Scânteia Tineretului, iulie 1953 (Anul 8, nr. 1303-1329)
1953-07-01 / nr. 1303
Noi te cântăm tinereţe tinereţe Mtetea : George Klein Versuri: Mihu Dragomir. Mşarf f ar htrfarire Creşte un cânt vântu’ntrecând Glas de luptă sună E tinereţea care adună Nădejdea întregului pământ. Tofi braţ la braţ, păcii soldaţi Fruntea sus prieteni Toţi intr’un rând, toţi intr'un gând Viaţa apărând. Refren : Noi te cântăm tinereţe Primăvara lumii noi. Tu dai puteri îndrăzneţe Vise mari aprinzi in noi. II iar trece acum gândul nebun Focu-ar vrea, să-l poarte Dar azi nimic nu ne desparte Nu vrem din nou măcel şi scrum. Din zări în zări, din orice ţări Tinerii vor pace Pas’ apăsat, steagu'nălţat Lupta ne-a legat. Refren : Noi te cântăm tinereţe Primăvara lumii noi, Tu dai puteri îndrăzneţe Vise mari aprinzi in noi. I Cititorii ne scriu Fapte din raionul Vânju Mare In raionul Vânju Mare din regiunea Craiova, pionierii se străduesc să întâmpine măreaţa sărbătoare a păcii şi tinereţii — Festivalul — cu noi succese în muncă... Astfel, pionierii Şcolii de 7 ani,din comuna Broscani au prestat 3000 ore de muncă voluntară, orc în care au cărat cărămidă şi ţiglă necesară construirii Căminului Cultural din comună. Conducătorul unităţii, pionierul Ştefan Popescu a fost un exemplu pentru toţi prestând cele mai multe ore de muncă. Dar nu numai laconstruirea Căminului Cultural au ajutat pionierii eişi la amenajarea unui frumos parc, care a primit apoi numele de „Parcul Pionierilor“. In comuna Devesel, pionierii au luat în grije grădina de zarzavaturi a G.A.C. Ei muncesc cu multă tragere de inimă pentru ca din grădina pe care o îngrijesc să se poată obţine o recoltă bogată de zarzavaturi. În comunele Poroina Mare, Stigniţa, Pătura Mare, pionierii sunt în plină activitate de confecţionare ■ a darurilor. Printre apele ei vor trimite oaspeţilor la Festival macheta Palatului Pionierilor şi insigna pionierilor brodate de pânză. Dar pionierii din raionul Vânju Mare s’au ocupat îndeaproape şi de buna întreţinere a culturilor prestând 11.600 ore de muncă voluntară. In felul acesta ei au dat un preţios ajutor colectiviştilor. Pentru strângerea spicelor de grâu rămase pe mirişti s'au şi format încă de pe acum 152 echipe de pionieri. Colectările nu se fac din birou îndeplinirea planului de colectări la carne şi lapte constitute o contribuţie importantă a ţărănimii muncitoare în lupta pentru construirea socialismului în patria noastră. Prin intermediul colectărilor, statul crează fondul centralizat de produse animale şi vegetale necesare pentru hrana poporului nostru muncitor, materia primă necesară industriei noastre producătoare de bunuri de consum. Tocmai de aceea ţărănimea muncitoare consideră predarea cotelor datorate statului că o înaltă îndatorire patriotică a sa. Sunt însă unele regiuni in care s'a rămas în urmă cu îndeplinirea planului de colectări. Printre aceste regiuni se numără şi regiunea Iaşi. In regiunea Iaşi, colectările de carne şi lapte merg slab. Aceasta porneşte în primul rând dela munca slabă a C. S. C. regional Iaşi, care dovedeşte nepăsare şi lipsă de interes, faţă de problema colectărilor. Socotind că colectările pot merge de la sine, C.S.C. regional Iaşi s-a mulţumit să muncească mai mult din birou, pierzând din vedere controlul pe teren şi probleme importante ale muncii de colectări şi lipsind in acelaș timp organele de jos de îndrumarea necesară în muncă. Din această pricină cidrele de jos fac o scamă de greșeli in munca lor. Aceasta au dovedit-o mai cu seamă acele organe raionale .C.S.C. care nu au luat măsuri conform legii colectărilor împotriva chiaburilor sabotor, care prin diferite vicleşuguri se eschivează de la predarea cotelor datorate statului. In aceasta direcţie un exemplu elocvent îl constitue raionul Huşi. In comunele şi satele din acest raion există un număr mare de chiaburi, iar mulţi dintre aceştia, profitând de slăbiciunile unor tovarăşi din cadrul C.S.C. raional, nu-şi predaseră cotele de carne, şi lapte pe trimestrul I al anului 1953 nici până la data de 15 Mai. Printre aceşti chiaburi sabotori se numără şi Râpeanu I. Dumitru din comuna Lunca Banului, Dumitru Alecu şi Cogălniceanu Gheorghe din comuna Olteneşti, Bejan V. Dumitru din comuna Stănileşti şi alţii. Deşi cunoştea acţiunile săvârşite de aceştia, C.S.C. Huşi nu a luat măsuri împotriva sabotajului chaburesc. Cazuri asemănătoare celor din raionul Huşi se găsesc şi în raionul Jîârlău. La rădăcina lipsurilor ce s’au manifestat în munca de colectări în cadrul regiunii lasistă și pasivitatea cu care privesc atât aparatul sfatului popular regional cât și al U.R.C.C. regional însemnătatea acestei probleme. , Lăsând totul pe seama organelor C.S.C., sub pretextul că nu răspund de munca colectărilor, atât sfatul popular regional cât şi sfaturile populare raionale şi comunale nu au sprijinit munca de colectări. Încă dela întocmirea listei gospodăriilor s-a putut constata nepăsarea multor sfaturi populare faţă de problema colectărilor. Această nepăsare condamnabilă au dovedit-o mai cu seamă comisiile sfaturilor populare care au fost însărcinate cu întocmirea listei gospodăriilor. Aceste comisii au trimis cu întârziere organelor C.S.C. lucrările care erau dealtfel întocmite foarte defectuos, creând atfel nemulţumiri in rândul ţăranilor muncitori. Numai în comuna Frumuşica din raionul Ilârlau se găsesc un număr de ţărani muncitori care au fost trecuţi cu cote mai mari faţă de cele prevăzute în hotăririle Consiliului de Miniştri cu privire la colectarea cărnii şi laptelui, iar unui număr însemnat de ţărani muncitori li s’au trecut în lista de impunere cote mai mici decât cele pe care ar fi trebuit să le predea. De asemeni unii ţărani muncitori au fost trecuţi cu mai puţin, iar alţii chiar omişi dela impunerea cotelor ,de carne şi lapte. Lată numai câteva exemple: Ţăranul cu gospodărie mijlocie Gheorghe D. Vornicii posedă un număr de 16 oi, iar pe lista de impunere a fost trecut numai cu 8 oi. Ţăranul cu gospodărie mijlocie Costache D. Pertaş a fost impus cu 15 oi, iar în realitate posedă 19 oi. Ţăranii cu gospodărie mică Gheorghe I. Foca, Gheorghe Spiridon, Jinilor Dumitru, şi alţii care au animale, văzând că din neglijenţa comisiei sfatului popular comunal au fost omişi din predarea cotelor, au mers personal la sfatul popular şi au cerut să fie impuşi cu cote de carne şi jante. In comunele Olteneşti, Stroeşti, Cârliga şi Tătărani sfaturile populare au subapreciat până într’atâta colectările încât au folosit colectorii ca oameni de serviciu. In consecinţă, făcând alte munci colectori nu se puteau ocupa de adevărata lor sarcină , deci nu-i de mirare că în aceste comune colectările merg foarte slab. In comuna Ceptonţa din raionul Igârlău, preşedintele sfatului popular, Petru Gheorghiu, şi secretarul sfatului popular au îngăduit cimborului Crâşmaru Vnse să nu-şi predea cotele de lapte şi carne datorate statului deoarece acest chiabur „binevoieşte“ ca în fiecare dimineaţă să se prezinte la locuinţele tovarăşilor preşedinte şi secretar cu câte un litru de lapte. Atitudinea aceasta a unor oameni cu munci de răspundere în sfaturile populare din regiunea Iaşi, sunt astfel în contrazicere cu afirmaţia tovarăşului Isoveanu Dumitru, vice preşedinte al sfatului popular regional, că sfaturile populare raionale şi comunale „au făcut tot ce s’ar fi putut face“ în problema colectărilor. In multe cooperative din comunele regiunii Iaşi au zăcut pline de praf şi aruncate la voia întâmplării sub rafturi sau încuiate în sertare săptămâni şi chiar luni întregi, sute de carnete în care se ţine evidenţa cotelor de lapte. Asemenea cazuri s-au întâmplat în comunele Strunga, Ilereşteni, Popeşti şi Luncan din raionul Tg. Frumos. Sunt centre de colectare a laptelui ca acele din comunele Iârlău şi Bădeşti care nu-şi respectă programul zilnic, iar din această pocină ţăranii muncitori sunt puşi în situaţia de a rămâne în urmă cu predarea cotelor de lapte. In unele baze de recepţionare a cărnii, profitând de lipsa de vigilenţă a organelor C.S.C.P.A. s’au strecurat o serie, de elemente duşmănoase, care crează nemulţumiri printre ţărână muncitor, iată numa' un singur caz : La baza de recepţionare a cărnii din comuna Tg. Frumos deţine funcţia de referent Vasiliu Gh. plutonier major deblocat. Deasemeni în conducerea acestei baze se mai află Michel Gangun, fost negustor, Lupescu Gh. şi Klinia loan ghier de chiaburi. In regiunea Iaşi se găsesc cadre din aparatul C S.C. care nu dau un bun exemplu ţăranilor muncitori. Cum nu putea de pildă, colectorul Munteniu loan din comuna Băiceni să convingă pe ţăranii muncitori să-şi predea cotele, când el însuşi nu şi-a predat cotele datorate statului, sau colectorul Filip Alexandru, care îşi petrece timpul mai mult în localurile M.A.T. în loc să se preocupe de munca de colectări. Lipsurile manifestate în munca de colectări, faptul că în trimestrul I al anului 1953 planul de colectare a laptelui este îndeplinit abia în proporţie de 26,1%, bir la carne 14,9% nu i-a impresionat cu nimic pe tovarăşii din conducerea C.S.C. regional Iaşi, care continuă să-şi ducă munca in acelaş ritm slab ca înainte. Tovarăşul Mozolea Gheorghe, împuternicitul regional C. S. C. Laşi, in loc să-şi vadă lipsurile proprii, aruncă întreaga vină asupra sfatului popular regional şi a U.R.C.C. In regiunea laşi există condiţii favorabile pentru îndeplinirea planului de colectări. Acest fapt este dovedit de realizările obţinute înraionul Negreşti din această regiune, care este fruntaş la colectarea cărnii şi a laptelui, deşi posibilităţile economice ale acestui raion sunt incomparabil mai mici decât posibilităţile economice existente, de pildă, în raionul Huşi rămas în urmă cu colectările. In regiunea Iaşi se afla un număr însemnat de utemişti şi tineri care ocupă funcţia de colector ,iar mulţi dintre ei, îndrumaţi şi sprijiniţi de către organizaţiile U.T.M., au obţinut importante succese în munca de colectare. Iată bunăoară pe utemiistul colector Botezată Ioan, din comuna Butnăreţi raionul Roman, care cu ajutorul organizaţiei de bază U.T.M. din comună a reuşit nu numai să îndeplinească dar şi să depăşească planul de colectare, realizând un procentaj de 107 la sută la lapte, iar la carne 104 la sută, sau utemistul Sandu Vasilei din comuna Micleşti, raionul Codăeşti, care în urma succeselor dobândite în munca de colectare a fost ridicat în funcţia de locţiitor de împuternicit pe raion. Exemple de felul acesta se mai pot da încă multe. Aceasta dovedeşte că organizaţiile de bază U.T.M. din regiunea Iaşi puteau să contribuie în mare măsură la îndeplinirea planului de colectări la carne şi lapte, dacă ar fi fost sprijinite în această direcţie de către comitetele raionale U.T.M. Dar faptul că comitetul regional U.T.M. nu a privit cuspirit de răspundere problema colectărilor ,a făcut ca în planurile de muncă ale multor comitete raionale U.T.M., cum sunt cele din iîârlău. Iluș, să nu fie prevăzută nicio sarcină legată de munca de colectări. De asemenea nu simt prevăzute sarcini concrete pe linie de colectări nici in planul de muncă al comitetului regional U.T.M. lași. Personal tovarăşul Suberman, secretar cu problemele agrare din comitetul regional U.T.M. Iaşi afirmă că colectările nu constitue o problemă atât de însemnată pentru organizaţiile de bază U.T.M. Alături de organele de stat, organele şi organizaţiile U.T.M. au datoria să privească problema colectărilor ca o importantă problemă de stat, în rezolvarea căreia trebue să participe şi tineretul. Comitetul regional U.T.M. are datoria să analizeze în spirit critic şi autocritic activitatea pe care a desfăşurat-o pentru sprijinirea muncii de colectări şi felul cum a îndrumat comitetele raionale U.T.M. în această direcţie. Atât comitetul regional U.T.M. cât şi comitetele raionale au datoria să-şi prevadă în planurile de muncă sarcini concrete pe linie de colectări, ştiind că fiecare succes din domeniul muncii de colectări depinde în primul rând de munca politica. . In faţa comitetului regional U.T.M. Iaşi s dă sarcina de cea mai mare importanţă de a-şi îmbunătăţi în mod simţitor contribuţia la munca politică în direcţia colectărilor de carne şi lapte. PETRE LUNGU In regiunea Iaşi trebuie întărită munca pentru colectări la carne și lapte „Scânteia tineretului” Pag. 2-a 1 Iulie 1953 Corespondență IOANA FLOREA Au plantat 400.000 puieţi Alături de utemişti, pionierii din regiunea Bârlad întâmpină Festivalul prin frumoase realizări. Numai în comuna Gologanu din raionul Fălticeni, utemiştii şi pionierii prin muncă voluntară au plantat 4000 de puieţi de salcâm pe o suprafaţă de 0,75 hectare între şoseaua Ilânguleşti şi Obileşti. Printre cei ce s-au evidenţiat în această muncă se numără şi Ion Ioniţă, Apă rece Neagu, Constantin Săpuneanu şi Dumitru Bogdan. Dar în afară de aceasta, pionierii au strâns însemnate trantităţi de deşeuri. De exemplu, în unitatea de pionieri nr. 5 din Bârlad s’au strâns printre altele 808 kg. sticlă, 58 kg. hârtie. Pionieri ca Ana Ghiţanu, Geta Harabagiu, Zizi Moscovici s’au evidenţiat în mod deosebit în această acţiune. In regiunea Bârlad în sutele şi miile de ore de muncă voluntară prestate s’a putut vedea entuziasmul cu care muncesc pionierii şi utemiştii. Astfel în cinstea Festivalului 14.983 tineri au curăţat de mărăcini 13.172 hectare de izlaz şi au plantat 400.000 puieţi. Corespondenţă AURICA LADARU Etapa finală a concursului soliştilor populari amatori In cinstea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie în zilele de 2, 3 şi 4 iulie va avea loc în Capitală etapa finală a „Concursului soliştilor populari amatori", organizat de Comitetul pentru Aşezămintele Culturale şi Consiliul Central al Sindicatelor. La această etapă partipă solişti vocali, instrumentişti şi dansatori care activează în formaţiunile artistice de amator din întreaga ţară, selecţionaţi în etapele organizate pe raioane şi regiugre şi ■ Concursul siliştilor vocali se desfăşoară în sala de festvități a Institutului de Petrol şi Gaze, cel al soliştilar instrumentişti în sala Clubului Salahinţilor"din întreprinderile Poligrafice, iar "cal al soliştilor dansatori în sala Teatrului de "Stat de Operetă. Finalele au loc între orele 9-13 și 15-19. Din realizările ştiinţei sovietice Biochimia în slujba economiei In Uniunea Sovietică, unde omul cu nevoile sale crescâr de este în centrul preocupărilor Partidului Comunist şi Guvernului Sovietic, ştiinţa slujeşte deasemeni acestui scop nobil. Oamenii de ştiinţă se.Străduesc să contribuie, in diferitele lor dongri de activitate, la asigurarea unei vieţi cât mai îmbelşugate şi fericite pentru armioni sovietici. Biochimia este ştiinţa care studiază procesele chimice proprii materiei vii. Una din problemele căreia s’a acordat o mare atenţie la Instiutul de biochimie „A. N. Bach" este aceea a fermenţilor. Aceste substanţe care se formează în procesul activităţii vitale a organismului au o însemnătate covârşitoare: ele accelerează de milioane de ori procesele chimice ce se petrec în organism. Odată cu prelucrarea materiei prime vegetale sau animale, ţesutul viu se distruge însă fermenţii continuă să acţioneze. De acţiunea lor depind gustul, aroma, culoarea şi alte proprietăţi ale produselor alimentare. Datorită cercetărilor făcute în acest domeniu în ultimii ani, biochimiştii sovietici au descoperit noi posibilităţi pentru ridicarea calităţii produselor alimentare. O serie de realizări importante au fost obţinute în ceea ce priveşte cerealele şi pâinea. S-au elaborat, de pildă, metode de uscare a cerealelor în maşini speciale pentru uscarea grăunţelor, datorită cărora se ridică simţitor calitatea seminţelor. Aplicarea acestei metode a dat rezultate grăitoare. In colhozul „Ordjoruchidze“ din regiunea Novosibirsk, pe un lot de 6 ha. de grâu semănat cu seminţe uscate s-a obţinut o recoltă de două ori mai mare decât pe un lot identic pe care se semănaseră seminţe obişnuite. Deasemeni, conţinutul de substanţe artră aminoide şi proprietăţile de panificaţie ala grâului au fost îmbunătăţite prin amestecarea făinii din toai multe soiuri de grâu în întreprinderile de morărit. In unele din acesta întreprinderi se aplică deja metoda prelucrarii hidrotermice propusă, de institut, care îmbunătăţeşte considerabil calităţile fizico- chimice’ale albuminelor făinii. Oamenii de ştiinţă au elaborat şi o metodă chimică pentru obţinerea unei pumi de secară îmbunătăţită , pe baza unor fermenţi speciali — şi acum lucrează la îmbunătăţirea calităţii pâinii de grâu. In colaborare cu alte instituţii Ştiinţificei, Institutul de biochimie a elaborat o o metodă pentru prelungirea termenului de păstrare a fructelor şi legumelor. La sfecla de zahăr, de pildă, acest termen a fost prelungit de dontori. Institutul a acordat o atenţie specială des-acoperirii resurselor naturale pentru o largă producţie de vitamine din materia primă vegetală şi animală. De pildă, laboratorul Institutului s-a elaborat o melodă originală pentru obţinerea vitaminei „A‘ din ficat dă peşte şi mamifere. Vitamina „A" are o deosebită importanţă pentru organism deoarecă previne îmbătrânirea timpurie, menţine acuitatea vederii etc. Noua metodă a fost dejai introdusă în întreprinderile industriei piscicole. Deasemeni s-a elaborat o metodă pentru obţinerea vitaminei „B2“ — necesară pentru vindecarea anemiei — din dşeuri ale industriei de medicamente. Cercetările biochimice sunt larg folosite îrn medicină, agricultură şi industrii Ce facultate să urmăm Din activitatea Secţiei de Limbă şi Literatură rusă a Facultăţii de Filologie Creşte neîncetat importanţa pe care o prezintă limba rusă pentru toate sectoarele vieţii noastre sociale şi culturale şi în acelaş timp nevoia de specialişti bine pregătiţi care să cunoască această limbă. Asimilarea imenselor comori ale limbii ruse precum şi aprofundarea Literaturii ruse şi sovietice - cea mai bogată şi mai desăvârşită dintre literaturile moderne, literatura pe care majoritatea scriitorilor omenirii o iau drept model în creaţia lor — constituie fără îndoială o sarcină de mare răspundere dar care cere multă muncă. Felul cum realizează această sarcină Secţia de Limbă şi Literatură rusă a Facultăţii de Filologie a Universităţii C. I. Pardon din Bucureşti are o deosebită importanţă. La orele de „studiu practic al limbii ruse“, studenţii sunt împărţiţi în grupe aproximativ de câte cincisprezece oameni; fiecare grupă este condusă de un lector, intr’o grupă din anul I studenţii tocmai citeau o nuvelă de M Gorki şi ajutaţi de întrebările lectorului, povesteau conţinutul ei. Studenţii ajunseră să se exprime relativ bine în ruseşte şi întrebuinţau just o serie întreagă de expresii idiomatice şi de construcţii specifice limbii ruse. Tinerii aceştia n’au terminat încă nici primul an de studiu şi iată că înţeleg fără prea mare efort limba lui Gorki, iată că vorbesc corect şi în multe cazuri nici construcţii grele ale limbii ruse nu-i mai încurcă. Intr’o sală unde lucra o grupă de studenţi din anul II, lectorul dicta fraze din operele clasicilor literaturii ruse şi sovietice, iar studenţii le analizau din punctul de vedere al ortografiei şi sintaxei. Studenţii înţelegeau uşor frazele deşi materialul lexical folosit în ele era bogat, depăşind cu mult vocabularul uzual; vorbeau ruseşte clar şi curgător, cu multă încredere în forţele proprii.. . Şi studenţii din grupa din anul III se ocupau cu analiza gramaticală a ulnor texte literare. De data aceasta ei discutau cu lectorul probleme oarecum subiie de sintaxă şi stilistică. Studenţii acordă o deosebită atenţie gramaticii şi stilisticii, ştiind cât de important este să cunoşti bine gramatica Limbii. Studiul literaturii ruse ocupă un loc important în activitatea secţiei. In toţi anii, în cadrul orelor consacrate studiului practic al limbii ruse, se citesc, se explică şi se discută texte din capodoperele clasicilor ruşi şi sovietici. Totodată însă, începând din anul 11 se studiază în mod sistematic istoria literaturii ruse, de la începuturile ei şi până în zilele noastre. In cadrul seminariilor se analizează amănunţit operele cele mai reprezentative ale unei anumite epoci sau al unui anumit scriitor. In discuţiile lor cu profesorii şi lectorii, studenţii camă să sesizeze semnificaţia socială a operelor, caracterizează personagiile lor precum şi procedeele stilistice folosite. încă din anul II studenţii fac referate în limba rusă cu privire la probleme de literatură, referate care se citesc şi se discută în orele de seminar. Iar în afara orelor de crs şi seminarii, studenţii citesc singuri opere scriitorilor^ despre care au studiat, prum şi din lucrările de critică literară conserată acestor ^scriitori. Anul II studiază literatura rusă veche, iar dintre scriitorii noi noi pe Fonvizin, Griboedov, Crâlov, Pitchin, Lermontov. Cel mai mult l-au îndrăgit studenţii pe Puşchin. Nu s-au putut mărgini să citească numai textele indicate de profesori, ci au citit cât au putut de mult din versurile genialului poet, mai ales din „Evgheni Oneghin“, opera care i-a impresionat cel mai mult. Anul III studiază una dintre cele mai minunate epoci de înflorire a literaturii clasice ruse, epoca ce începe cu Gogol şi cuprinde pe democraţii revoluţionari, pe Gonciarov, Ostrovschi, Turgheniev, Iiecrasov şi se încheie, cu Tolstoi şi cu Cehov. Intr’o sală un profesor tânăr şi plin de entuziasm* vorbea studenţilor despre „Ana Carenina“, izbutind să trezească un viu interes în rândul studenţilor prin profunzimea expunerii sale. începând din anul III, paralel cu studiul practic al limbii ruse studenţii urmează un curs de „Limba rusă contemporană“ în cadrul căruia li se înfăţişează prin prisma marxism-leninismului, bazele teoreice ale gramaticii limbii literare contemporane ruse, ale foneticii, ortografiei, nexitului, morfologiei, sintaxei şi stilisticii limbii ruse. In cadrul acestui curs, se fac comunicări în legătură cu unele probleme de lingvistică. Unele dintre aceste comunicări sunt desbătute în cadrul Cercului Ştiinţific de literatură al studenţilor, in cadrul căreia problemele se discută în limba rusă. In anii 111 şi IV studenţii capătă deasemeni cunoştinţe de gramatica i-wTiCi a limbii ruse,, de istoria limbii literare ruse, de limba slavă veche, de teoria literaturii etc. In anul IV studenţii încep să cunoască mai îndeaproape nesecatele comori ale literaturii sovietice. Aci şi limba le e mai accesibilă, mai familiară, şi personalise le sunt mai apropiate — totul e legat prin micele fire de viaţa lor zilnică, de sentimentele şi năzuinţele care-i însufleţesc. Activitatea depusă de Secţia de Limbă şi Literatură rusă a Facultăţii de Filologie a Universităţii C. I. Parhon va contribui fără îndoială la creşterea unor cadre capabile să împărtăşească altora cunoştinţele lor în domeniul limbii şi literaturii ruse. Dintre studenţii acestei secţii se vor recruta cadre didactice pentru învăţământul mediu şi superior, cercetători ştiinţifici in domeniul limbii ruse şi în acel al contingenţelor ci cu lmba noastră, precum şi specialiştii care vor munci în cadrul editurilor şi al presei, spre a tălmăci în limba română frumuseţile literaturii ruse şi spre a ajuta poporului nostru să cunoască realizările ştiinţei şi culturii sovietice — ştiinţa şi cultura cea mai înaintată din lume. M. BARSAN O zi obişnuită la I. M. S. „Ceahlău’-Piatra Neamţ. Muncitorii, tineri şi vârstnici, au început de mult Lucrat. Orele 8. Pe poarta uzinei îşi face apariţia tacticos, bine dispus, cu o expresie de om liniştit, tovarăşul Ntttanii, secretarul organizaţiei de bază U.T.M. După ce privi ceasul, dădu din umeri un semn de sfidare şi se îndreptă distrat către sediul organizaţiei. Din urmă cineva îl chemă: — Tovarăşe hutanu ! — Mă aşteptai de mult ? — zise el celui ce l-a chemat. Citea în uitătura tovarăşului său o mustrare. Dar tovarăşul Huţanu în loc să se ruşineze, se enervă şi zise: — Ce te uiţi aşa la mine? Ei şi ce dacă am întârziat şi eu niţel? Ce să fac? Dacă nu mă pot scula de dimineaţă? Ştii... las trei ferestre deschise ca să aud sirena fabricii când sună. Trei ferestre... Degeaba! Ceas nu am, nici cocoş, iar gazda aşteaptă să o scol eu. Spune-mi ce să fac? Argumentarea secretarului nu se opreşte aici. Câteodată el ajunge chiar să facă scandal : — Adică ce... Dacă am fost şi eu aseară la bal trebue să viu devreme la muncă? N'am voie să mă distrez? Sunteţi împotriva distracţiei tinerilor? Ce spuneţi ce „principial" e tovarăşul Huţanu? „Pilda” secretarului este urmată şi de alţi tineri ca Ion Cordun, Vasile Stranga, Vasile Atudosei, Mihai Junghiu şi alţii. Halal de aşa pildă, halal de aşa secretari iar dacă îndrăzneşte cineva să-l critice, se supără foc. — Ce mă luaţi aşa... cu critica... stai niţel să analizăm problema... In primul rând noi muncim, avem şi realizări... şi dacă mai sunt lipsuri eu nu faci caz de ele... se lichidează cu timpul. Tineretul trebue să se distreze şi de aceea mai întârziem şi de la muncă... In definitiv o oră, două, o putem noi scoate la capăt... Nu mă cunoaşteţi ! Tovarăşul Huţanu are oroare de critică. El este pentru „buna înţelegere". Nu critică, ca să nu fie criticat. Adică, de ce să critice el, secretarul organizaţiei de bază U.T.M., pe Călin Petre, verificator de calitate, pe Bălan Aurel, Constantin Ifrim, care au lucrat axe şi roţi ale vagonetelor de linii de proastă calitate? De ce să critice pe tinerii Ion Făcălim Constantin Miron, sudori, pentru că lasă aparatele de sudură să meargă in gol sau să critice pe tinerii care chiulesc de la muncă şi pe cei care au atitudini obraznice faţă de maiştri şi muncitorii in vârstă? Dar culmea, există oameni care îndrăznesc totuşi să-l critice... pe el —pe Huţanu, secretarul organizaţiei de bază U2b... Atunci devine furios: — Eu nu imi duc muncă de secretar! Mă las păgubaş... ■Dece să fiu eu mereu criticat?... Ce-s eu de vină dacă sunt atâtea lipsuri? Cu ce-o fi de vină tovarăşul Huţanu că mulţi utemişti din întreprindere sunt indisciplinaţi iar organizaţia U.T.M. nu ia nicio măsuţă Ce-i de vină tovarăşul secretar că unii tineri şi utemişti nu-şi îndeplinesc întotdeauna sarcinile de plan, că există la unii tineri manifestări ale putredei morale burgheze? Ce nedreptate!... Tocmai tovarăşul Huţanu să fie criticat, ce păcat! Să i se ştirbească „prestigiul" lui de secretar? Şi asta numai pentru ca munca să se îndrepte? Ei nu! Vă rog frumos: nu-l mai criticaţi pe tovarăşul Huţanu DUMITRU AVARVARE1 Corespondentul „Scânteii tineretului” pentru regiunea Bacău Foileton Nici ceas, nici cocoș...