Satul Socialist, februarie 1974 (Anul 6, nr. 1470-1492)
1974-02-01 / nr. 1470
PAGINA 2 diţiile răspunderii materiale a membrilor cooperatori pentru prejudiciul adus cooperativei agricole de producţie Instituţia juridică a răspunderii materiale a membrilor cooperativelor agricole de producţie, reglementată prin norme interne de drept cooperatist agricol, constituie unul din mijloacele importante de apărare a proprietăţii obşteşti, punîndu-se în mişcare ori de cite ori se cauzează prejudicii cooperativei agricole. Răspunderea materială apare astfel ca avînd o funcţie reparatorie, urmărindu-se reîntregirea patrimoniului diminuat prin prejudiciul adus. In scopul sprijinirii organelor de conducere ale cooperativelor, a tuturor celor care sunt chemaţi să vegheze la apărarea proprietăţii cooperatist-agricole, prin constatarea prejudiciilor şi stabilirea răspunderii materiale a cooperatorilor vinovați de producerea lor, vom prezenta în cele ce urmează unele aspecte cu privire la modul de manifestare in cadrul raporturilor inerne de drept cooperatist agricol, a condițiilor răspunderii materiale. Acestea sunt : 1. Fapta ilicită —■ este unul din lementele esențiale ale răspunderii materiale a membrilor cooperatori, respectiv una din condițiile prevăzute de lege, și se concretizează în neindeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a îndatoririlor statutare, a celor care remită din regulamentul de ordine uterioară a cooperativei, din hoărîrile organelor de conducere, ori din raporturile interne de muncă. Deci, fapta ilicită a coopeatorului nu se cere a fi săvirşită numai in legătură cu munca sa, aşa cum este în cazul angajaţilor, ci în legătură cu oricare din îndatoririle cooperatorului, rezultate din raporturile interne de drept coperatist agricol. Aceasta întrucît ntre membrii cooperatori şi cooperativa agricolă de producţie raporturile juridice cuprind aspecte mult mai numeroase decit cele care o pot stabili pe baza contractului de muncă încheiat între angajaţi şi unitatea în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. Fapta ilicită a unui membru cooperator poate consta in anumite acţiuni sau inacţiuni ca, de pildă , omiterea unor fapte pe care nu avea voie să le facă, cum ar fi, de exemplu : folosirea fără aprobarea organelor competente a unor mijloace de transport sau de producţie ale cooperativei, păşunarea vitelor proprietate personală pe terenurile cooperativei, în fineţe, plantaţii cultivate, sustragerea unor produse sau altor bunuri din averea cooperativei, deţinerea unor terenuri ca lot în folosinţă, fără aprobarea adunării generale etc. ; neindeplinirea unor îndatoriri pe care trebuie să le îndeplinească, cum ar fi, de exemplu : neaducerea în proprietatea cooperativei a pămîntului, animalelor de muncă ori a inventarului agricol principal, pe care le are în proprietate la data dobîndirii calității de cooperator, îndatorire ce rezultă din art. 8 al statutului cooperativei agricole de producție; neindeplinirea corespunzătoare a unor îndatoriri, cum ar fi, de exemplu : îngrijirea necorespunzătoare a animalelor, nerealizarea volumului de muncă la locurile şi în perioadele stabilite ori efectuarea unor lucrări de calitate necorespunzătoare, repararea necorespunzătoare a mijloacelor de producţie ori întreţinerea lor în mod defectuos etc. Dat fiind caracterul individual al răspunderii materiale, condiţia este ca fapta ilicită să fi fost săvirşită de cooperatorul ţinut răspunzător, cerinţă ce rezultă, de altfel, în mod expres, şi din art. 14, alin. 2 al statutului cooperativei, în care se prevede că în cazul cînd a pricinuit pagube cooperativei, cel vinovat va fi obligat la plata despăgubirii. 2. Prejudiciul — este un alt element — condiţie a răspunderii materiale a membrilor cooperatori — şi constă în diminuarea, micşorarea patrimoniului cooperativei agricole de producţie. Pentru a completa înţelegerea noţiunii de prejudiciu, trebuie cunoscut faptul că nu orice micșorare, diminuare a patrimoniului cooperativei constituie prejudiciu, ci numai ,acea micșorare, diminuare, care s-a produs în mod ilicit, nepermis. De altfel, orice confuzie poate fi înlăturată dacă la analizarea prejudiciului se au în vedere următoarele aspecte : cui i-a fost cauzat prejudiciul, cum este el și momentul în funcție de care se calculează despăgubirea. în legătură cu primul aspect, trebuie stabilit că prejudiciul a fost cauzat cooperativei din care face parte autorul faptei ilicite, care a provocat paguba ; apoi, că prejudiciul este cert (neîndoielnic) și real (efectiv, nu aparent sau scriptic) , întinderea lui trebuie concretizată cu certitudine. Membrul cooperator care a creat un prejudiciu va răspunde numai pentru paguba efectiv creată, nu și pentru ciştigul nerealizat. Deci, la stabilirea obligaţiei cooperatorului, se va avea în vedere preţul cu amănuntul al bunului ce trebuie înlocuit sau al materialelor necesare pentru repunerea bunului în stare iniţială ; se adaugă, bineînţeles, celelalte cheltuieli de reparaţie. Evaluarea prejudiciilor aduse avutului obştesc de către membrii cooperatori se face în conformitate cu Decretul 220/1960 privind stabilirea valorii pagubei cauzate avutului obştesc şi H.C.M. nr. 532/1963 referitoare la modul de stabilire a valorii pagubelor cauzate avutului obştesc pentru bunurile ce au preţ cu amănuntul legal stabilit. Despăgubirile se calculează în raport de valoarea bunului în momentul producerii prejudiciului. 3. Raportul de cauzalitate între fapta ilicită a cooperatorului și prejudiciul cauzat cooperativei este o altă condiție fără de care nu se poate vorbi de angajarea unei răspunderi materiale. A determina acest raport de cauzalitate înseamnă a stabili legătura între fapta ilicită a cooperatorului și prejudiciul cauzat cooperativei din care face parte. Așa, de exemplu, va exista întotdeauna o legătură cauzală între fapta ilicită a cooperatorului, de deţinere a unei suprafeţe de teren ca lot în folosinţă, fără ca acesta să fi fost atribuit de adunarea generală, şi paguba suferită de cooperativă care nu a putut folosi terenul în cauză, sau între fapta de sustragere a unor bunuri din avutul obştesc şi paguba cauzată cooperativei prin fapta respectivă. Sunt însă şi situaţii cînd această legătură este mai greu de determinat, mai ales atunci cînd un efect este rezultatul mai multor cauze. De pildă, la diminuarea unor producţii în ramura vegetală, să zicem, pot contribui mai multe cauze cum ar fi : lipsa de întreţinere la timp şi după regulile agrotehnice, secetă sau exces de umiditate, alte calamităţi naturale, sustrageri din producţie etc. In astfel de situaţii, trebuie determinat cu precizie fiecare fenomen în parte (cauză), gradul în care au fost determinate, generate, alte fenomene (efecte)şi, în funcţie de rezultatele la care se va ajunge, prin legătura cauză — efect, se poate stabili răspunderea cooperatorului pentru prejudiciul cauzat cooperativei. 4. Vinovăţia. Este o altă condiţie necesară angajării răspunderii materiale a membrului cooperator. Această condiţie subiectivă se concretizează in atitudinea cooperatorului faţă de fapta ilicită şi prejudiciul produs. In domeniul răspunderii materiale, vinovăţia (culpa) se concretizează în : — intenţie, atunci cind membrul cooperator a prevăzut şi a dorit producerea pagubei ; imprudenţă, cînd cooperatorul a prevăzut posibilitatea ivirii prejudiciului, dar a crezut cu uşurinţă că acesta nu se va produce ; neglijenţă , cînd făptuitorul nu a prevăzut urmările faptei, deşi avea posibilitatea să le prevadă. In sfîrşit, este necesar de reţinut şi faptul că culpa cooperatorului trebuie dovedită de cooperativa agricolă de producţie prejudiciată, cu excepţia lipsurilor cantitative în gestiunea membrilor cooperatori, cazuri în care, potrivit Legii nr. 22 1969, culpa gestionarilor se prezumă. Doctorand AUREL ŞTIRBU CONSULTAȚIE JURIDICĂ N-avea decit 43 de ani. Lucra la complexul de sere tătărani-Prahova. Şofer de meserie , un şofer ca atiţia alţii. Avea şi calităţi, desigur. Foştii lui colegi spun despre el că „ii cam plăcea să tragă la măsea" — atît se mai spune despre Florea Nicolae. A murit in stare de ebrietate şi toţi cei care au trăit în jurul său şi l l-au cunoscut, sau chiar i-au încurajat acest viciu, îl consideră singur vinovat — era beţiv şi a murit din cauza imprudenţei sale. ...In seara zilei de 12 decembrie, anul trecut, Florea Nicolae s-a înapoiat din ultima sa cursă cu autobuzul TV. 20 — PATRU COPII AU RĂMAS ORFANI... pe care l-a adăpostit in garaj fără ca cineva să ştie. In dimineaţa următoare, pe la orele 7,20, revizorul tehnic Marinica Vasile, însoţit de şoferul Gheorghe Lepădatu , fiind sesizaţi că autobuzul nu sosise cu salariaţii la seră, s-au derplasat la garaj, să vadă ce s-a întîmplat. înăuntru se auzea motorul în funcţie. Au încercat să pătrundă, prin forţarea uşii, care era blocată, l-a izbit un val gros de fum şi gaze toxice. Şoferul Gheorghe Lepădatu, ţinindu-şi răsuflarea, a dat buzna în garaj. A deschis uşile autobuzului. Motorul duduia, accelerat la o turaţie de 1 000—1 200 ture/minuit (fapt dedus din consumul de benzină, de 21 litri in 4 ore). Tablele de protecţie, care separă motorul de interior şi asigură etanşeitatea, pentru a nu lăsa gazele să pătrundă un autobuz, erau înlocuite cu carton. Şoferul zăcea culcat, cu mina stingă sub cap. In autobuz s-au găsit două sticle de vodcă a cite 112 litru fiecare, din care una era consumată in întregime, iar cealaltă pe jumătate. Victima a fost transportată imediat la spitalul de urgență, unde medicilor nu le-a mai rămas altceva de făcut decit să constate decesul. Șoferul Florea Nicolae era căsătorit și avea patru copii. Ing. VALERIU BÎTA Centrala pentru legume-fructe Urmare din pageetului agrozootehnic au participat la cursuri numai 65—70 la sută din cei înscrişi. Din răspunsurile primite a reieşit că printre cauzele neparticipării stau repetarea mecanică an de an a aceloraşi teme, nefolosirea de către lectori a celor mai bune metode, programarea cursurilor în condiţii şi la ore nepotrivite etc. S-a constatat la unii lectori o anumită comoditate şi superficialitate, în sensul că ei îşi limitează lecţia la teme scoase din diverse manuale, pe care le citesc în faţa cursanţilor fără nici un fel de raportare la specificul unităţii respective. Mai sunt şi acum cadre tehnice care nu înţeleg că şi în cazul cursurilor agrozootehnice este nevoie de respectarea unor anumite reguli ale predării, în special aceea de a apela la mijloacele intuitive şi la participarea activă a cursanţilor la discuţii. Măsurile de îmbunătăţire pe care le-am aplicat au început cu instruirea lectorilor. Ca acţiune model inginerul agronom Constantin Ignat, directorul liceului agricol din Valea Călugărească, a prezentat tema „Tehnologia culturii tomatelor în cîmp“, ilustrînd expunerea cu ajutorul unui set de diapozitive color şi al unor planşe şi recurgînd la exemplificări sugestive. In finalul instruirii au fost prezentate filme de scurt metraj pe teme actuale din agricultură. Considerăm că împletind formele clasice de predare cu aceste mijloace moderne, făcînd demonstraţii practice în sectoarele de muncă, organizînd loturi demonstrative sau suprafeţe record unde cursanţii să-şi pună în aplicare cunoştinţele, să aibă satisfacţii personale de pe urma acestor cursuri, învăţămîntul agrozootehnic poate depăşi acel „pas pe loc“ de care vorbim cam de mult. Fiindcă, la urma urmei, totul depinde aici de competenţa şi pasiunea specialiştilor, de dăruirea cu care fac din fiecare lecţie un moment deosebit, care să se reflecte in muncă şi în rezultatele obţinute în producţia agricolă. Ii obligă, între altele, şi faptul că în ultimii ani ţăranii cooperatori şi-au îmbogăţit limbajul şi cunoştinţele tehnice, că ei operează în mod curent cu formule şi denumiri pînă mai ieri inaccesibile. Şi aş dori să citez aici pentru rodnicul dialog stabilit între cursant şi lector, între ţăran şi intelectual, exemplele cooperativelor agricole de producţie din Valea Călugărească şi Pietroşani, I.A.S. Urlaţi, S.M.A. Măgurele ş.a. — Cum se manifestă concret în desfăşurarea invăţămintului, sprijinul agitaţiei vizuale, al bibliotecii, filmului, televizorului, diafilmului, pentru crearea acelei stări permanente de informare agrozootehnică utilă procesului de asimilare ? — In primul rînd precizez că învăţămîntul agricol nu este o problemă de campanie. El trebuie să pătrundă adine în conştiinţa omului, ca o problemă de muncă fără de care nu-şi poate realiza la un nivel superior sarcinile. Considerăm necesar ca această problemă să preocupe mai mult conducerea fiecărei unităţi agricole, care cu ajutorul formelor amintite în întrebarea ce mi-aţi pus-o, al cadrelor didactice care predau biologia, agricultura, chimia, fizica etc. să-şi stabilească programe concrete pe durata unui an, de îmbunătăţire a propagandei agricole. In scopul de a îmbogăţi formele destinate înţelegerii temelor predate la curs, la noi în judeţ activează „Agrocluburile“, „Tribuna“ sau sfaturile crescătorilor de animale, legumicultorilor etc. care au un rol activ în menţinerea acelei stări de informare agrozootehnică la care v-aţi referit. — In sfîrşit, cum se combat manifestările de formalism in organizarea invăţămintului agrozootehnic, intîlnite la unele instituţii judeţene îndatorate, ele cele dinţii, să gîndească acest proces cu simţul perspectivei, combătind rutina, modernizând continuu metodele de lucru ? — Putem afirma că propaganda agricolă in satele judeţului a marcat în ultimul an o îmbunătăţire simţitoare. Aceasta, deşi a existat la unele cadre un mod formal de abordare a invăţămintului agrozootehnic. Ei s-au mulţumit uneori cu situaţiile statistice primite de la unităţi, fără să observe că mulţi ţărani rămîn necuprinşi în învăţămînt, iar dintre cei înscrişi o mare parte nu frecventează. Au fost posibile astfel de lucruri fiindcă nu s-a întreprins o analiză operativă la faţa locului a situaţiei. Au fost specialişti din sistemul Direcţiei generale agricole a judeţului, U.J.C.A.P., Casa Agronomului, care nu au participat la cursuri, găsindu-le exclusiv în seama lectorilor locali. Pentru a lichida aceste neajunsuri au fost stabilite o serie de măsuri concepute unitar, un program comun al tuturor instituţiilor amintite, aprobat de organul judeţean de partid. Recent comitetul judeţean de partid a analizat modul cum a demarat şi cum decurge învăţămîntul în noul an. Este pozitiv faptul că Direcţia generală agricolă şi U.J.C.A.P., receptive la propunerile care li s-au făcut, au repartizat un număr de 56 de cadre de la direcţia agricolă, trustul S.M.A., trustul I.A.S., serviciul de protecţia plantelor şi îmbunătăţiri funciare, laboratorul de agrochimie, Casa Agronomului, preşedinţii consiliilor intercooperatiste, să conducă nemijlocit cite un cerc de învăţămînt în unităţile productive. Alţi 38 de specialişti vor prezenta teme deosebite cum sunt : irigaţiile, cunoaşterea şi deservirea unor maşini agricole, refacerea potenţialului de rodire al viilor aflate în declin etc. S-au difuzat totodată în unităţi 40 de titluri de broşuri, 34 titluri de pliante, alte 28 titluri de planşe şi 56 seturi de diapozitive, întreprinderea cinematografică a asigurat peste 20 de filme pe teme agricole. INVATAMINTUL AGROZOOTEHNIC 1 Duminică 3 februarie PROGRAMUL I : 6,00 Buletin de ştiri. 6,05 Concertul dimineţii 7,00 Radiojurnal. Sumarul presei. Buletin meteo-rutier. Sport. 7,30 Avanpremieră Radio-TV. 8,00 Vă recomandăm pentru astăzi. 8,05 Melodii pentru ascultători. 9,00 Radiomagazinul femeilor. 9,30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 10,00 Partidului, inima şi versul. 10,10 Succese ale discului. 11,00 Ora satului. Cooperativa sintem NOI ! Pe agenda adunărilor generale — creşterea răspunderii faţă de păstrarea şi dezvoltarea avuţiei obşteşti . Două decenii în fruntea obştii. Nicolae Andrei, preşedintele cooperativei agricole „Gheorghe Lazăr“ — Ialomiţa ; Purtarea în catalogul vieţii. Reportajianchetă în comuna Cumpăna, judeţul Constanţa ; Luna cărţii la sate : Muzică populară. 12:00 De toate pentru toţi. 13:00 Radiojurnal Buletin meteo-rulier. Sport. 13,15 Şlagăre... şlagăre. 13,30 Unda veselă. 14,00 Estrada duminicală. 15,00 Buletin de știri. 17,00 Opereta „Mam’zelle Nitouche" de Herve (fragmente) 18,00 Contraste sonore — muzică uşoară. 19,00 Radiojurnal. 19,15 Pe meridianele cîntecului cu Mia Martini, Aurelian Andreescu şi Lili Ivanova. 20,00 Romanţe şi cintece de pahar. 20,30 Maratonul dansului. 21,35 Dans non-stop. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22,10 Panoramie sportiv. PROGRAMUL II : 6,00 Buletin de ştiri. 6,05 Matineu muzical. 7,00 Radiojurnal. Sumarul presei. Buletin meteo-rutier. Sport. 7,15 Frumoasă ne este tinereţea s cintece. 7,30 Uverturi şi arii din operete. 8,00 Teatru radiofonic pentru copii. „Alice in ţara minunilor“, de Lewis Carol. 9,00 Avanpremieră Radio-TV. 9,15 Muzică pentru toate vîrstele. 10,00 Radio-publicitate 10,10 A 7-a artă. 10.30 Buletin de ştiri. 10,35 Studioul 3 vă oferă noi înregistrări de muzică populară cu Maria Ciobanu şi Benone Sinulescu. 11.00 Invitaţiile Euterpei. 13.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 14.30 Cine ştie cîştigă. Pagini din istoria poporului român in concursurile de cultură generală. 15,00 Divertisment muzical. 17,00 Buletin de ştiri. 17,05 Pe aripile valsului 17,20 Odă României. Emisiune de noi cintece. 18,00 Radio-publicitate. 18,15 Revista literară radio. 18,45 Grupuri vocal-instrumentate de muzică uşoară. 19,00 Radiojurnal 19,15 Gala marilor interpreţi de operă. 19,40 Izvor de frumuseţe — muzică uşoară. 19,50 Noapte bună copii ! 20,00 Orchestre celebre. 21,15 Teatru scurt. O vrem pe Catarina, de Vladimir Spasov. 22,00 Jazz — dixieland 22,30 Buletin de știri. ■ nlwgl AAS SATUL SOCIALIST Magazinul universal din comuna Diosig, judeţul Bihor , cumpărătoarele aleg, cu concursul vinzătoarei, materiale pentru confecţii, din sortimentele abia sosite. LA REDACŢIE A SOSIT O SCRISOARE FURAT DE... CONDEI Gheorghe Simion din satul Tinganu, comuna Cernica, judeţul Ilfov, ne-a trimis o scrisoare care, te emoţionează pînă la lacrimi Reproducem din ea numai citeva fragmente: „Sunt pensionar din 1956. Vă scriu cu rugămintea fierbinte să mă ajutaţi întru rezolvarea unei probleme de mare importanţă pentru mine. Este vorba de lotul în folosinţă personală. Ani de-a rîndul am beneficiat de lot in folosinţă, atit eu cit şi soţia. Chiar am lucrat în cadrul cooperativei agricole. Adunarea generală a hotărît ca şi bătrînii care nu mai pot lucra la cîmp să aibă tot in folosinţă. O viaţă întreagă am înţeles că legea e una pentru toţi. Or, cei care aplică la noi legea, o încalcă în mod grosolan în favoarea lor.“ Verificând faptele la faţa locului, am constatat că lucrurile nu stau chiar aşa. In primul rînd, Gheorghe Simion e pensionar de stat şi de la înfiinţarea cooperativei agricole nu a lucrat nici măcar un minut alături de ceilalţi cooperatori. Totuşi, adunarea generală a hotărît ca şi el, şi ceilalţi bătrîni să primească lot în folosinţă. Spre exemplu, anul trecut, Gheorghe Simion a primit o suprafaţă de 0,24 hectare. Afirmaţiile că a muncit în cooperativă, că legea este încălcată rămîn afirmaţii gratuite. O vină are totuşi şi conducerea cooperativei, personal preşedintele acestei unităţi, unde se practică un sistem ciudat de repartizare a loturilor în folosinţă. Iată de pildă cum s-a procedat în anul trecut. Terenul a fost însămînţat cu porumb de către cooperativă apoi a fost împărţit cetăţenilor. Lucrul acesta s-a făcut abia la începutul lui iunie, cînd cu greu mai găseai porumbul prin buruieni. Sistemul ni se pare ciudat pentru că nu are de unde să ştie preşedintele ce doreşte cetăţeanul să cultive pe lotul în folosinţă. Poate unii vor să pună fasole, morcovi, pepeni, bumbac, legume nu porumb. Cunoscînd din vreme care este lotul lui, cetăţeanul are vreme să facă pregătirile necesare, să-l lucreze mai bine, să obţină recolte mai mari. De la preşedinte am primit asigurarea că se va renunţa la acest sistem şi chiar în zilele următoare cooperatorilor le vor fi repartizate loturile în folosinţă personală. .. Şi pentru că nu numai Gheorghe Simion s-a lăsat furat decondei, le spunem deschis tuturor celor ce ni se adresează că aşteptăm cu plăcere scrisorile lor şi ne străduim să le rezolvăm cit mai bine, cit mai operativ. Dar, mai întîi ei, autorii scrisorilor, trebuie să îndeplinească o condiţie obligatorie : ceea ce scriu, ce aştern pe hîrtie să reprezinte adevărul şi nu afirmaţii gratuite. GH. NEAGU Programul I — Duminică 3 februarie 8,30 Deschiderea programului. Gimnastica pentru toţi. 8,40 Cravatele roşii 9,35 Film serial pentru copii. Comoara din 13 case. Producţie a Studiourilor de televiziune franceze. 10,00 Viaţa satului. Pe agenda adunărilor generale . 1974 — an record in agricultură. Invitatul emisiunii Ion Petroiu, învăţător emerit, şcoala generală Cilieni — Olt. • De luni pină duminică — jurnal de actualitate săptăminală. • A trăi şi a munci în chip comunist . Eroi contemporani — Zaia Sachelarie, şefa fermei Strunga — Iaşi • Secvenţa săptăminii • O poveste adevărată cu un gard, un „fecior“ şi 42 de procese... Anchetă filmată în comuna Gemenea — Dîmboviţa • Poşta emisiunii. Program muzical. 11,15 Ce ştim şi ce nu ştim despre... inteligenţe artificiale. 11,45 Bucuriile muzicii. 12,30 De strajă patriei. ALBUM DUMINICAL, 13:00 Azi începem cu anecdote. In distribuţie : Al. Giugaru, H. Nicolaide, Octavian Cotescu, Tamara Buciuceanu, Puiu Călinescu, Marius Pepino, Nicu Constantin, Anca Pandrea, Rodica Muşeteanu, Melania Ursu, Anca Maximilian. 13:06 Ion Dichiseanu prezintă emisiunea împreună cu Rodica Popescu. 13.08 Preferinţele muzicale ale lui Sile Dinicu. 13.18 La zăpadă au ieşit Mihai Mereuţă şi Marius Pepino. 13.23 Cei mai buni dansatori. Secvenţe de la Concursul internaţional de la Nasau — R.F.G. — partea a II-a. 13.43 Mălai Florea şi povestirile sale, de Dominic Stanca. Interpretează Florin Piersic. 13,52 Am întîlnit-o la Timişoara pe Margareta Pistura. 14,00 Aventuri în epoca de piatră. 14,25 La ferestrele Bucureştiului — cintece cu Ruxandra Ghiaţă. 14,37 O ascensiune alpină, de Ch. Reader. In rolul temerarei alpiniste Carmen Stănescu. 14,43 De la o melodie la alta cu Ion Dolănescu. 14,49 O întimplare ciudată — dramatizare după Mihail Sadoveanu. Cu Mihaela Dumbravă, Silviu Stănculescu şi George Mihăilă. 15,02 Ce secvenţă muzicală v-a plăcut mai mult ? Răspunde Radu Cosaşu. 15,05 Pasiuni pe 16 mm. — reportaj de Aristide Buhoiu. 15,18 „02 Galar — formulă satirică explicată de Petre Bărbulescu şi aplicată de Candid Stoica. 15, 25 Film serial. Pistruiatul. Episodul al Vll-lea. 16,00 Campionatele europene de patinaj artistic. Demonstraţiile laureaţilor. Transmisiune directă de la Zagreb. 18,00 Cvitare patriei. Concurs coral interjudeţean. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,10 Reportajul săptăminii. Iarna femeilor. 20,30 Film artistic. Cromwell, Premieră TV. 22,40 Telejurnal. Vineri 1 februarie nr. 1470 iunii: LUNA CÂRŢII LA SATE Tradiţionala manifestare cultural-educativă de masă, binecunoscută în viaţa satelor, a ajuns la cea de-a 14-a ediţie. Ea are în acest an semnificaţii multiple, constituind şi un omagiu pe care scriitorii, editorii şi cititorii îl aduc celei de-a 30-a aniversări a eliberării României de sub jugul fascist. Tuturor prietenilor cărţii de la sate le facem invitaţia de a participa la numeroasele acţiuni ce se desfăşoară la căminele culturale, în biblioteci şi librăriile cooperaţiei de consum, la cluburile unităţilor agricole socialiste şi în şcoli. „LUNA CĂRŢII LA SATE" prilejuieşte sătenilor manifestări atractive, pline de învăţăminte , întîlniri cu scriitori şi reprezentanţi ai editurilor, expoziţii de cărţi, concursuri literare, şezători, simpozioane ş.a. Prin larga sa reţea de librării, puncte şi raioane de desfacere a cărţii, precum şi prin cei 7 000 de difuzori ai săi, cooperaţia de consum asigură cititorilor de la sate procurarea cărţilor dorite şi îi sprijină în formarea de biblioteci personale, vînzind seturi de cărţi în rate. Cei care vor să-şi asigure, în vreme, lucrările în curs de apariţie sau să primească la domiciliu cărţi din orice domeniu se pot adresa Librăriei Centrale a cooperaţiei de consum „Cartea prin poştă" (Bucureşti, str. Sergent Nuţu nr. 8—12 sector 6), sau la secţiile judeţene Cartea prin poştă". CURIER CETĂŢENESC ACTUALITĂŢI EDILITARE Circa 26 kilometri de gard viu, din care 16 km în prima etapă , acesta este angajamentul pe care şi l-au asumat cetăţenii din satele comunele mehedinţene. Valoarea lucrării, efectuate prin muncă /patriotică, va însuma peste 260 01EJ lei. In cadrul întrecerii patriotice pe anul 1974, locuitorii din comunele judeţului Mehedinţi şi-au propus să construiască şi 906 fîntîni (543 în prima etapă), valoarea acestor înfăptuiri edilitari, urmînd ei spori contul economiilor cu încă 2 290 000 lei. MODERNIZĂRI DE DRUMURI După cum ne informează inginerul Anghel Vasian — director al direcţiei judeţene Tulcea de drumuri şi poduri — s-au început lucrările de modernizare a drumului judeţean 229 (traseul Nicolae Bălcescu — Satu Nou) şi a drumului de acces către comunele Turcoaia şi Greci. De asemenea, se continuă modernizarea drumului 223 C (tronsonul Plopi — Murighiol) şi se fac ultimele pregătiri pentru începerea lucrărilor de modernizare a drumului care leagă şoseaua Tulcea — Măcin cu comuna Carcaliu. GRĂDINIŢA COMUNEI ÎN PRAGUL INAUGURĂRII La Blăjeşti — Teleorman se execută lucrările de finisare a noului local destinat grădiniţei de copii comunale, care va avea o capacitate de 120 locuri. Devizul iniţial al acestei construcţii prevedea cheltuirea sumei de 470 000 lei. Prin munca patriotică efectuată de meseriaşii satului şi de ceilalţi săteni, cheltuielile au fost reduse cu peste 50 000 de lei. ÎNCĂ UN MAGAZIN UNIVERSAL Localnicii aşteaptă cu nerăbdare să treacă pragul noului magazin universal cu etaj, construit în centrul civic al comunei Bethausen, judeţul Timiş. Magazinul va expune la etaj mărfuri din grupele textile-tricotoje-încălţăminte, iar la parter va fi o alimentară cu autoservire şi un bufet. E demn de reţinut că la construirea acestui obiectiv, lucrările necalificate au fost efectuate de către cetăţenii comunei, prin muncă patriotică, realizindu-se, astfel, economii în valoare de 80 000 lei. -I !