Satul Socialist, februarie 1974 (Anul 6, nr. 1470-1492)

1974-02-01 / nr. 1470

PAGINA 2 diţiile răspunderii materiale a membrilor cooperatori pentru prejudiciul adus cooperativei agricole de producţie Instituţia juridică a răspunderii materiale a membrilor cooperati­velor agricole de producţie, regle­mentată prin norme interne de drept cooperatist agricol, constituie unul din mijloacele importante de apărare a proprietăţii obşteşti, pu­­nîndu-se în mişcare ori de cite ori se cauzează prejudicii cooperativei agricole. Răspunderea materială apare astfel ca avînd o funcţie re­paratorie, urmărindu-se reîntre­girea patrimoniului diminuat prin prejudiciul adus. In scopul sprijinirii organelor de conducere ale cooperativelor, a tu­turor celor care sunt chemaţi să vegheze la apărarea proprietăţii cooperatist-agricole, prin consta­tarea prejudiciilor şi stabilirea răs­punderii materiale a cooperatorilor vinovați de producerea lor, vom prezenta în cele ce urmează unele aspecte cu privire la modul de ma­nifestare in cadrul raporturilor in­­erne de drept cooperatist agricol, a condițiilor răspunderii materiale. Acestea sunt : 1. Fapta ilicită —■ este unul din lementele esențiale ale răspun­­derii materiale a membrilor coope­ratori, respectiv una din condițiile prevăzute de lege, și se concreti­zează în neindeplinirea sau înde­plinirea necorespunzătoare a înda­toririlor statutare, a celor care re­mită din regulamentul de ordine uterioară a cooperativei, din ho­­ărîrile organelor de conducere, ori din raporturile interne de muncă. Deci, fapta ilicită a coope­­atorului nu se cere a fi săvirşită numai in legătură cu munca sa, aşa cum este în cazul angajaţilor, ci în legătură cu oricare din înda­toririle cooperatorului, rezultate din raporturile interne de drept coperatist agricol. Aceasta întrucît nt­re membrii cooperatori şi coo­perativa agricolă de producţie ra­porturile juridice cuprind aspecte mult mai numeroase decit cele care o pot stabili pe baza contractului de muncă încheiat între angajaţi şi unitatea în care aceştia îşi des­­făşoară activitatea. Fapta ilicită a unui membru coo­perator poate consta in anumite acţiuni sau inacţiuni ca, de pildă , omiterea unor fapte pe care nu avea voie să le facă, cum ar fi, de exemplu : folosirea fără aprobarea organelor competente a unor mij­loace de transport sau de produc­ţie ale cooperativei, păşunarea vi­telor proprietate personală pe te­renurile cooperativei, în fineţe, plantaţii cultivate, sustragerea unor produse sau altor bunuri din ave­rea cooperativei, deţinerea unor te­renuri ca lot în folosinţă, fără aprobarea adunării generale etc. ; neindeplinirea unor îndatoriri pe care trebuie să le îndeplinească, cum ar fi, de exemplu : neaducerea în proprietatea cooperativei a pă­­mîntului, animalelor de muncă ori a inventarului agricol principal, pe care le are în proprietate la data dobîndirii calității de cooperator, îndatorire ce rezultă din art. 8 al statutului cooperativei agricole de producție; neindeplinirea corespun­zătoare a unor îndatoriri, cum ar fi, de exemplu : îngrijirea neco­respunzătoare a animalelor, nerea­­li­zarea volumului de muncă la locurile şi în perioadele stabilite ori efectuarea unor lucrări de cali­tate necorespunzătoare, repararea necorespunzătoare a mijloacelor de producţie ori întreţinerea lor în mod defectuos etc. Dat fiind caracterul individual al răspunderii materiale, condiţia este ca fapta ilicită să fi fost săvirşită de cooperatorul ţinut răspunzător, cerinţă ce rezultă, de altfel, în mod expres, şi din art. 14, alin. 2 al sta­tutului cooperativei, în care se pre­vede că în cazul cînd a pricinuit pagube cooperativei, cel vinovat va fi obligat la plata despăgubirii. 2. Prejudiciul — este un alt ele­ment — condiţie a răspunderii ma­teriale a membrilor cooperatori — şi constă în diminuarea, micşorarea patrimoniului cooperativei agricole de producţie. Pentru a completa înţelegerea noţiunii de prejudiciu, trebuie cu­noscut faptul că nu orice micșo­rare, diminuare a patrimoniului cooperativei constituie prejudiciu, ci numai ,acea micșorare, dimi­­nuare, care s-a produs în mod ili­cit, nepermis. De altfel, orice con­fuzie poate fi înlăturată dacă la analizarea prejudiciului se au în vedere următoarele aspecte : cui i-a fost cauzat prejudiciul, cum este el și momentul în funcție de care se calculează despăgubirea. în legătură cu primul aspect, tre­buie stabilit că prejudiciul a fost cauzat cooperativei din care face parte autorul faptei ilicite, care a provocat paguba ; apoi, că preju­diciul este cert (neîndoielnic) și real (efectiv, nu aparent sau scrip­tic) , întinderea lui trebuie concre­tizată cu certitudine. Membrul cooperator care a creat un prejudiciu va răspunde numai pentru paguba efectiv creată, nu și pentru ciştigul nerealizat. Deci, la stabilirea obligaţiei cooperatoru­lui, se va avea în vedere preţul cu amănuntul al bunului ce trebuie înlocuit sau al materialelor nece­sare pentru repunerea bunului în stare iniţială ; se adaugă, bineîn­ţeles, celelalte cheltuieli de repa­raţie. Evaluarea prejudiciilor aduse avutului obştesc de către membrii cooperatori se face în conformitate cu Decretul 220/1960 privind sta­bilirea valorii pagubei cauzate avu­tului obştesc şi H.C.M. nr. 532/1963 referitoare la modul de stabilire a valorii pagubelor cauzate avutului obştesc pentru bunurile ce au preţ cu amănuntul legal stabilit. Despă­gubirile se calculează în raport de valoarea bunului în momentul pro­ducerii prejudiciului. 3. Raportul de cauzalitate­­ între fapta ilicită a cooperatorului și prejudiciul cauzat cooperativei este o altă condiție fără de care nu se poate vorbi de angajarea unei răspunderi materiale. A de­termina acest raport de cauzalita­te înseamnă a stabili legătura în­tre fapta ilicită a cooperatorului și prejudiciul cauzat cooperativei din care face parte. Așa, de exem­plu, va exista întotdeauna o legă­tură cauzală între fapta ilicită a cooperatorului, de deţinere a unei suprafeţe de teren ca lot în folo­sinţă, fără ca acesta să fi fost atri­buit de adunarea generală, şi pa­guba suferită de cooperativă care nu a putut folosi terenul în cauză, sau între fapta de sustragere a unor bunuri din avutul obştesc şi paguba cauzată cooperativei prin fapta respectivă. Sunt însă şi situaţii cînd această legătură este mai greu de deter­minat, mai ales atunci cînd un efect este rezultatul mai multor cauze. De pildă, la diminuarea unor producţii în ramura vegetală, să zicem, pot contribui mai multe cauze cum ar fi : lipsa de întreţi­nere la timp şi după regulile agro­tehnice, secetă sau exces de umi­ditate, alte calamităţi naturale, sus­trageri din producţie etc. In astfel de situaţii, trebuie determinat cu precizie fiecare fenomen în parte (cauză), gradul în care au fost de­terminate, generate, alte fenomene (efecte)şi, în funcţie de rezultatele la care se va ajunge, prin legătura cauză — efect, se poate stabili răs­punderea cooperatorului pentru prejudiciul cauzat cooperativei. 4. Vinovăţia. Este o altă condiţie necesară angajării răspunderii ma­teriale a membrului cooperator. Această condiţie subiectivă se con­cretizează in atitudinea cooperato­rului faţă de fapta ilicită şi preju­diciul produs. In domeniul răspunderii mate­riale, vinovăţia (culpa) se concre­tizează în : — intenţie, atunci cind membrul cooperator a prevă­zut şi a dorit producerea pagubei ; imprudenţă, cînd cooperatorul a prevăzut posibilitatea ivirii preju­diciului, dar a crezut cu uşurinţă că acesta nu se va produce ; negli­jenţă , cînd făptuitorul nu a pre­văzut urmările faptei, deşi avea posibilitatea să le prevadă. In sfîrşit, este necesar de reţinut şi faptul că culpa cooperatorului trebuie dovedită de cooperativa a­­gricolă de producţie prejudiciată, cu excepţia lipsurilor cantitative în gestiunea membrilor cooperatori, cazuri în care, potrivit Legii nr. 22 1969, culpa gestionarilor se pre­­zumă. Doctorand AUREL ŞTIRBU CONSULTA­ȚIE JURIDICĂ N-avea decit 43 de ani. Lucra la complexul de sere tătărani-Prahova. Şofer de me­serie , un şofer ca atiţia alţii. Avea şi calităţi, desigur. Foş­tii lui colegi spun despre el că „ii cam plăcea să tragă la măsea" — atît se mai spune despre Florea Nicolae. A murit in stare de ebrietate şi toţi cei care au trăit în jurul său şi l l-au cunoscut, sau chiar i-au încurajat acest viciu, îl consi­deră singur vinovat — era be­ţiv şi a murit din cauza im­prudenţei sale. ...In seara zilei de 12 decem­brie, anul trecut, Florea Nico­­lae s-a înapoiat din ultima sa cursă cu autobuzul TV. 20 — PATRU COPII AU RĂMAS ORFANI... pe care l-a adăpostit in garaj fără ca cineva să ştie. In dimineaţa următoare, pe la orele 7,20, revizorul tehnic Marinica Vasile, însoţit de şo­ferul Gheorghe Lepădatu ,­ fiind sesizaţi că autobuzul nu sosise cu salariaţii la seră, s-au derplasat la garaj, să vadă ce s-a întîmplat. înăuntru se auzea motorul în funcţie. Au încercat să pătrundă, prin for­ţarea uşii, care era blocată, l-a izbit un val gros de fum şi gaze toxice. Şoferul Gheor­ghe Lepădatu, ţinindu-şi răsu­flarea, a dat buzna în garaj. A deschis uşile autobuzului. Motorul duduia, accelerat la o turaţie de 1 000—1 200 ture/mi­­nuit (fapt dedus din consumul de benzină, de 21 litri in 4 ore). Tablele de protecţie, care separă motorul de interior şi­­ asigură etanşeitatea, pentru a nu lăsa gazele să pătrundă un autobuz, erau înlocuite cu carton. Şoferul zăcea culcat, cu mina stingă sub cap. In autobuz s-au găsit două sticle de vodcă a cite 112 litru fiecare, din care una era con­sumată in întregime, iar cea­laltă pe jumătate. Victima a fost transportată imediat la spitalul de urgență, unde me­dicilor nu le-a mai rămas alt­ceva de făcut decit să constate decesul. Șoferul Florea Nicolae era căsătorit și avea patru copii. Ing. VALERIU BÎTA Centrala pentru legume-fructe ­Urmare din pag­ee­tului agrozootehnic au participat la cursuri numai 65—70 la sută din cei înscrişi. Din răspunsurile pri­mite a reieşit că printre cauzele ne­­participării stau repetarea mecani­că an de an a aceloraşi teme, ne­­folosirea de către lectori a celor mai bune metode, programarea cursurilor în condiţii şi la ore ne­potrivite etc. S-a constatat la unii lectori o anumită comoditate şi su­perficialitate, în sensul că ei îşi limitează lecţia la teme scoase din diverse manuale, pe care le citesc în faţa cursanţilor fără nici un fel de raportare la specificul unităţii respective. Mai sunt şi acum cadre tehnice care nu înţeleg că şi în ca­zul cursurilor agrozootehnice este nevoie de respectarea unor anu­mite reguli ale predării, în special aceea de a apela la mijloacele in­tuitive şi la participarea activă a cursanţilor la discuţii. Măsurile de îmbunătăţire pe care le-am aplicat au început cu instruirea lectorilor. Ca acţiune model inginerul agro­nom Constantin Ignat, directorul liceului agricol din Valea Călugă­rească, a prezentat tema „Tehnolo­gia culturii tomatelor în cîmp“, ilustrînd expunerea cu ajutorul unui set de diapozitive color şi al unor planşe şi recurgînd la exem­plificări sugestive. In finalul in­struirii au fost prezentate filme de scurt metraj pe teme actuale din a­­gricultură. Considerăm că împletind formele clasice de predare cu aceste mij­loace moderne, făcînd demonstraţii practice în sectoarele de muncă, organizînd loturi demonstrative sau suprafeţe record unde cursan­ţii să-şi pună în aplicare cunoştin­ţele, să aibă satisfacţii personale de pe urma acestor cursuri, învă­­ţămîntul agrozootehnic poate de­păşi acel „pas pe loc“ de care vor­bim cam de mult. Fiindcă, la urma urmei, totul depinde aici de com­petenţa şi pasiunea specialiştilor, de dăruirea cu care fac din fiecare lecţie un moment deosebit, care să se reflecte in muncă şi în rezul­tatele obţinute în producţia agri­colă. Ii obligă, între altele, şi fap­tul că în ultimii ani ţăranii coope­ratori şi-au îmbogăţit limbajul şi cunoştinţele tehnice, că ei operează în mod curent cu formule şi denu­miri pînă mai ieri inaccesibile. Şi aş dori să citez aici pentru rodni­cul dialog stabilit între cursant şi lector, între ţăran şi intelectual, exemplele cooperativelor agricole de producţie din Valea Călugăreas­că şi Pietroşani, I.A.S. Urlaţi, S.M.A. Măgurele ş.a. — Cum se manifestă concret în desfăşurarea invăţămintului, spri­jinul agitaţiei vizuale, al bibliote­cii, filmului, televizorului, diafil­­mului, pentru crearea acelei stări permanente de informare agro­zootehnică utilă procesului de asi­milare ? — In primul rînd precizez că în­­văţămîntul agricol nu este o pro­blemă de campanie. El trebuie să pătrundă adine în conştiinţa omu­lui, ca o problemă de muncă fără de care nu-şi poate realiza la un nivel superior sarcinile. Conside­răm necesar ca această problemă să preocupe mai mult conducerea fiecărei unităţi agricole, care cu a­­jutorul formelor amintite în între­barea ce mi-aţi pus-o, al cadrelor didactice care predau biologia, a­­gricultura, chimia, fizica etc. să-şi stabilească programe concrete pe durata unui an, de îmbunătăţire a propagandei agricole. In scopul de a îmbogăţi formele destinate înţe­legerii temelor predate la curs, la noi în judeţ activează „Agroclubu­­rile“, „Tribuna“ sau sfaturile cres­cătorilor de animale, legumiculto­rilor etc. care au un rol activ în menţinerea acelei stări de infor­mare agrozootehnică la care v-aţi referit. — In sfîrşit, cum se combat ma­nifestările de formalism in organi­zarea invăţămintului agrozooteh­nic, intîlnite la unele instituţii ju­deţene îndatorate, ele cele dinţii, să gîndească acest proces cu sim­ţul perspectivei, combătind rutina, modernizând continuu metodele de lucru ? — Putem afirma că propaganda agricolă in satele judeţului a mar­cat în ultimul an o îmbunătăţire simţitoare. Aceasta, deşi a existat la unele cadre un mod formal de abordare a invăţămintului agro­zootehnic. Ei s-au mulţumit uneori cu situaţiile statistice primite de la unităţi, fără să observe că mulţi ţărani rămîn necuprinşi în învăţă­­mînt, iar dintre cei înscrişi o mare parte nu frecventează. Au fost po­sibile astfel de lucruri fiindcă nu s-a întreprins o analiză operativă la faţa locului a situaţiei. Au fost specialişti din sistemul Direcţiei generale agricole a judeţului, U.J.C.A.P., Casa Agronomului, care nu­ au participat la cursuri, găsin­­du-le exclusiv în seama lectorilor locali. Pentru a lichida aceste neajun­suri au fost stabilite o serie de mă­suri concepute unitar, un program comun al tuturor instituţiilor a­­mintite, aprobat de organul jude­ţean de partid. Recent comitetul judeţean de partid a analizat mo­dul cum a demarat şi cum decurge învăţămîntul în noul an. Este po­zitiv faptul că Direcţia generală agricolă şi U.J.C.A.P., receptive la propunerile care li s-au făcut, au repartizat un număr de 56 de cadre de la direcţia agricolă, trustul S.M.A., trustul I.A.S., serviciul de protecţia plantelor şi îmbunătăţiri funciare, laboratorul de agrochi­mie, Casa Agronomului, preşedinţii consiliilor intercooperatiste, să con­ducă nemijlocit cite un cerc de în­­văţămînt în unităţile productive. Alţi 38 de specialişti vor prezenta teme deosebite cum sunt : irigaţiile, cunoaşterea şi deservirea unor ma­şini agricole, refacerea potenţialu­lui de rodire al viilor aflate în declin etc. S-au difuzat totodată în unităţi 40 de titluri de broşuri, 34 titluri de pliante, alte 28 titluri de planşe şi 56 seturi de diapozitive, întreprinderea cinematografică a asigurat peste 20 de filme pe teme agricole. INVATAMINTUL AGROZOOTEHNIC 1 Duminică 3 februarie PROGRAMUL I : 6,00 Buletin de ştiri. 6,05 Concertul dimineţii 7,00 Radiojurnal. Sumarul presei. Buletin meteo-rutier. Sport. 7,30 Avanpremie­ră Radio-TV. 8,00 Vă recomandăm pentru astăzi. 8,05 Melodii pentru as­cultători. 9,00 Radiomagazinul femei­lor. 9,30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 10,00 Partidu­lui, inima şi versul. 10,10 Succese ale discului. 11,00 Ora satului. Coopera­tiva sintem­ NOI ! Pe agenda adună­rilor generale — creşterea răspunde­rii faţă de păstrarea şi dezvoltarea avuţiei obşteşti . Două decenii în fruntea obştii. Nicolae Andrei, pre­şedintele cooperativei agricole „Gheorghe Lazăr“ — Ialomiţa ; Pur­tarea în catalogul vieţii. Reportaji­­anchetă în comuna Cumpăna, judeţul Constanţa ; Luna cărţii la sate : Muzică populară. 12:00 De toate pen­tru toţi. 13:00 Radiojurnal Buletin meteo-rulier. Sport. 13,15 Şlagăre... şlagăre. 13,30 Unda veselă. 14,00 Es­trada duminicală. 15,00 Buletin de știri. 17,00 Opereta „Mam’zelle Ni­­touche" de Herve (fragmente) 18,00 Contraste sonore — muzică uşoară. 19,00 Radiojurnal. 19,15 Pe meridia­nele cîntecului cu Mia Martini, Au­relian Andreescu şi Lili Ivanova. 20,00 Romanţe şi cintece de pahar. 20,30 Maratonul dansului. 21,35 Dans non-stop. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22,10 Panoramie spor­tiv. PROGRAMUL II : 6,00 Buletin de ştiri. 6,05 Matineu muzical. 7,00 Ra­diojurnal. Sumarul presei. Buletin meteo-rutier. Sport. 7,15 Frumoasă ne este tinereţea s cintece. 7,30 U­­verturi şi arii din operete. 8,00 Tea­tru radiofonic pentru copii. „Alice in ţara minunilor“, de Lewis Carol­. 9,00 Avanpremieră Radio-TV. 9,15 Muzică pentru toate vîrstele. 10,00 Radio-publicitate 10,10 A 7-a artă. 10.30 Buletin de ştiri. 10,35 Studioul 3 vă oferă noi înregistrări de muzică populară cu Maria Ciobanu şi Beno­ne Sinulescu. 11.00 Invitaţiile Euter­­pei. 13.00 Radiojurnal. Buletin me­teo-rutier. Sport. 14.30 Cine ştie cîş­­tigă. Pagini din istoria poporului ro­mân in concursurile de cultură ge­nerală. 15,00 Divertisment muzical. 17,00 Buletin de ştiri. 17,05 Pe aripile valsului 17,20 Odă României. Emisiu­ne de noi cintece. 18,00 Radio-publi­citate. 18,15 Revista literară radio. 18,45 Grupuri vocal-instrumentate de muzică uşoară. 19,00 Radiojurnal 19,15 Gala marilor interpreţi de operă. 19,40 Izvor de frumuseţe — muzică uşoară. 19,50 Noapte bună copii ! 20,00 Orchestre celebre. 21,15 Teatru scurt. O vrem pe Catarina, de Vladimir Spasov. 22,00 Jazz — dixieland 22,30 Buletin de știri. ■ n­lwgl AAS SATUL SOCIALIST Magazinul universal din comuna Diosig, judeţul Bihor , cumpărătoarele aleg, cu concursul vinzătoarei, materiale pentru confecţii, din sortimentele abia sosite. LA REDACŢIE A SOSIT O SCRISOARE FURAT DE... CONDEI Gheorghe Simion din satul Tin­­ganu, comuna Cernica, judeţul Il­fov, ne-a trimis o scrisoare care, te emoţionează pînă la lacrimi Reproducem din ea numai cite­­va fragmente: „Sunt pensionar din 1956. Vă scriu cu ru­gămintea fierbinte să mă ajutaţi întru rezolvarea unei probleme de mare importanţă pentru mine. Este vorba de lotul în folosinţă perso­nală. Ani de-a rîndul am benefi­ciat de lot in folosinţă, atit eu cit şi soţia. Chiar am lucrat în cadrul cooperativei agricole. Adunarea ge­nerală a hotărît ca şi bătrînii care nu mai pot lucra la cîmp să aibă tot in folosinţă. O viaţă întreagă am înţeles că legea e una pentru toţi. Or, cei care aplică la noi legea, o încalcă în mod grosolan în fa­voarea lor.“ Verificând faptele la faţa locului, am constatat că lucrurile nu stau chiar aşa. In primul rînd, Gheor­ghe Simion e pensionar de stat şi de la înfiinţarea cooperativei agri­cole nu a lucrat nici măcar un mi­nut alături de ceilalţi cooperatori. Totuşi, adunarea generală a hotărît ca şi el, şi ceilalţi bătrîni să pri­mească lot în folosinţă. Spre e­xemplu, anul trecut, Gheorghe Simion a primit o suprafaţă de 0,24 hectare. Afirmaţiile că a muncit în cooperativă, că legea este încălcată rămîn afirmaţii gratuite. O vină are totuşi şi condu­cerea cooperativei, personal preşe­dintele acestei unităţi, unde se practică un sistem ciudat de repar­tizare a loturilor în folosinţă. Iată de pildă cum s-a procedat în anul trecut. Terenul a fost însămînţat cu porumb de către cooperativă apoi a fost împărţit cetăţenilor. Lucrul acesta s-a făcut abia la înce­putul lui iunie, cînd cu greu mai găseai porumbul prin buruieni. Sistemul ni se pare ciudat pentru că nu are de unde să ştie preşedin­tele ce doreşte cetăţeanul să cul­tive pe lotul în folosinţă. Poate unii vor să pună fasole, morcovi, pepeni, bumbac, legume nu porumb. Cunoscînd din vreme care este lotul lui, cetăţeanul are vreme să facă pregătirile necesare, să-l lu­creze mai bine, să obţină recolte mai mari. De la preşedinte am pri­mit asigurarea că se va renunţa la acest sistem şi chiar în zilele urmă­toare cooperatorilor le vor fi repar­tizate loturile în folosinţă perso­nală. .. Şi pentru că nu numai Gheorghe Simion s-a lăsat furat de­­condei, le spunem deschis tuturor celor ce ni se adresează că aşteptăm cu plă­­­cere scrisorile lor şi ne străduim să le rezolvăm cit mai bine, cit mai operativ. Dar, mai întîi ei, autorii scrisorilor, trebuie să îndeplinească o condiţie obligatorie : ceea ce scriu, ce aştern pe hîrtie să repre­zinte adevărul şi nu afirmaţii gra­tuite. GH. NEAGU Programul I — Duminică 3 februarie 8,30 Deschiderea programului. Gim­nastica pentru toţi. 8,40 Cravatele roşii 9,35 Film serial pentru copii. Comoara din 13 case. Producţie a Stu­diourilor de televiziune franceze. 10,00 Viaţa satului. Pe agenda adu­nărilor generale . 1974 — an record in agricultură. Invitatul emisiunii Ion Petroiu, învăţător emerit, şcoala ge­nerală Cilieni — Olt. • De luni pină duminică — jurnal de actualitate săptăminală. • A trăi şi a munci în chip comunist . Eroi contemporani — Zai­a Sachelarie, şefa fermei Strunga — Iaşi • Secvenţa săptăminii • O poveste adevărată cu un gard, un „fecior“ şi 42 de procese... Anche­tă filmată în comuna Gemenea — Dîmboviţa • Poşta emisiunii. Pro­gram muzical. 11,15 Ce ştim şi ce nu ştim despre... inteligenţe artifi­ciale. 11,45 Bucuriile muzicii. 12,30 De strajă patriei. ALBUM DU­MINICAL, 13:00 Azi începem cu anecdote. In distribuţie : Al. Giu­­garu, H. Nicolaide, Octavian Co­­tescu, Tamara Buciuceanu, Puiu Călinescu, Marius Pepino, Nicu Con­stantin, Anca Pandrea, Rodica Muşe­­teanu, Melania Ursu, Anca Maximi­lian. 13:06 Ion Dichiseanu prezintă emisiunea împreună cu Rodica Po­­pescu. 13.08 Preferinţele muzicale ale lui Sile Dinicu. 13.18 La zăpadă au ieşit Mihai Mereuţă şi Marius Pepino. 13.23 Cei mai buni dansatori. Secvenţe de la Concursul internaţio­nal de la Nasau — R.F.G. — partea a II-a. 13.43 Mălai Florea şi povestiri­le sale, de Dominic Stanca. Interpre­tează Florin Piersic. 13,52 Am întîl­­nit-o la Timişoara pe Margareta Pis­tura. 14,00 Aventuri în epoca de pia­tră. 14,25 La ferestrele Bucureştiului — cintece cu Ruxandra Ghiaţă. 14,37 O ascensiune alpină, de Ch. Reader. In rolul temerarei alpiniste Carmen Stănescu. 14,43 De la o melodie la alta cu Ion Dolănescu. 14,49 O în­­timplare ciudată — dramatizare după Mihail Sadoveanu. Cu Mihaela Dum­bravă, Silviu Stănculescu şi George Mihăilă. 15,02 Ce secvenţă muzicală v-a plăcut mai mult ? Răspunde Radu Cosaşu. 15,05 Pasiuni pe 16 mm. — reportaj de Aristide Buhoiu. 15,18 „02 Galar — formulă satirică expli­cată de Petre Bărbulescu şi aplicată de Candid Stoica. 15, 25 Film serial. Pistruiatul. Episodul al Vll-lea. 16,00 Campionatele europene de patinaj artistic. Demonstraţiile laureaţilor. Transmisiune directă de la Zagreb. 18,00 Cvitare patriei. Concurs coral interjudeţean. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,10 Reportajul săptăminii. Iarna femeilor. 20,30 Film artistic. Cromwell, Premieră TV. 22,40 Telejurnal. Vineri 1 februarie nr. 1470 iu­nii: LUNA CÂRŢII LA SATE Tradiţionala manifes­tare cultural-educativă de masă, binecunos­cută în viaţa satelor, a ajuns la cea de-a 14-a ediţie. Ea are în acest an semnificaţii multiple, constituind şi un oma­giu pe care scriitorii, editorii şi cititorii îl­­ aduc celei de-a 30-a a­­niversări a eliberării României de sub jugul fascist. Tuturor prietenilor cărţii de la sate le facem invitaţia de a participa la numeroasele acţiuni ce se desfăşoară la căminele culturale, în biblio­teci şi librăriile cooperaţiei de consum, la clubu­rile unităţilor agricole socialiste şi în şcoli. „LUNA CĂRŢII LA SATE" prilejuieşte sătenilor manifestări atractive, pline de învăţăminte , în­­tîlniri cu scriitori şi reprezentanţi ai editurilor, expoziţii de cărţi, concursuri literare, şezători, simpozioane ş.a. Prin larga sa reţea de librării, puncte şi ra­ioane de desfacere a cărţii, precum şi prin cei 7 000 de difuzori ai săi, cooperaţia de consum asigură cititorilor de la sate procurarea cărţilor dorite şi îi sprijină în formarea de biblioteci per­sonale, vînzind seturi de cărţi în rate. Cei care vor să-şi asigure, în vreme, lucrările în curs de apariţie sau să primească la domiciliu cărţi din orice domeniu se pot adresa Librăriei Centrale a cooperaţiei de consum „Cartea prin poştă" (Bucureşti, str. Sergent Nuţu nr. 8—12 sector 6), sau la secţiile judeţene Cartea prin poştă". ­ CURIER CETĂŢENESC ACTUALITĂŢI EDILITARE Circa 26 kilometri de gard viu, din care 16 km în prima etapă , acesta este angajamentul pe care şi l-au asumat cetăţenii din satele comunele mehedinţene. Valoa­rea lucrării, efectuate prin mun­că /patriotică, va însuma peste 260 01EJ lei. In cad­­rul întrecerii patriotice pe anul 1974, locuitorii din comunele judeţului Mehedinţi şi-au propus să construiască şi 906 fîntîni (543 în prima etapă), valoarea acestor în­făptuiri edilitari, urmînd ei spori contul economiilor cu încă 2 290 000 lei. MODERNIZĂRI DE DRUMURI După cum ne informează ingine­rul Anghel Vasian — director al direcţiei judeţene Tulcea de drumuri şi poduri — s-au început lucrările de moderni­zare a drumului judeţean 229 (traseul Nicolae Bălcescu —­ Satu Nou) şi a drumului de acces către comunele Turcoaia şi Greci.­ De asemenea, se continuă moderni­zarea drumului 223­ C (tronsonul Plopi — Murighiol) şi se fac ulti­mele pregătiri pentru începerea lucrărilor de modernizare a dru­mului care leagă şoseaua Tulcea — Măcin cu comuna Carcaliu. GRĂDINIŢA COMUNEI ÎN PRAGUL INAUGURĂRII La Blăjeşti — Teleorman se exe­cută lucrările de finisare a noului local destinat grădiniţei de copii comunale, care va avea o capaci­tate de 120 locuri. Devizul iniţial al acestei construcţii prevedea cheltuirea sumei de 470 000 lei. Prin munca patriotică efectuată de meseriaşii satului şi de ceilalţi săteni, cheltuielile au fost reduse cu peste 50 000 de lei. ÎNCĂ UN MAGAZIN UNIVERSAL Localnicii aşteaptă cu nerăbdare să treacă pragul noului magazin universal cu etaj, construit în cen­trul civic al comunei Bethausen, judeţul Timiş. Magazinul va ex­pune la etaj mărfuri din grupele textile-tricotoje-încălţăminte, iar la parter va fi o alimentară cu auto­servire şi un bufet. E demn de re­ţinut că la construirea acestui o­­biectiv, lucrările necalificate au fost efectuate de către cetăţenii comunei, prin muncă patriotică, realizindu-se, astfel, economii în valoare de 80 000 lei. -I !

Next