Scânteia Tineretului, iulie 1953 (Anul 8, nr. 1303-1329)

1953-07-01 / nr. 1303

Noi te cântăm tinereţe ti­nereţe Mtetea : George Klein Versuri: Mihu Dragom­ir. Mşarf f ar htrfarire Creşte un cânt vântu’ntrecând Glas de luptă sună E tinereţea care adună Nădejdea întregului pământ. Tofi braţ la braţ, păcii soldaţi Fruntea sus prieteni Toţi intr’un rând, toţi intr'un gând Viaţa apărând. Refren : Noi te cântăm tinereţe Primăvara lumii noi. Tu dai puteri îndrăzneţe Vise mari aprinzi in noi. II iar trece­ acum gândul nebun Focu-ar vrea, să-l poarte Dar azi nimic nu ne­ desparte Nu vrem din nou măcel şi scrum. Din zări în zări, din orice ţări Tinerii vor pace Pas’ apăsat, steagu'nălţat Lupta ne-a legat. Refren : Noi te cântăm tinereţe Primăvara lumii noi, Tu dai puteri îndrăzneţe Vise mari aprinzi in noi. I Cititorii ne scriu Fapte din raionul Vânju­ Mare In raionul Vânju Mare din regiunea Craio­va, pionierii se străduesc să întâmpine mă­reaţa sărbătoare a păcii şi tinereţii — Festi­valul —­ cu noi succese în muncă... Astfel, pionierii Şcolii de 7 ani,din comuna Broscani au prestat 3000 ore de muncă vo­luntară, orc în care au cărat cărămidă şi ţiglă necesară construirii Căminului Cultural din comună. Conducătorul unităţii, pionierul Ştefan Popescu a fost un exemplu pentru toţi prestând cele mai multe ore de muncă. Dar nu numai la­­construirea Căminului Cul­tural au ajutat pionierii ei­­şi la­ amenajarea unui frumos parc, care a primit apoi numele de „Parcul Pionierilor“. In comuna Devesel, pionierii au luat în grije grădina de zarzavaturi a G.A.C. Ei muncesc cu multă tragere de inimă pentru ca din grădina pe care o îngrijesc să se poată obţine o recoltă bogată de zar­zavaturi. În comunele Poroina Mare, Stigniţa, Pă­­tura Mare, pionierii sunt în plină activitate de confecţionare ■ a darurilor. Printre a­pele ei vor trimite oaspeţilor la Festival macheta Palatului Pionierilor şi insigna pionierilor brodate de pânză. Dar pionierii din raionul Vânju Mare s’au ocupat îndeaproape şi de buna întreţinere a culturilor prestând 11.600 ore de muncă vo­luntară. In felul acesta ei au dat un preţios ajutor colectiviştilor. Pentru strângerea spi­celor de grâu rămase pe mirişti s'au şi for­mat încă de pe acum 152 echipe de pionieri. Colectările nu se fac din birou îndeplinirea planului de colectări la carne şi lapte constitute o contribuţie importantă a ţărănimii muncitoare în lupta pentru con­struirea socialismului în patria noastră. Prin intermediul colectărilor, statul crează fondul centralizat de produse animale şi ve­getale necesare pentru hrana poporului nos­tru muncitor, materia primă necesară indus­triei noastre producătoare de bunuri de con­sum. Tocmai de aceea ţărănimea muncitoare consideră predarea cotelor datorate statului că o înaltă îndatorire patriotică a sa. Sunt însă unele regiuni in care s'a rămas în urmă cu îndeplinirea planului de colec­tări. Printre aceste regiuni se numără şi re­giunea Iaşi. In regiunea Iaşi, colectările de carne şi lapte merg slab. Aceasta porneşte în primul rând del­a munca slabă a C. S. C. regional Iaşi, care dovedeşte nepăsare şi lipsă de interes, faţă de problema colectărilor. Socotind că colectările pot merge de l­a sine, C.S.C. regional Iaşi s-a mulţumit să mun­cească mai mult din birou, pierzând din ve­dere controlul pe teren şi probleme impor­tante ale muncii de colectări şi lipsind in a­­celaș timp organele de jos de îndrumarea necesară în muncă. Din această pricină c­i­­drele de jos fac o scam­ă de greșeli in munca lor. Aceasta au dovedit-o mai cu seamă acele organe raionale .C.S.C. care nu au luat măsuri conform legii colectărilor împotriva chiabu­rilor sabotor­, care prin diferite vicleşuguri­­ se eschivează de la predarea cotelor datora­te statului. In aceasta direcţie un exemplu elocvent îl constitue raionul Huşi. In comunele şi satele din acest raion e­­xistă un număr mare de chiaburi, iar mulţi dintre aceştia, profitând de slăbiciunile unor tovarăşi din cadrul C.S.C. raional, nu-şi pre­daseră cotele de carne, şi lapte pe trimestrul I al anului 1953 nici până la data de 15 Mai. Printre aceşti chiaburi sabotori se nu­mără şi Râpeanu I. Dumitru din comuna Lunca Banului, Dumitru Alecu şi Cogălniceanu Gheorghe din comuna Olteneşti, Bejan V. Dumitru din comuna Stănileşti şi alţii. Deşi cunoştea acţiunile săvârşite de aceştia, C.S.C. Huşi nu a luat măsuri împotriva sabotajului ch­­aburesc. Cazuri asemănătoare celor din raionul Huşi se găsesc şi în raionul Jîârlău. La­ rădăcina lipsurilor ce s’au manifestat în munca de colectări în cadrul regiunii lasi­stă și pasivitatea cu care privesc atât apa­ratul sfatului popular regional cât și al U.R.C.C. regional însemnătatea acestei pro­bleme. , Lăsând totul pe seama organelor C.S.C., sub pretextul că nu răspund de munca colectă­rilor, atât sfatul popular regional cât şi sfa­turile populare raionale şi comunale nu au sprijinit munca de colectări. Încă dela în­tocmirea listei gospodăriilor s-a putut con­stata nepăsarea multor sfaturi populare faţă de problema colectărilor. Această nepăsare condamnabilă au dovedit-o mai cu seamă comisiile sfaturilor populare care au fost în­sărcinate cu întocmirea listei gospodăriilor. Aceste comisii au trimis cu întârziere or­­­ganelor C.S.C. lucrările care erau dealtfel întocmite foarte defectuos, creând a­tfel ne­mulţumiri in rândul ţăranilor muncitori. Nu­mai în comuna Frumuşica din raionul Ilâr­­lau se găsesc un număr de ţărani munci­tori care au fost trecuţi cu cote mai mari faţă de cele prevăzute în hotă­ririle Consili­­ului de Miniştri cu privire la colectarea cărnii şi laptelui, iar unui număr însemnat de ţărani muncitori li s’au trecut în lista de impu­nere cote mai mici decât cele pe care ar fi trebuit să le predea. De asemeni unii ţărani muncitori au fost trecuţi cu mai puţin, i­ar alţii chiar om­işi dela impunerea cotelor ,de carne şi lapte. Lată numai câteva exemple: Ţăranul cu gospodărie mijlocie Gheorghe D. Vornicii posedă un număr de 16 oi, iar pe lista de impunere a fost trecut numai cu 8 oi. Ţăranul cu gospodărie mijlocie Costache D. Pertaş a fost impus cu 15 oi, iar în rea­litate posedă 19 oi. Ţăranii cu gospodărie mică Gheorghe I. Foca, Gheorghe Spiridon, Jinilor Dumitru, şi alţii care au animale, vă­zând că din neglijenţa comisiei sfatului popular comunal au fost omişi d­in predarea cotelor, au mers personal la sfatul popular şi au cerut să fie impuşi cu cote de carne şi jante. In comunele Olteneşti, Stroeşti, Cârliga­ şi Tătărani sfaturile populare au subapre­ciat până într’atâta colectările încât au fo­losit colectorii ca oameni de serviciu. In consecinţă, făcând alte munci colectori nu se puteau ocupa de adevărata lor sarcină , deci nu-i de mirare că în aceste comune co­lectările merg foarte slab. In comuna Ce­­ptonţa din raionul Igârlău, preşedintele sfa­tului popular, Petru Gheorghiu, şi secreta­rul sfatului popular au îngăduit cim­borului Crâşmaru Vns­e să nu-şi predea cotele de lapte şi carne datorate statului deoarece a­­cest chiabur „binevoieşte“ ca în fiecare dimi­neaţă să se prezinte la locuinţele tovarăşi­lor preşedinte şi secretar cu câte un litru de lapte. Atitudinea aceasta a unor oameni cu munci de răspundere în sfaturile popu­lare din regiunea Iaşi, sunt astfel în contra­zicere cu afirmaţia tovarăşului Isoveanu Dumitru, vice preşedinte al sfatului popular regional, că sfaturile populare raionale şi co­munale „au făcut tot ce s’ar fi putut face“ în problema colectărilor. In multe cooperative din comunele regiu­nii Iaşi au zăcut pline de praf şi aruncate la voia întâmplării sub rafturi sau încuiate în sertare săptămâni şi chiar luni întregi, sute de carnete în care se ţine evidenţa co­telor de lapte. Asemenea cazuri s-au întâm­plat în comunele Strunga, Iler­eşteni, Po­peşti şi Luncan din raionul Tg. Frumos. Sunt centre de colectare a laptelui ca a­­cele din comunele I­ârlău şi Bădeşti­ care nu-şi respectă programul zilnic, iar din a­­ceastă pocină ţăranii muncitori sunt puşi în situaţia de a rămâne în urm­ă cu preda­rea cotelor de lapte. In unele baze de recepţionare a cărnii, pro­fitând de lipsa de vigilenţă a organelor C.S.C.P.A. s’au strecurat o serie, de ele­mente duşmănoase, care crează nemulţu­miri printre ţărână muncitor­, iată numa' un singur caz : La baza de recepţionare a cărnii din comuna Tg. Frumos deţine func­ţia de referent Vasiliu Gh. plutonier major deblocat. Dea­semeni în conducerea acestei baze se mai află Michel Gangun, fost ne­gustor, Lupescu Gh. şi K­linia loan gh­ier­ de chiaburi. In regiunea Iaşi se găsesc cadre din a­­paratul C S.C. care nu dau un bun exemplu ţăranilor muncitori. Cum nu putea de pildă, colectorul Mun­­teniu loan din comuna Băiceni să convingă pe ţăranii muncitori să-şi predea cotele, când el însuşi nu şi-a predat cotele datorate sta­tului, sau colectorul Filip Alexandru, care îşi petrece timpul mai mult în localurile M.A.T. în loc să se preocupe de munca de colectări. Lipsurile manifestate în munca de colec­tări, faptul că în trimestrul I al anului 1953 planul de colectare a laptelui este îndeplinit abia în proporţie de 26,1%, bir la carne 14,9% n­u i-a impresionat cu nimic pe to­varăşii din conducerea C.S.C. regional Iaşi, care continuă să-şi ducă munca i­n acelaş ritm slab ca înainte. Tovarăşul Mozolea Gheorghe, împuternicitul regional C. S. C. Laşi, in loc să-şi vadă lipsurile proprii, a­­runcă întreaga vină asupra sfatului popular regional şi a U.R.C.C. In regiunea laşi există condiţii favorabi­le pentru îndeplinirea planului de colectări. Acest fapt este dovedit de realizările obţi­nute în­­raionul Negreşti din această regiu­ne, care este fruntaş la colectarea cărnii şi a laptelui, deşi posibilităţile economice ale a­­cestui raion sunt incomparabil mai mici de­cât posibilităţile economice existente, de pildă, în raionul Huşi rămas în urmă cu co­lectările. In regiunea Iaşi se afla un număr însem­nat de utemişti şi tineri care ocupă funcţia de colector ,iar mulţi dintre ei, îndrumaţi şi sprijiniţi de către organizaţiile U.T.M., au obţinut importante succese în munca de colectare. Iată bunăoară pe utemiistul colec­tor Botezată Ioan, din comuna Butnăreţi raionul Roman, care cu ajutorul organiza­ţiei de bază U.T.M. din comună a reuşit nu numai să îndeplinească dar şi să depăşească planul de colectare, realizând un procentaj de 107 la sută la lapte, iar la carne 104 la sută, sau utemistul Sandu Va­si­lei din comuna Micleşti, raionul Codăeşti, care în urma suc­ceselor dobândite în munca de colectare a fost ridicat în funcţia de locţiitor de împuter­nicit pe raion. Exemple de felul acesta se mai pot da încă multe. Aceasta dovedeşte că organizaţiile de bază U.T.M. din regiunea Iaşi puteau să contribuie în mare măsură la îndeplinirea planului de colectări la carne şi lapte, dacă ar fi fost sprijinite în această direcţie de către comitetele raionale U.T.M. Dar faptul că comitetul regional U.T.M. nu a privit cu­­spirit de răspundere problema co­lectărilor ,a făcut ca în planurile de muncă ale multor comitete raionale U.T.M., cum sunt cele din iîârlău­­. Iluș, să nu fie prevăzută nicio sarcină legată de munca de colec­tări. De asem­enea nu simt prevăzute sarcini concrete pe linie de colectări nici in planul de muncă al comitetului regional U.T.M. lași. Personal tovarăşul Su­be­rman, secretar cu problemele agrare din comitetul regional U.T.M. Iaşi afirmă că colectările nu consti­tue o problemă atât de însemnată pentru organizaţiile de bază U.T.M. Alături­­ de organele de stat, organele şi organizaţiile U.T.M. au datoria să privească problema­ colectărilor ca o importantă pro­blemă de stat, în rezolvarea căreia trebue să participe şi tineretul. Comitetul regional U.T.M. are datoria să analizeze în spirit critic şi autocritic activi­tatea pe care a desfăşurat-o pentru sprijinirea muncii de colectări­ şi felul cum a îndrumat comitetele raionale U.T.M. în această direc­ţie. Atât comitetul regional U.T.M. cât şi co­mitetele raionale au datoria să-şi prevadă în planurile de muncă sarcini concrete pe linie de colectări, ştiind că fiecare succes din do­meniul muncii de colectări depinde în primul rând de munca politica. . In faţa comitetului regional U.T.M. Iaşi s dă sarcina de cea mai mare importanţă de a-şi îmbunătăţi în mod simţitor contribuţia la munca politică în direcţia colectărilor de carne şi lapte. PETRE LUNGU In regiunea Iaşi trebuie întărită munca pentru colectări la carne și lapte „Scânteia tineretului” Pag. 2-a 1 Iulie 1953 Corespondență IOANA FLOREA Au plantat 400.000 puieţi Alături de utemişti, pionierii din regiunea Bârlad întâmpină Festivalul prin frumoase realizări. Numai în comuna Gologanu din raionul Fălticeni, utemiştii şi pionierii prin muncă voluntară au plantat 4000 de puieţi de sal­câm pe o suprafaţă de 0,75 hectare între şo­seaua Ilânguleşti şi Obileşti. Printre cei ce s-au evidenţiat în această muncă se nu­mără şi Ion Ioniţă, Apă rece Neagu, Constan­tin Săpuneanu şi Dumitru Bogdan. Dar în afară de aceasta, pionierii au strâns însemnate trantităţi de deşeuri. De exemplu, în unitatea de pionieri nr. 5 din Bârlad s’au strâns printre altele 808 kg. sticlă, 58 kg. hârtie. Pionieri ca Ana Ghiţanu, Geta Hara­­bagiu, Zizi Moscovici s’au evidenţiat în mod deosebit în această acţiune. In regiunea Bârlad în sutele şi miile de ore de muncă voluntară prestate s’a putut vedea entuziasmul cu care muncesc pionierii şi utemiştii. Astfel în cinstea Festivalului 14.983 tineri au curăţat de mărăcini 13.172 hectare de izlaz şi au plantat 400.000 puieţi. Corespondenţă AURICA LADARU Etapa finală a concursului soliştilor populari amatori In cinstea celui de al IV-l­ea Festival Mon­dial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie în zilele de 2, 3 şi 4 iulie va avea loc în Capitală etapa finală a „Concursului soliştilor populari amatori", organizat de Co­mitetul pentru Aşezăm­intele Culturale şi Con­siliul Central al Sindicatelor. La această etapă part­ipă solişti vocali, in­strumentişti şi dansatori care activează în for­maţiunile artistice de amator­ din întreaga ţară, selecţionaţi în etapele organizate pe ra­ioane şi regiugre şi ■ Concursul siliştilor vocali se desfăşoară în sala de festvități a Institutului de Petrol şi Gaze, cel al soliştilar instrumentişti în sala Clubului Salah­inţilo­r"di­n întreprinderile Po­ligrafice, iar "­cal al solişti­lor dansatori în sala Teatrului de "Stat de Operetă. Finalele au loc între orele 9-13 și 15-19. Din realizările ştiinţei sovietice Biochimia în slujba economiei In Uniunea Sovietică, unde omul cu nevoile sale crescâr­ de este în centrul preocupărilor Partidului Comunist şi Guvernului Sovietic, ştiinţa slujeşte dea­semeni acestui scop nobil. Oamenii de ştiinţă se.Străduesc să contribuie, in diferitele lor dongri­ de activitate, la asi­gurarea unei vieţi cât mai îmbelşugate şi fericite pentru armioni­ sovietici. Biochimia este ştiinţa care studiază pro­cesele chimice proprii materiei vii. Una din problemele căreia­­ s’a acordat o mare atenţie la Instiutul de biochimie „A. N. Bach" este aceea a fermenţilor. Aceste substanţe care se formează în procesul activităţii vitale a organismului au o însemnătate covârşitoare: ele accelerează de milioane de ori procesele chimice ce se petrec în organism. Odată cu prelucrarea materiei prime vegetale sau ani­male, ţesutul viu se distruge însă fermenţii continuă să acţioneze. De acţiunea lor depind gustul, aroma, culoarea şi alte proprietăţi ale produselor alimentare. Datorită cercetărilor făcute în acest domeniu în ultimii ani, biochimiştii sovietici au desco­perit noi posibilităţi pentru ridicarea­ calităţii produselor alimentare. O serie de realizări importante au fost ob­ţinute în ceea ce priveşte cerealele şi pâinea. S-au elaborat, de pildă, metode de uscare a cerealelor în maşini speciale pentru uscarea grăunţelor, datorită cărora se ridică simţitor calitatea seminţelor. Aplicarea acestei metode a dat rezultate grăitoare. In colhozul „Ordjo­­ruchidze“ din regiunea Novosibirsk, pe un lot de 6 ha. de grâu semănat cu seminţe uscate s-a obţinut o recoltă de două ori mai mare decât pe un lot identic pe care se semănaseră seminţe obişnuite. Deasemeni, conţinutul de substanţe artră a­minoide şi proprietăţile de panificaţie ala grâului au fost îmbunătăţite prin amestecarea făinii din toai multe soiuri de grâu în în­treprinderile de morărit. In unele din acesta întreprinderi se aplică deja metoda prelu­­crarii hidrotermice propusă, de institut, care îmbunătăţeşte considerabil calităţile fizico- chimice’ale albuminelor făinii. Oamenii de ştiinţă au elaborat şi o metodă chimică pentru obţinerea unei pu­mi de secară îmbunătăţită , pe baza unor fermenţi spe­ciali — şi acum lucrează la îmbunătăţirea calităţii pâinii de grâu. In colaborare cu alte instituţii Ştiinţificei, Institutul de biochimie a elaborat o o metodă pentru prelungirea termenului de păstrare a fructelor şi legumelor. La sfecla de zahăr, de pildă, acest termen a fost prelungit de dont­ori. Institutul a acordat o atenţie specială des-a­coperirii resurselor naturale pentru o largă producţie de vitamine din materia primă ve­getală şi animală. De pildă,­­ laboratorul Institutului s-a elaborat o melodă originală pentru obţinerea vitaminei „A‘ din ficat dă peşte şi mamifere. Vitamina „A" are o deo­sebită importanţă pentru organism deoarecă previne îmbătrânirea timpurie, menţine acui­tatea vederii etc. Noua metodă a fost dejai introdusă în întreprinderile industriei pisci­cole. Deasemeni s-a elaborat o metodă pentru obţinerea vitaminei „B­2“ — necesară pen­tru vindecarea anemiei — din dşeuri ale in­dustriei de medicamente. Cercetările biochimice sunt larg folosite îrn medicină, agricultură şi industrii Ce facultate să urmăm Din activitatea Secţiei de Limbă şi Literatură rusă a Facultăţii de Filologie Creşte neîncetat importanţa pe care o prezintă limba rusă pentru toate sectoarele vieţii noastre sociale şi culturale şi în acelaş timp nevoia de specialişti bine pregătiţi care să cunoască această limbă. Asimilarea imenselor co­mori ale limbii ruse precum şi aprofundarea Literaturii ruse şi sovietice - cea mai bogată şi mai desăvârşită dintre literaturile moderne, literatura pe care majoritatea scriitorilor o­­menirii o iau drept model în creaţia lor — constituie fără îndoială o sarcină de mare răspundere dar care cere multă muncă. Fe­lul cum realizează această sarcină Secţia de Limbă şi Literatură rusă a Facultăţii de Filologie a Universităţii C. I. Pardon din Bucureşti are o deosebită importanţă. La orele de „studiu practic al limbii ruse“, studenţii sunt împărţiţi în grupe apro­ximativ de câte cincisprezece oameni; fie­care grupă este condusă de un lector, intr’o grupă din anul I studenţii tocmai citeau o nuvelă de M Gorki şi ajutaţi de întrebările lectorului, povesteau conţinutul ei. Studenţii ajunseră să se exprime relativ bine în ru­seşte şi întrebuinţau just o serie întreagă de expresii idiomatice şi de construcţii speci­fice limbii ruse. Tinerii aceştia n’au terminat încă nici primul an de studiu şi iată că înţeleg fără prea mare efort limba lui Gorki, iată că vorbesc corect şi în multe cazuri nici construcţii grele ale limbii ruse nu-i mai încurcă. Int­r’o sală unde lucra o grupă de stu­denţi din anul II, lectorul dicta fraze din operele clasicilor literaturii ruse şi sovieti­ce, iar studenţii le analizau din punctul de vedere al ortografiei şi sintaxei. Studenţii înţelegeau uşor frazele deşi materialul le­xical folosit în ele era bogat, depăşind cu mult vocabularul uzual; vorbeau ruseşte clar şi curgător, cu multă încredere în for­ţele proprii.. . Şi studenţii din grupa din anul­ III se ocu­pau cu a­naliza gramaticală a ulnor texte li­terare. De data aceasta ei discutau cu lec­torul probleme oarecum subiie de sintaxă şi stilistică. Studenţii acordă o deosebită atenţie­ gramaticii şi stilisticii, ştiind cât de important este să cunoşti bine gramatica Limbii. Studiul literaturii ruse ocupă un loc im­portant în activitatea secţiei. In toţi anii, în cadrul orelor consacrate studiului prac­tic al lim­bii ruse, se citesc, se explică şi se discută texte din capodoperele clasicilor ruşi şi sovietici. Totodată însă, începând din anul 11 se studiază în mod sistematic istoria literaturii ruse, de la începuturile ei şi până în zilele noastre. In cadrul­ semina­­riilor se analizează amănunţit operele cele mai reprezentative ale unei anumite epoci sau al unui anumit scriitor. In discuţiile lor cu profesorii şi lectorii, studenţii camă să sesizeze semnificaţia socială a operelor, caracterizează personagiile lor precum şi procedeele stilistice folosite. încă din anul II studenţii fac referate în limba rusă cu privire la probleme de literatură, referate care se citesc şi se discută în orele de se­minar. Iar în afara orelor de crs şi semi­­narii, studenţii citesc singuri op­ere scriito­rilor^ despre care au studiat, pr­um şi din lucrările de critică literară conserată aces­tor ^scriitori. Anul II studiază literatura rusă veche, iar dintre scriitorii noi noi pe Fonvizin, Griboedov, Crâlov, Pitchin, Ler­montov. Cel mai mult l-au îndrăgit studenţii pe Puşchin. Nu s-au putut mărgini să ci­tească numai textele indicate de profesori, ci au citit cât au putut de mult din versurile genialului poet, mai ales din „Evgheni One­­ghin“, opera care i-a impresionat cel mai mult. Anul III studiază una dintre cele mai mi­nunate epoci de înflorire a literaturii cla­sice ruse, epoca ce începe cu Gogol şi cu­prinde pe democraţii revoluţionari, pe Gon­­ciarov, Ostrovsc­hi, Turgheniev, Iiecrasov şi se încheie, cu Tolstoi şi cu Cehov. Intr’o sală un profesor tânăr şi plin de entuziasm* vorbea studenţilor despre „Ana Carenina“, izbutind să trezească un viu interes în rân­dul studenţilor prin profunzimea expunerii sale. începând din anul III, paralel cu studiul practic al limbii ruse studenţii urmează un curs de „Limba rusă contemporană“ în ca­drul căruia li se înfăţişează prin prisma marxism-leninismului, bazele teoreice ale gramaticii limbii literare contemporane ruse, ale foneticii, ortografiei, nexitului, morfologiei, sintaxei şi stilisticii limbii ruse. In cadrul acestui curs, se fac comuni­cări în legătură cu unele probleme de lingvistică. Unele dintre aceste comunicări sunt desbătute în cadrul Cercului Ştiinţific de literatură al studenţilor, in cadrul căreia problemele­ se discută în limba rusă. In anii 111 şi IV studenţii capătă dease­­m­eni cunoştinţe de gramatica i-wTiCi a limbii ruse,, de istoria limbii literare ruse, de limba slavă veche, de teoria litera­turii etc. In anul IV studenţii încep să cunoască mai îndeaproape nesecatele comori ale lite­raturii sovietice. Aci şi limba le e mai ac­cesibilă, mai familiară, şi personalis­e le sunt mai apropiate — totul e legat prin mic­ele fire de viaţa lor zilnică, de senti­mentele şi năzuinţele care-i însufleţesc. Activitatea depusă de Secţia de Limbă şi Literatură rusă­ a Facultăţii de Filologie a Universităţii C. I. Parhon va contribui fără îndoială la creşterea unor cadre capa­bile să împărtăşească altora cunoştinţele lor în domeniul limbii şi literaturii ruse. Din­tre studenţii acestei secţii se vor recruta cadre didactice pentru învăţământul mediu şi superior, cercetători ştiinţifici in dome­niul limbii ruse şi în acel al contingenţelor ci cu l­m­ba noastră, precum şi specialiştii care vor munci în cadrul editurilor şi al presei, spre a tălmăci în limba română fru­museţile literaturii ruse şi spre a ajuta po­porului nostru să cunoască realizările ştiin­ţei şi culturii sovietice — ştiinţa şi cultura cea mai înaintată din lume. M. BARSAN O zi obişnuită la I. M. S. „Ceahlău­’-Piatra Neamţ. Muncitorii, tineri şi vârst­nici, au început de mult Lu­crat. Orele 8. Pe poarta uzinei îşi face apariţia tacticos, bine dispus, cu o expresie de om liniştit, tovarăşul N­tttanii, secretarul organiza­ţiei de bază U.T.M. După ce privi ceasul, dădu din umeri un semn de sfi­dare şi se îndreptă distrat către sediul organizaţiei. Din urmă cineva îl chemă: — Tovarăşe h­­ut­anu ! — Mă aşteptai de mult ? — zise el celui ce l-a chemat. Citea în uitătura tovarăşului său o mustrare. Dar tovară­şul Huţanu în loc să se ru­şineze, se enervă şi zise: — Ce te uiţi aşa la mine? Ei şi ce dacă am întârziat şi eu niţel? Ce să fac? Dacă nu mă pot scula de dimi­neaţă? Ştii... las trei ferestre deschise ca să aud sirena fabricii când sună. Trei fe­restre... Degeaba! Ceas nu am, nici cocoş, iar gazda aş­teaptă să o scol eu. Spu­ne-mi ce să fac? Argumentarea secretarului nu se opreşte aici. Câteodată el ajunge chiar să facă scan­dal : — Adică ce... Dacă am fost şi eu aseară la bal tre­bue să viu devreme la mun­că? N'am voie să mă dis­trez? Sunteţi împotriva dis­tracţiei tinerilor? Ce spuneţi ce „principial" e tovarăşul Huţanu? „Pilda” secretarului este urmată şi de alţi tineri ca Ion Cordun, Vasile Stranga, Vasile Atudosei, Mih­ai Jun­ghi­u şi alţii. Halal de aşa pildă, halal de aşa secretari iar dacă îndrăzneşte ci­neva să-l critice, se supără foc. — Ce mă luaţi aşa... cu critica... stai niţel să anali­zăm problema... In primul rând noi muncim, avem şi realizări... şi dacă mai sunt lipsuri eu nu faci caz de ele... se lichidează cu timpul. Ti­neretul trebue să se distreze şi de aceea mai întârziem şi de la muncă... In definitiv o oră, două, o putem noi scoa­te la capăt... Nu mă cunoaş­teţi ! Tovarăşul Huţanu are o­­roare de critică. El este pen­tru „buna înţelegere". Nu critică, ca să nu fie criticat. Adică, de ce să critice el, se­cret­arul organizaţiei de bază U.T.M., pe Călin Petre, ve­rificator de calitate, pe Bă­lan Aurel, Constantin Ifrim, care au lucrat axe şi roţi ale vagonetelor de linii de proas­tă calitate? De ce să critice pe tinerii Ion Făcă­lim Con­stantin Miron, sudori, pen­tru că lasă aparatele de su­dură să meargă in gol sau să critice pe tinerii care chiu­lesc de la muncă şi pe cei care au atitudini obraznice faţă de maiştri şi muncitorii in vârstă? Dar culmea, exis­tă oameni care îndrăznesc totuşi să-l critice... pe el —­­pe Huţanu, secretarul orga­nizaţiei de bază U2b... A­­tunci devine furios:­­ — Eu nu im­i duc muncă de secretar! Mă las păgu­baş... ■Dece să fiu eu mereu criticat?... Ce-s eu de vină dacă sunt atâtea lipsuri? Cu ce-o fi de vină tova­răşul Huţanu că mulţi ute­­mişti din întreprindere sunt indisciplinaţi iar organizaţia U.T.M. nu ia nicio măsuţă Ce-i de vină tovarăşul secre­tar că unii tineri şi utemi­­şti nu-şi îndeplinesc întot­deauna sarcinile de plan, că există la unii tineri manifes­tări ale putredei morale burgheze? Ce nedreptate!... Tocmai tovarăşul Huţanu să fie criticat, ce păcat! Să i se ştirbească „prestigiul" lui de secretar? Şi asta numai pentru ca munca să se în­drepte? Ei nu! Vă rog fru­mos: nu-l mai criticaţi pe tovarăşul Huţanu DUMITRU AVARVARE1 Corespondentul „Scânteii tineretului” pentru regiunea Bacău Foileton Nici ceas, nici cocoș...

Next