Satul Socialist, februarie 1974 (Anul 6, nr. 1470-1492)

1974-02-01 / nr. 1470

• IN BAZA DOCUMENTAŢIEI elaborate de specialiştii întreprin­derii mecanice Muscel din Cîmpu­­lung, in colaborare cu cei ai Insti­tutului de cercetări şi proiectări pentru autovehicule şi tractoare de la Braşov, la fabrica braşoveană de specialitate a fost introdus in fabricaţia de scrie un nou tip de carburator, care permite reducerea consumului de benzină la autotu­rismele „ARO" și autoutilitarele TV cu 2,4 litri. Toate autoturismele de teren fa­bricate in ultima decadă a lunii ianuarie, la întreprinderea musce­­ieană, au fost dotate cu asemenea carburatoare, urmind ca în cursul lunii februarie ele să fie montate şi la motoarele autoutilitarelor. Specialişti ai întreprinderii me­canice Muscel şi Institutului din Braşov definitivează un alt­ studiu care va aduce unele modificări constructive chiulasei motorului, precum­­ optimizarea procesului de ardere a carburantului. Prin fi­nalizarea acestei soluţii tehnice autoturismele de teren „ARO" şi autoutilitarele TV vor economisi alţi 2 litri de benzină la fiecare 100 de kilometri parcurşi. • ÎNTREPRINDEREA DE CO­MERȚ EXTERIOR „ROMAGRI­­MEX“ a încheiat un nou contract cu firma engleză „Buckeye-Ste­­phens Limited“ din Gloucester, in baza căruia urmează a fi realizate, prin cooperare, 130 de incubatoare cu o capacitate de 60 000 ouă fieca­re. De menţionat că, încă din 1972, prin conlucrarea dintre cele două unităţi au fost construite 40 de in­cubatoare, partea română produ­­cind 50 la sută din instalaţiile componente.­ ­ S­S J | Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie | ANUL VI Nr. 1470 | ■ |Vineri 1 februarie 1974 || 4 pagini - 30 bani | încheierea vizitei în ţara noastră a Maiestăţii Sale regele Hussein Ibn Talal al Regatului Haşemit al Iordaniei v/vni vin DE DI I Dini Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi Maiestatea Sa regele Hussein Ibn Talal al Regatului Haşemit al Iordaniei au co­ntinuat, miercuri, convorbirile oficiale în probleme de interes co­mun privind relaţiile dintre cele două ţări şi unele aspecte ale si­tuaţiei internaţionale actuale. Cei doi şefi de stat au încheiat apoi convorbirile în prezenţa per­sonalităţilor române şi iordaniene care participă la tratative . Din partea română — Ilie Ver­­deţ, prim-vicepreşedinte al Consi­liului­ de Miniştri, Ion Păţan, vice­preşedinte al Consiliului de Miniş­tri, ministrul comerţului exterior, George Macovescu, ministrul afa­cerilor externe, general-colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major, Vasile Pungan, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat, Mihai Leven­te, ambasadorul Republicii Socia­liste România în Regatul Haşemit al Iordaniei . Din partea iordaniană — Zaid Al-Rifai, prim-ministru, general Amer Khammash, consilier politic al Maiestăţii Sale Regale, Zuhair Mufti, ministru de stat pentru a­­facerile externe, Khalil Salem, pre­şedintele Consiliului­­Naţional al Planificării, general Zaid Bin Sha­ker, şeful Statului Major al For­ţelor Armate, brigadier Abboud Salem, comandantul Forţelor Ae­riene Regale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Maiestatea Sa regele Hussein au examinat rezultatele discuţiilor româno-iordaniene care au avut loc marţi, în spiritul înţelegerilor stabilite de cei doi şefi de stat cu privire la căile de extindere a co­laborării bilaterale economice şi în alte domenii de activitate. S-a convenit ca cele două ţări să con­tinue promovarea pe multiple pla­nuri a relaţiilor dintre ele­ să le dezvolte în interesul ambelor po­poare, al înfăptuirii aspiraţiilor lor de progres şi bunăstare. în timpul convorbirilor s-a acor­dat o atenţie particulară situaţiei din Orientul Mijlociu­,a modalităţi­lor de soluţionare pe­ cale paşnică, politică, a problemelor complexe din această zonă, în scopul instau­rării unei păci juste şi trainice. A fost exprimată dorinţa comună de a continua şi amplifica conlucra­rea în soluţionarea, principalelor probleme­­ internaţionale, în con­struirea unei lumi drepte, a păcii şi securităţii, a înţelegerii şi coo­perării între popoare. Convorbirile s-au desfăşurat în­­tr-o atmosferă prietenească, de în­ţelegere şi caldă cordialitate. I­­ubirimi­c La plecare, pe aeroportul Otopeni PLECAREA DIN BUCUREŞTI Miercuri, 30 ianuarie, s-a încheiat vizita oficială pe care Maiestatea Sa regele Hussein Ibn Talal al Regatului Haşe­mit al Iordaniei a întreprins-o în România, la invitaţia pre­şedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu. Eveniment politic de înaltă semnificaţie în evoluţia rela­ţiilor româno-iordaniene, vizi­ta a prilejuit un rodnic dia­log la nivel înalt, în cursul căruia au fost exprimate do­rinţa şi voinţa comună de a se extinde şi diversifica, pe multiple planuri, colaborarea bilaterală, de a adinei prie­tenia dintre popoarele noastre, în interesul reciproc, al cau­zei păcii şi înţelegerii în lume. Este ora 15:30. Preşedintele Nicolae Ceauşescu soseşte la reşedinţa rezervată înaltului oaspete. De aici, cei doi şefi de stat iau loc într-o maşină escortată de motociclişti, în­­dreptîndu-se spre Otopeni. Aerogara este împodobită sărbătoreşte. Sunt arborate drapelele de stat ale Româ­niei şi Iordaniei. Deasupra salonului oficial se află por­tretele preşedintelui Nicolae­­ Ceauşescu şi recelui Hussein Ibn Talal. Pe mari pancarte sunt înscrise urările „Trăiască pacea şi prietenia între po­poare !", „Trăiască prietenia dintre poporul român şi po­porul iordanian !“. Un trompet anunţă sosirea celor doi şefi de stat. Pe aero­port se află aliniată o gardă militară, care prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale României şi Iordaniei, în timp ce se trag 21 de salve de artilerie. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi regele Hus­sein trec în revistă garda de onoare. Maiestatea Sa regele Hus­sein Ibn Talal îşi ia rămas bun de la şefii de misiuni diplo­matice acreditaţi la Bucureşti, precum şi de la oficialită­ţile române aflate pe aeroport — membri ai guvernului, con­ducători de instituţii centrale, generali şi ofiţeri superiori. (Continuare în pag a 4-a) TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT DELEGAŢIA SOVIETULUI SUPREM AL U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a primit la 30 ianuarie delegaţia Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, condusă de Ivan Samoilovici Gruşeţki, vicepreşedin­te al Prezidiului Sovietului Su­prem al U.R.S.S., preşedintele Pre­zidiului Sovietului Suprem al R.S.S. Ucrainene, care, la invitaţia Marii Adunări Naţionale, face o vizită in tara noastră. La primire au luat parte tova­«•. î î L1 vv» îl D/vrl v+'vs 1 ’rvr i^jH'Urt'WrfVl la Iaşii Llllil , UUUUUlU^, ■ Pană, Gheorghe^ Radu­l'escij, ' Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Ştefan Andrei, Maria Groza, vice­preşedinte al Marii Adunări Na­ţionale, Corneliu Mănescu, pre­şedintele Grupului român din Uni­unea Interparlamentară, Alexan­dru Sencovici, preşedintele Comi­siei permanente pentru industrie, construcţii şi transporturi a M.A.N. Din delegaţia Sovietului Suprem al U.R.S.S. fac parte Konstantin Ivanovici Galansin, deputat în So­vietul Naţionalităţilor, ministrul industriei celulozei şi hîrtiei al U.R.S.S., Samama Mahmudali- Kizi Gasanova, vicepreşedinte al Sovietului Uniunii, preşedintele colhozului „1 Mai“ din Azer­baidjan, Şafet Kospanovici Kospa­­nov, vicepreşedinte al Comisiei de propuneri legislative a Sovietului Uniunii, prim-secretar al­­regiunii Uralsk din Kazahstan,­­Vladimir Leontievici Kudriavţev, membru al Comisiei de politică externă a­ Sovietului Naţionalităţilor, comen­tator al ziarului „Izvestia“, Ev­­gheni Ivanovici Klimcenko, mem­bru al Comisiei pentru industrie a Sovietului Naţionalităţilor, Ana­toli Mihailovici Petrov, secretarul Comisiei pentru industrie a Sovie­tului Uniunii. Oaspeţii au fost însoţiţi de V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Conducătorul delegaţiei Sovietu­lui Suprem al UTI.S.S. âT ffaFi'fShiis tovarăşului. Nicolae Ceauşescu un cald ,salut din partea tovarăşilor T ^ ~ ^1 1 u. i. ul­jGcv, ocuci ai gonictoli ai C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., şi A. N. Ko­­sîghin, preşedintele Consiliului de Miniştri al Uniunii Sovietice, pre­cum şi urări de noi succese po­porului român în construirea so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, în numele conducerii de partid şi de stat, un salut călduros tovarăşilor L. I. Brejnev, N. V. Podgornîi şi A. N. Kosîghin, Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S. şi Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., iar popoarelor Uniunii Sovietice urări de succes deplin în opera de în­făptuire a programului construcţiei comuniste, împărtăşind impresiile din vizi­ta făcută în ţara noastră, vice­preşedintele Sovietului Suprem al U.R.S.S. a exprimat calde mulţu­miri pentru ospitalitatea şi priete­nia cu care au fost înconjuraţi membrii delegaţiei pretutindeni în timpul vizitei în ţara noastră şi a dat o înaltă apreciere realizărilor obţinute de poporul român sub conducerea Partidului Comunist Român. In timpul convorbirii s-a subli­niat cu satisfacţie că între cele două partide, ţări şi popoare s-au statornicit şi se dezvoltă neconte­nit relaţii apropiate, de prietenie şi colaborare, se amplifică legătu­rile în toate domeniile de activi­­tate. S-a reliefat că întîlnirile şi con­vorbirile prieteneşti dintre tovară­şii Nicolae Ceauşescu şi L. I. Brej­nev, înţelegerile realizate au con­stituit de fiecare dată factori de o deosebită importanţă în evoluţia mereu ascendentă a raporturilor multilaterale romăno-sovietice şi, în acelaşi timp, au servit cauzei generale a socialismului şi păcii în lume. In contextul general al evoluţiei fructuoase a colaborării dintre ce­le două ţări, vizitele reciproce de delegaţii parlamentare, devenite tradiţionale, reprezintă o expresie a dorinţei comune de a strînge pe mai departe prietenia ce uneşte popoarele României şi Uniunii So­vietice, constituie un prilej pentru o mai bună cunoaştere reciprocă a preocupărilor şi realizărilor în construcţia socialistă şi comunistă. întîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă calda, prietenească. ÎN PAGINA A 3 A • PE CE SE BAZEAZĂ APA­­HIDENII CÎND SUSŢIN: „SE POATE MAI MULT!" • CUM POT FI ECONOMISIŢI 14 MILIOANE KWH ÎN SISTEME­LE DE IRIGAŢII DIN COMPLEXUL CARASU • UN IZVOR DE TURI : RĂCHITA MARI VENI­• RISIPA ŞI NEGLIJENŢA TRE­BUIE GRABNIC CURMATE ­ MARIN OLTEANU ŞI LUCIAN ALMAŞAN — director şi, respec­tiv, inginer şef al întreprinderii de legume şi fructe ALBA — apreciau recent că „în condiţiile realizării planului, cerinţele de legume ale populaţiei judeţului pot fi satisfă­cute din producţia locală“. Este foarte bine. Asigurarea, în fiecare judeţ, a unei baze proprii de legume se află înscrisă în înseşi documentele de partid, ca un obiec­tiv ce trebuie să preocupe în egală măsură atît organele agricole, uni­tăţile productive, cît şi populaţia. Şansa dezvoltării legumiculturii în judeţul Alba este dovedită chiar de realitatea ultimilor ani, cînd, după acoperirea necesarului judeţului, o mare cantitate de legume exceden­tare au putut fi livrate la Cluj sau Hunedoara. „Dar se poate şi mai mult" — a mai zis Marin Olteanu. Şi astfel, pentru 1974, producţia de legume a judeţului va fi cu 4 624 tone mai mare decit cea obţinută în 1973, fără, bineînţeles, ca supra­faţa să sufere modificări. Acesta este planul. Sîntem în pli­nă iarnă, iar realizarea planului implică nişte măsuri extrem de im­portante ce trebuie luate chiar acum. E bine să reţinem că o foar­te mare parte a sectorului legumi­col din acest judeţ se afla sub per­manenta ameninţare a Mureşului, Gardei şi Geoagiului , râuri care, mai ales în anul trecut, s-au re­vărsat şi au făcut adevărate ra­vagii. Pentru prevenirea repetării unor astfel de situaţii, încă din toamnă s-au proiectat şi s-a trecut la execuţia lucrărilor de regulari­zare a cursurilor acestor rîuri, aşa Incit 300 hectare de grădină sunt acum în afara oricărui pericol. In cazul cooperativelor din Rădeşti şi Ciumbrud s-a mers pînă la ream­­plasarea sectorului legumicol, iar la Sebeş, aproximativ 60 de hectare de grădină, ameninţate de apele Secaşului, au fost mutate, dacă se poate spune aşa, pe cea de a doua terasă a rîului. Iată deci măsuri menite să asigure condiţii dezvol­tării normale a legumiculturii ju­deţului Alba, măsuri care, extin­­zîndu-se în anii următori, vor de­termina atît creşteri considerabile ale producţiei cît şi posibilitatea diversificării sortimentelor. Dar îndepărtarea pericolului inundaţiilor nu rezolvă pînă la ca­păt problema legumiculturii. Mai sunt o mulţime de alte lucruri din‘­ T. MUŞAT (Continuare în pag. a 3-a) • Ample acţiuni, in aproape toate unităţile • Irig. Maria Chiţu, de la coopera­tiva agricolă din Mirăslău: „în loc de 450 tone de gunoi, am transportat 600 tone ; continuăm". • La Castelul de Tîrnave nu s-a în­ceput fertilizarea pentru că lipseşte... greiferul • Puneţi capăt delăsării şi comodi­tăţii ! AZI, DESPRE FERTILIZAREA OGOARELOR Pe linia de montaj a uzinei „Tractorul" din Braşov, noul tractor S. 1 800 I.F. de mare putere Foto : N. BUICA w/ w INVATAMINTUL AGROZOOTEHNIC in pas cu cerinţele producţiei Convorbire cu GH. MARINICA, şeful secţiei de propagandă a Comitetului judeţean Prahova al P.C.R. — Mai mult decit un simplu curs, cum e tratat pe alocuri în mod unilateral, învăţămîntul agro­zootehnic îl ajută pe ţăran să-şi formeze gîndirea agrotehnică, să aplice ce Învaţă şi să culeagă roa­de mai bogate. Rezultatele se pot aprecia, desigur, după un timp oarecare de acumulare a noi cu­noştinţe, ori adevăruri ale ştiinţei. Vă rugăm să ne vorbiţi despre ex­perienţa propriului dv. judeţ în acest domeniu. — Nu putem concepe învăţămîn­tul agricol fără o eficienţă concre­tă. Organizarea temeinică a cursu­rilor se răsfrînge pozitiv asupra producţiei. Aşa se explică faptul că într-o serie de cooperative agri­cole ca Bucov, Gherghiţa, se lu­crează cu bune rezultate în sere moderne că unele cadre de condu­cere şi ţărani cooperatori de la Ciorani, Sălciile, Balta Doamnei ş.a. au învăţat să conducă tractorul ajutînd efectiv în campaniile agri­cole, că la noile unităţi intercoope­­ratiste, cea, de sere din Bărcăneşti, asociaţiile de creşterea animalelor etc. oamenii se adaptează rapid la sistemele industriale de muncă şi producţie agricolă. Mai de aproape sau mai de departe toate acestea sunt rezultate ale unui proces con­tinuu, perseverent de instruire. — Fiindcă discuţia o purtăm in timp ce cursanţii întorc primele file de caiet, să vorbim despre esen­ţialul în desfăşurarea învăţămîntu­­lui agricol : participarea la cursuri, determinată, la rindul ei, de gradul de interes pe care ele îl stirnesc. întrebarea este : cum se poate men­ţine tot timpul trează curiozitatea săteanului ? Cum ii putem face să vină nerăbdător la lecţii, nu să ab­senteze ? — Unii lectori sunt prea savanţi în susţinerea lecţiei, deşi ei nu tre­buie să părăsească sala de curs până nu se conving că au fost în­ţeleşi de toţi sătenii. Se impune, ca atare, ca predarea să se facă dife­renţiat, în funcţie de gradul de cultură, de pregătire şi de infor­mare al cursanţilor. Să nu predăm cu acelaşi limbaj şi acelaşi volum de informaţii avansaţilor şi înce­pătorilor, pe care-i mai vedem din păcate adesea împreună în acelaşi cerc. Anul acesta am pornit cu in­tenţia de a nu mai repeta vechile neajunsuri. Cu prilejul investiga­ţiilor, tip sondaj, efectuate in 14 cooperative agricole, s-a constatat că la ediţia trecută a învăţămîn- Interviu consemnat de VIRGIL TOSO (Continuare in pag. a 7-a) • • O

Next