Scînteia Tineretului, iulie 1954 (Anul 9, nr. 1611-1637)

1954-07-01 / nr. 1611

Să muncim cu toţi tinerii M­UNCA CU întreaga masă a ti­neretului constituie o importantă datorie a Uniunii Tineretului Muncitor. Această sarcină decurge din însăşi esen­ţa U.T.M.-ului, ca organizaţie de masă chemată să ajute partidul în opera de educaţie comunistă a întregului tineret. Pentru U.T.M. în general, pentru fie­care organizaţie a ei în particular, nu există sarcină mai importantă şi mai de răspundere decit munca cu masele largi ale tineretului muncitor de la oraşe şi sate. Organizaţia de bază U.T.M. care desfăşoară o muncă intensă printre ti­neri şi tinere, care-şi completează rîn­­durile cu cei mai buni dintre aceştia, îşi poate îndeplini cu succes rolul de ajutor activ al organizaţiei de partid din locul de muncă respectiv. Practica muncii noastre de fiecare zi arată că obţin succese în muncă acele or­ganizaţii de bază U.T.M. care folosesc cu pricepere multiplele mijloace de activi­zare a întregului tineret. Organizaţiile U.T.M. au datoria­ să acorde o atenţie deosebită antrenării întregului tineret la întrecerea socialistă şi patriotică, să ur­mărească cu grijă activitatea lor în pro­ducţie. Tinerii şi tinerele din ţara noastră ur­măresc cu atenţie desfăşurarea evenimen­telor politice din ţară şi străinătate. La îndemîna organizaţiilor de bază U.T.M. stau numeroase forme de ridicare a nive­lului politic al tineretului. Prin încadra­rea celor mai buni tineri la cercurile po­litice, prin invitarea la adunările deschi­se ale organizaţiilor U.T.M., sau prin organizarea cu regularitate a informări­lor politice, tinerii pot fi ajutaţi să creas­că din punct de vedere politic şi cultu­ral. O conferinţă interesantă fie ţinută la clubul uzinei, fie la căminul cultural, o discuţie vie asupra unui film sau piese de teatru, vizionată în colectiv, o recen­zie asupra unei cărţi etc. atrage mult tineretul şi ridică prestigiul organizaţiei de bază U.T.M. Cît de bine îşi pot pe­trece tinerii timpul liber dacă organiza­ţiile de bază organizează excursii în di­ferite regiuni pitoreşti ale ţării, dacă an­trenează pe tineri la activitatea cultural­­artistică sau la diferite competiţii spor­tive.Un mijloc bun de atragere a tineretu­lui către organizaţie este antrenarea lui la cele mai diferite acţiuni iniţiate de U.T.M. Aşa cum organizaţii....de filiu reuşesc să antreneze în muncă un larg activ fără de partid, tot aşa şi organiza­ţiile U.T.M. pot mobiliza masele largi ale tineretului neorganizat la diferite acţiuni cu caracter obştesc, social şi cultural. Organizaţia de bază U.T.M. din gos­podăria colectivă „Gheorghe Doja“ din comuna Borş, se numără printre organi­zaţiile fruntaşe din raionul Oradea, mai ales pentru faptul că a reuşit să antre­neze la o activitate creatoare pe toţi ti­nerii din gospodărie. Comitetul U.T.M. s-a dovedit a fi un bun organizator al tineretului. Antrenînd în munca din gos­podărie cît şi în îndeplinirea unor sarcini de U.T.M. întregul tineret, pregătind şi primind în U.T.M. pe cei mai buni tineri, această organizaţie de bază a reuşit să fie un ajutor de nădejde al organizaţiei de partid din gospodărie. Cu totul altfel se prezintă situaţia în organizaţia de bază U.T.M. din gospo­dăria colectivă din comuna Jegălia, raio­nul Feteşti. Aici, datorită faptului că membrii comitetului U.T.M muncesc sec­tor şi nu cu întreg tineretul, activitatea organizaţiei de bază U.T.M este foarte slabă. Tinerii din gospodărie nu văd în organizaţia de bază U.T.M. pe educatoa­rea şi sfătuitoarea lor. In munca cu întregul tineret un mare rol îl are activitatea în rîndul tinerelor fete. Prin priceperea şi spiritul lor gos­podăresc, fetele pot aduce un suflu nou în munca organizaţiilor noastre de bază Insă în multe locuri, îndeosebi la sate, munca educativă în rîndul tinerelor fete, pregătirea lor pentru a intra în U.T.M se duce încă foarte slab. Sînt organizaţii de bază U.T.M. mari ca acelea de la uzinele „Steagul Roşu" din Oraşul Stalin, unde deşi muncesc foarte multe fete, totuşi comitetul U.T.M. le antrenează slab la acţiunile organiza­ţiei ; ca o urmare firească a acestui fapt tinerele fete sunt primite în U. T M. în foarte mică măsură. Abia 5 la sută din numărul total al utemiştilor din uzină îl constituie fetele. Aceste neajunsuri sunt caracteristice şi pentru organizaţia de bază U.T.M. de la Şcoala medie mixtă de 10 ani din Caransebeş, ca şi pentru cea din comuna Odoreu, raionul Satu Mare. Munca cu întregul tineret nu este o problemă uşoară, dar ea se poate soluţi­ona. Atragerea maselor largi de tineri la acţiunile iniţiate de U.T.M. trebuie să fie o cauză a fiecărui utemist. Alături de utemiştii cei mai buni, tinerii pot fi înca­draţi în brigăzile de producţie,­in postu­rile utemiste de control. Tinerii pot fi atraşi să joace şi să cînte în echipele ar­tistice, să facă sport, sau în diferite acţi­uni obşteşti. O atenţie mai mare tre­buie dată ridicării calificării profesionale, creării condiţiilor necesare în vederea în­­văţămîntului tehnic, agrotehnic, cum şi îndeplinirii unor cerinţe juste şi nevoi materiale ale tineretului. Rezultatul muncii cu întreg tineretul este atragerea celor mai buni tineri și tinere în rîndurile Uniunii Tineretului M'tnpjW, mn pnpn-^f3 mi.mcfl, Qf de bază U.T.M.­­ /-datoria să dea dovadă de vigilență penstru a împiedica pătrun­derea în U.T.M. a elementelor duşmă­noase, care vor să otrăvească tineretul cu veninul ideologiei burgheze. Pentru îmbunătăţirea muncii cu în­treg tineretul, organizaţiile de bază U.T.M. au datoria să lupte în permanenţă împotriva sectarismului şi a oricărei ten­dinţe de izolare de tineret. La acţiunile organizaţiei U.T.M. pot şi trebuie să fie antrenate, alături de utemişti, masele largi de tineri de la oraşe şi sate. In felul acesta, Uniunea Tineretului Munci­tor îşi va putea îndeplini cu succes rolul de ajutor activ al partidului în educaţia comunistă a tineretului. o Colecţia de cîrje Faptele ce urmează a fi povestite n-au nimic de-a­­face cu închipuitele mi­nuni biblice şi nici cu acel magic „i-aţi patul tău şi umblă", la fel de închipuit. Fie se întemeiază pe ştiin­ţă şi sunt absolut adevărate. ...Cu diferite treburi, am coborit la Băile Herculane — seculara noastră staţiu­ne balneară. In tot cursul anului aci vin oamenii muncii să-şi caute de sănă­tate, fiind trimişi de stat. Vara­ntai cu seamă, în vile nu mai e niciun loc liber. Curanţii preferă acest anotimp, căci — pe lingă prescrisele băi — se pot desfăta cu frumuseţile şi pitorescul regiunii. Mă aflam în cabinetul unui medic şef balneolog din staţiune. Stăteam de vorbă despre un fapt, bine­înţeles, comun : vindecarea reumatismului — pentru care băile Herculane s-au făcut vestite pină peste ho­tare. — Unii oameni au ve­nit aci pe targa, roşi de reumatism — mă informă medicul — și fără nădej­de că vor mai putea vreo­dată să umble pe propriile picioare. Dar au plecat te­feri. Doctorul deschise un re­gistru și-mi citi cîteva nume printre care și unul Ciusaru Samoilă. Privirile îi colindară apoi prin ca­binet, căutînd parcă ceva. Și găsi repede. Dintr-un colţ luă un fel de cîrjă şi mi-o întinse, zicînd: — E cea mai recentă cîrjă. A aparţinut lui Po­­pescu Eugen, vindecat in staţiunea noastră de bine­făcătoarele izvoare ce ţişnesc din inima munţi­lor. Mai avem şi altele, din anii trecuţi. O adevărată colecţie de cîrje! Am privit obiectul din lemn încovoiat, apoi prin geam la un grup de tova­răşi care tocmai ieşiseră de la baia tămăduitoare : unii păşeau ţanţoşi, alţii mai şchiopătau încă, dar nu se sprijineau în nimic. Medicul reluă : — Să veniţi peste trei săptămîni, la reuniunea de sfîrşit de serie şi să-i ve­deţi jucînd de mama focu­lui. Pentru ei dansul e — cum s-ar zice — „exame­nul". Şi totodată dovada că s-au lecuit de reuma­tism. Ţinînd însă în mină fosta cîrjă a lui Popescu Eugen, socoteam că, fără îndoială, ea nu va fi ultima. La co­lecţie se vor adăuga altele şi altele, pină cînd — ca o încununare a grijii par­tidului şi guvernului nostru pentru sănătatea oameni­lor muncii — in ţară vor fi din ce în ce mai puţini reumatici. N. MANAILÄ Cea mai tînără Tai-ho Numai sub stare de ju­­rămînt mi-au permis tova­răşii Georgeta Santo şi Kurt Cerminschi să intru în sala unde membrele cercului de coreografie re­petau o scenă din baletul „Macul Roșu" de Glier. — Pină la premieră să nu scrii nici un cuvînt — a ținut să mă avertizeze Georgeta. — Să nu se afle înainte de vreme, e doar o sur­priză a noastră — m-a rugat Kurt. Poate că aș fi păstrat secretul pînă a doua zi după premieră dacă n-aş fi întilnit-o în sală pe Dorina Bleoca. Sînt interprete ale micu­ţei chinezoaice Tai-ho, ar­tiste emerite ale R.P.R., care seară de seară îşi emoţionează spectatorii, făcindu-i să retrăiască toată gama sentimentelor de la compătimire şi milă pină la revoltă conştientă împotriva exploatatorilor. Dorina nu este artistă emerită a R.P.R. şi nu dan­sează pe scenele adevă­rate. Ea are doar 11 ani, a intrat acum în clasa VI-a a Şcolii elementare nr. 7 şi e membră in cercul de coreografie al Palatului Pionierilor din Cluj. E cea mai tînără interpretă a lui Tai­ho. La repetiţii am văzut-o dansînd cu gingăşia pro­prie numai copiilor şi am auzit-o plingindu-se maes­trului de balet că prea o dor oasele după bătaia pe care o primeşte de la pa­tronul ceainăriei, cu o nai­vitate de asemenea proprie numai copiilor. Am urmă­rit-o dansînd multă vreme şi n-am putut să-mi alung din minte o imagine care­­mi revenea cu o forţă ob­sedantă : Dorina interpre­tea peste ani de zile pe o scenă adevărată (de ce n-ar fi aceea a Teatrului de operă şi balet din Bucure­şti ?) rolul lui Tai­ho, al Odettei sau al Măriei. La urma urmei cînd asişti la o reprezentaţie cu Macul Roşu interpretat de pio­nieri, nici o altă imagine nu-ţi poate veni in minte. I. DELEANU Proletari din toate farile, imifi-vă ! nofiAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Anul X Seria II-a Nr. 1611 4 PAGINI — 20 BANI Joi 1 iulie 1954 IN NUMĂRUL DE AZI: CEZAR PETRESCU : Victor Hugo — titan al literaturii universale (pag. 2-a). Sfat agrotehnic: GH. VALUTA : Pole­nizarea suplimentară artificială, mijloc de sporire a producţiei agricole (pag. 2-a). MICUTA GHEORGHE: Despre unele probleme ale adunărilor utemiste (pag. 3-a). MARCEL ZONIS : La cel mai mare mod din Europa (pa” 3-a). ION RIZOIU : Bucuria de a fi cores­pondent (pag. 3-a). Se întăreşte solidaritatea popoarelor Asiei în lupta pentru pace (pag. 4-a). Salutul C.C. al R.C.U.S. şi Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. adresat Congres­­ului împuterniciţilor cooperaţiei de consum din Uniunea Sovietică (pag. 4-a). In legătură cu conferinţa de la Geneva (pag. 4-a). Strălucita victorie a fotbaliştilor ma'-* ghiari (pag. 4-a). Comunicatul Consiliului de Miniştri al U. R. S. S. cu privire la punerea in funcţiune în U.R.S.S. a primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică MOSCOVA 30 (Agerpres). — Agenţia TASS transmite Comunicatul Consi­liului de Miniştri al U R.S.S. cu privire la punerea în funcţiune în U.R.S.S. a primei csn­traje electrice industriale pe bază de energie atomică. In prezent, datorită eforturilor oamenilor de ştiinţă şi inginerilor sovietici, în Uniunea Sovietică s-a terminat cu succes­­proiectarea şi construirea primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică cu o putere utilă de 5.000 kw. La 27 iunie 1954, centrala electrică atomică a fost dată în exploatare și a fur­nizat curent electric pentru industria și agricultura raioanelor învecinate. Pentru prima dată, o turbină industrială lucrează nu prin arderea cărbunelui sau a altor tipuri de combustibil, ci cu energie atomică , prin dezagregarea nu­­cl­e ului atomului de uraniu Prin punerea în funcţiune a centralei electrice atomice s-a făcut un pas real pe calea spre folosirea paşnică a energiei atomice. Oamenii de ştiinţă şi inginerii sovietici lucrează la crearea unor centrale in­dustriale electrice pe bază de energie atomică cu o putere de 50.000—100.000 kw. In cinstea zilei de 23 Aug­u­s­t întrecerea pe profesii Putem deveni noi cei mai buni oțelari? DEVA (de la coresponden­tul nostru Mihail Caranfil). Pe platoul oţelăriei Combi­natului Siderurgic „Gh. Gheor­­ghiu-Dej“ din Hunedoara se petrec de la o vreme fapte demne de luat în seamă. Iată-ne de dimineaţă, în faţa cuptorului nr. 3. Se fac pregătiri. 5 tineri oţelari a­­leargă de colo pînă colo, pre­gătesc cuptorul. Vin cu lo­­peţ­i încărcate şi se avîntă în lucru, se întrec. Ce se întîm­­plă ? Ce forţă le-a dat vioi­ciunea aceasta ? Răspunsul este firesc : Aţi văzut pe ci­neva bucurîndu-se cînd nu-şi cunoaşte meseria ? Tinerii de la cuptorul nr. 3 sînt oţelarii brigăzii utemiste a prim-topitorului utemist Brînzei Petru. O pornire am­biţioasă le-a adus în această săptămînă cele mai bune re­zultate. Şi-au îndeplinit planul cu 106—126 la sută zilnic. Au dat şi o şarjă rapidă din care a curs oţel de cea mai bună calitate. Cred că nu există întrecere -n fara emoţii. Dacă vreţi să ştiţi în ce clipe este emoţionat Brînzei, priviţi-1, cînd se în­cordează cu lingoul în mină, turnîndu-1 în forme, cînd a­­probă : „Este bun oţelul“. Sau priviţi-1 cînd aruncă ochii peste graficele celorlalte bri­găzi. Petrovici, Lăbuneţ, Be­­der, sînt gata să-l întreacă... — Băieţi, ne trebuie mai multă organizare în muncă, vorbeşte el brigăzii în momen­te ca acestea. Trebuie să luăm cît mai multe şarje rapide. Ispas şi-a luat angajamentul să elaboreze 12 şarje rapide pe lună. Putem să-i întrecem, putem sa fim noi cei mai buni oţelari ? In total sînt 11 tineri. Cel mai vîrstnic dintre ai — dacă i se poate spune aşa unui tî­­năr de aproape 28 de ani — este Andrei Marin. Nu se supără cînd vreunul din cei 10 fie el chiar mezinul, i-ar spune, aşa nu glumă, nene. Dar rămîne vorba între noi — în sufletul lui parcă îi pare rău că nu mai numără 18—19 primăveri. întotdeau­na bun la vorbă dar şi la treabă. .Andrei Marin găseşte timp să împărtăşească şi ce­lorlalţi tineri din" tainele me­seriei da sudor. In brigada condusă de Marin Gheorghe, de la sudură vagoane a com­plexului C.F.R. Griviţa Roşie, munca se împleteşte întot­deauna cu voioşie şi cu umo­rul sănătos. In mare, cam asta este brigada de unde a pornit întrecerea pentru tit­lul de „cel mai bun tinăr su­dor“ pe întreprindere. Ce se mai poate spune despre ei ? In primul rînd că toţi sînt muncitori de nădejde ai sec­ţiei. Că mulţi tineri, chiar din alte brigăzi, vin fie la Marin Gheorghe, fie la Andrei Ma­rin şi chiar la Dinu Ion — mizitii, b­i0'„zu •­ atunci cînd li se pare lor că munca nu este rodnică. In al doilea rînd se poate spune că cei 11 sunt mari amatori de fot­bal. Se înţelege că „favorita“ lor este echipa ceferiştilor de la Griviţa Roşie. Sunt tare necăjiţi atunci cînd „Loco­motiva“ pierde sau face vreun meci nul. Bucuriile şi neca­zurile echipei, aşa le place să le considere, sunt şi ale lor. Locul de muncă al brigăzii, în permanenţă este curat şi ordonat. Dinu Ion într-un colţ al secţiei sudează de pil­dă nişte rezervoare de apă pentru vagoanele de perso­nal, Tătaru Anghel, sudează în altă parte a secţiei pereţii Tineri cu care ne mindrim laterali ai vagoanelor, iar e Andrei Marin — cel căruia e i-a venit ideea întrecerii pen- c tru titlul de „cel mai bun ti­­s­năr sudor" în mijlocul secţiei n face ultimele suduri pe sche- f­letul de metal al vagonului r cu seria 64.022. c Nu aş putea afirma că de­­ acolo — de pe acoperişul va-­­ gonului mi-a bănuit intenţia, r dar mi-a făcut semn cu mina a ca să-l mai aştept o clipă. c L-am urmărit cu curiozitate. c II vedeam pentru prima c dată. După puţin timp de aş­­s­teptare am văzut cum pune cu multă grije cleştele de c sudură la o parte îşi scoate­­ mănuşile de protecţie şi cît­­ ai bate din palme a coborit. i — Ştii, mi-a zis el în loc r de noroc, capătul acesta de r electrod îl păstrez. Găsesc eu prilej să-l întrebuinţez. Şi , după ce ne-am aprins ţigă- I rile şi i-am spus scopul vizi-­­ tei, a început, fără prea multă­­ insistenţa să-mi povestească i cum s­ă .; născut întrecerea­­ pentru titlul de „cel mai bun tinăr sudor“. I — Ideea nu este numai a mea. Cu toţi am contribuit la formularea angajamentelor. Şi-au spus atunci cuvîntul şi Marin Nicolae şi Şetreanu Eugenia, şi Bănuţă Alexan­drina. Aici tînărul Andrei Marin făcu o mică pauză voind par­că să-şi aducă aminte dacă nu a uitat să-mi povestească ceva. După ce strivi capătul de ţigare şi-şi aranjă puţin bascul pe cap, reluă firul po­vestirii. Mi-a povestit mai de­parte despre munca lui, a brigăzii, din care face şi el parte şi despre cazurile, cei drept, din ce în ce mai rare, de indisciplină ale lui Bă­­nuţă Alexandrina. Către sfir­­şit nu a uitat însă să-mi ex­plice felul în care face el economii de electrozi, cum este cu sudura de sus în jos, că datorită acestui procedeu sudează cu un electrod 1,25 metri de tablă, înlocuind în felul acesta polizatul şi că de mai bine de doi ani lucrează cu acelaşi transformator fără să-i fi făcut vre­o reparaţie. Mi-a mai povestit că îngriji­rea aparatelor de sudură îl ajută ca în loc de 48 de ore cite are prevăzut pentru su­darea scheletului vagonului de cale ferată, îi sunt nece­sare doar 3 ore. Apoi Andrei Marin a bătut cu palma-i mare pe carcasa tr­ansformatorului ce proba­bil fusese gresat cu o zi îna­inte şi cu mişcări tot atît de repezi şi sigure a urcat din nou sus pe vagon. De la meşterul de atelier am aflat că sudorul Andrei Marin a realizat pină în pre­zent economii de peste 600 lei, că de la luarea angaja­mentului tiu a dat nici o pie­să rebut, că sarcinile de plan le îndeplineşte zilnic cf. 80—90 la sută şi că locul lui de muncă este cel mai cur­at din secţie. Tocul cu ti­ă pregăteam sa plec din secţia în care afla­sem de la iniţiatorul întrece­rii pentru titlul de „cel mai bun tinăr sudor“ atîtea lu­cruri interesante, cînd l-am întîlnit pe secretarul orga­nizaţiei de secţie U.T.M. De la el am aflat despre planu­rile de viitor ale lui Marin Andrei. Vrea să cîştige cu orice preţ titlul de „cel mai bun tinăr sudor“. Mai are însă ceva de ciş­­tigat, dar ăsta este un secret personal , să-şi tertiifie cît mai curînd casa de locuit. El însă este convins că va reuşi să le realizeze pe amîn­­două pină la 23 August. I. NEACŞU Răspunsuri la chemarea unităţilor agricole socialiste din regiunea Constanţa Membrii gospodăriei agricole colective „21 Decembrie“ din satul Pricaz, regiunea Hunedoara s-au angajat ca în cinstea zi­lei de 23 August să depăşească producţia, planificată la culturile de păioase cu 50 la sută, la porumb cu 25 la sută, la le­gume cu 45 la sută şi la cartofi cu 20 la sută. Ei s-au angajat de asemenea să mă­rească ferma zootehnică la porcine cu 80 la sută, la ovine cu 20 la sută, iar la cabaline cu 30 la sută. Angajamente asemănătoare şi-au luat şi membrii gospodăriei agricole colective „Drumul lui Lenin“ din Sebeş. Ei s-au angajat ca prin aplicarea metodelor îna­intate de lucru să sporească producţia cu 20 la sută la fiecare hectar, să termine recoltatul şi treierişul păioaselor cu 7 zile înainte de termen şi să execute o serie de lucrări la viţa de vie care să le dea posibilitatea să sporească producţia cu 30 la sută. ★ Muncitorii de la gospodăria agricolă de stat „Partizanul“ din comitife ,Dragalina s-au angajat ca în cinstea acestei sărbă­tori să termine recoltatul păioaselor pe cele 1.510 ha. pînă la 20 iulie, iar treie­rişul şi dezmiriştitul pînă la 25 iulie. Tot­odată, pina la 10 august ei vor preda sta­tului întreaga producţie obţinută. Munci­torii acestei gospodării vor depăşi produc­ţia planificată la ovăz cu 500 kg. la ha. ;i voi­­iv.utj 6 pieile Itt cultura LUi.'.­bacului. In sectorul zootehnic ei şi-au propus să rc«',!izeze pînă la 23 August, de la cele 100 de scroafe, 1.000 de purcei în loc de 700 şi să obţină peste plan 25 hi. lapt­e de vacă.­­ I Pentru îmbunătăţirea condiţiilor d­e muncă şi viaţă, se va pune in funcţie­­ uzina electrică a gospodăriei şi se va con­strui o baie din resurse locale. La gospodăria agricolă de stat din co­muna Chirnogi, muncitorii şi tehnicienii s-au angajat să termine lucrările de re­coltare, treieriş şi dezmiriştit şi să predea statului pînă la 25 iulie producţia obţi­nută, să execute o praştie la cultura bum­bacului, precum şi ciupitul şi cîrnitul. La producţia de lapte de vacă ei şi-au propus să obţină pînă la 23 August o de­păşire a planului de 46 la sută, iar la lapte de oaie o depășire de 26 la sută. I RĂSPLATA sUrâDUINŢELOR O alee lată, presărată cu pietriş şi străjuită de pomi fruc­tiferi, duce de la poarta cea mare, boltită, pînă la intrarea Şcolii medii tehnice viticole din Huşi. Clădirea curată, proaspăt văruită, sălile mari, luminoase, te atrag să intri în şcoală, să cunoşti fiecare colţişor, şi la­boratoarele înzestrate cu un bogat material didactic, şi să­lile de cursuri. Dar poate mai interesantă decit toate aces­tea, ţi se va părea grădina de experienţe a şcolii. Pe o bucată de pămînt mare se întinde bogăţia cea mai de seamă a grădinii, via, unde elevii îşi însuşesc cunoştin­ţele de bază, cunoştinţele de specialitate. Pe nenumărate rînduri cresc diferitele soiuri de vită. Fiecare rind poartă o mică etichetă în faţă cu numele soiului respectiv. In perioada examenelor, terenul experimental prindea mai multă viaţă ca oricind. Cei din anul IV, care se pregă­teau pentru ultimul şi cel mai greu examen din şcoala medie , depunerea proiectului de diplomă, n-au precupeţit nici o clipă din timpul lor liber. Fotografia nr. 1 ne infă­­ţişază elevi şi eleve din anul IV A şi anul IV B, in timpul pregătirii pentru examene la obiectul ambelografie, sau, cu alte cuvinte, studiul varietăţii viţei de vie. Antonescu Vic­toria verifică : cit au crescut lăstarii în ultimele zile ? Biblioteca Centrală Universitară din Iaşi este frecventată în tot timpul anului universitar. Dacă te opreai acum cîte­va zile în faţa sălii mari de lectură, puteai citi pe un afiş : „Biblioteca este deschisă şi duminica“. Zeci de capete se aplecau asupra cărţilor, caietelor, tratatelor de specialitate (fotografia nr. 2). Unii extrăgeau notiţe în caietele de con­spect, alţii desenau iar alţii rezolvau probleme de matema­tică superioară. Printre cei care studiază adesea în sala mare şi liniştită a bibliotecii, se află studenţi de la toate facultăţile din Iaşi. De multe ori înaintea examenelor a ve­nit la bibliotecă şi Suciu Maria din anul I al facultăţii de Fizico-matematici. Roadele studiului perseverent au fost calificativele de „bine“ şi „foarte bine“ obţinute de ea la examenele din prima seziune. După amiază, Maria s-a întîlnit cu încă două colege de an care dăduseră de ase- '' meni examenul de matematică. Împreună cu Bunduc Elena, prietena ei cea mai bună şi colegă de an a terminat cursurile şcolii pedagogice din Dorohoi. Pentru re­zultatele bune obţinute ele au fost repar­tizate să-şi urmeze studiile la facultate. „ Cele trei fete s-au împrietenit repede. Acum, cind s-au întîlnit în parc, cel mai­­ important lucru e să-şi povestească una alteia , cum a decurs examenul, cum au­­ răspuns ceilalţi din seria respectivă şi... în sfirşit: calificativele ! In fotografia nr. 3 vedeţi cele trei prietene uitindu-se bucu­roase in carneţelul cu calificative al stu­dentei Suciu Maria. Mare a fost bucuria cind au văzut calificativul de „foarte bine“. I In celelalte două carneţele era înscris :­­ „bine“ — Tot e ceva şi-au zis, — dar la a celelalte, vom lua precis, „foarte bine“ ! M Text: ECATERINA REDEI Foto : DUMITRU F. DUMITRU î In zilele trecute a dat primul examen­­ la matematică.

Next