Scânteia Tineretului, iulie 1953 (Anul 8, nr. 1303-1329)

1953-07-01 / nr. 1303

Alături de cauza dreaptă a poporului german Oameni iubitori de pace din întreaga lume inferează cu indignare provocarea săvârşită l­a 17 iunie de mercenarii străini în Berlinu! răsăritean. După cum s-a anunţat în presă, în a­­ceastă zi,­duşmanii păcii şi democraţiei au organizat pe străzile şi în pieţele din ca­pitala Grmaniei o provocare mârşavă. Faptele lovedesc, fără putinţă de tăgadă, că aceasă provocare a fost pregătită din timp, şi h chip minuţios de cercurile reac­ţionare ile puterilor occidentale, de clica i..t a j~ ~---1;^; n: iui nuciauci Şi vuinpi it­r i ci.­i invvacu­u din seditrul democrat al Berlinului este o uneltie criminală şi perfidă a acelora care se tem de pace, de destinderea ac­tualei stuaţii internaţionale, de rezolva­rea paşnică a problemei germane ; ea este opera acelora cărora le este groază de în­tărirea continuă a forţelor democratice ale poporului german şi urăsc succesele R. D. Germate, care a păşit cu hotărîre pe calea păcii şi democraţiei. Nu întâmplător provocarea întreprinsă de mercenarii fascişti la Berlin a avut loc în aceeaşi vreme în care in Coreea clica listumanistă, hulită de popor, întreprindea acţiunile sale duşmănoase îndreptate spre zădărnicirea tratativelor de armistiţiu. Ambele provocări sunt verigi ale aceluiaş lanţ; ele au fost dirijate de mâna odioasă a duşmanilor păcii şi democraţiei. Scopul acestor provocări a apărut limpede în faţa opiniei publice , să împiedice forţele păcii de a obţine destinderea încordării interna­ţionale, să dea frâu liber forţelor întuneri­cului şi războiului. Aventura fascistă de la Berlin a eşuat. Ea nu putea să nu eşueze deoarece, fiind îndreptă împotriva intereselor vitale ale poporului german, împotriva cauzei păcii, păturile largi ale populaţiei din sectorul democrat al Berlinului şi din R­D. Ger­mană n’au sprijinit-»,--ei,--dimpotrivă, au contribuit la lichidarea ei. Forţele demo­cratice din Germania, germanii cinstiţi, înfierează cu mânie acţiunile criminale ale complotiştilor şi provocatorilor aventurieri. Pretutindeni în R. D. Germană se desfă­şoară în aceste zile numeroase meetinguri şi adunări populare în cadrul cărora toţi germanii cinstiţi protestează împotriva provocării fasciste de la Berlin din ziua de 17 iunie şi-şi arată hotărîrea de a face zid în jurul Partidului Socialist Unit din Germania şi a Guvernului R. D. Germane. In oraşul Karl Marx, de pildă, a avut loc un meeting la care­ au participat 80.000 de locuitori ai oraşului. Această massă de oa­meni a înfierat în unanimitate provocările fasciste de la 17 iunie. Muncitorii din Ber­lin, tinerii feroviari din Potsdam, oamenii de ştiinţă din Leipzig, ţăranii şi elevii, toţi oamenii cinstiţi din R. D. Germană apro­bă cu căldură în şedinţele şi meetingurile lor, recentele măsuri ale Guvernului R. D. Germane, îndreptate spre ridicarea nive­lului de trai al populaţiei şi spre soluţio­narea principalei sarcini care stă în faţa poporului german : unificarea ţării pe baze paşnice şi democratice. In primele rânduri ale luptătorilor ger­mani pentru pace şi unitate păşeşte tine­retul democrat din Germania. Recent a avut loc la Berlin un meeting al tineretului la care au luat parte mii de tineri ; acest meeting, care s’a transformat într’o puter­nică demonstraţie pentru pace şi unitate, a arătat încrederea tineretului german faţă de Partidul Socialist Unit din Ger­mania şi de guvernul Republicii Demo­crate Germane. Masse largi de tineri din Gemania întorc spatele mercenarilor străini şi refuză să servească drept carne de tun pentru planurile războinice ale a­­cestora. In ciuda măsurilor represive, şi în Ger­mania occidentală au loc meetinguri şi adunări de protest împotriva provocărilor fasciste de la Berlin. Ca răspuns la aceste provocări numeroşi muncitori din regiunea Ruhr fac cereri de înscriere în Partidul Comunist din Germania. Evenimentele din Berlin au stârnit un larg răsunet în rândurile oamenilor cin­stiţi, iubitori de pace din întreaga lume. O uneltire criminală a forţelor reacţiunii şi fascismului împotriva poporului german, a păcii şi securităţii tuturor popoarelor — astfel a apreciat opinia publică mondială provocarea de la Berlin. Poporul român, care a fost de două ori în ultimele decenii, victima politicii agre­sive a imperialismului german, înfierează alături de toate popoarele dornice,de pace provocarea organizată de mercenarii stră­ini şi de inspiratorii lor. În cadrul meetin­­gurilor de protest care au foc pretutin­deni în ţara noastră, oamenii muncii îşi exprimă solidaritatea cu clasa muncitoare germană şi cu toţi germanii cinstiţi care luptă pentru o Germanie unită, paşnică şi democratică. In telegrama lor­ adresată muncitorilor din Berlin, Colectivele între­prinderilor „Electroputere“ şi „7 Noem­­brie“ din Craiova scriu printre altele: „Suntem siguri că poporul german va în­vinge, pentru că este sprijinit de toate po­poarele care luptă pentru pace, printre care se numără şi poporul nostru. Poporul german va învinge pentru că se bucură de prietenia şi sprijinul Uniunii Sovietice, bastionul păcii şi independenţei popoare­lor“. Lupta tineretului german pentru pace şi unitate găseşte sprijinul şi simpatia ti­neretului nostru, ca şi a tineretului cinstit din întreaga lume. In cadrul unui mare meeting, exprimând gândurile—şi—senti­mentele de prietenie şi solidaritate ale ti­neretului nostru, utemista Elena Popescu, stahanovistă la secţia fălţuit de la Combi­natul Poligrafic Casa Scânteii „I. V. Stalin“, a spus printre altele: „Noi, tine­rii, iubim pacea, pentru că ea înseamnă asigurarea viitorului fericit pe care ni-l făurim. De aceea înfierăm cu energie acţiunile teroriste ale mercenarilor străini de la Berlin, acţiuni care aveau drept scop să arunce poporul german în nenorocire, să submineze cauza păcii“. Totodată tineretul nostru îşi exprimă în numeroase adunări şi meetinguri încrede­rea fermă în triumful cauzei drepte pentru care luptă poporul german. „Noi, tinerii din R.P.R. — a spus stahanovista Ataria Stan de la F.R.B. — suntem adânc indig­naţi de atentatul mârşav al bandiţilor fas­cişti şi totodată ne exprimăm încrederea că oamenii muncii din R. D. Germană îşi vor strânge şi mai mult rândurile în ju­rul guvernului R. D. Germane şi al P.S.U.G. şi vor duce la biruinţă lupta pen­tru unitate, pace şi independenţă naţio­nală“. Asemenea meetinguri au avut loc pe tot cuprinsul patriei noastre, în cele mai în­semnate oraşe, la Bucureşti, Cluj, Cra­iova, Oraşul Stalin, Tg. Mureş, Brăila, etc. Ele constitue o expresie a spiritului internaţionalist care însufleţeşte poporul nostru, a solidarităţii noastre de neclin­tit cu cauza justă a poporului german. Poporul şi tineretul român iubitor de pace şi colaborare frăţească între popoare, întinde o mână prietenească poporului şi tineretului german în lupta sa nobilă pen­tru zădărnicirea acţiunilor duşmănoase ale aţâţătorilor la război, pentru crearea unei Germanii unite, paşnice, indepen­dente şi democratice. TELEGRAMA Tovarăşului Walter Ulbricht Secretar General al Partidului Socialist Unit din Germania Comitetul Central al Partidului Aduncitoresc Român vă trimite calde felicitări cu ocazia celei de a 60-a aniversări a zi­lei Dvs. de naştere. Vă urăm mulţi ani de sănătate, muncă rodnică, succes deplin luptei P.S.U.G. şi oamenilor muncii germani pentru o Germanie unită, democratică, indepen­dentă şi iubitoare de pace. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Ch. G­heorghiU"Dej Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Anul IX Seria II-a Nr. 1303 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 1 Iulie 1953 Strângem la timp rodul îmbelşugat de pe ogoarele patriei 1.400 hectare cu grâu recoltate în regiunea Craiova Dorinţa oamenilor muncii de pe ogoarele regiunii Craiova de a obţine în acest an o­ recoltă bogată, face ca ritmul lucrărilor de întreţinere a culturilor, de recoltare, treeriş şi des­ miriştit să se desfăşoare cu intensitate sporită. In întreaga regiune, prima prăşilă a fost terminată, iar praşila 11-a a fost executată la porumb în proporţie de 76 la sută, floarea soarelui de 92 la sută, sfeclă de zahăr de 83 la sută, bumbac de 61 la sută. In fruntea acestor lucrări sunt gospodăriile agricole colective şi gospodăriile agricole de stat care au făcut aceste lucrări pe mari su­prafeţe. In raioanele Amaradia, Băileşti, Gura Jiu­lui şi Caracal, praşila 11-a la culturile de porumb, foarea soarelui, sfecla de zahăr, etc., s’a terminat, iar de curând s’a început praşila 111­­ a. Şi în sectorul legumicol s’au făcut dease­­meni lucrări de întreţinere pe mari suprafeţe. La aceste culturi, s’a terminat primul plivit şi s’a executat în procent de 76 la sută cel de al doilea plivit. Deasemeni au fost ter­minate şi lucrările primei praşiie la cultu­rile de legume, iar praşila Il-a s’a făcut în proporţie de 67 la sută. La unele culturi de legume, praşila 111 - a s’a făcut pe o suprafaţă de aproape 1000 ha. Totodată, s’au făcut şi lucrări de stropire de vară, la pomi fructiferi în procent de 98,35 la sută, iar primul stropit al viei a fost terminat. Acum se apropie de sfârşit cel de al doilea stropit al viilor. Paralel cu lucrările de întreţinere, în re­giunea Craiova, a început de curând şi re­coltarea cerealelor. Secerişul orzului este în toi, fiind recoltat până în prezent de pe o suprafaţă de aproape 13.000 ha. In acelaş timp s’au făcut şi lucrări de dosmiriştit a suprafeţelor recoltate cu orz, pe o suprafaţă de 3.645 ha. De câteva zile, în raioanele su­dice ale regiunii Craiova a început şi recol­tatul grâului, secerându-se până acum o su­prafaţă de­­ 400 ha. Printre primele comune din regiune unde s’a început recoltatul grâului sunt Piscul Vechi din raionul Calafat, Cerătu, raionul Segarcea, G­ubega din raionul Băi­­ești și altele. (Agerpres). O manifestare însemnată a tineretului lumii în c­adrul activităţii de pregătire a Fe­stiv­alului de la Bucureşti este Ştafeta Internaţională. La 2 August — ziua des­chiderii grandioasei sărbă­tori a păcii şi a tinereţii. Ştafeta internaţională va a­­duce­ la Bucureşti mesagii­e de pace şi prietenie ale mi­lioanelor de tineri cinstiţi din întreaga lume In felul acesta sutele de milioane de tineri iubitori de pace de pe glob trimit salutul lor gran­dioasei întâlniri de la Bucu­reşti. Ştafeta Internaţională are o înaltă şi bogată semni­ficaţie : ea simbolizează soli­daritatea tinerilor din toate ţările, care îşi dau unul altuia, din mână în mână, forţa păcii şi priete­niei; ea simbolizează unita­tea lor de nezdruncinat în lupta pentru un ţel comun. In Europa cele 6 bra­ţe ale ştafetei pleacă din Anglia, Belgia, Italia, Luxemburg, Finlanda şi Al­bania,­ înainte de a sosi în Bucureşti ştafeta europeană va trebui să treacă prin 18 ţări, prin 8 şiruri de munţi şi peste 11 fluvii mari: Po, Tamisa, Sena, Adarna, Rinul, Elba, Oderul, Dunărea, Tisa, Vistula şi­ Moldova. Niciun fel de bariere, cărări abrupte sau cordoane de poliţişti nu vor putea împiedica forţa păcii să vină la Bucu­reşti, exact în ziua deschi­derii măreţului Festival. Dacă adunăm timpul ne­cesar pentru parcurgerea di­feritelor ramificaţii ale şta­fetei, se obţin 225 de zile de marş, adică 7 luni şi 15 zile, sau 2700 de ore.­­Aceasta re­prezintă 337 de călătorii cu avionul Bucureşti-Paris. Tinerii din sute de oraşe şi sate­­ale Europei şi-au ma­nifestat dorinţa de a lega şi localitatea lor de marea Şta­fetă Internaţională prin şta­fete locale. Ştafeta Interna­ţională poate fi foarte bine asemănată cu un fluviu ra­mificat în ca­re se varsă o sumedenie de afluenţi. In drum spre Bucureşti, Stare­­a internaţională antrenează noi forţe, care se alătură pregătirilor pentru Festival. Pe harta alăturată poate fi urmărit traseul ştafetei Unul din braţe porneşte d­e Finlanda traversează Adarea Baltică, trece prin Suedia şi Norvegia, traversează Marea Nordului şi apoi trece prin Danemarca spre Ger­mania l­a Berlin, acest braţ se întâlneşte cu braţul care a pornit din Belgia şi Olan­da şi merg apoi împreună prin R P. Polonă, R. Ceho­slovacă şi R. P. Ungară spre Bucureşti. Un alt braţ al şta­fetei porneşte din Anglia, trece­ prin Franţa — unde se in­tâlneşte cu ştafeta care vine din Luxemburg — şi trece in Elveţia, in Capitala Elve­ţiei, la Zürich, acest braţ se întâlneşte cu braţele care vin din Triest şi Italia. Ele merg apoi împreună prin Austria şi R. P. Ungară, spre Bucureşti. In sfârşit, un alt braţ por­neşte din Albania, traversea­ză Aranea Mediterană, intră prin strâmtori în Marea Nea­gră şi apoi, după ce trece prin teritoriul R. P. Bulga­ria, soseşte prin Giurgiu în R.P.R. In Mare­a Britanie ,tinere­tul din Aberdeen Glasgow, Liverpool şi Scheffield, ti­nerii muncitori din Bolton şi Nelson, metalurgiştii din Manchester şi din alte oraşe prin care a trecut ştafeta, au transmis mesagii­e lor tineretului lumii. La Sou­­thampoo, ştafeta a fost în­tâmpinată în centrul oraşu­lui ,unde a fost organizată o expoziţie de fotografii ilu­strând grandioasa întâlnire pentru pacee şi prietenie care va avea loc în cursul lunii August la Bucureşti. In Hyde-Park din Londra ştafetele regionale, sosind din cele patru colţuri ale ţării ,au fost întâmpinate vie o masă compactă de tineri. Numeroşi tineri au distri­buit manifeste pe care erau imprimate cuvintele: „Cu noi la Bucureşti". Echipele de dansuri populare şi un cor au prezentat un program artistic. Tineretul din Lon­dra a transmis ştafetei me­sajele s­ale către tineretul lumii. In momentul de faţă şta­feta­ străbate oraşele şi sal­tele Franţei. La Lille, şta­feta a fost primită la Casa Poporului de către consilierii municipali. A fost organiza­a­tă o mare serată la care­­ şi-au dat concursul nume­­e­oase echipe artistice In­­ cursul acestei serate au fost­­ aleşi delegaţi la Festival. In oraşul minier Waziers I a avut loc o recepţie ofi-­i cială in cadrul căreia tinerii­­ mineri au înmânat purtăto­­riior ş­ta­fet­ei o lampă de mi-­­ nor, care va fi dusă la Bik-u­­■ reşti ca simbol al prieteniei cu tineretul lumii. I In Finlanda, ştafeta a pă­răsit, oraşul Helsinki la data de 5 iunie. Tineretul munci­tor de la 5 dintre cele mai mari uzine din capitala Fin­landei a organizat meetin­guri în cadrul cărora au fost înmânate mesagii ștafetei. In cursul unui mare meeting, ca­re a avut loc în parrcul Kartu, a luat cuvântul vice­președintele Parlamentului finlandez, Toivo Kujla. In zilele în ca­re delegaţii tineretului lumii vor fi un curs de a discuta în sala Floreasca, frumos pavoaza­tă, în cadrul celui de al treilea Congres Atondial, problemele cele maii arză­toare care preocupă tinere­tul lumii, în zilele în care din toate colţurile lumii tre­nurile vor aduce la Bucu­reşti­ul de delegaţi la Fe­stival,­­ tinerii purtători ai ’ ştafetei vor străbate oraşele' Oradea ,Cluj, Oraşul Stalin " etc. şi se vor îndrepta spre­­ oraşul Festivalului.­­ Timp de o lună de zile de­­ acum înainte, ştafeta va­­ străbate ţările, apropiindu-se­­ din ce în ce mai mult de­­ Bucureşti.­­ Tineretul di­n oraşe şi­­ sate ,pe lângă manifestaţiile­­ pe care le organizează, pe­­ lângă mesagiile şi darurile­­ pe care le pregăteşte, găseşte­­ mereu noi iniţiat­ve pentru a o întâmpina Ştafeta Interna-­­­ţională, pentru a participa­­ în mod activ la pregătirile­­ pentru Festival. Prin Ştafeta­­ Internaţională, tânăra gene-­­ raţie trimite salutul ei soli-­­ lor tineretului lumii care se­­ întrunesc la Bucureşti, să­­ cânte pacea, prietenia între­­ popoare. Acum, pe zeci de­­ drumuri torţa înflăcărată a A păcii şi prieteniei tineretului g lumii se îndreaptă spre Bu­cu-­­ Menis Bekiaris Harta de mai sus înfăţişează traseele pe care Ie parcurge prin diferite ţări ale Europei Ştafeta internaţională a tineretului . Avântul întrecerii IAŞI. — (De la corespondentul nostru, J. Lenţer). Luptând pentru a îndeplini cu succes sar­cinile trasate de Hotărîrea guvernului şi a partidului cu privire la asigurarea succesului campaniei agricole de vară, muncitorii de la gospodăria agricolă de stat din Deleni, re­giunea Iaşi, depun eforturi sporite în vederea strângerii recoltei la timp şi în bune condi­ţioni, îr­ vederea obţinerii unei recolte îmbel­şugate necesară creşterii bunăstări a po­porului muncitor, însufleţiţi de dorinţa de a întâmpina cu succese tot mai însemnate în producţie Festi­valul Atundial al Tineretului, muncitorii gos­podăriei desfăşoară tot mai larg întrecerea socialistă la monede de recoltare. In după atrraza zilei de 24 iunie ei au început secerişul orzului de toamnă Datoriă muncii bine organizate şi însufleţirii munci­torilor, ei au reuşit , ca în numai o zi şi ju­mătate să termine complect secerişul întregii suprafeţe cultivate cu orz. La seceriş s-au evidenţiat în mod deosebit brigadierul I C­ocol, tractoristul Mihai V­­tosoiu, I. Tudose şi alţii, care au obţinut frumoase realizări în muncă. Să realizăm din economii cât mai multe produse finite Brigada-raid în acţiune In urma angajamentului luat de tineretul uzinei „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin de a realiza economii egale cu preţul de cost a două strunguri, două redac­toare şi două vagoane lingo­­tiere, comitetul organizaţiei de bază U.T.M. al uzinei şi-a întocmit un plan concret de acţiune în,, vederea sprijini­rii tineretului. Prin respectarea planului concret, angajamentele devin fapte. Noile brigăzi de eco­nomii înfiinţate, postu­rie utemiste de control, noile brigăzi-raid, fac ca tinere­tul uzinei să înregistreze re­zultate îmbucurătoare. De curând, în sectorul 500 al uzinei a luat fiinţă una dintre cele cinci brigăzi-raid pe care şi le-a propus in plan comitetul organizaţiei de bază U T.AL Sub condu­cerea organizaţiei de bază de partid, biroul organiza­ţiei U T.M de secţie s’a orientat ca în această bri­gadă să intre tineri dintre cei mai buni, ca Vâlsan Du­mitru, Nistorescu Iulian şi alţii, in afară de utemişti. organizaţia de partid a re­comandat pentru a intra în brigadă pe maistrul staha­­novist Nistor Alexandru, i­ar ca responsabil al brigăzii, pe comunistul Binder Adihai, în­flăcăraţi de cei doi comu­nişti din brigadă, utemiştii, în cinstea zilei de 23 Au­gust şi a Festivalului Adon­­dia­ al Tineretului, au pornit ho­tărîţi la muncă. Obiectivul principal pe care şi l-a fixat în activa­te­a ei brigada-raid este des­coperirea resurselor interne şi valorificarea lor în lupta pentru economii. Comunism! Binder Adihai, responsabilul brigăzii-raid, împreună cu brigada a fixat în acest scop câte un raid prin secţie în fiecare zi. înainte de începerea raidu­lui, resposabilul îşi îm­parte membrii brigăzii pe sectoare, iar după ce fac raidul membri­’ brigăzii se adună din nou. Intr’o scurtă consfătuire fiecare arată ce a găsit pe teren propunând soluţii practice­ în lupta îm­potriva risipei. La consfă­tuirile în urma raidurilor, de obicei este chemat să­­parti­cipe şi tovarăşul Nistor Stanciu, responsabil cu în­trecerile socialiste. Proble­mele care nu le pot rezolva cu propriile lor forţe, mem­brii brigăzii­ raid le anunţă organizaţiei de partid şi con­ducerii secţiei, încă din prima zi brigada­­raid şi-a început activitatea. Pe data de 29 iunie ea a or­ganizat un raid în secţie cu scopul de a contribui la în­deplinirea angajamentului luat de tineretul uzinei, de a strânge materiale feroase şi neferoase prin muncă vo­luntară. A­ateriale sunt multe p­rin secţie, dar ele trebuiau gă­site şi strânse. Brigada­­raid, pentru a înlesni munca celorlalţi tineri, a însemnat cu var diferite materiale, care zăceau de ani de zile prin toate colţurile secţiei. Iată-i pe utemiştii Vâlsan Dumitru şi Nistorescu Iulian membri în brigada­ raid : ei s’au oprit lângă o groapă situată într’un colţ al sectei. Ce este aici ? s’au întrebat tinerii. Când s’au uitat mai bine, băieţii au văzut că groapa era aproape plină cu tot felul de materiale, oţel a­­liat, fontă, care zăceau de ani de zile acolo, aruncate. Tinerii au chemat repede şi pe responsabilul brigăzii, co­munistul Binder. De mate­rialele găsite brigada-raid a sesizat imediat conducerea secţiei. Tovarăşul Niculescu Florian, maistrul şef, şi-a d­at seama curând de câtă negli­jenţă a dat dovadă conduce­rea secţiei în privinţa valori­ficării acestor materiale. El a văzut totodată efectul con­trolului de massă­­ al acţi­unii începute de brigada­­raid. După ce brigada a termi­nat­­raidul, membrii ei au însemnat materialele ce ur­mau a fi strânse. Tinerii muncitori din schimbul I au terminat cu­rând lucrul. Ieşind din schimb, ei au început a strânge materialele şi a le încărca în­­ autocamioane. Utemiştii, în frunte cu mem­brii brigăzii-raid, au muncit cu multă însufleţire în a­ceasta zi. Strungarul Bt Nicolae, frezorul Cc Gheorghe, electricianul D Gheorghe, strungarii Ba Mircea şi Atudorei Ghe­gh­e au coborît în groapa metale şi au desgropat ,, moara uitată“ de aci. Numai în trei ore, tin au adunat de prin­se: 3900 de kilograme de mi­riale, din care 2500 k grame oţeluri aliate — s­tate aparte. Aceste mi­riale s’au predat pentru­­ duse spre topire la cupru electric al uzinei. Briga­raid şi-a propus pentru tot ca, împreună cu tin din stepe, să strângă alte rămăşiţe de metal e­ficiente pentru o şarjă. Munca brigăzii­ raid e abia la început, dar road se văd zilnic. A membrii ei mai descoperit — de pildă în raidurile organizate secţie că strungarul Nis Stanciu care a econom cantităţi mari de bronz tâmpină greutăţi la prit­rea bonului de la­ magaz pentru* contabilizarea ecot­ivei. Brigada-raid a li măsuri în această direct sesizând conducerea sect Pentru a ajuta cât­e mult la îndeplinirea anga­mentului luat de tinere uzinei în întâmpinarea Fe­­valului Mondial, brigad­­a*d utem­stă, condusă comunistul Binder Mih şi-a mai propus şi alte r­oluri, în legătură cu conta­lizarea economiilor, aplica­ metodelor înaintate de fun­că în lupta pentru econon etc. Brigada­ raid nu are un c­racter permanent. După­­­deplinirea angajamentu­luat în cinstea Festivalu Mondial, ea va fi bineinte desfiinţată.. De probleme permanente ale gospodări secţiei se va ocupa pas­­utemist de contrai. Până atunci, raidurile li­găzii vor contribui din p ca tineretul uzinei să îndeplinească angajament luat, de a realiza un num de importante produse din din economii. AURELIA CĂCI­NA resti. \

Next