cînd există condiţii pentru depăşirea sarcinilor de plan. Planul trebuie realizat în programul normal de lucru, în timpul stabilit, şi nu în ore suplimentare. Chiar şi atunci cînd se pune problema unei producţii suplimentare trebuie să avem în vedere dacă este asigurată aprovizionarea suplimentară tehnico-materială, dacă au fost realizate economii materiale care să permită efectuarea de ore suplimentare şi dacă este asigurată desfacerea producţiei, în sectoarele unde nu există activitate de producţie continuă — determinată de însuşi specificul proceselor tehnologice — trebuie să se evite munca în zilele de duminică şi de repaus legal. Nu trebuie să mai admitem încălcarea legislaţiei muncii şi dezorganizarea procesului de producţie prin sistemul orelor suplimentare, care nu sunt justificate şi nu aduc nimic în plus. Desigur, în ce priveşte construcţiile, ţinînd seama de specificul acestei activităţi, se va lucra conform reglementărilor legale, cu program sporit, compensîndu-se în mod corespunzător munca prestată. In fond, şi în industrie trebuie să aplicăm ceea ce s-a stabilit pentru sectorul minier : în zilele de duminică şi de repaus legal să se realizeze întreţinerea şi reparaţiile utilajelor şi maşinilor. Trebuie să introducem în aceste zile un schimb obligatoriu în sectorul mecanic, în sectorul de întreţinere a maşinilor şi utilajelor, urmînd ca personalului din aceste sectoare să i se dea zile libere în cursul săptămînii. Trebuie aplicate mai hotărît directivele Congresului al X-lea privind concentrarea, specializarea şi cooperarea în producţie. Această sarcină se pune cu deosebire în construcţia de maşini. Consiliul de coordonare pentru industria constructoare de maşini trebuie să ia de îndată măsuri pentru elaborarea unui program — care trebuie să fie aplicat încă în cursul anului 1974 — în vederea profilării şi specializării tuturor întreprinderilor, trecerii la concentrarea unităţilor mici în unităţi economice puternice. Pentru a fi cît mai clar, am în vedere ca unităţile industriale mici de acelaşi profil — care aparţin diferitelor ministere, inclusiv cele ale industriei locale şi cooperaţiei meşteşugăreşti — să fie comasate treptat şi să fie concentrate în întreprinderi mari, viabile, capabile să execute lucrări de înaltă tehnicitate. Este inadmisibilă starea de fărîmiţare care există la noi, faptul că se înfiinţează tot felul de unităţi mici — cum am mai subliniat de cîteva ori ; astfel de exemple pot fi date din mai multe judeţe. Membrii Comitetului Central le cunosc şi nu vreau să mai insist asupra lor. Acest proces de concentrare este obligatoriu pentru dezvoltarea industriei noastre constructoare de maşini. Din 740—750 mii de salariaţi, care lucrează în domeniul construcţiilor de maşini, 280 000 lucrează la alte ministere, în industria locală şi în cooperaţie. Iată de ce trebuie să realizăm cu hotărîre aceste sarcini, să înfăptuim mai rapid concentrarea producţiei. De asemenea, consiliul trebuie să depună eforturi pentru a-şi îndeplini în mai bune condiţii sarcinile ce-i revin în soluţionarea operativă a diferitelor probleme de coordonare a activităţii în acest domeniu. Programe de măsuri pentru îmbunătăţirea cooperării şi specializării în producţie vor trebui stabilite şi în industria chimică, industria uşoară şi în alte ramuri. Anul 1974 pune în centrul întregii noastre activităţi sarcina creşterii eficienţei economice, a ridicării calităţii producţiei, reducerii cheltuielilor şi sporirii rentabilităţii fiecărei întreprinderi. Creşterea productivităţii muncii — care se prevede să crească cu 9,6 la sută în 1974, faţă de 1973 — trebuie să fie de fapt ceva mai mare. Să tindem să ajungem la cel puţin 10 la sută. De aceea, ministerele, centralele, întreprinderile trebuie să acţioneze cu toată fermitatea pentru mecanizarea şi automatizarea producţiei, modernizarea tehnologiilor de fabricaţie, organizarea ştiinţifică a muncii, repartizarea raţională a forţei de muncă, cu prioritate în sectoarele de producţie. Este necesar să fie luate toate măsurile pentru înfăptuirea sarcinii de reducere a costurilor de producţie, a cheltuielilor materiale, care se menţin încă la un nivel ridicat. Volumul economiilor ce se prevede a fi realizat în anul viitor prin scăderea costurilor de producţie se estimează, în industria republicană, la peste 9 miliarde lei, din care aproape 8 miliarde pe seama cheltuielilor materiale. Aceasta impune sporirea preocupărilor generale pentru reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, îndeosebi pentru economisirea metalului, prin reproiectarea produselor şi perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie, precum şi prin revizuirea normelor actuale în concordanţă cu progresele tehnicii moderne. Trebuie, de asemenea, acţionat hotărît pentru reducerea consumului specific în metalurgie, în industria chimică, industria uşoară, a lemnului, în construcţii, pentru eliminarea risipei în producţia şi folosirea ambalajelor. O condiţie esenţială pentru creşterea eficienţei generale a economiei noastre este îmbunătăţirea radicală a calităţii tuturor produselor. Lupta pentru ridicarea nivelului calitativ al producţiei trebuie să fie o sarcină de prim ordin, de fiecare zi, a tuturor colectivelor industriale, a muncitorilor, specialiştilor, a cadrelor de conducere din economie, a organelor şi organizaţiilor de partid — o sarcină patriotică a întregului nostru popor ! Acest obiectiv trebuie realizat atît prin perfecţionarea procesului de fabricaţie, cît şi prin creşterea exigenţei controlului de calitate. M-am referit, în ultimul timp, la o serie de exemple în această privinţă, le cunoaşteţi şi nu vreau să mai insist asupra lor. Ministerele trebuie să asigure aparatura şi instalaţiile necesare verificării parametrilor calitativi ai tuturor produselor, efectuării la nivel corespunzător a probelor de rezistenţă şi funcţionare. De altfel, în această privinţă există legi , şi eu atrag foarte serios atenţia ministerelor şi întreprinderilor să ia toate măsurile pentru îndeplinirea cu stricteţe a prevederilor legale. La rîndul lor, inspectoratele de calitate şi unităţile beneficiare au datoria să organizeze mai bine recepţia produselor, să nu mai treacă cu vederea lipsurile pe care le constată. Ele nu trebuie să mai accepte, sub nici un motiv, maşini şi utilaje necorespunzătoare. Este necesar să se introducă mai multă ordine şi în ce priveşte activitatea de omologare, pentru a nu se mai permite introducerea în fabricaţie a unor produse care nu au fost bine puse la punct pentru fabricaţia de serie. La produsele de bază omologarea va trebui să se facă chiar de comisii speciale, numite prin decret al Consiliului de Stat. Toate ministerele, centralele şi întreprinderile, organele şi organizaţiile de partid, toţi oamenii muncii să nu uite nici un moment că lupta pentru calitate este o problemă fundamentală a progresului general al economiei naţionale în actuala etapă, a mersului înainte al întregii noastre societăţi. In planul pe 1974 un loc deosebit de important ocupă dezvoltarea cercetării ştiinţifice, introducerea rapidă în producţie a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii moderne. Se prevăd sarcini pentru elaborarea tehnologiilor de fabricaţie în vederea realizării de noi mărci de oţeluri şi laminate, de noi tipuri de maşini-unelte şi aparate, mijloace de transport de mare capacitate, utilaje cu caracteristici superioare pentru industria construcţiilor, tipuri noi de nave şi utilaje agricole. In industria electronică se pun sarcini mari pentru fabricarea echipamentelor de comandă, a maşinilor-unelte şi de automatizare a producţiei, pentru crearea de noi tipuri de aparate de măsură şi control. De asemenea, industria chimică are, în plan, sarcina de a realiza noi produse, de calitate superioară. Toate aceste obiective ale producţiei industriale moderne reprezintă sarcini centrale ale tuturor institutelor de cercetare ştiinţifică, ale tuturor oamenilor de ştiinţă şi specialiştilor din ţara noastră, a căror îndatorire supremă este de a contribui nemijlocit la progresul tehnologic al tuturor ramurilor industriale, la perfecţionarea şi modernizarea industriei noastre. Cercetarea tehnico-ştiinţifică trebuie să contribuie la recuperarea rapidă a întîrzierilor existente în integrarea unor produse fabricate pe bază de licenţe, la atingerea indicatorilor de eficienţă ai acestor produse. Planul tehnic pe anul viitor trebuie să asigure valorificarea maximă a cercetărilor încheiate, introducerea lor în producţie. Totodată, este necesar ca încă în cursul primului semestru al anului 1974 să fie finalizate acţiunile de cercetare şi proiectare legate de programul de înnoire şi modernizare a produselor şi tehnologiilor de fabricaţie prevăzute pentru anul 1975, precum şi în perspectiva anilor următori. M-am referit la aceste aspecte ale activităţii de cercetare, legate îndeosebi de problemele introducerii în producţie a realizărilor ştiinţei şi de perfecţionarea tehnologiilor şi tehnicii noastre. Nu vreau să rămînă cineva cu impresia că va trebui să subapreciem cealaltă latură a activităţii de cercetare mai generală , fundamentală, cum se spune — care trebuie să abordeze problemele de perspectivă mai îndelungată, atît cele privind progresul ţării noastre, cît şi progresul general al omenirii. Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie şi institutele centrale de cercetări trebuie să exercite mai deplin atribuţiile ce le revin în îndrumarea şi coordonarea activităţii de cercetare, să controleze mai exigent modul cum se realizează sarcinile de plan în domeniul ştiinţei şi tehnologiei şi felul cum se aplică în producţie rezultatele cercetării. In viitor, planul tehnic va trebui să preceadă planul de producţie, astfel încît condiţiile de fabricaţie să se stabilească pe baza tehnologiilor deja elaborate. Numai astfel ştiinţa va putea aduce o contribuţie cu adevărat eficientă la dezvoltarea rapidă a economiei noastre pe baze moderne. Este necesar ca organele de conducere din întreprinderi, centrale şi ministere să urmărească realizarea planului tehnic, aşa cum se urmăreşte îndeplinirea planului de producţie. înfăptuirea în bune condiţii a planului pe 1974 este condiţionată în măsură hotărîtoare de buna aprovizionare tehnico-materială a producţiei, de gospodărirea judicioasă a resurselor de materii prime şi materiale. Trebuie menţionat că şi în acest an o mare parte din neajunsurile manifestate în activitatea economică au fost determinate de deficienţele şi lipsurile în acest sector hotărîtor pentru bunul mers al economiei, în planul pe 1974 sunt asigurate mijloacele necesare desfăşurării în condiţii corespunzătoare a producţiei. De altfel, şi în acest an au fost asigurate, numai că nu s-a acordat atenţia necesară înfăptuirii la timp şi în bune condiţii a aprovizionării. Ceea ce se impune acum este luarea măsurilor pentru contracta (continuare In pag. a 3 al NKcOLAI CIA USCICU