Scînteia Tineretului, iulie 1954 (Anul 9, nr. 1611-1637)
1954-07-22 / nr. 1629
Este cunoscut că regiunea Bîrlad are un Specific pronunţat agrar. In articolul redacţional din „Scînteia“, „Pentru continua îmbunătăţire a muncii Uniunii Tineretului Muncitor“ se arată că : „utemiştii de la sate trebuie să participe mai activ la popularizarea politicii partidului de cointeresare a ţăranilor muncitori, la sporirea producţiei agricole, la munca de lămurire a tinerilor ţărani muncitori asupra superiorităţii agriculturii socialiste, să mobilizeze pe tineri pentru a-şi convinge părinţii să intre în gospodării colective şi întovărăşiri agricole şi să dea exemplu în această privinţă“. Darea de seamă şi în special, discuţiile purtate în cadrul conferinţei, au arătat că numeroşi utemişti şi tineri de la sate din regiunea Bîrlad şi-au dat contribuţia lor la transformarea socialistă a agriculturii, la sporirea producţiei agricole şi viticole la hectar şi dezvoltarea sectorului zootehnic. Sub conducerea organizaţiilor de partid, îndrumaţi de U.T.M., peste 200 tractorişti au răspuns chemării utemistului Stănescu, de la S.M.T.-Peciul Nou. In această întrecere titlul de cel mai bun tractorist a fost obţinut de utemistul Giurgiucanu Vasile, de la S.M.T.-Zorleni care şi-a depăşit planul cu 414 la sută. Succese s-au obţinut şi în munca organizaţiei U.T.M. de întărire a G.A.C. şi întovărăşirilor, precum şi în desfăşurarea muncii politice pentru crearea de noi întovărăşiri şi G.A.C. Numai în raionul Zeletin 296 tineri au intrat în G.A.C. şi întovărăşiri. In comuna Călimăneşti, de pildă, 19 tineri în frunte cu utemistul Gălăţeanu Gheorghe, secretar al organizaţiei de bază U.T.M. au intrat în întovărăşire. Pentru munca depusă de utemistul Gălăţeanu Gheorghe, ţăranii muncitori i-au încredinţat conducerea întovărăşirii. Numeroase organizaţii de pionieri precum şi elevii şcolilor medii au fost antrenaţi în acţiunea de lămurire a părinţilor pentru a intra în G.A.C. şi întovărăşiri. Astfel pioniera Buiacu Teodora, de la Şcoala elementară, de 7 ani, din comuna Coloneşti, raionul Zeletin şi tov. Moruzeu Maria, secretara organizaţiei de bază U.T.M. de la Şcoala pedagogică Focşani şi-au convins părinţii să se înscrie în G.A.C. Pentru aplicarea sarcinilor reieşite din hotărîrile partidului şi guvernului privind dezvoltarea şeptelului de animale, pe baza chemării la întrecere a mulgătorului Gătej Ioan de la G.A.S.Coţuşca, regiunea Suceava, pentru titlul de cel mai bun îngrijitor de animale, numeroşi utemişti şi tineri au obţinut însemnate realizări. Un exemplu cunoscut pe întreaga regiune este utemistul Mititelu Mihai de la G.A.S.-Floreşti care obţine de la o vacă 40 litri lapte zilnic. In cinstea zilei de 23 August el s-a angajat să obţină 2.000 litri lapte peste plan. Atitudinea combativă a tineretului faţă de duşmanul de clasă a crescut. Ute-Pe marginea conferinței organizaţiei regionale U.T.M. Bîrlad mistul Ciulescu Constantin din comuna Cotoroaia, raionul Bîrlad a demascat pe chiaburul Zaharia Costică, iar utemistul Spînu Nica din comuna Dragoslaveni, raionul Focşani, a demascat pe chiaburul Dumitru Gheorghe, care au sabotat campania de primăvară şi achitarea obligaţiilor către stat. In munca de transformare socialistă a agriculturii comitetul regional U.T.M.Bîrlad şi comitetele raionale au desfăşurat însă — aşa cum au arătat şi o parte din delegaţi , o slabă muncă de instruire, control şi ajutor a organizaţiilor de bază U.T.M. din G.A.C. şi întovărăşiri. Conferinţa a arătat că numărul utemiştilor din acest sector este mic faţă de numărul total al tinerilor existenţi în G.A.C. şi întovărăşiri. Comitetul raional Murgeni, de pildă, nu a respectat hotărîrea comitetului regional în vederea creării organizaţiilor de bază în întovărăşiri. Aşa se explică că în acest raion mai există întovărăşiri fără organizaţie de bază U.T.M. aşa cum este la Fălciu, raionul Murgeni. In raionul Adjud sînt doar 7 organizaţii de bază U.T.M. în cele 19 întovărăşiri agricole, tinerii de aci fiind lipsiţi de un ajutor preţios pe care l-ar fi putut primi de la organizaţia U.T.M. în întreaga lor activitate. Mulţi delegaţi la conferinţă au arătat că activiştii regionali şi raionali vin rar pe la ei. Astfel tov. Călinescu Ion, prim secretar al raionului U.T.M.-Adjud a fost aspru criticat demulţi participanţi la discuţii. Odată cu el au fost criticaţi şi tov. Lupu Gheorghe, prim secretar al comitetului raional U.T.M.-Focşani şi Bîrlădeanu Vasile, prim secretar al comitetului raional U.T.M.Tecuci pentru faptul că nu au mers pe teren şi chiar atunci cînd au mers, s-au deplasat doar în organizaţiile de bază din jurul reşedinţei de raion. Cu toate că participanţii la conferinţă, au arătat cu îndrăzneală lipsurile, ei n-au reuşit totuşi să le scoată la iveală pe cele esenţiale. Nici un vorbitor din raionul Vrancea, de pildă, — deşi în acest raion munca de bază este creşterea vitelor şi în special a oilor — n-a legat în cuvîntul său, activitatea organizaţiei U.T.M. respective de această problemă. Tov. Ciantin Mihai, prim secretar al raionului U.T.M.Vrancea, Chirică Pavel şi alţii au discutat despre toate aspectele muncii lor, numai despre acest domeniu de muncă n-au suflat un cuvînt, deşi în raionul Vrancea existau unele realizări şi multe lipsuri în munca de creştere şi achiziţii de animale. Este evident că fiind rupţi de aceste probleme ei nu le-au cunoscut şi în consecinţă le-au trecut sub tăcere. Deşi în raioanele Panciu, Focşani şi Tecuci, sunt vii renumite (Nicoreşti, Odobeşti, Jariştea, Panciu etc), comitetele respective raionale şi comitetul regional U.T.M.-Bîrlad n-au dus o muncă susţinută şi multilaterală cu tinerii viticultori. Lucrările conferinţei au arătat că munca cu fetele s-a dus destul de superficial. In organizaţiile U.T.M. de la sate sunt încă prea puţine fete. In organizaţia de bază U.T.M. din comuna Fundoaia, de pildă, din raionul Adjud nici o tînără nu este utemistă. Dar chiar acolo unde tinerele fete au fost ridicate în muncă, activitatea lor n-a fost urmărită, iar ele n-au fost ajutate suficient să crească în muncă. Deşi aproape toţi delegaţii la conferinţă au ridicat problema educaţiei comuniste a tineretului, de la sate ei au privit unillateral această problemă, reducînd întregul complex de metode prin care se face educaţia comunistă doar la învăţămîntul politic. Lipsurile arătate în conferinţă se datoresc în primul rînd faptului că membrii comitetului regional U.T.M.-Bîrlad, au neglijat condamnabil problemele satului, n-au observat noul şi n-au mers în pas cu viaţa. A existat din partea comitetului regional U.T.M. şi a raioanelor U.T.M. un slab control al felului în care se duce munca la sate, a felului în care se aplică în organizaţiile de bază hotărîrile partidului şi guvernului legate de transformarea socialistă a agriculturii. Comitetul regional U.T.M.-Bîrlad a muncit puţin pentru a dezvolta în rîndurile utemiştilor de la sate spiritul critic şi autocritic, s-a înăbuşit de multe ori critica, au existat metode de comandă, însăşi tovarăşa Timoftei Ghizela şi tovarăşul Căruntu Gh., foşti secretari ai comitetului regional U.T.M. îşi însuşeau critica numai formal. Tov. Cîrţînă Constantin, fostul prim secretar a muncit de multe ori sectar imprimînd aceste metode şi celorlalţi tovarăşi secretari. O bună parte din lipsuri ar fi putut fi evitate dacă unii activişti ai organizaţiilor U.T.M. ar fi cerut la timp ajutorul organizaţiilor de partid. De asemenea ajutorul dat de către C.C. al U.T.M. prin tov. Filipov nu a fost simţit în toate compartimentele muncii. ★ .,p . Conferinţa regională U.T.M.-Bîrlad a obligat comitetul regional nou ales şi comitetele raionale să înceapă de îndată desfăşurarea unei munci sistematice cu fiecare tînăr şi utemist din toate colţurile regiunii pentru educarea lor în spiritul dragostei faţă de partid şi popor, al dragostei faţă de patria noastră liberă. I. IS AHA GH. ANGELESCU De obicei în timpul liber mă duc la club ca să ascult o conferinţă, un concert sau să asist la festivalul oferit generos de către artiştii amatori. Aşa cum înţeleg eu şi oricine, club înseamnă o clădire frumoasă cu o sală de spectacole, bibliotecă, şah, fotomontaje — uneori şi cabinet de consultaţii, cinematograf şi cerc literar — mă rog, un loc unde îţi petreci plăcut şi folositor timpul liber. Am văzut însă zilele trecute la un club ceva cu totul neobişnuit, un lucru care m-a încîntat şi — să mă credeţi — m-a făcut să pierd o groază de vreme pentru a afla totul. Treceam prin faţa clubului „Griviţa Roşie“ — cunosc clubul acesta de cînd i s-a pus prima cărămidă — şi aruncîndu-mi privirea spre ferestrele mari, am văzut ceva care m-a oprit locului: o sobă de gătit ! Apropiindu-mă am văzut... în plus şi un studio! Da, un pat-studio din lemn lustruit cu tapiţerie în toată regula. Mă reped spre intrare hotărît să aflu ce rost au aici asemenea lucruri atît de puţin potrivite în cadrul obişnuit al unui club. Intîlnesc în uşă haina albastră de doc, ochii zîmbitori, plini de bunătate şi părul alb al bătrînului paznic. — Vino să vezi o expoziţie interesantă, mă îmboldi el. Ceva care n-a mai fost vreodată aici la „Griviţa Roşie“. L-am urmat supus şi cuminte ca întotdeauna şi m-am trezit într-o sală ce părea o secţie a unui mare magazin universal. In vitrine frumos amenajate de-a lungul pereţilor sau pe mese încadrate în cristal erau expuse tot felul de lucruri: găleţi, robinete, tocătoare, dălţi, pantofi, lămpi de gătit, rochii, aparate de ras, răcitoare, studio şi... deşteptătoare. In mijlocul lor, bătrînul paznic se învîrtea ca un gospodar într-o casă căreia nu-i lipsește nimic. — Vezi toate acestea ? Sînt obiecte lucrate de către oamenii noştri de la Grivița şi de la alte fabrici din raion. Lucruri simple, vezi, dar de mare folos în gospodărie. M-am dumirit repede din etichetele ce însoţeau vitrinele că acolo erau lucruri produse de către secţiile de larg consum ale complexului „Griviţa Roşie“, ţesătoriei „Dacia“, cooperativelor „Arta croitoriei“, „Comec“, „Electro Mecanica“ şi „Tîmplarii progresişti“ , întreprinderii de apometre şi atelierelor P.T.T. Am cercetat cu migala unui cumpărător fiecare lucru în parte, apoi curios să văd cum se lucrează toate acestea am intrat pe poarta nr. 2 şi întrebînd pe unul şi pe altul, am ajuns în sfirşit la capătul unui atelier unde se găseşte secţia de bunuri de larg consum a complexului „Griviţa Roşie“. • Maistrul Marinescu Alexandru, şeful secţiei are întotdeauna de completat ceva la schiţele ce-i sosesc pentru prototip de la secţia de proiectări. Aşa şi acum. Avea în faţă schiţa osiilor unor căruţe tip pentru gospodăriile săteşti, o comandă contractată cu Centrocopoul. Pe masa tehnicianului se găseau printre schiţe, hîrtii şi fişe de comandă, citeva piese din lucrările în serie ale secţiei : un dispozitiv de siguranţă la osiile căruţelor, o mostră de daltă dublă pentru rindele, un „spiler“ pentru cizmărie, vergele şi plăcile unui viitor ştergător metalic conceput de maistru. In biroul şefului de secţie este un continuu du-te-vino. Meşterii secţiilor de forjă, tîmplărie, matriţerie, turnătorie şi modelierii vin să întrebe ceva, să comunice, să discute cu „secţia uşoară“ asupra lucrărilor ce au de făcut în contul ei. Căci această secţie — cea mai tînără din complex — se bucură acum de ajutorul şi sprijinul tuturor secţiilor mai vechi, mai dotate cu utilaj şi oameni pricepuţi. Cînd s-a creat secţia — erau 2—3 oameni cu cîteva scule. — Ce secţie poate fi şi asta ? De ascuţit bricege , făraşe, grătare, greble... Altceva ? Cu timpul, din secţia aceasta a ieşit şi altceva. Meşterul Marinescu, împreună cu tinerii Vişan Constantin şi Avram Valeriu, lucra îndîrjiţi, alerga după utilaj, scule , se ruga de meşterii secţiilor pentru comenzile sale, se interesa la tehnic de schiţele prototipurilor noi. Uneori, prietenii, tovarăşii de muncă vechi, îl întrebau zîmbindu-i: — Ei cum îţi merge uzina ? Aţi terminat găleţile ? Meşterul se făcea că nu înţelege ironia şi întreba de comenzi. Au terminat găleţile ce au avut în lucru, apoi sobele de încălzit de gătit şi au intrat în comanda mare de dălţi pentru tîmplărie. Au executat 6500 dălţi din bandaj vechi, 3000 cuţite de rindea, 7.500 cuţite simple şi 10.000 cuţite duble. Apoi a venit comanda de 10.000 spilere pentru cizmărie şi 150 studiouri pentru oficiul de gros industrial. Secţia a început să capete greutate. Meşterul nu mai era întîmpinat cu zîmbete şi ironii. Ba, toţi se grăbeau să-l ajute. Aşa au reuşit tinerii de la secţia aceasta — între timp au mai venit doi lucrători, încă trei şi apoi încă doi — să lucreze cele 5.500 osii de căruţe şi 1.500 osii grele. Bătrînul Cîltea Niculae, venit şi el de la „îmbrăcăminte Locomotive“ — simţea cum prinde dragoste faţă de secţia asta a lor. — Vezi tu Vişan, se adresa el tînărului şef de partidă — ce importanţă a devenit secţia noastră. Uite, privesc în vitrinele magazinelor lucrurile făcute de noi şi cînd văd marca „Griviţa Roşie*" simt aşa cum mă apucă o mîndrie. Ce vrei, sînt lucruri făcute de noi, lucruri de care are nevoie tot omul şi care ajută la ridicarea nivelului de trai. Vişan Constantin — un tînăr inimos, cu priviri deschise — venit de curînd din armată, îşi priveşte cu mîndrie oamenii din partidă sa. Sunt toţi tineri, utemişti cei mai mulţi dintre ei, pricepuţi în specialitatea lor şi cu tragere de inimă la lucru. Brigada lui... Brigada tînără a celei mai tinere secţii din uzină. G. PETRE ------------------------------------------------------------- Din realizările finebcop de la fabrica de piele „Petöfi Alexandru” TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru Balint Gheorghe). Mai sînt cîteva zile pînă la deschiderea lucrărilor conferinţei U.T.M. pe ţară. Cu acest prilej, mulţi tineri din oraşul Tg. Mureş şi-au luat o serie de angajamente. După puţine zile ele au prins viaţă. Iată numai cîteva din realizările tinerilor de la fabrica de piele şi mănuşi „Petöfi Alexandru“ Tg. Mureş. La secţia deşeuri, secţie unde se confecţionează cu multă măiestrie diferite obiecte mici la prima vedere, dar foarte mult căutate de oamenii muncii, lucrează un număr însemnat de tineri care in luna iunie au confecţionat din deşeuri 740 perechi gheluţi (baby), 1451 bucăţi port ochelari, 1075 cordoane bărbăteşti, 3950 diverse curele pentru ceasuri de mînă etc. Aci lucrează comunistul Biro Emeric care şi-a realizat planul pe luna iunie cu 214 la sută, şi utemiştii Iancso Sara cu 174 la sută, Barabaş Ion (I) cu 204 la sută. Planul 1a această secţie a fost depăşit în luna iuMnie cu 102,4 la sută iar planul pe luna iulie a fost realizat în numai 10 zile cu 98 la sută. Răspunzînd iniţiativei tinerilor de la „Progresul“-Brăila, tinerii din secţia mănuşerie şi marochinărie, pe lingă realizarea planului de producţie, zilnic reuşesc să înregistreze însemnate economii. Iată cîteva exemple de tineri care au înregistrat cele mai frumoase economii: tînărul Zsidó Francisk din secţia marochinărie a economisit în luna iunie materie primă în valoare de 1109 lei, Belegi Gheorghe 1308 lei, fruntaşul în producţie Orbán Andrei 1008 lei, iar brigada de tineret condusă de utemistul Bayko Balint, pînă în ziua de 10 iulie a obţinut o economie de peste 1600 lei. Acum la fabrica de piele şi mănuşi „Petöfi Alexandru din Tg. Mureş, toate forţele sunt îndreptate la realizarea şi depăşirea planului de producţie înaine de termen. Aceasta se dovedeşte şi prin faptul că pînă în ziua de 10 iulie plan global pe întreprindere a fost realizat în proporţie de 90 la sută. Zilnic — 3 sober de gătit peste normă DEVA (de la corespondentul nostru). In secţia producătoare de bunuri de larg consum a uzinelor de reparaţii pentru utilaj minier din Petroşani, se fac multe obiecte folositoare. Tinerii care lucrează în această secţie au terminat de confecţionat 100 ciocane şi nicovale de bătut coase, 100 sobe de gătit tip masă cu 3 ochiuri, iar în curînd vor mai fi gata încă 200 de sobe. Pînă la sfîrşitul anului vor fi fabricate încă 1.800 sobe pentru oamenii muncii din Valea Jiului. Din bucăţile de sîrmă recuperate de la cabluri vechi de funiculare se fac aci arcuri pentru somiere. S-au făcut pînă acum ICOO de arcuri, iar pînă la sfîrşitul anului vor fi gata încă 12.000. Tinerii Sălindar Sabin, Olaru Dumitru şi Păducel Dumitru, care muncesc la fabricarea sobelor de gătit, dau zilnic în loc de 7 sobe cît au norma, 10 sobe. Viaţa U. T. M. Să dăm mai multă atenţie problemelor satului Spre noi succese in sporirea producţiei bunurilor de larg consum In cinstea zilei d® 23 August Brigada tînără din noua secţie Educaţia patriotică - sarcină de seamă a organizaţiei noastre In munca organizaţiei noastre, educaţia tineretului muncitor de la oraşe şi sate in spiritul dragostei fierbinţi faţă de patrie ocupă un loc de primă însemnătate. Ataşamentul profund faţă de R.P.R., dorinţa de a vedea ţara noastră mereu mai înfloritoare, mai puternică, bucuria pentru fiecare nouă realizare a poporului muncitor pe drumul construirii socialismului şi ura faţă de duşmanii care vor să oprească mersul nostru înainte, sunt trăsături importante ale tineretului muncitor de astăzi. Darea de seamă a comitetului regional U.T.M. Baia Mare, prezentată la conferinţa regională, a arătat că în regiune există mulţi tineri care prin munca lor dovedesc un înalt patriotism. Au fost citaţi tineri ca cei din brigada utemistă condusă de tovarăşul Gavril Bancos de la întreprinderea minieră „Petre Gheorghe“ care lucrînd după metoda graficului ciclic au depăşit norma cu 360 la sută. S-a vorbit despre munca tinerilor din întreprinderile producătoare de bunuri de larg consum, cum sunt tinerii de la cooperativa „7 Noiembrie“ din Sighet care confecţionează hăinuţe pentru copii. Dintre tinerii care muncesc pe ogoare, darea de seamă a evidenţiat pe cei din gospodăria colectivă Medieşul Aurit şi pe utemiştii din comuna Strîmtura, care au contribuit la aplicarea metodei înaintate de însămînţare a porumbului, cartofului şi floareisoarelui în cuiburi aşezate în pătrat. Darea de seamă n-a reliefat însă îndeajuns lipsurile existente în acest domeniu de activitate, n-a conţinut o autocritică adîncă a comitetului regional U.T.M. faţă de activitatea depusă. Darea de seamă s-a mărginit să arate că „mai sunt şi lipsuri“ sau că „nu s-a făcut cutare sau cutare lucru“, fără să analizeze rădăcinile lipsurilor. In timpul discuţiilor delegaţii au scos la iveală faptul că comitetul regional U.T.M. n-a dus o activitate satisfăcătoare în vederea educaţiei patriotice a tineretului din regiune. Unul din cele mai de seamă mijloace pentru formarea şi întărirea dragostei faţă de patrie a utemiştilor este învăţămîntul politic de organizaţie. In diferitele forme de învăţămînt politic, utemiştii află despre minunatele realizări ale poporului muncitor condus de partid, învaţă să preţuiască libertatea de care se bucură astăzi pe marginea conferinţei organizaţiei regionale U. T. M. Baia Mare tineretul în patria noastră, să lupte cu greutăţile şi să le învingă. In cuvîntul său, delegatul Pancea Mihai a accentuat asupra lipsei de preocupare a comitetului regional U.T.M. faţă de învăţămîntul politic, exemplificînd acest lucru cu situaţia de la întreprinderea „Drapelul roşu“ din oraşul Baia Mare, unde învăţămîntul politic a mers şchiopătînd. Alţi delegaţi, printre care tovarăşa Silvia Molnar au arătat că o problemă pe care comitetul regional U.T.M.-Baia Mare, n-a reuşit s-o rezolve este aceea a educaţiei politice în rîndul tineretului studios. Aceasta a dus la multe slăbiciuni în munca organizaţiilor U.T.M. din şcoli în ceea ce priveşte problema învăţăturii şi disciplinei. In regiunea Baia Mare s-a arătat în conferinţă, sunt peste 14.000 tineri antrenaţi în întreceri. Mulţi dintre aceştia obţin succese remarcabile situîndu-se printre fruntaşi. In multe întreprinderi ca „Unio“-Satu-Mare, întreprinderea minieră „Petre Gheorghe“ etc., numărul tinerilor fruntaşi a crescut simţitor După cum a arătat în cuvîntul său delegatul Moldovan Raţiu, sînt încă tineri care nu-şi îndeplinesc planul. „Sarcinile de plan nu pot fi îndeplinite cu succes, atît timp cît ne lipseşte ajutorul organizaţiei, a spus el şi tocmai acest ajutor a lipsit“. Activiştii utemişti merg foarte rar în întreprinderile unde munca se desfăşoară slab, şi le preferă pe cele unde munca e mai întărită, probabil pentru că le vine mai uşor. Munca de răspîndire a cunoştinţelor politice şi ideologice a fost slabă mai cu seamă în rîndurile tinerilor ţărani muncitori cu gospodării individuale. Acest lucru a făcut, după cum a arătat delegata Zahi Maria, ca în raionul Cehul Silvaniei, să existe multe slăbiciuni în privinţa aplicării metodelor agrotehnice înaintate. Comitetul regional U.T.M.-Baia Mare ar fi putut să folosească activitatea culturală şi sportivă în scopul dezvoltării patriotismului tineretului. Intr-o măsură oarecare acest lucru s-a făcut. Astfel în echipele culturale din regiune activează aproximativ 9.500 tineri, iar numeroşi tineri şi-au trecut normele pentru insigna G.M.A. Aceasta însă nu e suficient, au arătat discuţiile purtate la conferinţă. Mai mulţi delegaţi au arătat că în unele sate lipseşte materialul sportiv, că unii activişti ai sfaturilor populare folosesc căminele culturale în scopuri care n-au nici o legătură cu luminarea poporului, şi că comitetul regional U. T. M., activiştii săi, se interesează prea puţin de aceste lucruri. Delegatul Pop Gheorghe a arătat, în legătură cu aceasta, că comitetul regional U.T.M. nu s-a interesat de munca utemiştilor şi tinerilor învăţători şi profesori. Acest lucru a avut ca urmare în primul rînd lipsa de activitate a multor învăţători şi profesori tineri din regiune în direcţia sprijinirii muncii culturale. De asemenea numărul purtătorilor insignei G.M.A. este mult prea mic faţă de numărul utemiştilor şi tinerilor din regiune. Numai un singur amănunt poate să oglindească poziţia comitetului regional U. T. M. faţă de cucerirea insignei G.M.A.: niciun activist al comitetului regional U.T.M. nu este purtător al acestei insigne. ★ Conferinţa regională U.T.M.-Baia Mare a ales noul comitet regional şi delegaţii la Conferinţa pe ţară a U.T.M. Ţinînd seama de criticile şi propunerile făcute de conferinţă şi luptînd pentru a da viaţă indicaţiilor cuprinse în articolul redacţional din „Scînteia“, „Pentru continua îmbunătăţire a muncii Uniunii Tineretului Muncitor“, noul comitet regional U.T.M. trebuie să combată cu hotărîre tendinţa unor activişti de a limita munca politico-educativă numai la învăţămîntul politic, să înlăture formalismul şi superficialitatea din muncă, să dovedească mai multă preocupare faţă de întrecerea socialistă şi patriotică, să dezvolte simţămintele patriotice ale tinerilor, însufleţindu-i la noi realizări. In felul acesta munca politico-ideologică a comitetului regional U.T.M. în rîndurile tineretului din regiunea Baia Mare se va întări considerabil, va avea mai multă eficacitate. B. CLASICI Informaţie La Asociaţia corespondenţilor presei străine în R.P.R. a avut loc o reuniune consacrată celei de a X-a aniversări a eliberării Poloniei. L. Modrzejwski, ataşat de presă al Ambasadei R. P. Polone, a conferenţiat despre realizările înfăptuite în aceşti zece ani, arătînd marile progrese obţinute de poporul polonez pe tărîm politic, economic, social şi cultural precum şi lupta sa pentru promovarea securităţii colective în Europa şi întărirea păcii. După conferinţă a fost prezentat filmul polonez „Celuloza“. Conferinţa şi filmul au fost urmărite cu deosebit interes. (Agerpres) «Scînteia tineretului» Pag. 2-a 22 iulie 1954 Elevii ajută la strîngerea recoltei Elevii anului IV de la Şcoala medie tehnică de mecanizare a agriculturii din Călăraşi, au înţeles pe deplin importanţa strîngerii recoltelor la timp şi în cele mai bune condiţiuni. Ei s-au hotărît, ca în timpul vacanţei de vară, să dea un sprijin efectiv Gospodăriei Agricole de Stat Andrăşeşti, secţia Perieţi, raionul Slobozia, regiunea Bucureşti. Cînd au venit în gospodărie, muncitorii şi conducerea gospodăriei i-au primit cu multă bucurie. Pentru ca munca să dea roade bogate chiar în primele zile după venirea elevilor la gospodărie, s-a ţinut o şedinţă plenară deschisă cu toţi elevii la care a participat şi tovarăşul Negoiţă Tudor, din partea comitetului U.T.M. al G.A.S. S-a trecut la organizarea pe brigăzi şi pe echipe. O brigadă cuprinde 3 echipe a cîte 9 elevi. In fruntea brigăzii e un responsabil şi fiecare echipă în parte are un şef. Cu mult elan tineresc au pornit elevii la muncă a doua zi. Unii au mers la rănit, alţii la copilitul porumbului, la amenajarea ariilor de treierat, la instalarea unei pompe de apă pe malul Ialomiţei, precum şi la dezinfectarea magaziilor de cereale pentru recolta nouă. Lucrînd cu multă însufleţire tinerească, elevii au dovedit din primele zile petrecute în gospodărie, că vor să sprijine cu tot elanul lor muncile agricole. Corespondent CONSTANTIN CRISTACHE 1 Programele disciplinelor la care se va da examen de admitere în învățămîntul superior (Urmare din numerele 1621, 1622, 1623, 1626, 1627, 1628) I. GEOGRAFIA FIZICĂ GENERALĂ Globul şi Harta. Orizontul. Punctele cardinale. Mijloacele cele mai importante de orientare în natură. Scara grafică şi numerică. Globul, planul şi harta. Clasificarea hărţilor după scară şi după importanţa lor economică. Pământul corp cosmic. Forma pămîntului. Dimensiunile pămîntului. Mişcarea de rotaţie a pămîntului. Mişcarea de translaţie a pămîntului. Reţeaua de meridiane şi paralele pe glob. Coordonatele geografice (latitudine şi longitudine). Atmosfera, înălţimea şi compoziţia atmosferei. încălzirea atmosferei. Variaţia temperaturii cu latitudinea şi altitudinea. Presiunea atmosferică. Vînturile, formarea şi clasificarea lor. Precipitaţiile atmosferice şi repartiţia lor pe glob. Clima pe glob. Factorii de care depinde clima. Zonele de climă pe glob, tipurile de climat. Rolul climei în activitatea economică a omului. Apele continentale. Apele subterane şi formarea lor. Izvoarele. Rîurile. Bazine. Cumpăna de ape. Formarea văilor. Cele mai importante fluvii ale pămîntului. Schimbarea cursului rîurilor prin acţiunea omului. Lacurile şi importanţa lor economică. Oceanele şi Mările. Oceanul planetar şi părţile sale componente. Ţărmul şi tipuri de ţărmuri. Cele mai importante mări, golfuri, strîmtori, insule, peninsule. Curenţi marini. Litosfera. Structura sa. Agenţii interni şi externi care schimbă continuu suprafaţa terestră. Formarea munţilor şi cîmpiilor. Vulcanii şi cutremurele de pămînt. Cauzele formării munţilor. Repartiţia geografică şi importanţa lor economică. Relieful scoarţei. Cîmpiile, depresiunile podişurile cele mai importante de pe glob. Dealuri şi munţi. Cei mai importanţi munţi de pe suprafaţa pămîntului. Zonele naturale. Zonele de vegetaţie pe glob. Caracterizarea lor după climă, sol, vegetaţie şi faună. Landşafturile şi schimbarea acestora sub acţiunea omului în condiţiile orînduirii socialiste. Privire fizico-geografică asupra suprafeţei terestre. Hotare, dimensiuni, ţărmuri şi relief. Tipuri de climă : rîuri şi lacuri, vegetaţia şi fauna din fiecare continent. Călătoriile cercetătorilor ruşi în Asia : Behring, Prjevalski, Transanski. Descoperirea Antarcticei de către navigatorii ruşi: Bellinghausen şi Lazarev. Populaţia globului: număr, densitate. Repartiţia populaţiei pe continente. Harta politică a lumii. Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi schimbarea lumii în două sisteme: capitalist şi socialist. Harta politică a lumii înainte de cel de al doilea război mondial Importante schimbări în harta politică a lumii în urma celui de al doilea război mondial. Victoria regimului de democraţie populară într-o serie de ţări din Europa şi Asia. Creşterea forţelor democratice în ţările capitaliste. Avîntul mişcării de eliberare naţională în ţările coloniale şi dependente. II. GEOGRAFIA FIZICĂ A R.P.R. Privire generală asupra Republicii Populare Române. Aşezarea pe glob a R.P.R. Aşezarea fizico-geografică în Europa. Consecinţe economico-geografice. Aşezarea politico-geografică. Politica din trecut faţă de vecini şi raporturile actuale de prietenie şi colaborare cu U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară. Suprafaţa în raport cu ţările vecine. Graniţele şi vecinii. Evoluţia geologică a pămîntului R.P.R., structura actuală a reliefului ca rezultat al unei îndelungate evoluţii geologice. Marile unităţi naturale. Regiuni de încreţire. Carpaţii, momente importante din istoria geologică a lor. Subcarpaţii, geneză şi raporturile cu celelalte forme. Bazinul Transilvaniei, cea mai mare depresiune din cuprinsul Carpaţilor. Munţii Dobrogei. Regiuni de platformă: Podişul Moldovei, Podişul Someşan, Podişul Getic, Podişul Dobrogei. Cîmpiile. Cîmpia Dunării de jos, Cîmpia Tisei, luncile şi delta Dunării. Clima. Trăsăturile caracteristice ale climei. Temperatura. Regimul vînturilor, regimul precipitaţiilor şi răspîndirea lor cantitativă. Climatul de munte, climatul dealurilor şi podişurilor, climatul de cîmpie. Lupta împotriva secetei. Hidrografia. Caracterizarea reţelei hidrografice în funcţie de relief şi climă. Densitatea reţelei: rîuri permanente şi temporare, debit, variaţie de nivel, modul de alimentare. Dunărea, descriere fizicogeografică a întregului curs, regimul ei de navigaţie înainte şi după 23 August 1944. Afluenţii Dunării , grupa vestică, grupa sudvestică, grupa sudică şi grupa estică. Amenajarea rîurilor pentru irigaţie, navigaţie şi alimentare cu apă a oraşelor. Lacurile. Lacurile de munte, lacurile de podiş şi dealuri, lacurile de cîmpie, lacurile de pe ţărmul mării. Utilizarea multilaterală şi crearea de lacuri de acumulare prin prevederile Planului de electrificare. Marea Neagră, geneză, caracterizare fizico-geografică şi importanţa economico-politică. Solurile. Formarea diferitelor tipuri de soluri şi răspîndirea lor pe zone. Soluri zonale : podzol primar şi secundar, solul brun roşcat de pădure, cernoziomuri. Soluri interzonale, aluvionare, sărături, lăcovişte etc. Regiuni degradate din R.P.R. lupta pentru combaterea degradării solurilor. Aplicarea complexului Dokuceaev, Kostîcev, Viliams în agricultură. Vegetaţii şi animale. Repartiţia geografică a formaţiilor principale de vegetaţie în raport cu relieful şi clima. Vegetaţia culmilor alpine ; pădurile (conifere, fag, stejar). Situaţia pădurilor în trecut şi după 23 August 1944. Vegetaţia de stepă şi vegetaţia aquatică (păduri de luncă, stuf, plaur). Importanţa economică, valorificarea resurselor vegetale. Animalele specifice zonelor de vegetaţie. Caracterizarea generală a marilor unităţi naturale. Regiuni de încreţire. Carpaţii. Principalele trăsături ale Carpaţilor. împărţirea în mari unităţi. Carpaţii răsăriteni, sudici şi apuseni. La analiza fiecărei unităţi şi la precizarea particularităţilor se va ţine seama de poziţia geografică, unităţile componente, aspectul reliefului, caracterele geologice, trăsăturile principale ale climei, hidrografiei solului, florei şi faunei, resursele naturale. Carpaţii răsăriteni. Grupa nordică. Limite : graniţa de nord pînă la Valea Moldovei — Mestecăniş — Bazinul Dorelor — Tihuţa. Aspectul general al reliefului. Structura geologică, subdiviziuni. Munţii vulcanici : Ouaş, Gutăi, Ţibleş, Carpaţii păduroşi ai Maramureşului, Munţii Dornei, Munţii Bistriţei Aurii, Obcinele, Munţii Bîrgăului. Depresiunile : Ouaş, Baia Mare, Lăpuş, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Cîmpulung. Caracterul şi importanţa lor. Trecători : Prislop, Rodnei, Tihuţa, Mestecăniş. Particularităţile climatice ale grupei nordice. Apele: afluenţii Tisei, Bistriţa Aurie, Someşul Mare, Moldova. Lacurile de munte. Vegetaţia alpină. Vegetaţia lemnoasă. Exploatarea pădurilor în trecut şi astăzi. Grupa mijlocie, încadrată între limita sudică a grupei nordice şi Valea Oituzului, depresiunile Trei Scaune, Birsei. Munţii vulcanici : Căliman, Gurghiul, Harghita, Puciosul. Lanţul muntos central : Munţii Bistriţei Moldoveneşti, Giurgelui, Ciucului, Oituzului, Bodocului, Baraoltului, Lanţul muntos extern. Munţii Stănişoarei şi Tărcăului. Depresiuni : Gheorghieni, Ciuc, Dorna, Borsec şi Dărmăneşti. Trecători : Bistriţa, Tulgheş, Bicaz, Ghimeş, Oituz, Topliţa-Deda, Tuşnad, Racoş. Importanţa lor în stabilirea legăturilor dintre diferitele regiuni. Condiţiile climatice. Apele: Bistriţa cu afluenţii săi, Trotuşul, Oltul superior şi Mureşul superior. Importanţa acestor ape pentru energetică, transport şi irigaţii. Vegetaţie şi animale. Grupa sudică (curbura Carpaţilor), delimitată din Valea Oituzului şi Valea Prahovei. Masivele : Vrancei, Buzăului, Teleajenului, Perşani. Depresiuni: Birsei, Tg. Săcuesc, importanţa lor. Trecători: Buzău, Bratocea, Predeluş, Predeal. Caracterul climei. Apele : Putna, Zăbala, Buzău, Teleajen, Prahova. Folosirea lor în scopuri economice. Solul depresiunilor şi al regiunilor înalte. Vegetaţie şi animale. Resursele naturale. Caracterele generale ale Carpaţilor răsăriteni. (Va urma)