Satul Socialist, ianuarie 1974 (Anul 6, nr. 1446-1469)
1974-01-04 / nr. 1446
PAGINA 2 _______ _________ Contribuţia cooperativelor agricole de producţie la îndeplinirea stlicităi Programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi l creşterea producţiei animaliere Dezvoltarea creşterii animalelor şi sporirea producţiei animaliere constituie una din problemele de cea mai mare importanţă pentru progresul agriculturii şi ridicarea continuă a nivelului de trai al populaţiei. Satisfacerea acestor cerinţe, în continuă creştere, reclamă ca îmbunătăţirea activităţii în zootehnie să contribuie la ridicarea ponderii acestei ramuri în producţia globală la peste 50% faţă de circa 40% cit reprezintă în prezent. Pentru înfăptuirea prevederilor din Programul naţional de dezvoltare a zootehniei, numai în actualul cincinal _ 1971 _ 1975 - au fost prevăzute investiţii de peste 20 miliarde de lei necesare dezvoltării şi modernizării acestei ramuri, din care o mare parte vor fi alocate de către cooperativele agricole de producţie din fondurile proprii şi credite pe termen lung acordate de către stat, în ansamblul de măsuri prevăzute pentru creşterea producţiei agricole, sarcini deosebite au fost stabilite pentru sporirea efectivelor de animale. Pe această bază efectivul de bovine urmează să fie cu 44% mai mare în 1980 faţă de 1970, cel de porcine cu 73%. La ovine creşterea va fi cu 27% şi la păsări cu 68%. În aceeaşi perioadă producţia zootehnică urmează să sporească cu 164% la carne, cu 157% la lapte de vacă, cu 139% la ouă şi cu 79% la lină, asigurîndu-se, astfel, în mai mare măsură cerinţele de consum ale populaţiei. Creşterea efectivelor, concomitent cu ridicarea productivităţii animalelor, trebuie să ducă la sporirea aportului zootehniei, la dezvoltarea fondului de produse agricole al statului. Faţă de anul 1970 fondul de stat trebuie să crească cu 69% la producţia de carne in 1975 şi cu 127,1% în 1980, la producţia de lapte cu 85,4% şi respectiv cu 127,0%, iar la producţia de ouă cu 88,6% şi respectiv cu 132,1% in 1980 etc. Sporirea efectivelor de animale şi in consecinţă şi producţia acestora urmează a se realiza, după cum se precizează in documentele de partid şi de stat, în întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie, în ferme specializate ca formă organizatorică de bază. In această direcţie, în ultimii trei ani a avut loc un proces complex de profilare, concentrare şi specializare a producţiei in cooperativele agricole, proces îmbinat cu extinderea tehnologiilor noi de creştere a animalelor pe principii industriale. Atrage atenţia faptul că in această perioadă cooperativele agricole au orientat importante fonduri în direcţia modernizării zootehniei, materializate în construcţii necesare creşterii capacităţilor de adăpostire a efectivelor, cu un grad ridicat de mecanizare şi automatizare. Pînă la sfîrşitul anului 1972 au fost date în funcţiune capacităţi care permit obţinerea pe principii industriale a circa 26% din producţia de carne de taurină, 51% din producţia de carne de porc, 54% din producţia de ouă, 24% din producţia de carne de pasăre şi 42% din producţia de carne de oaie. Se remarcă, însă, o rămînere în urmă a trecerii pe principii industriale a creşterii vacilor de lapte, în acest sector numai 3% din efectiv era cuprins în sistem industrial la sfîrşitul anului 1972. Acest fapt reclamă eforturi sporite din partea cooperativelor agricole în următorii ani, pe linia extinderii creşterii vacilor de lapte pe baza noilor tehnologii, condiţie importantă în sporirea producţiei medii de lapte. Prin particularităţile lor, ramurile creşterii animalelor favorizează industrializarea producţiei. De altfel, în perioada 1971—1975, în cooperativele agricole de producţie se va obţine un sistem industrial 85% din producţia de carne de porc şi întreaga producţie de carne de tineret ovin. Datele statistice arată că organizînd mai bine producţia, folosind cu mai multă chibzuinţă resursele materiale, umane şi financiare, cooperativele agricole de producţie au obţinut în primii trei ani de la elaborarea Programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi de creştere a producţiei animaliere, pe perioada 1970-1980, rezultate care dau garanţia îndeplinirii prevederilor înscrise în acest document-program de excepţională importanţă. Continuarea eforturilor pe linia dezvoltării zootehniei în cooperativele agricole de producţie trebuie să se concretizeze în creşterea efectivelor cu un milion de taurine, peste un milion de porcine, peste 1,2 milioane ovine şi cu peste opt milioane de păsări în 1975 faţă de efectivele existente la începutul anului 1971. îmbunătăţirea condiţiilor de creştere, întreţinere şi furajare, concomitent cu sporirea ponderii efectivelor crescute pe principii industriale, va contribui la devansarea ritmului de creştere a producţiei principalelor produse animaliere în cooperativele agricole de producţie faţă de sporurile prevăzute pe ansamblul agriculturii. Ca urmare, cooperativele agricole de producţie vor participa în 1975 cu circa 31,3% la producţia totală de carne, cu 40,6% la producţia de lapte, cu 41,7% la producţia de lină etc, aducînd, astfel, o contribuţie importantă la aprovizionarea populaţiei. Organizarea creşterii animalelor în ferme specializate, cu efective mari, pune cu acuitate pe prim plan popularea acestora cu animale de rasă de mare productivitate. Programul de ameliorare prevede pentru sporirea numărului taurinelor reţinerea întregului efectiv de tineret femei pînă la prima lactaţie pentru împrospătarea mătcii şi reducerea intervalului dintre generaţii. Astfel, prin înlocuirea anuală a efectivului matcă în proporţie de 25—30%, se prevede să se realizeze în 3-4 ani împrospătarea întregului efectiv din producţie proprie şi din import cu rase recunoscute ca mari producătoare de lapte şi carne.in procesul de ameliorare a raselor un loc deosebit îl ocupă producerea dirijată de tăuraşi de elită, intensificarea însămînţărilor artificiale şi accelerarea introducerii în producţie a generaţiilor noi de mare productivitate. Ameliorarea raselor la porcine vizează scurtarea perioadei de la fătare la livrare, ridicarea calităţii cărnii, reducerea consumului specific de furaje şi sporirea cantităţii de carne livrată de la fiecare scroafă. Printre căile de ameliorare a raselor se prevede creşterea în rasă curată pentru asigurarea reproducătorilor de calitate superioară, încrucişări simple şi multiple. Pentru creşterea substanţială a producţiei de carne şi lină, se vor intensifica lucrările de selecţie, introducerea pe scară largă a tehnologiilor moderne de exploatare, modificarea structurii actuale pe rase în sensul sporirii efectivelor de oi cu lină fină şi semifină. Prin înlocuirea anuală a efectivului matcă în proporţie de 30-35%, pe baza reţinerii întregului efectiv de mieluţe pentru reproducţie, se va accelera ritmul de ameliorare. Paralel cu acţiunea de zonare a ovinelor în concordanţă cu condiţiile ecologice, se vor intensifica activitatea de însăminţării artificiale, folosirea încrucişărilor industriale pentru îmbunătăţirea calitativă a parametrilor economici în unităţile intercooperatiste profilate pe îngrăşarea mieilor. La îndeplinirea şi depăşirea prevederilor Programului de dezvoltare a zootehniei o contribuţie de seamă o poate aduce şi avicultura. Trecerea treptată a aviculturii pe principii industriale în ferme specializate şi asociaţii intercooperatiste constituie calea principală de dezvoltare şi modernizare a creşterii păsărilor. Prin generalizarea în producţie a hibrizilor puşi la dispoziţie de întreprinderile agricole de stat, în sarcina cărora cade activitatea de selecţie, producţia medie de ouă şi creşterea în greutate a puilor de carne trebuie să înregistreze sporuri la nivelul unităţilor de stat. Alături de ameliorarea raselor de animale şi păsări şi îmbunătăţirea tehnologiilor de creştere, asigurarea necesarului de furaje reprezintă un factor hotăritor în creşterea şi rentabilizarea producţiei animaliere. Mai ales că furajele deţin în structura cheltuielilor de producţie ale creşterii animalelor între 65% pînă la 80%, exercitînd o influenţă deosebită asupra nivelului preţului de cost şi a nivelului rentabilităţii. Cooperativele agricole dispun de o puternică bază pentru sporirea producţiei de furaje, concretizată în 68,4% din suprafaţa cultivată de cereale, plante tehnice, leguminoase pentru boabe, plante de nutreţ etc., la care se mai adaugă şi circa 1 270 mii ha cu păşuni şi fineţe. îmbunătăţirea structurii culturilor prin extinderea unor culturi valoroase, cu un conţinut mare în unităţi nutritive, cum este soia, de exemplu, a cărei suprafaţă se va extinde în cooperativele agricole la circa 120 000 ha în 1975 faţă de 65 000 în 1972, prezintă o importanţă excepţională pentru îmbogăţirea bazei furajere. Importanţa acestei culturi pentru dezvoltarea zootehniei este confirmată şi de extinderea pe plan mondial de la 43-44 milioane tone în prezent, la circa 81,6 milioane în următorii 30 de ani. Obţinerea unor producţii mari şi constante la toate culturile impune o mai bună repartizare pe teritoriu, fertilizarea suprafeţelor cultivate, irigarea, creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor etc. Plecind de la concepţia unanim recunoscută că folosirea nutreţurilor combinate în hrana animalelor constituie caracteristica principală a zootehniei moderne, pînă în anul 1975 cooperativele agricole vor asigura circa trei milioane tone furaje combinate pentru hrana păsărilor, porcinelor, taurinelor şi ovinelor. În concluzie, se poate face sublinierea că sporirea efectivelor de animale, îmbunătăţirea raselor, modernizarea sistemelor de creştere şi îngrijire şi asigurarea bazei furajere atît din punct de vedere cantitativ, cit şi calitativ sunt factorii fundamentali care asigură progresul zootehniei noastre, ridicarea acestui sector la nivelul marilor cerinţe actuale şi de perspectivă ale economiei noastre naţionale. Conf. univ. dr. P. AVRAMESCU NICOLAE CEAUŞESCU - Cuvintarea la Plenara C.C. al P.C.R. din 17-19 martie 1970, Editura Politică, Bucureşti 1970. NICOLAE CEAUŞESCU - Cuvîntare la Congresul al ll-lea al U.N.C.A.P. din 21.11.1972, Editura Politică, Bucureşti 1972. - Programul de ameliorare a taurinelor. Agricultura nr. 51 din 2.XII.1972, pag. 7. - Programul de ameliorare a porcinelor. Agricultura nr. 2 din 11 ianuarie 1973, pag. 7. - Programul de ameliorare a ovinelor. Agricultura nr. 1 din 4 ianuarie 1973, pag. 7. - Programul de ameliorare pentru păsări şi animale mici. Agricultura nr. 3 din 18 ianuarie 1973, pag. 7. - Priorităţi in zootehnie. Viaţa Economică nr. 8/1973, pag. 12. - Hotărirea plenarei comune a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, cu privire la măsurile pentru îndeplinirea şi depăşirea planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială a României pe anul 1974, Scinteia din 1.XII.1973. DUMINICA 6 IANUARIE 8,30 Avanpremieră. 8,35 Gimnastica pentru toţi. 8,45 Cravatele roşii. Agenda de vacanţă. 9,35 Film serial Caktari. 10,00 Viaţa satului. De luni pină duminică — jurnal de actualitate săptămînală. 11,15 Ce ştim şi ce nu ştim despre... Sugestie, autosugestie, hipnoză. 11,15 Bijuterii muzicale — interpreţi celebri. 12,30 De strajă patriei. ALBUM DUMINICAL. 13,00 Muzică uşoară cu formaţia Titel Popovici. 13,15 Cupletul zilei cu Radu Zaharescu. 13,25 O vedetă imită pe alta... Ann Margret evocind melodii din filme celebre. 13,40 Maeştrii arenei. 13,55 Refrene lirice — solişti şi formaţii ieşene. 14,10 „Ofelia Piloiu“ — scenetă de Ion Băieşu, interpretată de Dodi Caian Rusu şi Aurel Giurumia. 14,20 „Glasul roţilor de tren“. Călătorie muzicală cu Marina Voica* Mihaela Mihai şi Corina Chiriac. 14,28 Al doilea Revelion. Reportaj de Aristide Buhoiu. 14,40 „Pe dealul Feleacului“ — transmisiune de la Cluj. 15,45 Cintece de petrecere. 16,00 Magazin sportiv. Schi sărituri. 17,00 Film serial Pistruiatul. 17,35 Publicitate. 17,40 Cîntare patriei. Concurs coral interjudetean. 19,00 Lumea copiilor. O lecţie ca-n vis. 19,30 Telejurnal. 20,05 Reportajul săptămînii. Se întorc fiii Vrîncioaiei. 20,25 Publicitate. 20,30 Film artistic. Trandafirul alb pentru sora mea neagră. Producţie a studiourilor cinematografice mexicane. 22,00 Telejurnal. 22,10 Duminică sportivă. LUNI 7 IANUARIE 16 30 Emisiune în limba maghiară. 19,00 Interpretul preferat. Ana Munteanu — o interpretă a doinelor din zona montană a Banatului. 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri. Clinele şi raţele. 19,30 Telejurnal. La cotele anului XXX. 20,00 Ancheta TV. „Mens sana in corpore sano“. Reporter Carmen Dumitrescu. 20.30 Revista literar-artistică TV. Micro-antologia inocentei. Literatură. Niciodată nu vom abandona copilăria. 21.15 Roman foileton. Pot Bouille după Emile Zola. 22.15 24 de ore. MARȚI 8 IANUARIE Teleșcoală. 9.00 Energia. Transmisiune de la Muzeul Politehnic din Iaşi. 9,30 Itinerar istoric . Pagini din istoria Bucureştilor. 10,00 Curs de limbă germană. Lecţia 74 (reluare). 10,30 Curs de limbă franceză. Lecţia 74 (reluare). 11,00 Biblioteca pentru toţi (reluare). E. Lovinescu. 11,45 Pagini din Albumul duminical. 16,00—17,00 Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură. 17,30 Telex. 17,35 Curs de limbă rusă. 18,05 Curs de limbă engleză. Nepoţii lui Sherlock Holmes. 18,35 Muzica — emisiune de actualitate muzicală. 18,55 Publicitate. 19,00 Drumuri in istorie. Alba-Iulia — două milenii de istorie. Emisiune de Toma Popescu. 19*20 1001 de seri. Ciinele și puișorii de găină. 19.30 Telejurnal. La cotele anului XXX. 20.00 Revista economică TV. Debut '74 în economie. 20,30 Publicitate. 20,35 Teatrul liric. TV. Opera Bal Mascat de G. Verdi. 22,15 24 de ore. MIERCURI 9 IANUARIE Teleşcoală- 9,00 Pagini din istoria patriei. Transmisiune de la Muzeul de Istorie al R.S. România. 9,30 Interferenţe ştiinţifice : Astrofizica. 10,00 Curs de limbă engleză. 10,30 Curs de limbă rusă. Lecţia 73 (reluare). 11,00 Film pentru copii . Lumea animalelor. 12,05 Se întorc fiii Vrîncioaiei. Reportaj TV. 16,00—17,00 Lecţii TV. pentru lucrătorii din agricultură. Pomicultură. 17,30 Telex. 17,35 Curs de limbă franceză. Lecţia 75. 18,05 Steaua polară. Emisiune de orientare şcolară şi profesională. 18,30 Festivaluri muzicale : Sarmis '73 18,45 Sociorama. Personalitatea generaţiilor. 19,10 Tragerea pronoexpres. 19,20 1001 de seri. Aventu- Programul I de la 6 —12 ianuarie file lui Zajko. 19,30 Telejurnal. La cotele anului XXX. 20,00 Telecinemateca. Ciclul Ecranizări după opere literare : „Becket“. 22,25 24 de ore. JOI 10 IANUARIE 16,00—17,00 Teleşcoală. 16,00 Omul şi natura . Monumente ale naturii. 16,30 Fizica (în ajutorul candidaţilor la concursul de admitere în învăţămîntul superior). 17,00 Telex. 17,35 Curs de limbă germană. 18,05 Teleglob. Splitul contemporan. 18,25 Muzică populară cu orchestra ansamblului „Nicolae Bălcescu“ din Craiova. 18,45 Universitatea TV. Amfiteatru politic. Istoria ştiinţei şi tehnicii româneşti. Istoria civilizaţiilor. 19,20 1001 de seri. Aventurile lui Zajko. 19,30 Telejurnal. La cotele anului XXX. Seară pentru tineret. 20,09 De joi pînă joi — agendă a principalelor evenimente din viaţa tineretului. 20,05 Oaspeţi în studio : laureaţii premiilor literare U.T.C. 20,15 „Nu numai învingătorii“ — reportaj despre tinerii strungari. 20,28 Zece minute în compania corului „Şcolii de est“ din oraşul Hjorring (Danemarca). 20,38 Iaşul la ora electronicii. 20,55 Teletop — emisiune-concurs de muzică uşoară românească. 21,40 Mai aveţi o întrebare ? Civilizaţii dispărute. 22,15 24 de ore. VINERI 11 IANUARIE 16,00—17,00 Teleşcoală. 16,00 Medalioane istorice : Goleştii, Mureşenii, Văcăreştii. 16,30 Album ştiinţific. Laureaţi ai Premiului Nobel în domeniul ştiinţei. 17,30 Emisiune în limba germană. 19,10 Tragerea Loto. 19,20 1001 de seri. Aventurile lui Zajko. 19,30 Telejurnal. La cotele anului XXX. 20 00 Reflector. 20,20 Publicitate. 20,25 Film artistic. Detectivul satului. 21,50 Autografe muzicale. 22,15 24 de ore. SIMBATA 12 IANUARIE 9,00 O viață pentru o idee. Dimitrie Leonida. 9,30 Film serial. Pistruiatul. Reluarea episodului II. 10.05 Telecinemateca. (reluare). 17,30 Telex. 17,35 Caleidoscop cultural-artistic. 17,55 Din ţările socialiste. 18,05 Familia. 18,35 Din filmoteca de aur a Televiziunii. Eminescu. 19,20 1001 de seri. Aventurile lui Zajko. 19,30 Telejurnal. La cotele anului XXX. 20,00 Cîntecul săptămînii. Plaiuri româneşti. 20.05 Derbiul campionatului naţional de hochei pe gheaţă. Dinamo— Steaua (repriza a IlI-a). 20.40 Teleenciclopedia. 21.20 Film serial Brett şi Danny. 22.10 Telejurnal. 22.20 Meridianele umorului (partea I). TELEVIZIUNE SATUL SOCIALIST Vineri 4 Ianuarie Nr. 1446 De secole, femeia vrînceană ţese la război. Meşteşug şi artă, ţesutul a fost transmis din generaţie în generaţie, aşa cum o arată şi imaginea de mai sus surprinsă într-o casă din comuna Valea Sării Foto : EMANUEL TANJALA ÎN CĂUTAREA UNEI... CHEI PENTRU SERTARUL CU PLANURI DE ACŢIUNE Periodic, activităţile social-economice din comune sunt analizate în sesiuni ale consiliilor populare ; sunt propuse soluţii de îmbunătăţire, pentru acele compartimente din viaţa localităţilor unde au existat deficienţe, toate acestea figurind într-o hotărîre, a cărei aplicare este, fireşte, obligatorie. în general, aceste hotărîri au în vedere aspecte esenţiale pentru bunul mers al comunelor, precizînd nu numai ce trebuie întreprins, în continuare, dar şi termenele de executare a sarcinilor, de către deputaţi sau alţi cetăţeni. Aşadar, prima condiţie a aplicării hotărârilor este popularizarea lor, pentru ca toţi cei interesaţi să ştie ce au de făcut. Ne-a surprins, însă, faptul că în unele comune sucevene, unde au avut loc, recent, sesiuni ale consiliilor populare, hotărîrile nu sînt cunoscute nici măcar de către cei ce răspund, nemijlocit, de aplicarea măsurilor preconizate, din care cauză deficienţele constatate au toate condiţiile să se menţină. L-am întrebat pe tovarăşul Gheorghe Albu, vicepreşedinte al consiliului popular comunal Forăşti, cînd a avut loc ultima sesiune şi ce conţinut are hotărirea adoptată. — Ultima sesiune? Nu ştiu. Staţi să întreb. După ce a dat cîteva telefoane, vicepreşedintele — care ţine locul primarului, plecat pentru un timp din localitate — a reuşit să afle conţinutul Hotărârii cu numărul 6, din noiembrie, comunicîndu-ne, ca aspect de primă importanţă, că de acum încolo ambele cooperative agricole vor trebui să răspundă de îndeplinirea sarcinilor economice, că planul de achiziţii trebuie realizat, şi alte asemenea dispoziţii lipsite de precizie. Sigur că Hotărîrea 6, dată de consiliul popular din Forăşti, aşa cum este redactată, denotă o anume superficialitate, evidenţiată de simpla enumerare a unor deficienţe, fără a preciza căile concrete de înlăturare a lor. Chiar aşa fiind, faptul că locţiitorul primarului, cel care, în această perioadă, trebuie să urmărească îmbunătăţirea activităţii în sectoarele unde au existat deficienţe, nu cunoaşte nici măcar ce s-a discutat în sesiunea consiliului popular este prea de tot. In comuna Buneşti, un alt aspect, de asemenea surprinzător : Hotărirea din 25 noiembrie desemnează pe cei ce răspund de realizarea, pînă la 25 decembrie, a planului de încasări bugetare, ca şi pe cel care trebuie să asigure îndeplinirea planului de achiziţii pe sortimente, pînă la aceeași dată; singurii care cunosc aceste prevederi sînt secretarul comitetului comunal de partid, tovarăşul Constantin Gavril, şi primarul, tovarăşul Dumitru Carol. Aceştia, însă, nu s-au interesat să afle dacă achizitorul Costan Moroşanu ştie ce are de făcut şi nici dacă Gavril Miron, contabil şef al consiliului popular, cunoaște valoarea debitelor neîncasate, ca și termenul (scadent la data vizitei noastre in comună) al realizării sarcinilor la care ne-am referit. Este clar că o hotărîre uitată intr-un dosar nu este altceva decit un act formal, menit să fie scos la iveală dacă, eventual, întreabă cineva... Prevederile ultimei hotărîri a consiliului popular comunal din Vadu Moldovei vizează aspecte importante in legătură cu care se impun acţiuni neîntîrziate : înfiinţarea unor secţii de prestaţii, intensificarea achiziţionării unor produse, pentru realizarea planului, recuperarea unor debite ce grevează bugetul comunal. Am întrebat pe unul din cei desemnaţi să răspundă de aplicarea hotărîrii, Emil Suman, contabil şef al consiliului popular, dacă cunoaşte sarcinile trasate prin acea hotărîre a organului colectiv de conducere al comunei. Ne-a spus că „îşi aduce aminte“ de o sesiune care a avut loc, la aceeaşi dată cu o nuntă, dar că elemente precise din dezbaterile sesiunii şi ale hotărîrii ii sînt necunoscute. Am reţinut aceste situaţii de excepţie pentru consecinţele lor: nefiind popularizate, hotărîrile unor consilii populare devin inaplicabile, nu îşi demonstrează valabilitatea ; ignorate, asemenea hotărîri conservă stări de lucruri pe care locuitorii le-au semnalat ca deficitare şi au propus soluţii pentru remediere. în asemenea situaţii, cetăţenii comunelor respective se întreabă, pe bună dreptate : de ce a mai fost nevoie de sesiunea consiliului popular ? AL. SOLOMONESCU Programul I. 5,00 Buletin de ştiri. 5,05 Melodii în zori de zi. 5,20 Dragi mi-s cîntecul şi jocul. 5,40 Jurnal agrar. 5,50 Muzică uşoară. 6,00 Radioprogramul dimineţii. 8,03 Matineu muzical. 8,25 Moment poetic. La numele ţării. 8,30 La microfon, melodia preferată. 9,00 Buletin de ştiri. 9,30 Mioriţa. Baladă pentru pămînturi sucevene. 9,50 Muzică uşoară. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Cîntece şi jocuri. 10,20 Sonata a treia în Sol major de Antonio Lotti. 10,30 Din tarile socialiste. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Muzică uşoară. 11,15 Turism. 11,35 Frumoasă ne este tinerețea — cîntece. 12,00 Discul zilei — Sarolta Zalatnay. 12,15 Recital Ion Buzea. 12,30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Avanpremieră cotidiană. 13,30 Sîmbătă 5 ianuarie Concert de prînz. 14,15 Doina mea, doină frumoasă. 14,40 Selecţiuni din opereta „Domnul Carnaval" de Aznavour. 15,00 Buletin de ştiri. 15,05 Melodii de estradă. 15,40 Cintece populare. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,15 Muzică de promenadă. 16,40 Recital Adriano Celentano. 17,00 Ştiinţă, tehnică, fantezie. Antarctica. 17,25 Pagini corale alese. 17,40 Tineri interpreţi ai cîntecului popular. 18,00 Orele serii. 20,00 Zece melodii preferate. 20,45 Consemnări de Eduard Eisenburger. 20,50 La hanul melodiilor. 21,25 Moment poetic. Ghiorghios Seferis. 21,30 Revista şlagărelor. Programul II. 6,00 Refrene matinale. 6,05 Buletin de ştiri. 7,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 8,05 Tot înainte. întîlnirea de la 8,05 (X). 8,20 Din repertoriul violonistului Ştefan Ruha. 9,00 Copiii lumii cîntă. 9,15 Din cîntecele popoarelor. 9,30 Buletin de ştiri. 9,35 Suita a II-a din baletul „Călin“ de Alfred Mendelsohn. 10,00 Evantai muzical. 11,30 Prezenţe solistice : Gigi Marga şi Frankie Avalon. 11,55 Ştiinţa la zi. 12,00 Buletin de ştiri. 12,03 Avanpremieră cotidiană. 12,18 Melodii populare. 12,30 Suita „Păsările“ de Ottorino Respighi. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Vechi melodii populare. 13,30 Radioşcoală. 14,00 Buletin de ştiri. 14,05 Cvintetul în Mi bemol major. K.V. 452 de Mozart. 14,30 De toate pentru toţi. 15,30 Selecţiuni din operetele lui Ion Hartularu Darclée. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,15 Melodii de Vasile V. Vasilache. 16,30 Intermezzo simfonic. Rapsodia română de Konstantin Bobescu. 16,45 Revista revistelor culturale de George Mirea. 16,55 Sfatul medicului. 17,00 Buletin de știri. 17,05 Concert de muzică populară. 17,30 Balada pentru pian şi orchestră de Gabriel Faure. 17,45 Dansuri din opere. 18,00 Publicitate radio. 18,20 Recital Aldo Ciccolini. 18,45 Selecţiuni din opereta „Fetiţele din Pădurea Neagră“ de Jessel. 19,00 Buletin de ştiri. 19,05 Melodii de nuntă. 19,30 Lecturi literare. 19,50 Noapte bună, copii ! 20,00 Transmisiunea concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii , George Enescu“. 22,00 Seară de romanţe. 22,30 Pagini din creaţia de operă a lui Richard Wagner. 23,00 Buletin de ştiri. nota unde sînt vînătorii ?! In nopţile lungi de iarnă, zăpada aşternută pe uliţele satului este călcată şi de unele vieţuitoare ale pădurii — vulpi, lupi, mistreţi — venite pînă în pragurile caselor. După cum le este firea, sălbăticiunile dau raite pe la coteţele de păsări, la grajduri sau saivane şi, nu de puţine ori, cînd sînt încolţite, atacă şi oameni. Recent, în cătunul Cvasniţa, din Maramureş, o femeie — P.C. — a fost rănită de un mistreţ, ziua-n amiaza mare, pe uliţa satului într-o altă aşezare din judeţul Sibiu — Slimnic — o haită de lupi a omorît 34 de oi. Veşti asemănătoare impun întrebarea : — Dar vînătorii unde sînt ? Cite unul, să-i zicem Simion Bobeică, aşa cum îl cheamă, din Comăneşti-Bacău, mai vine de hac vreunui cîine de-al vecinilor (strict autentic) sau alţii pleacă să „vîneze“ iepuri călare pe tractor, la lumina farurilor ! (nu mai dăm nume, că sînt prea mulţi). De vulpi, de lupi, de mistreţi, cum spuneam, nu se prea ating. Poate pentru că nu sînt iepuri... Tovarăşi de la Asociaţia generală a vinătorilor şi pescarilor sportivi, nu credeţi cumva că omul echipat cu puşcă, alice de toate felurile şi permis de vînătoare are şi obligaţii faţă de vecinii care nu au asemenea inventar ? C. LEONARD