Satul Socialist, decembrie 1973 (Anul 5, nr. 1419-1444)

1973-12-01 / nr. 1419

PAGINA 2 -------------------------------------------------­ ---------------------------------------- SATUL SOCIALIST - OBIECTIVELE PLANULUI PE 1974 ASIGURĂ CONTINUAREA DEZVOLTĂRII ECONOMIEI NAŢIONALE ÎN RITM ÎNALT, ÎNFĂPTUIREA PROGRAMULUI ELABORAT DE CONGRESUL AL X-LEA ŞI CONFERINŢA NAŢIONALĂ Stimaţi tovarăşi, Proiectele planului şi bugetului pe anul 1974 asigură înfăptuirea con­secventă a programului elaborat de Congresul al X-lea şi Confe­rinţa Naţională, dezvoltarea în­­tr-un ritm mai înalt a economiei naţionale, ridicarea la un nivel ca­litativ superior a întregii activităţi economico-sociale. Analizele şi dezbaterile organizate, cu partici­parea masei de oameni ai muncii pentru fundamentarea prevede­rilor, examinarea succesivă a mai multor variante și alegerea celei considerate mai corespunzătoare, conducerea de către partid a între­gii munci de elaborare a obiective­lor de dezvoltare economică dau planului pe 1974 un caracter rea­list, fac ca el să răspundă în bune condiţii posibilităţilor economiei noastre, cerinţelor mersului înainte­­pe drumul edificării societăţii­­so­cialiste multilateral dezvoltate. Planul realizează cuprinderea unitară a diferitelor laturi ale ac­tivităţii economice şi sociale. Pen­­tru prima oară, planul anual este desfăşurat şi pe ramuri şi subra­­muri. Pornind de la rolul cres­­cînd al centralelor în conducerea proceselor economice, am stabilit ca, începînd din 1974, acestea să primească sarcini directe prin pla­nul naţional unic. De asemenea, în plan s-au înscris și sarcinile dezvoltării în profil teritorial pe județe. Principalii indicatori ai dezvoltării economice şi sociale a Republicii Socialiste România in anul 1974 *) Menţionez că datele privind comerţul exterior — atît la export cît şi la import — reflectă evoluţia preţu­rilor pe piaţa internaţională, care — după cum se ştie — au înregistrat in ultima perioadă creşteri însemnate, lansarea prevederilor cincinalului în domeniul creşterii nivelului de trai al poporului. Prevederile planului asigură dezvoltarea în continuare a avu­ţiei noastre naţionale, îmbunătă­ţirea şi modernizarea structurii economiei, valorificarea tot mai raţională şi eficientă a resurselor materiale şi umane ale societăţii, înfăptuirea integrală şi chiar de­ 1973 1974/ 1974/1973 (col. 3 , col. 1) U.M. Preli­minat Plan cincinal Niveluri actuale A B 1 2 3 4 1. Producţia globală industrială mld. lei 429,2 473,7 501,0 116,7 2. Producția globală agricolă mld. lei 93,2 113,2 113,2 121,5 3. Volumul total al transp. mărfuri mld. tone km 108,3 146,6— 160,1 120 110,8 4. Investiții totale în econ. națională mld. lei 102,7 117,3 121,3 118,1 din care : — construcții-montaj mld. lei 48,4 48,9 50,4 104,1 5. Volum total de comerț exterior mii. lei val. 34 759 32 937 49 103 141,3 *) a) Export total mii. lei val. 18 066 18 145 25 934 143,5 *) din care : — devize libere mii. lei val.8 0928 189 14 268 176,3 b) Import total mii. lei val. 16 693 14 792 23 169 138,8 *) din care : — devize libere mii. lei val.8 012 5 748 12 082 150,8 6. Productivitatea muncii în industria republicană lei/salariat 197 490 214 900 216 600 109,6 7. Număr total de salariați mii 5 780 5 8956 030— 8. Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul prin comerțul socialist mld. lei 117,3 126,3 128,7 109,7 9. Volumul prestaţiilor de servicii către populație mld. lei 22,6 24,1 25,6 113,3 10. Cheltuieli la 1 000 lei producție-marfă în ind. republicană lei 848,9 825,5 825,5 97,2 din care : — cheltuieli materiale lei 707,0 687,3 687,3 97,2 11. Venitul național mld. lei 291,8 322,4 334,5 114,6 12. Fondul de salarii mld. lei 119,8 132,1 134,0 111,9 13. Veniturile reale pe un locuitor lei lunar 835 875 907 108,6 PRINCIPALELE SARCINI DE CARE DEPINDE REALIZAREA CU SUCCES A PREVEDERILOR PLANULUI PE 1974 Doresc să mă opresc acum a­­supra unor probleme de care de­pinde, după părerea mea, înde­plinirea în bune condiţii a acestor prevederi şi spre care trebuie să ne concentrăm forţele în anul ce urmează. Unul din obiectivele centrale ale economiei­ noastre este asigu­rarea unei cît mai bune folosiri a capacităţilor de producţie, atinge­rea la termenele prevăzute a pa­rametrilor tehnico-economici pro­iectaţi pentru noile obiective. După cum aţi putut remarca, pla­nul însuşi pune un accent mai mare pe folosirea intensă a capa­cităţilor de producţie. Pentru a ne da seama de importanţa co­­vîrşitoare pe care o are această problemă, este bine să se reţină că sporirea cu numai un procent a gradului de folosire a capacită­ţilor de producţie poate asigura o producţie suplimentară de 5 mi­liarde lei, iar devansarea cu o lună a termenelor de realizare a pa­rametrilor proiectaţi ar echivala cu un spor de circa 3 miliarde lei. După cum ştiţi, am realizat un volum mare de investiţii, am con­struit multe întreprinderi noi, do­tate cu tehnica avansată — şi tre­buie să facem totul pentru folo­sirea maximă a acestor capacităţi. De altfel, însuşi ritmul de creş­tere a producţiei industriale de 16,7 la sută, prevăzut pentru anul 1974, nu este întîmplător, ci re­zultatul dezvoltării capacităţilor de pr­oducţie, a fondurilor fixe; el reflectă existenţa unor posibi­lităţi reale de a înfăptui aceste de­păşiri. De altfel, dacă aţi reţinut, tovarăşul Florescu arăta aici că la fibre şi fire sintetice producţia va creşte anul viitor cu 90 la sută — şi aceasta nu datorită unor mă­suri deosebite, ci pentru simplul fapt că în acest an au intrat în producţie noi capacităţi, care vor asigura această creştere. Trebuie să înţelegem că avem obligaţia faţă de clasa muncitoare, faţă de popor, să facem totul pen­tru a folosi în mod raţional capa­cităţile pe care le-am creat, per­­­tru a obţine maximum de produc­ţie din fondurile fixe puse în " ■ ........ Sîmbătă 1 decembrie Nr. 1419 I)» (UVIHTARCA (Urmare din pag. 1) membri ai Comitetului Central care au luat cuvîntul — şi, după cum ştiţi, fiecare lucrează în sec­toare importante ale economiei noastre — să analizeze mai apro­fundat felul în care au acţionat organismele pe care le conduc, lip­surile ce s-au manifestat în a­­ceastă perioadă. Sper însă că tovarăşii vor avea în vedere să facă aceasta în peri­oada de dezbatere a planului în unităţile şi în organizaţiile res­pective, în cadrul adunărilor ge­nerale ce urmează să aibă loc la începutul anului în legătură cu activitatea ce trebuie desfăşurată pe anul viitor. Dezbaterile au evidenţiat spiri­tul cu care întregul nostru popor traduce în viaţă politica internă şi externă a partidului, hotărîrea sa fermă de a face totul pentru realizarea programului elaborat de Congresul al X-lea şi de Con­ferinţa Naţională privind edifica­rea societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate în patria noastră. Ministerele, instituţiile economice centrale, organele de partid şi de stat, Consiliul de Miniştri, Consi­liul Suprem al Dezvoltării Econo­mice şi Sociale vor trebui să ana­lizeze cu toată atenţia criticile formulate în plenară, precum şi propunerile făcute, luînd măsuri pentru rezolvarea operativă a a­­celor probleme de care depind buna desfăşurare a activităţii e­­conomice şi sociale în ţara noas­tră, înfăptuirea cu succes a sarci­nilor ce revin fiecărui minister şi organism în parte. Stimaţi tovarăşi, Proiectele planului şi bugetului pe 1974 prevăd continuarea în ritm înalt a dezvoltării economiei­­ naţionale, în vederea înfăptuirii în bune condiţii a hotărîrilor Con­gresului al X-lea şi ale Conferin­ţei Naţionale, înainte de a trece la analiza a­­cestor prevederi, consider necesar să subliniez în mod succint rezul­tatele obţinute în realizarea sar­cinilor cincinalului pe primii trei ani. Constatăm cu satisfacţie că sarcinile pe prim­ii trei ani ai cin­cinalului, precum şi o bună par­te din angajamentele asumate de oamenii muncii, au fost îndeplini­te cu succes, iar în unele dome­nii chiar depăşite. Sporul total de producţie industrială realizat în aceşti trei ani, faţă de prevede­rile cincinalului, se ridică la 30 de miliarde lei. Producţia industrială pe care o obţinem în acest an va fi cu cir­ca 15 miliarde lei mai mare decît nivelul stabilit iniţial în cincinal pentru 1973, înregistrîndu-se un ritm de creştere de aproape 15 la sută faţă de 1972. Volumul pro­ducţiei industriale din 1973 este superior celui obţinut în întregul cincinal 1956—1960. Pînă în prezent, 20 de comitete judeţene de partid au informat că au încheiat realizarea prevederilor cincinalului pe trei ani la produc­ţia industrială, unele dintre ele — cum sunt Suceava. Vaslui. Botoşani — cu un avans de 3 luni, iar altele — printre care judeţele Mureş. Ma­ramureş. Sibiu. Brăila , cu un a­­vans de 2 luni. Ţin să relev în mod deosebit contribuţia adusă la rea­lizarea obiectivelor cincinalului de oamenii muncii din Capitală, unde este concentrată aproape o cincime din întreaga producţie a industriei naţionale. Din sporul total obţinut pe economie în primii trei ani, faţă de prevederile cincinalului. Capitalei îi revine o producţie de peste 12 miliarde lei, adică circa 40 la sută. In aceşti ani au continuat să se dezvolte mai rapid ramurile indus­triale moderne care asigură valori­ficarea eficientă a resurselor mate­riale şi de muncă. Ca urmare, pon­derea industriei constructoare de maşini şi a industriei chimice în producţia industrială totală a spo­rit de la 36,1 la sută în 1970 la 40,1 la sută. Dezvoltarea susţinută a econo­miei naţionale a fost asigurată de înfăptuirea în această perioadă a unui amplu program de investiţii. In primii trei ani ai cincinalului au fost investite din fondurile sta­tului 258 miliarde lei, din care în acest an 93 miliarde lei, fiind date în funcţiune 920 noi capacităţi de producţie, din care 420 în anul 1973. Productivitatea muncii în indus­tria republicană a crescut în aceşti trei ani ai cincinalului cu 24 la sută, iar în anul 1973 cu 9,6 la sută faţă de anul precedent. S-au obţinut succese importante în ridi­carea calităţii producţiei, în intro­ducerea în fabricaţie de noi pro­duse cu caracteristici superioare. An de an s-au redus cheltuielile de producţie, consumurile de ma­terii prime şi materiale, s-a îmbu­nătăţit eficienţa producţiei. Ca ur­mare a reducerii cheltuielilor la 1 000 de lei producţie-marfă, volu­mul de economii în anii 1971—1973 s-a ridicat la peste 25 miliarde lei. Realizări importante au fost do­­bîndite şi în domeniul producţiei agricole, în anii 1971—1972 s-au obţinut cele mai mari producţii de cereale din istoria ţării noastre. In acest an, cu toate că producţia de cereale nu s-a ridicat la nivelul anului trecut, recolta este apro­piată mediei anilor 1970—1972. Rezultate însemnate au fost ob­ţinute şi în zootehnie. Dis­punem în prezent de 6 mili­oane bovine, din care 3 mili­oane vaci şi juninci, de peste 9 milioane porcine, 14,6 milioane ovine şi aproape 43 milioane pă­sări ouătoare. Producţia agricolă asigură şi în acest an satisfacerea în condiţii corespunzătoare a ce­rinţelor de aprovizionare a popu­laţiei şi a nevoilor economiei na­ţionale. Realizările obţinute, dezvoltarea TOVARĂŞULUI potenţialului economic şi creş­terea venitului naţional au făcut posibilă îndeplinirea în bune con­diţii a sarcinilor trasate de Con­gresul al X-lea şi de Conferinţa Naţională în domeniul creşterii veniturilor oamenilor muncii, al ridicării nivelului de trai, mate­rial şi cultural, al întregului po­por. Au fost asigurate dezvoltarea în continuare a învăţămîntului şi o­­crotirii sănătăţii, înflorirea conti­nuă a ştiinţei şi culturii. Toate acestea demonstrează încă o dată justeţea politicii marxist-le­­niniste a partidului nostru, realis­mul prevederilor planului cincinal, marile posibilităţi şi resurse de care dispune economia noastră so­cialistă, uriaşa capacitate de crea­ţie a oamenilor muncii, forţa u­­nită a naţiunii noastre socialiste, condusă de Partidul Comunist Ro­mân pe calea socialismului şi co­munismului. Marile înfăptuiri do­­bîndite în aceşti trei ani sunt ro­dul eforturilor eroice ale clasei muncitoare, ţărănimii şi intelec­tualităţii, al muncii pline de abne­gaţie şi devotament a întregului popor, care urmează neabătut po­litica partidului, îşi consacră toa­te forţele cauzei măreţe a făuri­rii societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României. Pentru toate aceste mari reali­zări, de la tribuna plenarei adre­sez, în numele Comitetului Cen­tral al partidului, cele mai calde felicitări muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor, tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, comu­niştilor, organelor şi organizaţiilor de partid, întregului nostru po­por. (Aplauze puternice). Apreciind cum se cuvine succe­sele, rezultatele de seamă obţinu­te în aceşti ani în toate domeniile de activitate, nu putem trece însă cu vederea neajunsurile şi greşe­lile care s-au manifestat în viaţa economică şi care au avut reper­cusiuni negative asupra dezvoltă­rii producţiei, a eficienţei ei, a­­supra creşterii venitului naţional. Astfel, trebuie spus că la o se­rie de produse fizice importante sarcinile de plan nu au fost în­deplinite integral în acest an. Pier­derile de producţie determinate de neîncărcarea corespunzătoare a ca­pacităţilor de producţie au conti­nuat să se menţină la un nivel ridicat. Indicii de utilizare a par­cului de maşini-unelte au fost, de asemenea, sub prevederile de plan. S-au manifestat serioase rămîneri în urmă în ce priveşte respectarea termenelor de dare în funcţiune a unor obiective, volumul investi­ţiilor neterminate ajungînd, la sfîrşitul anului 1973, la circa 70 miliarde lei. In multe unităţi nu se realizează sarcinile de sporire a productivităţii muncii prevăzute în plan, se depăşesc normele de consum la materiile prime, mate­riale şi combustibil, se menţin ri­dicate rebuturile şi dobînzile pe­nalizatoare. Toate acestea impie­tează asupra eficienţei fondurilor fixe productive. Viaţa demonstrea­ză că lipsurile manifestate în pro­cesul îndeplinirii planului nu pro­vin, de cele mai multe ori, din cauze obiective, ci se datoresc fap­tului că problemele organizării ac­tivităţii productive, ale eficienţei nu preocupă în măsură corespunză­toare ministerele şi întreprinderile, organele de partid şi de stat. Dacă, în condiţiile arătate, am realizat planul cu o depăşire simţitoare şi în acest an, este de înţeles că plu­sul de producţie pe care l-am fi putut realiza ar fi fost cu mult mai mare dacă s-ar fi lucrat în toate sectoarele cu capacitatea maximă, folosi­ndu-se pe deplin posibilităţile de care dispune astăzi economia românească. Din constatările pe care le-am făcut în cursul diferitelor vizite în întreprinderi, în discuţiile cu acti­vul de partid şi de stat, în adună­rile ţinute cu activele de partid judeţene, precum şi în consfătui­rile care au avut loc la Comitetul Central cu primii secretari jude­ţeni, cu cadrele economice de con­ducere a reieşit ,clar că printr-o muncă organizatorică mai perse­verentă, concretă, toate aceste nea­junsuri puteau fi înlăturate. Dis­punem de tot ceea ce este necesar pentru a pune capăt lipsurilor ce se mai manifestă, pentru a asigura îmbunătăţirea întregii noastre ac­tivităţi, îndeplinirea în bune con­diţii a sarcinilor ce stau în faţa organelor şi organizaţiilor de par­tid, a organelor economice, producţie în ultimii ani. Iată de ce, îmbunătăţirea situaţiei în acest domeniu impune tuturor ministe­relor, centralelor şi întreprinderi­lor să analizeze cît mai judicios gradul de folosire a spaţiilor con­struite, luînd toate măsurile pen­tru asigurarea folosirii lor cît mai raţionale şi cu maximum de efi­cienţă. Trebuie să fie luate rapid mă­suri energice pentru perfecţiona­rea fluxurilor tehnologice şi elimi­narea locurilor înguste, care împie­dică atingerea parametrilor ma­ximi. O atenţie deosebită trebuie acordată realizării la timp şi în bune condiţii a reparaţiilor, în­treţinerii maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, asigurării pieselor de schimb necesare. Doresc, încă o dată, să atrag foarte serios atenţia asupra necesităţii de a acorda mai multă atenţie bunei întreţineri a utilajelor şi maşinilor pe care le avem. Există lipsuri serioase în această privinţă. Se impune luarea unor măsuri hotărîte — în primul rînd, de către ministere, întreprin­deri, organele tehnice — dar, tot­odată, şi de către organizaţiile de partid, de comitetele judeţene de partid şi, împreună cu ele, de sin­dicate, de organizaţiile de tineret pentru unirea eforturilor tuturor oamenilor muncii spre a asigura îngrijirea exemplară şi funcţiona­rea în cît mai bune condiţii a uti­lajelor şi maşinilor. Trebuie să asigurăm respectarea cu sfinţenie a normelor tehnice de exploatare ! Să se ia toate măsu­rile pentru a nu se mai admite nici un fel de forţare a maşinilor şi utilajelor, să asigurăm realizarea la timp şi în bune condiţii a tu­turor reparaţiilor şi lucrărilor de întreţinere. Este obligatoriu pen­tru toţi cei care lucrează în eco­nomie, pentru toate organele şi organizaţiile să facă totul pentru a asigura buna funcţionare a aces­tei avuţii, hotărîtoare pentru dez­voltarea întregii noastre societăţi. O altă sarcină de mare impor­tanţă pentru dezvoltarea activi­tăţii noastre economice este buna organizare a activităţii întreprin­derilor, a schimburilor, astfel în­­cît să se asigure funcţionarea cu toată capacitatea a tuturor utilaje­lor şi maşinilor. Trebuie să acţio­năm pentru încărcarea corespun­zătoare şi integrală a tuturor schimburilor. Să punem capăt cu hotărîre împrăştierii forţei de muncă în trei schimburi atunci cînd nu avem condiţii pentru a lucra în trei schimburi. Trebuie să asigurăm ca fiecare schimb să funcţioneze cu capacitatea deplină — şi aceasta începînd cu schimbul I şi schimbul II. Numai acolo unde avem forţa necesară să tre­cem la organizarea schimbului III. Să organizăm aceasta în primul rînd la maşinile de bază, la maşi­nile grele, iar apoi — aşa cum se prevede în decretul din luna apri­lie a acestui an — pe ateliere, sec­toare, secţii. Numai în măsura în care putem, să realizăm schimbul III complet pe întreaga întreprin­dere. Este inadmisibil ceea ce se întîmplă astăzi cînd unele minis­tere, centrale şi întreprinderi ad­mit împrăştierea şi încăr­carea necorespunzătoare a schimburilor de bază, pentru a putea prezenta indici statistici conform cărora se lucrează în trei schimburi ; de fapt indicele de folosire a maşinilor şi utilajelor nu arată nici măcar o încărcare completă a două schim­buri. Atrag foarte serios atenţia tuturor întreprinderilor, comitetelor judeţene de partid, organelor de partid, sindicatelor de a trece ime­diat la măsuri pentru a pune or­dine şi disciplină în acest dome­niu. Nu este vorba de realizarea unor economii de combustibil , deşi şi aceasta îşi are importanţa ei , ci înainte de toate de a pune ordine şi disciplină în pro­ducţie. Este demn de reţinut faptul că irosirea unui singur minut din timpul de lucru al personalului productiv din industrie echivalează cu o producţie de 3,3 milioane lei. Faceţi socoteala cîte minute se pierd în fiecare întreprindere şi cite minute se pierd pe economie zilnic şi veţi constata ce mari pa­gube se aduc economiei naţionale din cauza neajunsurilor în organi­zarea activităţii, a indisciplinei care se mai manifestă într-o serie de locuri de muncă. De altfel, trebuie să atrag foarte serios atenţia asupra necesităţii de a acorda mai multă atenţie proble­mei disciplinei în muncă. Trebuie să punem capăt cu hotă­rîrea acestei stări de lucruri. Orga­nizaţiile de partid şi sindicatele, organizaţiile de tineret trebuie să-şi îndeplinească mai bine înda­toririle ce le revin în această di­recţie, să înţeleagă că — împreună cu conducerile întreprinderilor — sunt chemate să asigure ordinea şi disciplina. Nu trebuie admisă nici o încălcare a normelor şi regulilor de funcţionare a întreprinderilor. Punînd un accent corespunzător, în conformitate cu legislaţia ţării, pe buna organizare a producţiei şi a muncii, pe întărirea disciplinei, este necesar să acţionăm cu toată fermitatea pentru reducerea orelor suplimentare, care sunt cu totul ne­justificate în raport cu gradul de folosire a capacităţilor de produc­ţie şi a timpului de lucru. Trebuie să pornim de la faptul că presta­rea orelor suplimentare trebuie să se realizeze, de regulă, numai în condiţiile prevăzute de Codul mun­cii şi numai atunci cînd există condiţii pentru depăşirea sarcini­lor de plan. Planul trebuie rea­lizat în programul normal de lucru, în timpul stabilit, şi nu în ore suplimentare. Chiar şi atunci cînd se pune problema unei producţii suplimentare trebuie să avem în vedere dacă este asigu­rată aprovizionarea suplimentară tehnico-materială, dacă au fost realizate economii materiale care să permită efectuarea de ore su­plimentare şi dacă este asigurată desfacerea producţiei, în sectoarele unde nu există activitate de producţie continuă — determinată de însuşi specifi­cul proceselor tehnologice — tre­buie să se evite munca în zilele de duminică şi de repaus legal. Nu trebuie să mai admitem încăl­carea legislaţiei muncii şi dezor­ganizarea procesului de producţie prin sistemul orelor suplimentare, care nu sunt justificate şi nu aduc nimic în plus. Desigur, în ce pri­veşte construcţiile, ţinînd seama de specificul acestei activităţi, se va lucra conform reglementărilor legale, cu program sporit, compen­­sîndu-se în mod corespunzător munca prestată. In fond, şi în in­dustrie trebuie să aplicăm ceea ce s-a stabilit pentru sectorul mi­nier : în zilele de duminică şi de repaus legal să se realizeze între­ţinerea şi reparaţiile utilajelor şi maşinilor. Trebuie să introducem în aces­te zile un schimb obligatoriu în sectorul mecanic, în sectorul de întreţinere a maşinilor şi utilaje­lor, u­rmînd ca personalului din a­­ceste sectoare să i se dea zile li­bere în cursul săptămînii. Trebuie aplicate mai hotărît di­rectivele Congresului al X-lea pri­vind concentrarea, specializarea şi cooperarea în producţie. Această sarcină se pune cu deosebire în construcţia de maşini. Consiliul de coordonare pentru industria constructoare de maşini trebuie să ia de îndată măsuri pentru e­­laborarea unui program — care trebuie să fie aplicat încă în cursul anului 1974 — în vederea profilării şi specializării tuturor întreprinderilor, trecerii la con­centrarea unităţilor mici în uni­tăţi economice puternice. Pentru a fi cît mai clar, am în vedere ca unităţile industriale mici de ace­laşi profil — care aparţin diferi­telor ministere, inclusiv cele ale industriei locale şi cooperaţiei meşteşugăreşti — să fie comasate treptat şi să fie concentrate în în­treprinderi mari, viabile, capabile să execute lucrări de înaltă teh­nicitate. Este inadmisibilă starea de fărî­­miţare care există la noi, faptul că se înfiinţează tot felul de uni­tăţi mici — cum am mai subli­niat de cîteva ori ; astfel de exem­ple pot fi date din mai multe ju­deţe. Membrii Comitetului Cen­tral le cunosc şi nu vreau să mai insist asupra lor. Acest proces de concentrare este obligatoriu pen­tru dezvoltarea industriei noastre constructoare de maşini. Din 740—750 mii de salariaţi, care lu­crează în domeniul construcţiilor de maşini, 280 000 lucrează la alte ministere, în industria locală şi în cooperaţie. Iată de ce trebuie să realizăm cu hotărîre aceste sar­cini, să înfăptuim mai rapid con­centrarea producţiei. De aseme­nea, consiliul trebuie să depună eforturi pentru a-şi îndeplini în mai bune condiţii sarcinile ce-i revin în soluţionarea operativă a diferitelor probleme de coordo­nare a activităţii în acest dome­niu. Programe de măsuri pentru îmbunătăţirea cooperării şi spe­cializării în producţie vor trebui stabilite şi în industria chimică, industria uşoară şi în alte ramuri. Anul 1974 pune în centrul în­tregii noastre activităţi sarcina creşterii eficienţei economice, a ridicării calităţii producţiei, redu­cerii cheltuielilor şi sporirii ren­tabilităţii fiecărei întreprinderi. Creşterea productivităţii muncii — care se prevede să crească cu 9,6 la sută în 1974, faţă de 1973 — trebuie să fie de fapt ceva mai mare. Să tindem să ajungem la cel puţin 10 la sută. De aceea, ministerele, centralele, întreprin­derile trebuie să acţioneze cu toată fermitatea pentru mecani­zarea şi automatizarea producţiei, modernizarea tehnologiilor de fa­bricaţie, organizarea ştiinţifică a muncii, repartizarea raţională a forţei de muncă, cu prioritate în sectoarele de producţie. Este necesar să fie luate toate măsurile pentru înfăptuirea sar­cinii de reducere a costurilor de producţie, a cheltuielilor materia­le, care se menţin încă la un ni­vel ridicat. Volumul economiilor ce se prevede a fi realizat în anul viitor prin scăderea costurilor de producţie se estimează, în indus­tria republicană, la peste 9 mili­arde lei, din care aproape 8 mi­liarde pe seama cheltuielilor ma­teriale. Aceasta impune sporirea preocupărilor generale pentru re­ducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, în­deosebi pentru economisirea me­talului, prin reproiectarea pro­duselor şi perfecţionarea tehnolo­giilor de fabricaţie, precum şi prin revizuirea normelor actua­le în concordanţă cu progresele tehnicii moderne. Trebuie, de a­­semenea, acţionat hotărît pentru reducerea consumului specific în metalurgie, în industria chimică, industria uşoară, a lemnului, în construcţii, pentru eliminarea ri­sipei în producţia şi folosirea am­balajelor. O condiţie esenţială pentru creş­terea eficienţei generale a econo­miei noastre este îmbunătăţirea ra­dicală a calităţii tuturor produse­lor. Lupta pentru ridicarea nive­lului calitativ al producţiei trebuie să fie o sarcină de prim ordin, de fiecare zi, a tuturor colectivelor industriale, a muncitorilor, specia­liştilor, a cadrelor de conducere din economie, a organelor şi or­ganizaţiilor de partid — o sarci­nă patriotică a întregului nostru popor ! Acest obiectiv trebuie realizat atît prin perfecţionarea procesu­lui de fabricaţie, cît şi prin creş­terea exigenţei controlului de ca­litate. M-am referit, în ultimul timp, la o serie de exemple în a­ceastă privinţă­­, le cunoaşteţi şi nu vreau să mai insist asupra lor. Ministerele trebuie să asigure a­­paratura şi instalaţiile necesare verificării parametrilor calitativi ai tuturor produselor, efectuării la nivel corespunzător a probelor de rezistenţă şi funcţionare. De alt­fel, în această privinţă există legi , şi eu atrag foarte serios aten­ţia ministerelor şi întreprinderilor să ia toate măsurile pentru înde­plinirea cu stricteţe a prevederi­lor legale. La rîndul lor, inspec­toratele de calitate şi unităţile be­neficiare au datoria să organizeze mai bine recepţia produselor, să nu mai treacă cu vederea lipsu­rile pe care le constată. Ele nu trebuie să mai accepte, sub nici un motiv, maşini şi utilaje neco­respunzătoare. Este necesar să se introducă mai multă ordine şi în ce priveşte ac­tivitatea de omologare, pentru a nu se mai permite introducerea în fabricaţie a unor produse care nu au fost bine puse la punct pen­tru fabricaţia de serie. La produ­sele de bază omologarea va tre­bui să se facă chiar de comisii speciale, numite prin decret al Consiliului de Stat. Toate ministerele, centralele şi întreprinderile, organele şi organi­zaţiile de partid, toţi oamenii mun­cii să nu uite nici un moment că lupta pentru calitate este o pro­blemă fundamentală a progresului general al economiei naţionale în actuala etapă, a mersului înainte al întregii noastre societăţi. In planul pe 1974 un loc deose­bit de important ocupă dezvol­tarea cercetării ştiinţifice, intro­ducerea rapidă în producţie a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii mo­derne. Se prevăd sarcini pentru elaborarea tehnologiilor de fabri­caţie în vederea realizării de noi mărci de oţeluri şi laminate, de noi tipuri de maşini-unelte şi aparate, mijloace de transport de mare ca­pacitate, utilaje cu caracteristici superioare pentru industria con­strucţiilor, tipuri noi de nave şi utilaje agricole. In industria elec­tronică se pun sarcini mari pentru fabricarea echipamentelor de co­mandă, a maşinilor-unelte şi de automatizare a producţiei, pentru crearea de noi tipuri de aparate de măsură şi control. De aseme­nea, industria chimică are, în plan, sarcina de a realiza noi produse, de calitate superioară. Toate aceste obiective ale producţiei industriale moderne reprezintă sarcini cen­trale ale tuturor institutelor de cercetare ştiinţifică, ale tuturor oa­menilor de ştiinţă şi specialiştilor din ţara­ noastră, a căror îndato­rire supremă este de a contribui nemijlocit la progresul tehnologic al tuturor ramurilor industriale, la perfecţionarea şi modernizarea in­dustriei noastre. Cercetarea tehnico-ştiinţifică tre­buie să contribuie la recuperarea rapidă a întîrzierilor existente în integrarea unor produse fabricate pe bază de licenţe, la atingerea in­dicatorilor de eficienţă ai acestor produse. Planul tehnic pe anul viitor trebuie să asigure valorifi­carea maximă a cercetărilor în­cheiate, introducerea lor în pro­ducţie. Totodată, este necesar ca încă în cursul primului semestru al anului 1974 să fie finalizate ac­ţiunile de cercetare şi proiectare legate de programul de înnoire şi modernizare a produselor şi tehno­logiilor de fabricaţie prevăzute pentru anul 1975, precum şi în perspectiva anilor următori. M-am referit la aceste aspecte ale activităţii de cercetare, legate îndeosebi de problemele introdu­cerii în producţie a realizărilor ştiinţei şi de perfecţionarea tehno­logiilor şi tehnicii noastre. Nu vreau să rămînă cineva cu impre­sia că va trebui să subapreciem cealaltă latură a activităţii de cer­cetare mai generală , fundamen­tală, cum se spune — care trebuie să abordeze problemele de perspec­tivă mai îndelungată, atît cele pri­vind progresul ţării noastre, cît şi progresul general al omenirii. Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie şi institutele cen­trale de cercetări trebuie să exerci­te mai deplin atribuţiile ce le revin în îndrumarea şi coordonarea ac­tivităţii de cercetare, să controleze mai exigent modul cum se reali­zează sarcinile de plan în dome­niul ştiinţei şi tehnologiei şi felul cum se aplică în producţie rezul­tatele cercetării. In viitor, planul tehnic va trebui să preceadă pla­nul de producţie, astfel încît con­diţiile de fabricaţie să se stabi­lească pe baza tehnologiilor deja elaborate. Numai astfel ştiinţa va putea aduce o contribuţie cu ade­vărat eficientă la dezvoltarea ra­pidă a economiei noastre pe baze moderne. Este necesar ca organele de conducere din întreprinderi, centrale şi ministere să urmărească realizarea planului tehnic, aşa cum se urmăreşte îndeplinirea planului de producţie. înfăptuirea în bune condiţii a planului pe 1974 este condiţionată în măsură hotărîtoare de buna aprovizionare tehnico-materială a producţiei, de gospodărirea judi­cioasă a resurselor de materii pri­me şi materiale. Trebuie menţionat că şi în acest an o mare parte din neajunsurile manifestate în activitatea econo­mică au fost determinate de defi­cienţele şi lipsurile în acest sector hotărîtor pentru bunul mers al economiei, în planul pe 1974 sunt asigurate mijloacele necesare desfăşurării în condiţii corespunzătoare a pro­ducţiei. De altfel, şi în acest an au fost asigurate, numai că nu s-a a­­cordat atenţia necesară înfăptuirii la timp şi în bune condiţii a a­­provizionării. Ceea ce se impune acum este luarea măsurilor pentru contracta­ (continuare In pag. a 3­ al NKcOLAI CIA USCICU

Next