Scânteia Tineretului, decembrie 1953 (Anul 8, nr. 1432-1459)

1953-12-01 / nr. 1432

proletari din toate ţăriie, uniţi-vă ? ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Anul IX Seria II-a Nr. 1432 4 PAGINI — 20 BANI Marţi 1 Decembrie 1953 în întâmpinarea colocviilor Afişarea programelor după care urmea­ză să se desfăşoare colocviile, a prilejuit reporirea energiei cu care studenţii mun­cesc pentru cucerirea de noi cunoştinţe d­in diferite domenii ale ştiinţei şi cul­turii. După cursuri, în amfiteatre, pe săli sau la cămine studenţii discută acum cu mult Interes despre felul în care să-şi organi­zeze mai bine munca pentru a folosi din plin timpul ce-l au la dispoziţie în vede­rea pregătirii colocviilor. Grupa 140 din anul I al Facultăţii de Tehnologie de la Institutul de Industrii Alimentare, este una din numeroasele gru­pe care a­u luat în discuţie felul cum se pregătesc membrii grupei pentru colocvii. Fiecare student a ridicat cu acest prilej problemele c­are-i frământau mai mult;­­ unii au întrebat care este metoda cea mai indicată pentru a se pregăti temeinic la matematici, alţii au arătat ce cred ei că e bine să facă grupa pentru ca fiecare din cei 24 studenţi să se prezinte sa­tisfăcător la colocvii. Şi interesul grupei pentru a-şi însuşi materia în vederea co­locviilor se vede tot mai mult în timpul orelor de curs. Frecvenţa grupei 140 este acum de aproape 100% iar la seminarii fiecare student ia parte tot mai activ la dezbaterea problemelor. Rodica Palamaru răspunde la fiecare seminar foarte bine iar Maria Puizan a făcut şi ea progrese simţitoare în această privinţă. Şi lucruri asemănătoare se petrec în toate facultăţile patriei noastre. Realizările obţinute în domeniul pregă­­tirii­ colocviilor, nu sunt puţine şi nici ne­însemnate. Din păcate însă mai există unii studenţi care nu dau toată atenţia intensificării muncii pentru colocvii. Iată de ce organizaţiile U.T.M. din facultăţi, a căror muncă contribue în mare măsură la obţinerea unor bune rezultate la colocvii trebue să se străduiască să ridice în a­­ceastă perioadă activitatea fiecărei grupe, a fiecărui student în parte, la un nivel cât mai înalt. Buna pregătire a colocviilor, impune fiecărei organizaţii U.T.M. din institutele de învăţământ superior să mo­bilizeze la pregătirea colocviilor întreaga masă de studenţi, arătându-le că în mo­mentul de faţă aceasta este una din sar­cinile lor cele mai de seamă. Este ştiut că unii studenţi mai consi­deră colocviile ca lipsite de importanţă şi de aceea fie nu se prezintă deloc la co­locvii fie — atunci când se prezintă — vin nepregătiţi. Subaprecierea colocviilor este un fapt deosebit de grav şi e nece­sar să fie combătută cu tărie de către fie­care organizaţie U.T.M. Colocviile constitue o etapă importan­tă în procesul de însuşire a cursur­or pre­date. Ele sunt un bun prilej de verificare a adâncimii şi exactităţii cunoştinţelor a­­cumulate de studenţi precum şi de lămu­rire a problemelor mai dificile rămase ne­clarificate de la prelegeri şi seminarii. Pe de o parte, studenţii îşi sistematizează mai bine materia în vederea unei temei­nice însuşiri a tuturor celor predate, iar pe de altă parte cadrele didactice au pri­lejul să-şi controleze munca şi metodele de predare, asigurând astfel o continuă îmbunătăţire a cursurilor şi a seminarii- lor. Paralel cu combaterea atitudinii de sub­apreciere a colocviilor de către studenţi, organizaţiile U.T.M. din institute şi facul­tăţi, au datoria să ia toate măsurile pen­tru a asigura studenţilor timpul necesar pregătirii colocviilor. In perioada aceasta când în faţa orga­nizaţiilor U.T.M. stau sarcini mari şi de răspundere, într’adevăr nu e uşor să orga­­nizezi bine timpul studenţilor. Tocmai în aceasta constă sarcina organizaţiilor U.T.M.: să împartă sarcinile cu chibzuia­lă, în aşa fel ca să nu fie depăşite cele cinci ore pe săptămână de activitate ob­ştească prevăzute de Hotărîrea Comitetu­lui Central al P.M.R. cu privire la regle­mentarea activităţii obşteşti a studenţilor. Cel mai important lucru este ca orga­nizaţiile U.T.A. să desfăşoare mai ales în această perioadă o muncă individuală, cu fiecare student în parte, concentrându-se asupra sarcinilor principale legate de buna desfăşurare, la un înalt nivel ştiinţific, a colocviilor, importantă etapă în pregătirea examenelor. In pregătirea colocviilor, este indicat ca organizaţiile U.T.M. să folosească cele mai diferite mijloace pentru a concentra atenţia tuturor studenţilor asupra învăţă­turii, pentru a ridica la un nivel mai înalt munca de studiu. Trebue folosit din plin ajutorul pe care-l pot da asistenţii care pot organiza la unele materii seminarii suplimentare şi pot da un însemnat spri­jin individual studenţilor care întâmpină greutăţi mai mari. In sprijinul colocviilor, este recomanda­bil ca organizaţiile U.T.M să antreneze mai mult decât oricând studenţii în folo­sirea orelor de consultaţii. In această pe­rioadă studenţii trebuesc îndrumaţi mai mult în­spre biblioteci. Ei trebue să aibă ca sarcină concretă punerea la zi a caie­telor cu materialele bibliografice conspec­tate. Comitetele organizaţiilor U.T.M. sunt datoare să cerceteze cu cea mai mare atenţie situaţia concretă la învăţătură şi să ia toate măsurile pentru a contribui la ridicarea nivelului, a calităţii muncii de învăţătură a studenţilor. O altă problemă care merită toată a­­tenţia, este asigurarea bunei frecvenţe la cursuri în timpul colocviilor. Experienţa a­­nilor trecuţi a dovedit că în perioada des­făşurării colocviilor, în unele facultăţi, pro­centajul frecvenţei studenţilor la cursuri scade. In zilele dintre colocvii aveai une­ori ocazia să auzi pe unii studenţi spu­nând : „Azi nu vin la cursuri. Am mâine colocviu şi trebue să învăţ“. Fără îndo­ială că acest motiv nu este deloc înte­meiat. Studentul a avut timp suficient de învăţătură de la începutul anuului şi până acum. Organizaţiile U.T.M. sunt datoare să arate fiecărui student că lipsind de la cursuri va rămâne în urmă cu materia şi astfel va întâmpina greutăţi mai mari la examene. Concomitent cu intensificarea muncii studenţilor în vederea colocviilor organi­zaţiile U.T.M. în colaborare cu organiza­ţiile sindicale trebue să sprijine conduce­rile institutelor pentru a fi lichidate lip­surile ce se mai fac simţite în gospodăria şi întreţinerea unor cămine şi cantine, a­­sigurând studenţilor condiţii cât mai bune de viaţă. Comitetele regionale şi orăşeneşti U.T.M. vor trebui să acorde şi ele o mai mare a­­tenţie muncii în rândurile studenţilor. Ele sunt­ obligate să ajute acum mai mult ca oricând activitatea comitetelor U.T.M. din facultăţi, să le îndrume cât mai concret şi cu competenţă în îndeplinirea sarcinilor multiple pe care acestea le au, să vegheze la respectarea cu stricteţe a Hotărîrii C.C. al P.M.R. cu privire la reglementarea ac­tivităţii obşteşti a studenţilor. Combătând orice­­manifestare de subapreciere a im­portanţei colocviilor, mobilizând pe fiecare student să-şi sporească eforturile în stu­diu, organizaţiile U.T.M. din facultăţi tre­bue să contribue ca perioada de colocvii să se desfăşoare la un nivel înalt, oglin­dind noile succese cucerite de studenţi pe drumul însuşirii ştiinţei înaintate. Zilele ce ne mai despart de începerea colocviilor, sunt puţine. Să depunem tot efortul pentru ca studenţii să întâm­pine colocviile bine pregătiţi, pentru ca perioada colocviilor în facultăţile patriei noastre să constitue o perioadă de inten­sificare a muncii de însuşire a ştiinţei înaintate. Oamenii muncii din patria noastră au primit cu multă bucurie Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. privitoare la îmbunătăţirea sistemului de salarizare, stimularea ca­lificării muncitorilor şi creşterea productivităţii muncii. In fotografie, utemistul Victor Stoian, candidat în alegerile de deputaţi pentru sfa­turile populare în circumscripţia electorală raională nr. 16 Lupeni, citeşte unui grup de mineri Hotărîrea guvernului cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare. In nu­mar sal de asi Povestire: VALENTIN SILVESTRU: O casă şubredă (pag. 2-a) Grija Statului Sovietic pentru copii (pag. 2-a) ION MITRAN : Un film despre viaţa copiilor din R. D. Germană (pag. 2-a) E. FRIEDLANDER : II. Despre atomi şi energia atomică (pag. 3-a) Să extindem controlul pe fiecare fază de operaţie (pag. 3-a) Ecouri din străinătate la nota Guver­­nului Sovietic din 26 Noembrie a. c. (pag. 4-a) EM.­RUCAR: Din însemnările agentu­lui electoral Hans Stock (pag. 4-a) Sesiunea Consiliului Mondial al Păcii Mesajul adresat de Consiliul Mondial al Păcii organizaţiilor şi personalităţilor care doresc slăbirea încordării internaţionale Armistiţiul încheiat în Coreea a dat naştere în lumea cuprinsă de atâţia ani de nelinişte speranţei că în cele din urmă încordarea în relaţiile între marile puteri va slăbi. Dar tratativele care au început întâmpină neîncetat noi şi noi obstacole. Reali­zarea unui acord în alte probleme de importanţă vitală pentru pacea în întreaga lume este dificilă. Popoarele doresc însă fierbinte slăbirea încordării internaţionale. Restricţiile eco­nomice şi presiunea politică, care însoţesc încordarea internaţională, sunt o povară tot mai grea pe umerii popoarelor. Considerăm că există posibilitatea ca lumea să fie scoasă din această situaţie. Diferite forţe politice şi sociale acţionează in prezent în toate ţările în favoarea slăbirii încordării internaţionale. Creşte numărul reprezentanţilor de seamă ai ştiinţei, clerului, personalităţilor politice de seamă care condamnă astăzi folosirea armei de exterminare în masă. Opinia publică este alarmată de acumularea crescândă a fel de fel de tipuri de arme. Toţi oamenii cu judecată sănătoasă constată că este cu neputinţă să se reglementeze problemele de însemnătate mondială şi să se asigure pe deplin valoarea acordurilor, dacă ele au fost încheiate fără participarea guvernului Republicii Populare Chineze.^ Reprezentanţi cu autoritate ai tuturor partidelor politice din majoritatea ţărilor vesteuropene iau atitudine publică împotriva reînvierii sub orice formă a militarismului german. In aceste condiţii, considerăm că este necesară unirea eforturilor tuturor orga­nizaţiilor şi personalităţilor care doresc slăbirea încordării internaţionale. Rezoluţia adoptată de Consiliul Mondial al Păcii la 28 Noembrie 1953 expune punctul nostru de vedere în această problemă. Devine necesară pregătirea de comun acord a unei întâlniri care ar permite să se compare liber diferite puncte de vedere şi să se examineze soluţiile posibile. Convocarea in viitorul cel mai apropiat a unei în­tâlniri internaţionale cu un asemenea caracter ar fi ea însăşi un factor important în destinderea încordării internaţionale. Apelul adresat de oamenii de ştiinţă participanţi la Sesiunea Consiliului Mondial al Păcii oamenilor de ştiinţă din întreaga lume Oamenii de ştiinţă care asistă la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii, fiind conştienţi de îngrozitoarea forţă destructivă a armei de exterminare în masă, cheamă pe colegii lor din întreaga lume să ducă o luptă energică pentru interzicerea acestei arme. Ei cheamă la sprijinirea eforturilor tuturor acelora care vor ca ştiinţa să nu mai poată fi folosită în scopul distrugerii şi ca ea să fie pusă în slujba omenirii. Rezoluţia generală a Consiliului Mondial al Păcii Apelul în favoarea tratativelor, adoptat de sesiunea de la Budapesta a Consi­liului Mondial al Păcii, a avut un puternic ecou şi s-a bucurat de cel mai larg spri­jin. Datorită acestei campanii, ideia reglementării divergenţelor internaţionale pe calea unor acorduri acceptabile pentru toţi, capătă pe zi ce trece o popularitate din ce în ce mai mare şi se dovedeşte rodnică. încetarea operaţiunilor militare în Coreea a constituit o victorie a cauzei păcii. In ceea ce priveşte Germania, ultimul schimb de note dintre marile puteri dove­deşte că este cu putinţă convocarea în viitorul apropiat a unei conferinţe a celor patru mari puteri.­­ In ceea ce priveşte Indochina, ideia încetării operaţiunilor militare şi a regle­mentării paşnice, cucereşte pături din ce în ce mai largi ale opiniei publice atât din Franţa, cât şi din Vietnam. Dar forţele care se opun slăbirii încordării internaţionale folosesc cuvântul „tra­tative“ pentru camuflarea unor acţiuni care urmăresc prelungirea războiului rece. A pune pe interlocutorul tău în faţa u­nor fapte împlinite — nu înseamnă năzuinţă spre tratative ; a încerca să creezi condiţii pentru zădărnicirea tratativelor — nu înseamnă a le dori. Atât în Asia cât şi în Europa, situaţia în unele regiuni şi unele conflicte pre­zintă o primejdie deosebită pentru cauza păcii. In Coreea, tratativele sunt în primejdie. Tendinţa de a exclude ţările neutre, şi mai ales India, din componenţa conferinţei politice, tendinţă ce afectează în special interesele Asiei, poate zădărnici tratativele. Popoarele nu vor admite reluarea­ opera­ţiunilor militare în Coreea. Interesele securităţii Europei cer reglementarea cât mai grabnică a problemei germane ; o asemenea reglementare este cu putinţă numai pe calea unei înţelegeri intre cele patru puteri — S.U.A., U.R.S.S., Anglia şi Franţa. Unicul obstacol în calea unei asemenea înţelegeri îl constitue tendinţa uneia din părţi de a reface militarismul german şi de a include Germania într’o coaliţie militară îndreptată împotriva celei­lalte părţi. Consiliul Mondial al Păcii cheamă popoarele Europei să împiedice ratificarea tratatelor cu privire la „armata europeană“ şi restabilirea militarismului german sub orice formă. Prin aceasta s’ar deschide cartea spre un acord între cele patru puteri în problema germană — acord care va asigura poporului german perspectiva unui viitor paşnic şi va da tuturor popoarelor din Europa o garanţie împotriva refacerii forţelor agresive în Germania. De şapte ani se duce războiul dintre Franţa şi Vietnam. Acestui război îi pot pune capăt numai tratative directe între părţile beligerante. Consiliul Mondial al Păcii salută propunerea făcută în acest sens de delegaţia Republicii Democrate Vietnam şi sprijinită de delegaţia Republicii Populare Chineze. Această propunere, la care dele­gaţia franceză a dat un răspuns favorabil, poate constitui baza unei reglementări. Consiliul Mondial al Păcii a susţinut întotdeauna că amestecul străin, ocupaţia militară străină, construirea de baze militare pe teritoriu străin, reprezintă o primejdie atât pentru independenţa popoarelor, cât şi pentru cauza păcii. Extinderea acestei politici se constată în ţările Orientului Apropiat şi Mijlociu, în America Latină, în Africa. Acest lucru se manifestă în mod deosebit în Europa, unde se fac încercări de a se constitui „comunitatea defensivă europeană“ şi se creează baze atomice americane în Spania ; în Asia, unde se înfăptueşte ocupaţia străină, se inten­sifică reînarmarea Japoniei şi unde S U.A. încearcă cu perseverenţă să creeze baze mi­litare în Pakistan. Această ultimă încercare prezintă primejdia răspândirii psihozei de război în rândurile sutelor de milioane de oameni dintr’o nouă regiune a globului pământesc. Cursa din ce în ce mai intensă a înarmărilor şi producţia de arme de extermi­nare în masă reprezintă o povară insuportabilă şi o primejdie îngrozitoare pentru în­treaga lume. În cursul campaniei sale de strângere de semnături pe Apelul de la Stockholm şi în hotărîrile Congresului de la Varşovia, Consiliul Mondial al Păcii a atras atenţia întregii lumi asupra acestei probleme. Consiliul Mondial al Păcii îşi exprimă regre­tul că O.N.U. nu a ajuns încă la un acord asupra acestor probleme şi recomandă să se continue eforturile în vederea interzicerii necondiţionate a armelor atomică şi bacte­riologică ,şi a reducerii considerabile a tuturor tipurilor de arme, instituindu-se totodată un control efectiv. In sfârşit, Consiliul Mondial al Păcii reaminteşte că dacă este necesar să se înceapă tratative în toate problemele, luate aparte, el a considerat totdeauna şi consi­deră că o conferinţă a celor cinci mari puteri continuă să rămână cel mai eficace mijloc pentru slăbirea încordării internaţionale. Această conferinţă va putea, din iniţiativa oricărui participant, să examineze orice problemă pe care o consideră ca fiind una din cauzele încordării internaţionale şi să ajungă la acorduri generale, acceptabile, pentru toţi. Refuzul persistent de a se recunoaşte Republicii Populare Chineze locul ce i se cuvine în mod legal în instanţele internaţionale pentru reglementarea problemelor inter­naţionale este un obstacol în calea convocării unei conferinţe a celor cinci mari puteri. Acest refuz, care contravine intereselor tuturor statelor, este condamnat din ce în ce mai aspru de către opinia publică mon­dială. Charta Organizaţiei Naţiunilor Unite pune la dispoziţia popoarelor un instru­ment care permite să se stabilească o pace trainică. Popoarele trebue să obţină res­pectarea Chartei. Atentatele împotriva Chartei au pus întreaga lume în faţa unor mari greutăţi. Revenirea la litera şi spiritul­ Chartei va ajuta popoarele să-şi asigure securi­tatea şi independenţa şi să se creeze posibilitatea unei adevărate colaborări între na­ţiuni în scopul dezvoltării resurselor lor economice, a bunei stări şi a culturii lor. Neliniştea şi teama, mizeria şi sărăcia care, ca urmare a războiului rece şi a cursei înarmărilor, sunt o povară grea pe umerii oamenilor, pot şi trebue să fie înlă­turate pe calea luptei popoarelor, de care în ultimă instanţă depinde soarta păcii. Cu privire la dezvoltarea legăturilor culturale între popoare Recomandarea Comisiei Culturale a Consiliului Mondial al Păcii Sesiunea precedentă a Consiliului Mondial al Păcii a arătat în mod just nece­sitatea şi posibilitatea dezvoltării largi a schimbului cultural, care este un factor pre­ţios ce contribue la slăbirea încordării internaţionale. Constatăm cu bucurie că în ciuda numeroaselor greutăţi, încă existente, s-au obţinut de atunci rezultate însemnate. In acel­aş timp, constatăm că la viitorul apropiat pot fi obţinute succese şi mai mari. Perspective largi se vor deschide dacă fiecare organizaţie şi fiecare om, cărora le sunt scumpe cultura ţării lor, precum şi cultura mondială, vor lua în propriile lor mâini stabilirea unui contact şi organizarea pe bază de reciprocitate a unui schimb cultural rodnic pe plan internaţional. Mişcarea partizanilor păcii asigură că va da sprijinul ei deplin numeroaselor iniţia­tive care au şi fost luate sau care sunt prevăzute, ca, de pildă, vizite, schimb de delegaţii, de opere de artă, publicaţii literare, ştiinţifice şi de alt caracter, expoziţii internaţionale, congrese, întâlniri şi călătorii ale oamenilor de ştiinţă, artiştilor, sporti­vilor, etc. Ne adresăm tuturor organizaţiilor şi diferitelor personalităţi interesate în dezvol­tarea relaţiilor culturale între popoare, chemându-le să înmulţească aceste iniţiative ca să realizeze o colaborare care va fi cu atât mai eficace cu cât va fi mai largă. Tineretul patriei noastre se pregăteşte de alegeri La sfat cu alegătorii CLUJ (de la corespondenţa noastră, Livia Lovenstein). La punctul de agitaţie de la căminul cul­tural din satul Iad, raionul Bistriţa, se în­tâlnesc adeseori seara mulţi ţărani munci­tori şi discută despre alegerile de deputaţi în sfaturile populare care vor avea loc la 20 Decembrie, despre înfăptuirile din satul lor î­n anii regimului democrat-popular, etc. Intr’una din serile­ trecute, după ce au ascul­tat emisiunea de radio, s’a încins între flăcăi şi fete o discuţie însufleţită despre felul cum se făceau alegerile în trecut. — Aici, la noi, — a intrat în vorbă ute­mistul Condrea Ioan, unul din cei mai buni crescători de vite ai gospodăriei agricole de stat „Miciurin“ — boerul Deac Victor era stâlpul reacţiunii. El, cu Iliescu Victor şi cu alţii de teapa lor făceau tot ce vroiau. — Acum — a spus litemistul Popa Ioan — alegerile de deputaţi în sfaturile popu­lare înseamnă pentru noi o adevărată şcoală, din care putem învăţa multe lucruri folo­sitoare. Câte nu s’au schimbat în satul no­stru în ultimii ani! S'au făcut multe poduri, s’au reparat drumurile şi şoselele, s’a intro­dus lumină electrică, etc. In aceeaş seară, a venit la punctul de­­agitaţie să stea de vorbă cu alegătorii tâ­năra Condrea Reveca, secretara organizaţiei de bază U.T.M. din GAS „Miciurin”, candi­dată a F.D.P. în circumscripţia electorală raională î­n care intră satele Unirea, Satul Nou şi altele. Ea s’a sfătuit cu alegătorii asupra treburilor raionului şi satului lor, le-a vorbit despre felul î­n care trebue să fie întâmpinate alegerile. Ea a povestit alegă­torilor şi despre realizările gospodăriei de stat, despre planurile lor pe anul 1954. Cele spuse de către tânăra candidată i-au însufleţit şi mai mult pe ţăranii muncitori. Ei sunt de aceia hotărîţi ca la 20 Decembrie să-şi dea votul de încredere celor mai vred­nici fii ai poporului: candidaţii F.D.P. Un punct de agitaţie fruntaş CONSTANŢA (de la cores­pondentul nostru Ghiţuică Ion). — Printre punctele de agita­ţie care desfăşoară o vie ac­tivity este şi punctul de agitaţie Nr. 15 a cărui res­ponsabilă este tovarăşa Ana Tudor, în vârstă de numnai 17 ani. Zilnic vin aici zeci de ce­tăţeni, femei, tineri şi bă­trâni, care cer anumite lă­muriri în legătură cu ale­gerile de deputa­ţi, întreabă unde se găsesc copiile de pe listele de alegători, pentru a verifica dacă au fost trecuţi şi ei. Tuturora, utemista Tu­dor Ana le răspunde cu dra­goste. Cetăţenii vin cu drag la ea să-i ceară lămuriri, pentru ca ştie să-şi organize­ze munca în aşa fel încât toţi sunt mulţumiţi. In sală nu lipseşte agitaţia vizuală şi nici materialele propagan­distice necesare; pe pereţi sunt aşezate diferite foto­montaje care reprezintă lup­ta oamenilor sovietici, pen­tru pace şi construirea co­munismului, realizările regi­mului nostru de democraţie populară, etc. Ceea ce face însă ca punc­tul de agitaţie Nr. 15 să de unul dintre punctele de a­­gitaţie fruntaşe din oraş sunt rezultatele pe care le obţin delegatele de femei, agitatorii comunişti şi ute­­mişti. In raza acestui punct de agitaţie funcţionează 52 de cercuri de citit care au o activitate rodnică. Pentru ca activitatea punc­tului de agitaţie să se des­făşoare cât mai bine şi mai variat, utemista Tudor Ana împreună cu întreg colecti­vul a întocmit un plan de desfăşurare a activităţii de fiecare zi. De u­n ajutor pre­ţios i-au fost delegatele de femei, printre care Dan Eli­sa­beta, Jagă Sonia şi alte­le, care împreună cu preşe­dinta lor Climciu Elena au dat un sprijin deosebit mo­bilizării cetăţenilor la acţiu­nile ce au loc în fiecare zi. Astfel, în ultima săptămână a avut, loc o­ întâlnire între candidatul circumscripţiei e­­lec­torale orăşeneşti Nr. 140, tovarăşul Covrig Constantin şi alegători, 2 conferinţe ţi­nute de S.R.S.C., du­pă care au urmat programe artistice. Tot la aces­t punct de agi­taţie s-au organizat seri cul­turale unde se discută şi se povesteşte despre alegerile din trecut, despre agenţii electorali ai regimurilor bur­gheze şi des­pre alegerile de azi. La propunerea alegătorilor, colectivul de conducere al punctului de agitaţie se în­grijeşte să procure din timp bilete de cinema, astfel că în fiecare seară un număr de peste 80 de cetăţeni din car­tierul respectiv merg în co­lectiv să vizioneze filme. Acest punct desfăşoară o vie muncă de agitaţie în în­tâmpinarea zilei de 20 De­cembrie, zi în care cetăţenii îşi vor da cu încredere votul candidaţilor Frontului De­mocraţiei Populare. în frunte cu secretara, la centrul de afişare a listelor SIBIU (de la corespondentul nostru, Popa Gavril). Tovarăşa Doina Popescu, secretara comi­tetului organizaţiei de bază U. T. M. de la Şcoala Medie Tehnică Medicală Nr. 2 din Sibiu, îşi notă pe o coală de hârtie numele elevelor cu drept de vot. — Tovarăşe, li se adresă ea, după amiază putem merge împreună la centrul de afi­şare a listelor de alegători să verificăm dacă suntem înscrise. După puţin timp, un grup de eleve, prin­tre care şi utemistele Lazăr Lucia, Popa C. Maria, Ţurcanu Lidia şi altele care au Îm­plinit anul acesta vârsta de 18 ani se în­dreptau în frunte cu secretara lor spre cen­trul de votare Nr. 24 de pe str. Tribunei. Utemista Varga Rozalia, responsabila centrului, dădea elevelor unele lămuriri, in­­vitându-le să consulte listele de alegători. Secretara comitetului organizaţiei de bază U.T.M., Doina Popescu, anunţă numele ele­velor Lazăr Lucia, Ţurcanu Lidia şi ale al­tora găsite printre primele în listele de ale­gători. — Iată, m’am găsit şi eu — spuse după puţin timp de cercetare utemista Popescu Doina; nici eu nu am votat până acum, dar iată că am fost înscrisă în listele de­ ale­gători. — La mine este însă o greşală — se a­­dresă tânăra Butilei utemistei Varga Roza­lia . in loc de Elena, am fost trecută Elisa­­beta. Acest lucru precum şi faptul că eleva Ana Barcă care a împlinit de curând 18 ani n’a fost trecută pe liste, responsabila și l-a no­­tat cu atenţie. Elevele s-au îndreptat apoi spre şcoală, hotărîte ca la 20 Decembrie să-şi dea votul candidaţilor F.D.P.

Next