Satul Socialist, aprilie 1974 (Anul 6, nr. 1521-1545)

1974-04-02 / nr. 1521

Marți 2 aprilie nr. 1521 (urmare din pag. a 2-a) aţinerea şi exploatarea raţională a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. In sistemele de irigaţii asigură un regim optim de irigare a culturilor şi celelalte condiţii necesare, în ve­derea obţinerii de producţii maxime şi cu eficienţă economică ridicată ; e) răspunde de organizarea şi des­făşurarea procesului de producţie în zootehnie, aplicarea măsurilor pri­vind îmbunătăţirea reproducţiei şi selecţiei animalelor, realizarea efec­tivelor şi îmbunătăţirea structurii pe categorii de vârstă precum şi obţine­rea de cantităţi sporite de furaje cu valoare nutritivă ridicată, precum si de extinderea mecanizării lucrărilor in zootehnie ; f) răspunde, de organizarea ştiin­ţifică a producţiei si a muncii, de aplicarea acordului global în toate sectoarele, iar Împreună cu şeful compartimentului de resort asigură aprovizionarea tehnico-materială a fermelor și sectoarelor de deservire ; g) împreună cu șeful sectorului mecanic, răspunde de dotarea fer­melor cu tractoare și mașini agrico­le, folosirea la întreaga capacitate a tuturor mijloacelor mecanice pen­tru asigurarea unui grad ridicat de mecanizare, reducerea lucrărilor ma­nuale şi creşterea continuă a pro­ductivităţii muncii ; h) îndeplineşte funcţia de preşe­dinta al comisiei de recepţie, in e­­xercitarea căreia organizează con­trolul calităţii şi cantităţii tuturor lucrărilor care se execută în unita­tea agricolă de stat şi răspunde de recepţiile efectuate : i) răspunde de organizarea şi des­făşurarea întregii acţiuni de şcola­rizare şi instruire a cadrelor prin cursuri agrozootehnice la nivelul u­­nităţii şi prin cursuri de ridicare a calificării şi de reciclare organizate , în afara acesteia : j) îndrumă, controlează şi răspun­de de activitatea şefilor de fermă şi a sectoarelor de deservire pe care ii are în subordine, pe baza planifică­rii şi organizării activităţii zilnice de producţie, asigurînd folosirea inte­grală a mijloacelor de lucru si a for­ţei de munca ; k) asigură instruirea si verificarea cunoştințelor muncitorilor referitoa­re la regulile de protecţia muncii, pentru fiecare lucrare ce urmează a se executa. Art. 3. — Contabilul şef are urmă­toarele atribuții si răspunderi : a) asigură respectarea riguroasă a disciplinei financiar-bancare şi răs­punde de gospodărirea judicioasă a bunurilor materiale din unităţile a­­gricole de stat; b) împreună cu directorul şi ingi­nerul şef asigură şi răspunde de rea­lizarea unor venituri maxime, cu cheltuieli materiale şi forţă de mun­că minime, organizează şi urmăreşte aplicarea unui regim strict de eco­nomii şi în primul rînd la fondul de salarii, care să contribuie la creşte­rea eficienţei economice a întregii activităţi ; c)­­împreună cu directorul angajea­ză unitatea în relaţiile contractuale şi economico-financiare cu banca şi alte instituţii, întreprinderi şi orga­nizaţii economice ; d) asigură şi răspunde de finanţa­rea şi creditarea activităţii de pro­ducţie şi investiţii, de rambursarea creditelor de către unitatea agricolă de stat şi de îndeplinirea celorlalte obligaţii financiare la termenele sta­bilite ; e) răspunde de întocmirea pro­iectului planului de producţie, veni­turi şi cheltuieli şi asigură contro­lul şi urmărirea realizării planului ; f) asigură şi răspunde de valorifi­carea superioară a produselor uni­tăţii, atît la export cît şi la intern ; acolo unde există director comerci­al, atribuţia şi răspunderea revin acestuia ; g­ . îndrumă, controlează şi răspun­de de activitatea de evidenţă econo­­mică, ţinută de cadrele de specialişti din fermă, din sectoarele de deser­vire, precum şi de activitatea celor­lalte cadre economice şi a gestiona­rilor . Art. 9. — Şeful de fermă are ur­mătoarele atribuţii şi răspunderi : a) organizează procesul de produc­ţie, asigură aplicarea şi generaliza­rea acordului global în activitatea de producţie, răspunde de realizarea sarcinilor prevăzute în planul fer­mei şi de folosirea deplină şi raţio­nală a fondului funciar şi a celor­lalte mijloace de producţie ; b) asigură aplicarea, în cadrul fer­mei, a măsurilor tehnico-organizato­­rice şi economice hotărite de orga­nele de conducere ale unităţii ; c) foloseşte toate posibilităţile de creştere a producţiei, prin punerea în valoare a tuturor resurselor şi re­zervelor existente in fermă, în scopul ridicării productivităţii mun­cii, a economisirii muncii vii şi ma­terializate, precum şi a fondurilor care i-au fost puse la dispoziţie, în acelaşi scop, adaptează la con­diţiile concrete ale fermei tehnolo­giile recomandate, preocupindu-se permanent de îmbunătăţirea lor ; d) organizează şi răspunde de apli­carea prevederilor în vigoare refe­ritoare la protecţia muncii, apărarea avutului obştesc, carantina fitozoosa­­nitară, precum si­ paza contra incen­diilor ; e) asigură condiţiile de muncă si de viată ale personalului apartinind fermei, preocupindu-se de cointere­sarea materială a acestuia în cadrul normelor legale în vigoare. Art. 10. — Specialistul care tine e­­videnţa în fermă are următoarele a­­tribuţii şi răspunderi : a) organizează şi răspunde de ţi­nerea evidenţei realizării producţiei, veniturilor şi cheltuielilor, precum şi a mişcării produselor şi materiale­lor din fermă ; b) asigură valorificarea corespun­­zătoare a producţiei fermei conform planului, controlează starea de con­servare a­­produselor şi materialelor din gestiune, precum şi a fondurilor fixe şi animalelor ; c) ţine evidenţa lucrărilor execu­tate in fermă, asigurînd retribuirea lucrătorilor in funcţie de cantitatea şi calitatea muncii efectuate ;; d) întocmeşte documentaţiile pen­tru plănul de producţie şi financiar, precum şi balanţele de venituri şi cheltuieli ale fermei ; e) răspunde de gestiunea tuturor bunurilor repartizate fermei ; f) ajută pe şeful de fermă la or­ganizarea şi buna desfăşurare a tutu­ror lucrărilor agricole. Art. 11.­­- Directorul, inginerul şef, contabilul şef şi toate cadrele tehnice, economice şi administrative au obligaţia de a-şi ridica permanent nivelul, de cunoştinţe profesionale şi politice, de a-şi însuşi conducerea tractorului, maşinilor şi utilajelor fo­losite în unitatea agricolă de stat, de a lua parte activă la exploatarea a­­cestora în perioadele de vîrf ale pro­cesului de producţie. Art. 12. — Consiliul oamenilor muncii din trusturile judeţene de întreprinderi agricole de stat are ur­mătoarele atribuţii şi răspunderi principale : a) răspunde de îndrumarea şi con­trolul activităţii de producţie şi eco­­nomico-financiare a întreprinderilor agricole de stat din subordine şi­ de îndeplinirea de către acestea, a sar­cinilor stabilite prin planul de stat ; b) îndrumă, controlează şi răspun­de de elaborarea proiectelor de plan şi de îndeplinirea planurilor de că­tre întreprinderile agricole de stat subordonate ; c) desfăşoară, pe întreprinderile subordonate, indicatorii de producţie şi economico-financiari repartizaţi prin planul de stat ; d) asigură încadrarea activităţii întreprinderilor agricole de stat l­­ planul unic de dezvoltare a agri­culturii din judeţul respectiv ; e) controlează şi urmăreşte conser­varea şi folosirea judicioasă a fondu­lui funciar, a fondurilor fixe, a mij­loacelor de producţie şi valorifica­rea tuturor resurselor materiale de către întreprinderile agricole de stat din subordine ; f) îndrumă întreprinderile agricole de stat în vederea aplicării celor mai corespunzătoare tehnologii şi îmbu­nătăţirii organizării muncii ; g) sprijină întreprinderile agricole de stat pentru întocmirea planurilor de dotare, investiţii şi aprovizionare tehnico-materială şi urmăreşte mo­dul cum se realizează ; h) urmăreşte, controlează şi asigu­ră realizarea de economii la mijloa­cele materiale şi fondurile băneşti, precum şi reducerea consumului de muncă vie şi a fondului de salarii ; i) organizează şi asigură ridicarea pregătirii profesionale a cadrelor de conducere, a specialiştilor şi celor­lalte cadre tehnice şi economice prin cursuri de specialitate, consfătuiri de lucru şi schimburi de experienţă, sprijină întreprinderile pentru buna desfăşurare a învăţămîntului agro­zootehnic şi ridicarea nivelului de cunoştinţe a tuturor lucrătorilor ; j) aprobă documentaţiile tehnico­­economice pentru investiţiile prevă­zute în plan, in limitele competen­ţelor stabilite şi asigură realizarea acestora ; k) organizează subunităţi avînd ca obiect al activităţii realizarea lucră­rilor de investiţii pentru întreprinde­rile agricole de stat şi valorificarea produselor acestora. Art. 13. — Colectivul de conducere operativă compus din directorul trustului, inginerii şefi şi contabilul şef are următoarele atribuţii princi­pale şi răspunderi : a) organizează şi urmăreşte înde­plinirea sarcinilor de plan în între­prinderile subordonate ; b) analizează şi ia măsuri pentru îndeplinirea ritmică a planului, rea­lizarea obligaţiilor prevăzute în con­tracte şi respectarea termenelor de livrare ; c) aprobă transferul de fonduri fixe între întreprinderile subordonate, în limita competentelor stabilite de că­tre Consiliul Departamentului agri­culturii de stat ; d) aprobă trecerea pa seama chel­tuielilor de producţie a lipsurilor de valori materiale, constatate la in­ventariere şi scăderea din contabili­tate a altor pagube, în limita compe­tenţelor stabilite, dacă nu se datoresc culpei cuiva ; e) aprobă, pe baza propunerilor a­­dunării generale a oamenilor muncii şi cu consultarea directorilor unită­ţilor şi numeşte membrii comitetului oamenilor muncii din rîndul şefilor unor compartimente de muncă, şefi de ferme, specialişti de înaltă califi­care din unitate precum şi oameni de ştiinţă ; f) hotărăşte încadrarea şi desface­rea contractelor de muncă ale perso­nalului din trusturi, în afara specia­liştilor agricoli cu studii superioare şi a celor care îndeplinesc funcţii de conducere, a căror încadrare este de competenţa organului de conducere colectivă a Departamentului agricul­turii de stat ; g) aprobă încadrarea şi desfacerea contractelor de muncă ale inginerilor şefi şi contabililor şefi din întreprin­derile subordonate, cu acordul Con­siliului Departamentului agriculturii de stat; h) aprobă măsurile privind asigu­rarea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale oamenilor muncii şi îm­bunătăţirea acestora ; i) îndrumă,­­ coordonează şi con­trolează îndeplinirea măsurilor de protecţia muncii; j) prezintă rapoarte în faţa con­siliului oamenilor muncii asupra modului în care au fost aduse la îndeplinire hotărîrile luate ; k) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi însărcinări sta­bilite de consiliul oamenilor muncii al trustului. Art. 14. — Directorul trustului asi­gură conducerea curentă și aduce la îndeplinire hotărîrile consiliului oa­menilor muncii, colectivului de con­ducere operativă și sarcinile stabilite de Departamentul agriculturii de stat, avînd următoarele atribuții și răspunderi principale : a) ia măsuri operative pentru rea­lizarea prevederilor de plan pe fie­care unitate din subordine și asigură aducerea la îndeplinire a hotaririlor luate de organele colective de con­ducere ale trustului; b) asigură aplicarea principiului muncii colective în activitatea des­făşurată de către consiliul oameni­lor muncii şi de colectivul de con­ducere operativă ; c) iniţiază studii,­. cercetări şi ana­lize cu privire la sporirea eficienţei economice a activităţii de producţie şi economico-financiară a unităţilor subordonate ; d) organizează controlul îndeplinirii sarcinilor în cadrul trustului şi uni­tăţilor în subordine ; e) asigură controlul activităţii eco­­nomico-financiare şi gestionare de fond a unităţilor, răspunde pentru luarea măsurilor necesare asigurării integrităţii avutului obştesc şi buna gospodărire a fondurilor materiale si băneşti, pentru adoptarea măsurilor necesare in vederea îndeplinirii in­tegrale si la timp a sarcinilor de plan, pentru respectarea principiilor şi a normelor disciplinei socialiste şi dă dispoziţii, în limita competentelor legale, pentru recuperarea pagubelor aduse avutului obştesc ; f) reprezintă trustul în relaţiile cu­ persoanele juridice si cele fizice, precum şi in fata organelor juris­­dictionale, putind da împuterniciri de reprezentare în acest scop altor cadre din unitatea respectivă ; g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau sarcini sta­bilite de organele ierarhice superi­oare. CAPITOLUL III Dispoziţii speciale şi finale Art. 15."­­- încadrarea și desfacerea contractelor de muncă ale directo­rilor, inginerilor şefi şi contabililor şefi din trusturile judeţene de în­treprinderi agricole de stat, precum și a directorilor întreprinderilor agri­cole de stat se face de către organul de conducere colectivă al Departa­mentului agriculturii de stat. Art. 18. — încadrarea și desfa­cerea contractelor de muncă ale in­ginerilor de specialitate agricolă — agronomi, horticultori, zootehnişti, mecanici, hidroamelioratori, econo­mişti — şi ale medicilor veterinari la trusturi şi întreprinderi, cu ex­cepţia funcţiilor prevăzute la art. 15, se face de către organul colectiv de conducere operativă al trusturilor judeţene de întreprinderi agricole de stat. Aprobarea pentru transferarea in­ginerilor de specialitate agricolă şi medicilor veterinari dintr-un trust judeţean de întreprinderi agricole de stat în altul sau din unități subor­donate acestora se dă de către De­partamentul agriculturii de stat, cu acordul celor două trusturi. Transferul inginerilor de speciali­tate agricolă, inginerilor mecanici agricoli și medicilor veterinari din unităţile agricole de stat in alt sec­tor al agriculturii ori într-o altă ra­mură decit agricultura, în posturi de specialitate agricolă, se aprobă de către ministrul agriculturii, industriei alimentare și apelor. Art. 17. — Numărul de ingineri de specialitate agricolă și de medici ve­terinari pentru fiecare fermă și uni­tate agricolă de stat se stabileste în conformitate cu normele legale in vigoare. Art. 18. — Conducătorilor de uni­tăţi agricole de stat care vor men­ţine ingineri de specialitate agricolă si medici veterinari peste numărul stabilit sau care vor încadra ase­menea specialişti în alte funcţii de­cit cele stabilite, li se vor imputa sumele plătite acestora ca remune­raţie a muncii prestate, iar posturile respective­ vor fi anulate. Art. 19. — Inginerii de specialitate agricolă şi medicii veterinari din unităţile agricole de stat, precum şi ceilalţi specialişti cu studii superi­oare, sunt obligaţi să locuiască în localitatea în care îşi desfăşoară ac­tivitatea. Prevederile acestui articol se a­­plică şi personalului de specialitate cu pregătire economică cît şi celui de specialitate cu pregătire medie tehnică care lucrează în unităţile agricole de stat. Unităţile agricole de stat sînt obli­gate să asigure locuinţe pentru per­sonalul prevăzut la alineatele de mai sus, în construcţiile din incinta unităţii sau din localitatea de reşe­dinţă a acesteia, în cazul cînd unitatea nu dispune de suficiente spaţii de locuit şi pînă la construirea de locuinţe proprietate personală sau de către unitate, se va solicita comitetelor executive ale consiliilor populare respective acor­darea de locuinţe pentru personalul obligat să locuiască in localitatea în care unitatea îşi desfăşoară activi­tatea. Art. 20. — La repartizarea în pro­ducţie a absolvenţilor se va urmări ca soţul şi soţia să fie încadraţi in aceeaşi localitate sau în localităţi apropiate. Art. 21. — Personalul ce nu se con­formează prevederilor alineatelor 1 şi 2 ale art. 19, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, va fi sancţionat cu retrogra­darea în funcţie sau în clasă, in cadrul aceleiaşi profesii pe o durată de 3 luni. Dacă nici după expirarea terme­nului de retrogradare cei prevăzuţi mai sus nu se vor conforma obliga­ţiilor de a locui în localitatea în car® îşi desfășoară activitatea, se vor lua împotriva lor măsuri de desfacere disciplinară a contractului de muncă si vor fi îndrumaţi să lucreze direct in producție. Art. 22. -- Prevederile prezentei legi se aplică, in mod corespunzător, tuturor unităților agricole de stat, inclusiv institutelor de cercetare și stațiunilor experimentale precum și celorlalte unități socialiste, altele de­cit cele agricole cooperatiste, pentru activitatea de producție agricolă. Art. 23. — Nerespectarea prevede­rilor prezentei legi atrage răspun­derea disciplinară, materială, admi­nistrativă, civilă sau penală, după caz, in condițiile prevăzute de lege. SATUL SOCIALIST PAGINA 3 (Continuare în pag. a 4-a) cu privire la realizarea, exploatarea, întreţinerea şi finanţarea amenajărilor de irigaţii şi a celorlalte lucrări de îmbunătăţiri funciare în Republica Socialistă România, a­­menajările de irigaţii şi celelalte lu­crări de îmbunătăţiri funciare con­stituie o activitate de o deosebită im­portanţă pentru protecţia şi ridicarea capacităţii de producţie a pămintului ţării noastre, principalul mijloc de producţie în agricultură. Ţinind seama de amploarea şi com­plexitatea acţiunilor de îmbunătăţiri funciare, pentru asigurarea unei con­cepţii­ unitare şi întărirea disciplinei de stat in desfăşurarea acestei acti­vităţi, Marea Adunare Naţională a Repu­blicii Socialiste România adoptă pre­zenta lege. CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. — Lucrările de îmbunătă­ţiri funciare au drept scop punerea cît mai deplină în valoare a capaci­tăţii de producţie a terenurilor agri­cole, ridicarea fertilităţii pămînturi­­lor slab productive, darea în pro­ducţia agricolă a tipor ,suprafeţe cît mai mari de terenuri neproductive, prevenirea şi combaterea unor feno­mene naturale care influenţează ne­gativ productivitatea terenurilor ,a­­gricole. Prin lucrări de îmbunătăţiri fun­ciare se înţeleg : — amenajările de irigaţii ; — amenajarea terenurilor agricole în pantă.. . — îndiguire şi regularizare a cursu­rilor de apă ; — desecare şi drenaj­­ , — ameliorare a terenurilor sărătu­­rate şi amendarea solurilor acide ; — nivelare şi modelare a terenuri­lor agricole ; — defrişare şi curăţire a­ terenuri­lor. Art. 2. — După importanţa lor e­­conomică, lucrările de îmbunătăţiri funciara constituie : a) sisteme, care se realizează pe terenurile aparţinind mai multor u­­nităţi agricole socialiste ; în cadrul sistemelor sunt lucrări de interes­ co­mun mai m­ultor unităţi agricole so­cialiste şi lucrări de amenajări inte­rioare care se execută pe terenul şi în interesul fiecărei unităţi­ agricole socialiste ; b) amenajări locale, care se execu­tă pe suprafeţe­ limitate de teren, fo­losind în principal posibilităţile lo­cale şi se realizează, de regulă, pe teritoriul unei singure unităţi agri­cole socialiste." Art. 3. — Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor răs­punde le înfăptuirea politicii par­tidului şi statului în domeniul ame­najărilor de irigaţii şi al celorlalte lucrări de îmbunătăţiri funciare, a­­sigurînd, prin unităţile sale de spe­cialitate, cercetarea, proiectarea, re­alizarea, exploatarea şi întreţinerea lucrărilor. CAPITOLUL II Obiectul şi modul de realizare a lucrărilor A. AMENAJĂRILE DE IRIGAŢII Art. 4. — Amenajările de irigaţii au drept scop combaterea efectelor dăunătoare ale secetei şi completa­rea deficitului de umiditate, în ve­derea obţinerii unor producţii agri­cole mari an de an, necondiţionate de regimul precipitaţiilor. La proiectarea şi realizarea amena­jărilor de irigaţii se va ţine seama de posibilităţile folosirii lor, după caz, şi în alte scopuri ca : alimenta­rea cu apă a centrelor gospodăreşti agricole a amenajărilor piscicole, a localităţilor şi obiectivelor industri­ale, producerea de energie electrică, navigaţie şi agrement. Art. 5. — Activitatea de cercetare, în domeniul irigaţiilor se asigură de către Ministerul Agriculturii, Indus­triei Alimentare şi Apelor — Acade­mia de ştiinţe, agricole şi silvice —, prin institutele de cercetări, din sub­ordine şi prin institutele de invăţă­­mînt superior. Art. 6. — Activităţile de studii şi proiectare în domeniul amenajărilor de irigaţii se realizează, in funcţie­­ de importanţa economică şi complexi­tatea lucrărilor, prin unităţile de specialitate din subordinea Ministe­rului Agriculturii, Industriei Alimen­tare și Apelor sau a comitetelor exe­cutive ale consiliilor populare jude­țene. Art. 7. - Documentaţiile tehnico­­economice pentru sistemele de iriga­ţii­ se elaborează pe bazine şi sub­­bazine hidrografice sau pe unităţi na­turale, în corelare cu schemele ca­dru de amenajare a bazinelor hidro­grafice din punct de vedere al gos­podăririi­ apelor şi cu studiile, de or­ganizare a teritoriului agricol şi a producţiei agricole. Art. 8. — Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor răs­punde de realizarea unei concepţii unitare la întocmirea studiilor şi pro­iectelor pentru irigaţii, elaborează prin : unităţile de cercetare şi proiec­tare­­ din subordine metodologii, nor­mative tehnice, proiecte tip şi direc­tive, precum şi instrucţiuni , pentru toate unităţile care au sarcini în a­­cest domeniu şi asigură : — reducerea suprafeţelor care se scot din producţia agricolă vegetală, prin folosirea judicioasă a configura­ţiei terenului şi adoptarea unor solu­ţii tehnice corespunzătoare ; — creşterea continuă a gradului de automatizare a funcţionării sisteme­lor de irigaţii şi de mecanizare a ac­tivităţilor de exploatare şi întreţinere a amenajărilor, în vederea reducerii forţei de muncă şi a costurilor de exploatare ; ■­ reducerea continuă a consumuri­lor specifice de materiale, combusti­bili şi energie electrică. Art. 9. — Sistemele de irigaţii se execută prin unităţile de construcţii­­montaj de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şi prin unită­ţile de specialitate din subordinea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene. Organizaţiile agricole cooperatiste execută cu forţe proprii amenajări locale cu asistenţă tehnică a unită­ţilor de specialitate din­­ subordinea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, şi cu sprijinul u­­nităţilor socialiste care pot executa, contra cost, lucrările de construcţii­­montaj de tehnicitate ridicată. Art. 10. — Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, prin unităţile de construcţii-montaj de specialitate şi unităţile de exploata­re a lucrărilor de îmbunătăţiri fun­ciare, răspunde de instruirea, în tim­pul executării lucrărilor, a persona­lului tehnic şi a muncitorilor califi­caţi necesari exploatării, puşi la dis­poziţie de către unităţile beneficiare, pentru asigurarea intrării în produc­ţie a amenajărilor de irigaţii imediat după terminarea lor și a realizării, în termenul planificat, a indicatorilor tehnico-economici aprobați. B. AMENAJAREA TERENURILOR AGRICOLE IN PANTA Art. II. — Amenajarea terenurilor agricole în pantă prin lucrări de combatere a eroziunii solului, regu­larizare a scurgerii apei pe versanţi şi de corectare a formaţiunilor to­renţiale, are drept scop apărarea te­renurilor agricole şi silvice de pe versanţi şi de la baza acestora, con­servarea şi ridicarea potenţialului de producţie a solului, îmbunătăţirea re­gimului hidrologic al cursurilor de apă, protecţia lacurilor de acumulare împotriva colmatării, apărarea loca­lităţilor, căilor de comunicaţii, con­strucţiilor hidrotehnice şi a altor o­­biective din zonă. -Art. 12: —Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor va lua măsuri ca, prin documentaţiile de amenajare a terenurilor agricole în pantă, să se stabilească cele mai corespunzătoare folosinţe ale terenu­rilor şi structura culturilor care să asigure o eficienţă economică ridica­tă la exploatarea suprafeţelor agri­cole. Art. 13. — Deţinătorii terenurilor care beneficiază de lucrări de amena­jare a terenurilor agricole în pantă sunt obligaţi să execute, în acelaşi timp cu lucrările de combatere a e­­roziunii solului şi de corectare a to­­renţilor, lucrările şi măsurile agro­­fito-ameliorative specifice şi să nu e­­fectueze nici o altă lucrare care poate favoriza procesul de eroziune a tere­nurilor sau poate pune în pericol lu­crările executate în acest scop. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, prin direcţiile generale pentru agricultură, industrie alimentară şi ape şi prin institutele şi staţiunile de cercetări ale Acade­miei de ştiinţe agricole şi silvice, va elabora tehnologii adecvate cultivă­rii terenurilor in pantă, cu caracter obligatoriu şi va îndruma unităţile agricole socialiste în aplicarea măsu­rilor agro-Bio-ameliorative, diferen­ţiat, în funcţie de condiţiile naturale locale. C. COMBATEREA INUNDAŢI­ILOR ŞI ELIMINAREA EXCESU­LUI DE UMIDITATE Art. 14. — Lucrările de­ îndiguire şi regularizare a cursurilor de apă au drept scop apărarea de inundaţii a terenurilor agricole şi silvice, a bu­nurilor situate pe acestea, a locali­tăţilor, precum şi a obiectivelor so­­cial-economice. Lucrările de îndiguire şi regula­rizare a cursurilor de apă se studia­ză şi realizează pe bazine şi subba­­zine hidrografice sau pe unităţi na­turale, încadrându-se în prevederile de ansamblu ale schemelor cadru de amenajare a bazinelor hidrogra­fice din punct de vedere al regula­rizării scurgerii de suprafaţă. Art. 15. — Lucrările de desecare­­drenaj au ca obiect eliminarea exce­sului de apă de la suprafaţa terenu­lui şi reglarea umidităţii din sol, in vederea creării de condiţii corespun­zătoare pentru: efectuarea lucrărilor agricole şi intensificarea producţiei. Unităţile agricole socialiste pe ale căror terenuri se execută lucrări de cresecare-drenaj sunt obligate ca, odată cu realizarea acestora, să e­­fectueze lucrările şi măsurile agro­­ameliorative specifice (nivelări, mo­delări, afînarea adîncă a solului, a­plicarea de amendamente, îngrăşă­­­­mânte organice şi minerale) în ve­derea îmbunătăţirii însuşirilor hi­­dro-fizice şi biologice­­ale solului. Lucrările şi măsurile agro-amelio­­rative se vor realiza diferenţiat,­ după condiţiile naturale locale, pe baza indicaţiilor tehnice elaborate de către institutele şi staţiunile de cer­cetări ale Academiei de ştiinţe agri­cole şi silvice. Art. 16. — Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor are sarcina ca, prin ansamblul de lu­crări de îndiguire, regularizare a cursurilor de apa, desecare şi dre­naj, să asigure creşterea suprafeţei agricole şi în special a celei arabile, prin punerea în valoare a terenurilor ocupate de bălţi, mlaştini, stufări­şuri şi a altor terenuri neproductive, precum şi prin trecerea la o catego­rie de­ folosinţă superioară a tere­nurilor exploatate în mod neeficient. D. ALTE LUCRĂRI DE ÎMBUNĂ­TĂŢIRI FUNCIARE Art. 17. — In scopul extinderii su­prafeţelor cultivate şi ridicării conti­re­nue a potenţialului de producţie al solului, din sistemele de irigaţii, în­diguiri, desecări şi combatere a ero­ziunii solului, cît si din afara aces­tora, Ministerul Agriculturii, Indus­triei Alimentare şi Apelor va lua mă­suri să se execute, in funcţie de con­diţiile specifice ale terenurilor, lu­crări de ameliorare a săraturilor, de amendare a solurilor acide, de nive­lare, modelare, defrişare si curăţire a acestor terenuri. Art. 18. — Barajele de­ retenţie şi derivaţiile de cursuri de apă care se execută in cadrul sistemelor de iri­gaţii, îndiguiri, desecări şi comba­tere a eroziunii solului vor fi con­cepute şi realizate astfel încît să servească pentru atenuarea­ viiturilor şi pentru crearea de noi surse de apă, în scopul apărării terenurilor agricole şi silvice, dezvoltării irigaţii­lor şi altor folosinţe. Art. 19. — Activităţilor de cercetare, stridii, proiectare şi execuţie necesa­re lucrărilor prevăzute la lit. B, C şi D din prezentul capitol, le sunt aplicabile dispoziţiile art. 4, alin. 2 şi art. 5—10. CAPITOLUL III Finanţarea lucrărilor şi urmărirea realizării lor Art. 20. — Lucrările din cadrul sistemelor de irigaţii, de îndiguiri, desecări-drenaje, combaterea eroziu­nii solului, lucrările de , regularizare şi consolidare a cursurilor de apă, acumulări, şi derivaţii complexe, de ameliorare a terenurilor sărăturate, ce se vor realiza atît pe terenurile proprietate de stat,, cit şi pe cele ale cooperativelor agricole de producţie, începînd cu anul de plan 1974, se vor finanța din fonduri de stat, a­­ceste lucrări rămînînd, după executa­rea lor, in proprietatea exclusivă a statului. Statul dobîndește dreptul de folosință asupra terenului pro­prietate cooperatistă, ocupat de lu­crările respective, pe durata exis­tenţei lor. Art. 21. — Amenajările interioare din cadrul sistemelor de irigaţii, de desecări, şi de combatere a eroziunii solului, executate pe terenurile apar­ţinind cooperativelor agricole de producţie, se finanţează de acestea din fonduri proprii şi aport în muncă precum şi din credite pe ter­men lung acordate de stat, in con­diţiile prevăzute de lege şi rămîn în proprietatea exclusivă a acestor coo­perative. Prevederile alineatului 1 se apli­că următoarelor categorii de lucrări : a) la irigaţii : reţeaua de canale sau conductele îngropate de ultim or­din, cu accesoriile aferente (construc­ţii hidrotehnice, vane hidranţ­i, dispo­zitive), precum şi echipamentul de udare ; b) la desecări , reţeaua de canale de ultim, ordin, de pe terenul unei cooperative agricole de producţie, cu construcţiile hidrotehnice afe­rente ; c) la combaterea eroziunii solului : agroterase şi lucrări agro-fito­­ameliorative (benzi inerbate, culturi în fîşii, bilonări, fertilizări,­ supraîn­­săminţări şi reinsămîntări pe pă­şuni). Art. 22. — Amenajările locale pen­tru irigaţii, desecări, combaterea ero­ziunii solului şi alte lucrări de îm­bunătăţiri funciare, de interes local, realizate de terenurile unei singure unităţi agricole socialiste, se vor­­finanţa : a) la unităţile de stat, din fondu­rile de investiţie ; b) la cooperativele agricole de producţie prin mijloacele acestora , din fonduri proprii şi aport în mun­că precum şi din credite pe termen lung acordate de stat. Art. 23. — Creditele pe termen lung, pentru realizarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, prevăzute la articolele 21 şi 22 se acordă, în con­diţiile legii, cooperativelor agricole de producţie pe un termen de pină la 25 de ani­; rambursarea primei rate se va face după darea in funcţiune a obiectivului, dar­­ nu mai tîrziu de 5 ani de la acordarea creditelor. Creditele pe termen lung acordate cooperativelor agricole de producţie pentru executarea lucrărilor de îm­bunătățiri funciare și nerambursate pînă la 31 decembrie 1973 se vor re­­eşalona de către Banca pentru Agri­cultură şi Industrie Alimentară, îm­preună cu organele agricole, corespun­zător posibilităţilor de plată, în ca­drul termenului maxim prevăzut la alineatul precedent. Art. 24. — Pentru realizarea lu­crărilor de nivelare, modelare și sca­­rificare a terenurilor din sistemele de irigaţii, îndiguiri şi desecări şi din afara acestora, se autoriză Banca pentru Agricultură şi Industria Ali­mentară să acorde credite bancare unităţilor agricole de stat cu do­­bindă de 4°/o pe an şi cooperativelor agricole de producţie cu dobîndă de 3% pe an. Rambursarea creditelor se face din cheltuielile de producţie, pe o peri­oadă de pînă la 8 ani, prima rată ur­­m­înd a fi­ achitată după un an de la darea în folosinţă a terenului a­­menajat. Lucrările de nivelare, modelare şi scarificare, ce se execută de către unităţile agricole de stat, nu vor a­­fecta cheltuielile la 1 000 lei produc­ţie marfă precum şi rezultatele fi­nanciare prevăzute în plan. Cheltu­ielile pentru efectuarea acestor lu­crări vor fi acoperite din sporurile de producţie ce se vor obţine de pe terenurile respective. Pentru lucrările de nivelare, mode­lare şi­ scarificare a terenurilor, din cadrul perimetrelor pe care se exe­cută lucrări de combatere a eroziu­nii solului, finanţarea se face din fonduri de stat. Art. 25. — Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, îm­preună cu Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară, vor stabili anual, înaintea definitivării lucrări­lor de plan pentru anul următor, volumul de lucrări și de credite afe­rente lucrărilor prevăzute la artico­lul 25, precum şi sursele de acope­rire. Art. 26. — Răspunderea pentru re­alizarea lucrărilor de investiţii pri­vind amenajările de irigaţii şi cele­lalte lucrări de îmbunătăţiri funciare revine Ministerului Agriculturii, In­dustriei Alimentare şi Apelor, care urmăreşte executarea lor la termen şi de calitatea corespunzătoare, prin : a) unităţile din subordinea sa, special organizate ca­­beneficiare de investiţii, pentru sistemele finanţate din­ fonduri , de stat ......................... . b) unităţile de specialitate din subordinea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, in ca­litate de beneficiare de investiţii, pentru lucrările de interes local fi­nanţate din fonduri de stat ; c) unităţile agricole, pentru ame­najările interioare din cadrul siste­melor şi pentru amenajările locale, la care acestea sunt beneficiare de investiţii. Art. 27. 1— Sistemele de irigaţii şi celelalte lucrări de îmbunătăţiri funciare se recepţionează de comisii a căror­ componenţă se aprobă de : a) Consiliul de Miniştri, pentru investiţiile ai căror principali indica­tori tehnico-economici au fost apro­baţi de Consiliul de Miniştri ; b) Consiliul de conducere al Minis­terului Agriculturii, Industriei Ali­mentare şi Apelor, pentru lucrările ai căror indicatori tehnico-economici sunt in competenţa de aprobare a ti­tularului de investiţie. Din comisiile de recepţie vor face parte reprezentanţi ai consiliilor populare judeţene şi băncilor finan­ţatoare, cadre din învăţămîntul su­perior şi din institutele de cercetări de profil, alţi specialişti, precum şi reprezentanţi ai beneficiarilor de lu­crări şi proiectantului. Ca preşedinţi a­ comisiilor de recepție, pentru lu­crările din competența, de aprobare a Consiliului de Miniştri, se vor numi cadre cu munci de răspundere din afara aparatului Ministerului Agri­culturii, Industriei Alimentare și Apelor. Comisiile vor recepționa atît lu­crările executate, cit si suprafeţele de teren amenajate prin lucrări de irigaţii, desecări-drenaje, combaterea eroziunii, îndiguiri, regularizări de rîuri şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare, pe deţinători şi categorii de folosinţă, rezultate in urma execu­tării lucrărilor. Pe baza actelor de recepţie astfel întocmite, se vor în­scrie, în cadastrul funciar, lucrările executate şi suprafeţele de teren a­­menajate. CAPITOLUL IV Administrarea amenajărilor de irigaţii şi a celorlalte lucrări de îmbunătăţiri funciare A. ADMINISTRARE SI EVI­DENTA Art. 28. — Exploatarea, întreţinerea şi paza amenajărilor de irigaţii si a celorlalte lucrări, de îmbunătăţiri funciare constituie o sarcină de a cărei realizare răspund toate unităţi­le de stat, cooperatiste şi alte orga­nizaţii obşteşti, care au in adminis­trare sau, după caz, in proprietate, astfel de lucrări. Art. 29. — Lucrările executate din fonduri de stat se administrează de către întreprinderile de exploa­tare a lucrărilor de îmbunătățiri fun­ciare, din­ subordinea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, sau de către oficiile de îm­bunătăţiri funciare din subordinea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene. Fac­ excepţie amenajările interioa­re din cadrul sistemelor de irigaţii, desecări şi combatere a eroziunii so­lului, precum şi amenajările locale, executate pe terenuri apartinind u­­nităților socialiste de stat, care sa administrează de acestea. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene au obligația de a controla activitatea întreprinderilor de exploatare și a întreprinderilor socialiste de stat din subordinea Mi­nisterului Agriculturii, Industriei A­­limentare şi Apelor, pe linie de ex­ploatare şi întreţinere, a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi de folo­sire a terenurilor amenajate in sis­temele de irigaţii de pe teritoriul ju­deţului. Art. 30. — Amenajările interioare din sistemele de îmbunătăţiri fun­ciare şi amenajările locale, executate pe terenurile aparţinind cooperative­lor agricole de producţie, prin aport propriu în muncă şi bani şi din cre­dite, se administrează de către aces­tea. Art. 31. — Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor răs­punde de evidenta pe ţară a lucră­rilor de îmbunătăţiri funciare, pe care o va tine, prin organele sale, pe categorii de unităţi socialiste şi genuri de lucrări. Comitetele executive ale consilii­lor populare judeţene răspund de evidenta lucrărilor de îmbunătăţiri funciare de pe teritoriul judeţului, care se va tine : pe beneficiari, pe genuri de lucrări şi pe categorii de folosinţă a terenurilor amenajate. B. EXPLOATARE SI ÎNTREŢI­NERE Art.. 32. — Unităţile socialiste care au în administrare amenajări, de i­­rigaţii ,şi alte lucrări de îmbunătă­ţiri funciare, răspund de exploa­tarea, întreţinerea şi paza acestora, pentru asigurarea funcţionării Io,- la parametrii stabiliţi prin documenta­ţiile aprobate. Reguilile generale de exploatare, întreţinere şi pază a lucrărilor de îm­bunătăţiri funciare se stabilesc de către Ministerul Agriculturii, Indus­triei Alimentare şi Apelor. In activi­tatea lor, unităţile socialiste care au in administrare lucrări de îmbună­tăţiri funciare, au obligaţia să res­pecte întocmai aceste reguli, precum şi prevederile din regulamentele de exploatare întocmite de către unită­ţile de proiectare, pentru fiecare lu­crare şi obiectiv în parte. Unităţile agricole care au în admi­nistrare amenajări de irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare vor înscrie, în planurile anuale de pro­ducţie şi financiare, fondurile şi mij­loacele necesare exploatării, întreți­nerii și pazei acestor lucrări, răspun­­zind de executarea lor. L­EGE

Next