Satul Socialist, ianuarie 1974 (Anul 6, nr. 1446-1469)

1974-01-04 / nr. 1446

PAGINA 2 _______­ _________­ Contribuţia cooperativelor agricole de producţie la îndeplinirea stlicită­i Programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi l­ creşterea producţiei animaliere Dezvoltarea creşterii animalelor şi sporirea producţiei animaliere consti­­tuie una din problemele de cea mai mare importanţă pentru progresul a­­griculturii şi ridicarea continuă a ni­velului de trai al populaţiei. Satisfa­cerea acestor cerinţe, în continuă creş­tere, reclamă ca îmbunătăţirea acti­vităţii în zootehnie să contribuie la ri­dicarea ponderii acestei ramuri în pro­ducţia globală la peste 50% faţă de circa 40% cit reprezintă în prezent. Pentru înfăptuirea prevederilor din Programul naţional de dezvoltare a zootehniei, numai în actualul cincinal _ 1971 _ 1975 - au fost prevăzute in­vestiţii de peste 20 miliarde de lei ne­cesare dezvoltării şi modernizării aces­­tei ramuri, din care o mare parte vor fi alocate de către cooperativele agricole de producţie din fondurile pro­prii şi credite pe termen lung acordate de către stat, în ansamblul de măsuri prevăzute pentru creşterea producţiei a­gri­­cole, sarcini deosebite au fost stabilite pentru sporirea efectivelor de animale. Pe această bază efectivul de bovine urmează să fie cu 44% mai mare în 1980 faţă de 1970, cel de porcine cu 73%. La ovine creşterea va fi cu 27% şi la păsări cu 68%. În aceeaşi peri­oadă producţia zootehnică urmează să sporească cu 164% la carne, cu 157% la lapte de vacă, cu 139% la ouă şi cu 79% la lină, asigu­­rîndu-se, astfel, în mai mare măsură cerinţele de consum ale populaţiei. Creşterea efectivelor, concomitent cu ridicarea productivităţii ani­malelor, trebuie să ducă la sporirea aportului zootehniei, la dezvolta­rea fondului de produse agricole al statului. Faţă de anul 1970 fon­dul de stat trebuie să crească cu 69% la producţia de carne in 1975 şi cu 127,1% în 1980, la producţia de lapte cu 85,4% şi respectiv cu 127,0%, iar la producţia de ouă cu 88,6% şi respectiv cu 132,1% in 1980 etc. Sporirea efectivelor de animale şi in consecinţă şi producţia aces­tora urmează a se realiza, după cum se precizează in documentele de par­tid şi de stat, în întreprinderile agri­cole de stat şi cooperativele agricole de producţie, în ferme speciali­zate ca formă organizatorică de bază. In această direcţie, în ultimii trei ani a avut loc un proces complex de pro­filare, concentrare şi specializare a producţiei in cooperativele agricole, proces îmbinat cu extinderea tehnolo­giilor noi de creştere a animalelor pe principii industriale. Atrage atenţia faptul că in această perioadă coope­rativele agricole au orientat importan­te fonduri în direcţia modernizării zoo­tehniei, materializate în construcţii ne­cesare creşterii capacităţilor de adă­­postire a efectivelor, cu un grad ridi­cat de mecanizare şi automatizare. Pînă la sfîrşitul anului 1972 au fost date în funcţiune capacităţi care per­mit obţinerea pe principii industriale a circa 26% din producţia de carne de taurină, 51% din producţia de carne de porc, 54% din producţia de ouă, 24% din producţia de carne de pasăre şi 42% din producţia de carne de oaie. Se remarcă, însă, o rămînere în urmă a trecerii pe principii industriale a creşterii vacilor de lapte, în acest sector numai 3% din efectiv era cuprins în sistem industrial la sfîrşitul anului 1972. Acest fapt reclamă eforturi sporite din partea cooperativelor agricole în următorii ani, pe linia extinderii creşterii va­cilor de lapte pe baza noilor tehnologii, condiţie importantă în sporirea producţiei medii de lapte. Prin particularităţile lor, ramurile creşterii animalelor favorizează industrializarea producţiei. De altfel, în perioada 1971—1975, în coopera­tivele agricole de producţie se va obţine un sistem industrial 85% din pro­ducţia de carne de porc şi întreaga producţie de carne de tineret ovin. Datele statistice arată că organizînd mai bine producţia, folosind cu mai multă chibzuinţă resursele materiale, umane şi financiare, coo­perativele agricole de producţie au obţinut în primii trei ani de la elaborarea Programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi de creş­tere a producţiei animaliere, pe perioada 1970-1980, rezultate care dau garanţia îndeplinirii prevederilor înscrise în acest document-pro­gram de excepţională importanţă. Continuarea eforturilor pe linia dezvoltării zootehniei în cooperati­vele agricole de producţie trebuie să se concretizeze în creşterea efec­tivelor cu un milion de taurine, peste un milion de porcine, peste 1,2 milioane ovine şi cu peste opt milioane de păsări în 1975 faţă de e­­fectivele existente la începutul anului 1971. îmbunătăţirea condiţiilor de creştere, întreţinere şi furajare, con­comitent cu sporirea ponderii efectivelor crescute pe principii industri­ale, va contribui la devansarea ritmului de creştere a producţiei prin­cipalelor produse animaliere în cooperativele agricole de producţie faţă de sporurile prevăzute pe ansamblul agriculturii. Ca urmare, coopera­­tivele agricole de producţie vor participa în 1975 cu circa 31,3% la pro­ducţia totală de carne, cu 40,6% la producţia de lapte, cu 41,7% la producţia de lină etc, aducînd, astfel, o contribuţie importantă la apro­vizionarea populaţiei. Organizarea creşterii animalelor în ferme specializate, cu efective mari, pune cu acuitate pe prim plan popularea acestora cu animale de rasă de mare productivitate. Programul de ameliorare prevede pentru sporirea numărului taurinelor reţinerea întregului efectiv de tineret fe­mei pînă la prima lactaţie pentru împrospătarea mătcii şi reducerea intervalului dintre generaţii. Astfel, prin înlocuirea anuală a efectivului matcă în proporţie de 25—30%, se prevede să se realizeze în 3-4 ani împrospătarea întregului efectiv din producţie proprie şi din import cu rase recunoscute ca mari producătoare de lapte şi carne.­in procesul de ameliorare a raselor un loc deosebit îl ocupă pro­ducerea dirijată de tăuraşi de elită, intensificarea însămînţărilor arti­ficiale şi accelerarea introducerii în producţie a generaţiilor noi de mare productivitate. Ameliorarea raselor la porcine vizează scurtarea perioadei de la fătare la livrare, ridicarea calităţii cărnii, reducerea consumului spe­cific de furaje şi sporirea cantităţii de carne livrată de la fiecare scroa­fă. Printre căile de ameliorare a raselor se prevede creşterea în rasă curată pentru asigurarea reproducătorilor de calitate superioară, în­crucişări simple şi multiple. Pentru creşterea substanţială a producţiei de carne şi lină, se vor intensifica lucrările de selecţie, introducerea pe scară largă a tehno­logiilor moderne de exploatare, modificarea structurii actuale pe rase în sensul sporirii efectivelor de oi cu lină fină şi semifină. Prin înlocui­rea anuală a efectivului matcă în proporţie de 30-35%, pe baza re­­ţinerii întregului efectiv de mieluţe pentru reproducţie, se va accelera ritmul de ameliorare. Paralel cu acţiunea de zonare a ovinelor în con­cordanţă cu condiţiile ecologice, se vor intensifica activitatea de însă­­minţării artificiale, folosirea încrucişărilor industriale pentru îmbunătăţi­rea calitativă a parametrilor economici în unităţile intercooperatiste profilate pe îngrăşarea mieilor. La îndeplinirea şi depăşirea preve­derilor Programului de dezvoltare a zootehniei o contribuţie de seamă o poate aduce şi avicultura. Trecerea treptată a aviculturii pe principii in­dustriale în ferme specializate şi aso­ciaţii intercooperatiste constituie calea principală de dezvoltare şi moderni­zare a creşterii păsărilor. Prin generalizarea în producţie a hibrizilor puşi la dispoziţie de între­prinderile agricole de stat, în sarcina cărora cade activitatea de selecţie, producţia medie de ouă şi creşterea în greutate a puilor de carne trebuie să înregistreze sporuri la nivelul unită­ţilor de stat. Alături de ameliorarea raselor de a­­nimale şi păsări şi îmbunătăţirea teh­nologiilor de creştere, asigurarea ne­cesarului de furaje reprezintă un fac­tor hotăritor în creşterea şi rentabiliza­rea producţiei animaliere. Mai ales că furajele deţin în structura cheltuielilor de producţie ale creşterii animalelor între 65% pînă la 80%, exercitînd o in­fluenţă deosebită asupra nivelului pre­ţului de cost şi a nivelului rentabili­tăţii. Cooperativele agricole dispun de o puternică bază pentru sporirea producţiei de furaje, concretizată în 68,4% din suprafaţa cultivată de cereale, plante tehnice, leguminoase pentru boabe, plante de nutreţ etc., la care se mai adaugă şi circa 1 270 mii ha cu păşuni şi fineţe. îmbunătăţirea structurii culturilor prin extinderea unor culturi va­loroase, cu un conţinut mare în unităţi nutritive, cum este soia, de exemplu, a cărei suprafaţă se va extinde în cooperativele agricole la circa 120 000 ha în 1975 faţă de 65 000 în 1972, prezintă o importanţă excepţională pentru îmbogăţirea bazei furajere. Importanţa acestei cul­turi pentru dezvoltarea zootehniei este confirmată şi de extinderea pe plan mondial de la 43-44 milioane tone în prezent, la circa 81,6 mili­oane în următorii 30 de ani. Obţinerea unor producţii mari şi constante la toate culturile im­pune o mai bună repartizare pe teritoriu, fertilizarea suprafeţelor cul­tivate, irigarea, creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor etc. Plecind de la concepţia unanim recunoscută că folosirea nutreţu­rilor combinate în hrana animalelor constituie caracteristica principală a zootehniei moderne, pînă în anul 1975 cooperativele agricole vor asigura circa trei milioane tone furaje combinate pentru hrana păsărilor, porcinelor, taurinelor şi ovinelor. În concluzie, se poate face sublinierea că sporirea efectivelor de animale, îmbunătăţirea raselor, modernizarea sistemelor de creştere şi îngrijire şi asigurarea bazei furajere atît din punct de vedere cantita­tiv, cit şi calitativ sunt factorii fundamentali care asigură progresul zootehniei noastre, ridicarea acestui sector la nivelul marilor cerinţe actuale şi de perspectivă ale economiei noastre naţionale. Conf. univ. dr. P. AVRAMESCU NICOLAE CEAUŞESCU - Cuvintarea la Plenara C.C. al P.C.R. din 17-19 martie 1970, Editura Politică, Bucureşti 1970. NICOLAE CEAUŞESCU - Cuvîntare la Congresul al ll-lea al U.N.C.A.P. din 21.11.1972, Editura Politică, Bucu­reşti 1972. - Programul de ameliorare a taurinelor. Agricultura nr. 51 din 2.XII.1972, pag. 7. - Programul de ameliorare a porcinelor. Agricultura nr. 2 din 11 ianuarie 1973, pag. 7. - Programul de ameliorare a ovinelor. Agricultura nr. 1 din 4 ianuarie 1973, pag. 7. - Programul de ameliorare pentru păsări şi animale mici. Agricultura nr. 3 din 18 ianuarie 1973, pag. 7. - Priorităţi in zootehnie. Viaţa Economică nr. 8/1973, pag. 12. - Hotărirea plenarei comune a C.C. al P.C.R. şi Con­siliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, cu privire la măsurile pentru îndeplinirea şi depăşirea pla­nului naţional unic de dezvoltare economică şi socială a României pe anul 1974, Scinteia din 1.XII.1973. DUMINICA 6 IANUARIE 8,30 Avanpremieră. 8,35 Gimnas­tica pentru toţi. 8,45 Cravatele ro­şii. Agenda de vacanţă. 9,35 Film serial Caktari. 10,00 Viaţa satului. De luni pină duminică — jurnal de actualitate săptămînală. 11,15 Ce ştim şi ce nu ştim despre... Suges­tie, autosugestie, hipnoză. 11,15 Bi­juterii muzicale — interpreţi cele­bri. 12,30 De strajă patriei. ALBUM DUMINICAL. 13,00 Muzică uşoară cu formaţia Titel Popovici. 13,15 Cupletul zilei cu Radu Zaharescu. 13,25 O vedetă imită pe alta... Ann Margret evocind melodii din filme celebre. 13,40 Maeştrii arenei. 13,55 Refrene lirice — solişti şi forma­ţii ieşene. 14,10 „Ofelia Piloiu“ — scenetă de Ion Băieşu, interpretată de Dodi Caian Rusu şi Aurel Giu­­rumia. 14,20 „Glasul roţilor de tren“. Călătorie muzicală cu Ma­rina Voica* Mihaela Mihai şi Co­­rina Chiriac. 14,28 Al doilea Reve­lion. Reportaj de Aristide Buhoiu. 14,40 „Pe dealul Feleacului“ — transmisiune de la Cluj. 15,45 Cin­­tece de petrecere. 16,00 Magazin sportiv. Schi­ sărituri. 17,00 Film serial Pistruiatul. 17,35 Publicitate. 17,40 Cîntare patriei. Concurs coral interjudetean. 19,00 Lumea copiilor. O lecţie ca-n vis. 19,30 Telejurnal. 20,05 Reportajul săptămînii. Se în­torc fiii Vrîncioaiei. 20,25 Publici­tate. 20,30 Film artistic. Trandafi­rul alb pentru sora mea neagră. Producţie a studiourilor cinemato­grafice mexicane. 22,00 Telejurnal. 22,10 Duminică sportivă. LUNI 7 IANUARIE 16 30 Emisiune în limba maghia­ră. 19,00 Interpretul preferat. Ana Munteanu — o interpretă a doine­lor din zona montană a Banatului. 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri. Clinele şi raţele. 19,30 Telejurnal. La cotele anului XXX. 20,00 An­cheta TV. „Mens sana in corpore sano“. Reporter Carmen Dumitres­­cu. 20.30 Revista literar-artistică TV. Micro-antologia inocentei. Li­teratură. Niciodată nu vom aban­dona copilăria. 21.15 Roman foile­ton. Pot Bouille după Emile Zola. 22.15 24 de ore. MARȚI 8 IANUARIE Teleșcoală. 9.00 Energia. Trans­misiune de la Muzeul Politehnic din Iaşi. 9,30 Itinerar istoric . Pa­gini din istoria Bucureştilor. 10,00 Curs de limbă germană. Lecţia 74 (reluare). 10,30 Curs de limbă fran­ceză. Lecţia 74 (reluare). 11,00 Bi­blioteca pentru toţi (reluare). E. Lovinescu. 11,45 Pagini din Albu­mul duminical. 16,00—17,00 Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultu­ră. 17,30 Telex. 17,35 Curs de lim­bă rusă. 18,05 Curs de limbă engle­ză. Nepoţii lui Sherlock Holmes. 18,35 Muzica — emisiune de actua­litate muzicală. 18,55 Publicitate. 19,00 Drumuri in istorie. Alba-Iulia — două milenii de istorie. Emisiu­ne de Toma Popescu. 19*20 1001 de seri. Ciinele și puișorii de găină. 19.30 Telejurnal. La cotele anului XXX. 20.00 Revista economică TV. Debut '74 în economie. 20,30 Pu­blicitate. 20,35 Teatrul liric. TV. Opera Bal Mascat de G. Verdi. 22,15 24 de ore. MIERCURI 9 IANUARIE Teleşcoală- 9,00 Pagini din isto­ria patriei. Transmisiune de la Mu­zeul de Istorie al R.S. România. 9,30 Interferenţe ştiinţifice : Astro­fizica. 10,00 Curs de limbă engle­ză. 10,30 Curs de limbă rusă. Lec­ţia 73 (reluare). 11,00 Film pentru copii . Lumea animalelor. 12,05 Se întorc fiii Vrîncioaiei. Reportaj TV. 16,00—17,00 Lecţii TV. pentru lu­crătorii din agricultură. Pomicul­tură. 17,30 Telex. 17,35 Curs de limbă franceză. Lecţia 75. 18,05 Steaua polară. Emisiune de orien­tare şcolară şi profesională. 18,30 Festivaluri muzicale : Sarmis '73 18,45 Sociorama. Personalitatea ge­neraţiilor. 19,10 Tragerea prono­­expres. 19,20 1001 de seri. Aventu- Programul I de la 6 —12 ianuarie file lui Zajko. 19,30 Telejurnal. La cotele anului XXX. 20,00 Telecine­­mateca. Ciclul Ecranizări după opere literare : „Becket“. 22,25 24 de ore. JOI 10 IANUARIE 16,00—17,00 Teleşcoală. 16,00 O­­mul şi natura . Monumente ale naturii. 16,30 Fizica (în ajutorul candidaţilor la concursul de admi­tere în învăţămîntul superior). 17,00 Telex. 17,35 Curs de limbă germană. 18,05 Teleglob. Splitul contemporan. 18,25 Muzică popu­lară cu orchestra ansamblului „Ni­­colae Bălcescu­“ din Craiova. 18,45 Universitatea TV. Amfiteatru poli­tic. Istoria ştiinţei şi tehnicii ro­mâneşti. Istoria civilizaţiilor. 19,20 1001 de seri. Aventurile lui Zajko. 19,30 Telejurnal. La cotele anului XXX. Seară pentru tineret. 20,09 De joi pînă joi — agendă a princi­palelor evenimente din viaţa tine­retului. 20,05 Oaspeţi în studio : laureaţii premiilor literare U.T.C. 20,15 „Nu numai învingătorii“ — reportaj despre tinerii strungari. 20,28 Zece minute în compania co­rului „Şcolii de est“ din oraşul Hjorring (Danemarca). 20,38 Iaşul la ora electronicii. 20,55 Teletop — emisiune-concurs de muzică u­­şoară românească. 21,40 Mai aveţi o întrebare ? Civilizaţii dispărute. 22,15 24 de ore. VINERI 11 IANUARIE 16,00—17,00 Teleşcoală. 16,00 Me­dalioane istorice : Goleştii, Mure­şenii, Văcăreştii. 16,30 Album ştiin­ţific. Laureaţi ai Premiului Nobel în domeniul ştiinţei. 17,30 Emisiu­ne în limba germană. 19,10 Trage­rea Loto. 19,20 1001 de seri. Aven­turile lui Zajko. 19,30 Telejurnal. La cotele anului XXX. 20 00 Re­flector. 20,20 Publicitate. 20,25 Film artistic. Detectivul satului. 21,50 Autografe muzicale. 22,15 24 de ore. SIMBATA 12 IANUARIE 9,00 O viață pentru o idee. Dimi­­trie Leonida. 9,30 Film serial. Pis­truiatul. Reluarea episodului II. 10.05 Telecinemateca. (reluare). 17,30 Telex. 17,35 Caleidoscop cul­tural-artistic. 17,55 Din ţările so­cialiste. 18,05 Familia. 18,35 Din filmoteca de aur a Televiziunii. E­­minescu. 19,20 1001 de seri. Aven­turile lui Zajko. 19,30 Telejurnal. La cotele anului XXX. 20,00 Cînte­­cul săptămînii. Plaiuri româneşti. 20.05 Derbiul campionatului naţio­nal de hochei pe gheaţă. Dinamo— Steaua (repriza a IlI-a). 20.40 Tele­­enciclopedia. 21.20 Film serial Brett şi Danny. 22.10 Telejurnal. 22.20 Meridianele umorului (partea I). TELEVIZIUNE SATUL SOCIALIST Vineri 4 Ianuarie Nr. 1446 De secole, femeia vrînceană ţese la război. Meşteşug şi artă, ţesutul a fost transmis din generaţie în generaţie, aşa cum o arată şi imaginea de mai sus surprinsă într-o casă din comuna Valea Sării Foto : EMANUEL TANJALA ÎN CĂUTAREA UNEI... CHEI PENTRU SERTARUL CU PLANURI DE ACŢIUNE Periodic, activităţile social-eco­­nomice din comune sunt analizate în sesiuni ale consiliilor populare ; sunt propuse soluţii de îmbunătă­ţire, pentru acele compartimente din viaţa localităţilor unde au existat deficienţe, toate acestea fi­gurind într-o hotărîre, a cărei apli­care este, fireşte, obligatorie. în general, aceste hotărîri au în ve­dere aspecte esenţiale pentru bu­nul mers al comunelor, precizînd nu numai ce trebuie întreprins, în continuare, dar şi termenele de executare a sarcinilor, de către de­putaţi sau alţi cetăţeni. Aşadar, prima condiţie a aplică­rii hotărârilor este popularizarea lor, pentru ca toţi cei interesaţi să ştie ce au de făcut. Ne-a surprins, însă, faptul că în unele comune sucevene, unde au avut loc, recent, sesiuni ale consiliilor populare, hotărîrile nu sînt cunoscute nici măcar de către cei ce răspund, nemijlocit, de aplicarea măsurilor preconizate, din care cauză defi­cienţele constatate au toate condi­ţiile să se menţină. L-am întrebat pe tovarăşul Gheorghe Albu, vicepreşedinte al consiliului popular comunal Forăşti, cînd a avut loc ultima sesiune şi ce conţinut are hotărirea adoptată. — Ultima sesiune? Nu ştiu. Staţi să întreb. După ce a dat cîteva telefoane, vicepreşedintele — care ţine locul primarului, plecat pentru un timp din localitate — a reuşit să afle conţinutul Hotărârii cu numărul 6, din noiembrie, comunicîndu-ne, ca aspect de primă importanţă, că de acum încolo ambele cooperative agricole vor trebui să răspundă de îndeplinirea sarcinilor economice, că planul de achiziţii trebuie rea­lizat, şi alte asemenea dispoziţii lipsite de precizie. Sigur că Ho­­tărîrea 6, dată de consiliul popu­lar din Forăşti, aşa cum este re­dactată, denotă o anume superfi­cialitate, evidenţiată de simpla enumerare a unor deficienţe, fără a preciza căile concrete de înlătu­rare a lor. Chiar aşa fiind, faptul că locţiitorul primarului, cel care, în această perioadă, trebuie să ur­mărească îmbunătăţirea activită­ţii în sectoarele unde au existat deficienţe, nu cunoaşte nici măcar ce s-a discutat în sesiunea consi­liului popular este prea de tot. In comuna Buneşti, un alt as­pect, de asemenea surprinzător : Hotărirea din 25 noiembrie de­semnează pe cei ce răspund de realizarea, pînă la 25 decembrie, a planului de încasări bugetare, ca şi pe cel care trebuie să asigure îndeplinirea planului de achiziţii pe sortimente, pînă la aceeași dată; singurii care cunosc aceste preve­deri sînt secretarul comitetului co­munal de partid, tovarăşul Con­stantin Gavril, şi primarul, tova­răşul Dumitru Carol. Aceştia, însă, nu s-au interesat să afle dacă a­­chizitorul Costan Moroşanu ştie ce are de făcut şi nici dacă Gavril Miron, contabil şef al consiliului popular, cunoaște valoarea debite­lor neîncasate, ca și termenul (sca­dent la data vizitei noastre in co­mună) al realizării sarcinilor la care ne-am referit. Este clar că o hotărîre uitată intr-un dosar nu este altceva decit un act formal, menit să fie scos la iveală dacă, eventual, întreabă cineva... Prevederile ultimei hotărîri a consiliului popular comunal din Vadu Moldovei vizează aspecte importante in legătură cu care se impun acţiuni neîntîrziate : înfiin­ţarea unor secţii de prestaţii, in­tensificarea achiziţionării unor pro­duse, pentru realizarea planului, recuperarea unor debite ce gre­vează bugetul comunal. Am între­bat pe unul din cei desemnaţi să răspundă de aplicarea hotărîrii, Emil Suman, contabil şef al con­siliului popular, dacă cunoaşte sar­cinile trasate prin acea hotărîre a organului colectiv de conducere al comunei. Ne-a spus că „îşi aduce aminte“ de o sesiune care a avut loc, la aceeaşi dată cu o nuntă, dar că elemente precise din dezba­terile sesiunii şi ale hotărîrii ii sînt necunoscute. Am reţinut aceste situaţii de ex­cepţie pentru consecinţele lor: nefiin­d popularizate, hotărîrile unor consilii populare devin ina­plicabile, nu îşi demonstrează va­labilitatea ; ignorate, asemenea ho­tărîri conservă stări de lucruri pe care locuitorii le-au semnalat ca deficitare şi au propus soluţii pen­tru remediere. în asemenea situa­ţii, cetăţenii comunelor respective se întreabă, pe bună dreptate : de ce a mai fost nevoie de sesiunea consiliului popular ? AL. SOLOMONESCU Programul I. 5,00 Buletin de ştiri. 5,05 Melodii în zori de zi. 5,20 Dragi mi-s cîntecul şi jocul. 5,40 Jurnal agrar. 5,50 Muzică uşoară. 6,00 Radioprogramul dimineţii. 8,03 Matineu muzical. 8,25 Moment poe­tic. La numele ţării. 8,30 La micro­fon, melodia preferată. 9,00 Buletin de ştiri. 9,30 Mioriţa. Baladă pentru pămînturi sucevene. 9,50 Muzică uşoară. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Cîntece şi jocuri. 10,20 Sonata a treia în Sol major de Antonio Lotti. 10,30 Din tarile socialiste. 11,00 Bu­letin de ştiri. 11,05 Muzică uşoară. 11,15 Turism. 11,35 Frumoasă ne este tinerețea — cîntece. 12,00 Dis­cul zilei — Sarolta Zalatnay. 12,15 Recital Ion Buzea. 12,30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Avanpremieră cotidiană. 13,30 Sîmbătă 5 ianuarie Concert de prînz. 14,15 Doina mea, doină frumoasă. 14,40 Selecţiuni din opereta „Domnul Carnaval" de Aznavour. 15,00 Buletin de ştiri. 15,05 Melodii de estradă. 15,40 Cin­­tece populare. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,15 Muzică de promenadă. 16,40 Recital Adria­no Celentano. 17,00 Ştiinţă, tehni­că, fantezie. Antarctica. 17,25 Pagini corale alese. 17,40 Tineri interpreţi ai cîntecului popular. 18,00 Orele serii. 20,00 Zece melodii preferate. 20,45 Consemnări de Eduard Eisen­burger. 20,50 La hanul melodiilor. 21,25 Moment poetic. Ghiorghios Seferis. 21,30 Revista şlagărelor. Programul II. 6,00 Refrene mati­nale. 6,05 Buletin de ştiri. 7,00 Ra­diojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 8,05 Tot înainte. întîlnirea de la 8,05 (X). 8,20 Din repertoriul vio­lonistului Ştefan Ruha. 9,00 Copiii lumii cîntă. 9,15 Din cîntecele po­poarelor. 9,30 Buletin de ştiri. 9,35 Suita a II-a din baletul „Călin“ de Alfred Mendelsohn. 10,00 Evantai muzical. 11,30 Prezenţe solistice : Gigi Marga şi Frankie Avalon. 11,55 Ştiinţa la zi. 12,00 Buletin de ştiri. 12,03 Avanpremieră cotidiană. 12,18 Melodii populare. 12,30 Suita „Pă­sările“ de Ottorino Respighi. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Vechi melodii populare. 13,30 Radioşcoală. 14,00 Buletin de ştiri. 14,05 Cvintetul în Mi bemol major. K.V. 452 de Mo­zart. 14,30 De toate pentru toţi. 15,30 Selecţiuni din operetele lui Ion Hartularu Darclée. 16,00 Radio­jurnal. Buletin meteo-rutier. 16,15 Melodii de Vasile V. Vasilache. 16,30 Intermezzo simfonic. Rapso­dia română de Konstantin Bobescu. 16,45 Revista revistelor culturale de George Mirea. 16,55 Sfatul medicu­lui. 17,00 Buletin de știri. 17,05 Concert de muzică populară. 17,30 Balada pentru pian şi orchestră de Gabriel Faure. 17,45 Dansuri din opere. 18,00 Publicitate radio. 18,20 Recital Aldo Ciccolini. 18,45 Selec­­ţiuni din opereta „Fetiţele din Pă­durea Neagră“ de Jessel. 19,00 Bu­letin de ştiri. 19,05 Melodii de nun­tă. 19,30 Lecturi literare. 19,50 Noapte bună, copii ! 20,00 Trans­misiunea concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii , George Enescu“. 22,00 Seară de romanţe. 22,30 Pagini din creaţia de operă a lui Richard Wagner. 23,00 Buletin de ştiri. nota unde sînt vînătorii ?! In nopţile lungi de iarnă, zăpada aşternută pe uliţele satului este călcată şi de une­le vieţuitoare ale pădurii — vulpi, lupi, mistreţi — venite pînă în pragurile caselor. După cum le este firea, sălbă­ticiunile dau raite pe la cote­ţele de păsări, la grajduri sau saivane şi, nu de puţine ori, cînd sînt încolţite, atacă şi oameni. Recent, în cătunul Cvasniţa, din Maramureş, o femeie — P.C. — a fost rănită de un mistreţ, ziua-n amiaza mare, pe uliţa satului­­ într-o altă aşezare din judeţul Sibiu — Slimnic — o haită de lupi a omorît 34 de oi. Veşti asemă­nătoare impun întrebarea : — Dar vînătorii unde sînt ? Cite unul, să-i zicem Si­­mi­on Bobeică, aşa cum îl cheamă, din Comăneşti-Bacău, mai vine de hac vreunui cîine de-al vecinilor (strict auten­tic) sau alţii pleacă să „vîne­­ze“ iepuri călare pe tractor, la lumina farurilor ! (nu mai dăm nume, că sînt prea mulţi). De vulpi, de lupi, de mistreţi, cum spuneam, nu se prea a­­ting. Poate pentru că nu sînt iepuri... Tovarăşi de la Asociaţia ge­nerală a vinătorilor şi pesca­rilor sportivi, nu credeţi cum­va că omul echipat cu puşcă, alice de toate felurile şi per­mis de vînătoare are şi obli­gaţii faţă de vecinii care nu au asemenea inventar ? C. LEONARD

Next