Scînteia Tineretului, iulie 1954 (Anul 9, nr. 1611-1637)

1954-07-22 / nr. 1629

Este cunoscut că regiunea Bîrlad are un Specific pronunţat agrar. In articolul re­dacţional din „Scînteia“, „Pentru continua îmbunătăţire a muncii Uniunii Tineretu­lui Muncitor“ se arată că : „utemiştii de la sate trebuie să participe mai activ la popularizarea politicii partidului de co­interesare a ţăranilor muncitori, la spo­rirea producţiei agricole, la munca de lă­murire a tinerilor ţărani muncitori asu­pra superiorităţii agriculturii socialiste, să mobilizeze pe tineri pentru a-şi con­vinge părinţii să intre în gospodării co­lective şi întovărăşiri agricole şi să dea exemplu în această privinţă“. Darea de seamă şi în special, discuţiile purtate în cadrul conferinţei, au arătat că numeroşi utemişti şi tineri de la sate din regiunea Bîrlad şi-au dat contribuţia lor la transformarea socialistă a agriculturii, la sporirea producţiei agricole şi viticole la hectar şi dezvoltarea sectorului zoo­tehnic. Sub conducerea organizaţiilor de partid, îndrumaţi de U.T.M., peste 200 tractorişti au răspuns chemării utemistu­­lui Stănescu, de la S.M.T.-Peciul Nou. In această întrecere titlul de cel mai bun tractorist a fost obţinut de utemistul Giurgiucanu Vasile, de la S.M.T.-Zorleni care şi-a depăşit planul cu 414 la sută. Succese s-au obţinut şi în munca orga­nizaţiei U.T.M. de întărire a G.A.C. şi în­tovărăşirilor, precum şi în desfăşurarea muncii politice pentru crearea de noi în­tovărăşiri şi G.A.C. Numai în raionul Ze­­letin 296 tineri au intrat în G.A.C. şi în­tovărăşiri. In comuna Călimăneşti, de pildă, 19 tineri în frunte cu utemistul Gă­­lăţeanu Gheorghe, secretar al organizaţiei de bază U.T.M. au intrat în întovărăşire. Pentru munca depusă de utemistul Gă­­lăţeanu Gheorghe, ţăranii muncitori i-au încredinţat conducerea întovărăşirii. Numeroase organizaţii de pionieri pre­cum şi elevii şcolilor medii au fost antre­naţi în acţiunea de lămurire a părinţilor pentru a intra în G.A.C. şi întovărăşiri. Astfel pioniera Buiacu Teodora, de la­ Şcoala elementară, de 7 ani, din comuna Coloneşti, raionul Zeletin şi tov. Moruzeu Maria, secretara organizaţiei de bază U.T.M. de la Şcoala pedagogică Focşani şi-au convins părinţii să se înscrie în G.A.C. Pentru aplicarea sarcinilor reieşite din hotărîrile partidului şi guvernului pri­vind dezvoltarea şeptelului de animale, pe baza chemării la întrecere a mulgătoru­lui Gătej Ioan de la G.A.S.Coţuşca, re­giunea Suceava, pentru titlul de cel mai bun îngrijitor de animale, numeroşi ute­mişti şi tineri au obţinut însemnate rea­lizări. Un exemplu cunoscut pe întreaga regiune este utemistul Mititelu Mihai de la G.A.S.-Floreşti care obţine de la o vacă 40 litri lapte zilnic. In cinstea zilei de 23 August el s-a angajat să obţină 2.000 litri lapte peste plan. Atitudinea combativă a tineretului faţă de duşmanul de clasă a crescut. Ute-Pe marginea conferinței organizaţiei regionale U.T.M. Bîrlad mistul Ciulescu Constantin din comuna Cotoroaia, raionul Bîrlad a demascat pe chiaburul Zaharia Costică, iar utemistul Spînu Nica din comuna Dragoslaveni, ra­ionul Focşani, a demascat pe chiaburul Dumitru Gheorghe, care au sabotat cam­pania de primăvară şi achitarea obliga­ţiilor către stat. In munca de transformare socialistă a agriculturii comitetul regional U.T.M.­­Bîrlad şi comitetele raionale au desfăşu­rat însă — aşa cum au arătat şi o parte din delegaţi , o slabă muncă de instruire, control şi ajutor a organizaţiilor de bază U.T.M. din G.A.C. şi întovărăşiri. Conferinţa a arătat că numărul utemiş­­tilor din acest sector este mic faţă de nu­mărul total al tinerilor existenţi în G.A.C. şi întovărăşiri. Comitetul raional Murgeni, de pildă, nu a respectat hotă­­rîrea comitetului regional în vederea cre­ării organizaţiilor de bază în întovărăşiri. Aşa se explică că în acest raion mai există întovărăşiri fără organizaţie de bază U.T.M. aşa cum este la Fălciu, raionul Murgeni. In raionul Adj­ud sînt doar 7 organizaţii de bază U.T.M. în cele 19 în­tovărăşiri agricole, tinerii de aci fiind lipsiţi de un ajutor preţios pe care l-ar fi putut primi de la organizaţia U.T.M. în întreaga lor activitate. Mulţi delegaţi la conferinţă au arătat că activiştii regionali şi raionali vin rar pe la ei. Astfel tov. Călinescu Ion, prim secretar al raionului U.T.M.-Adjud a fost aspru criticat de­­mulţi participanţi la discuţii. Odată cu el au fost criticaţi şi tov. Lupu Gheorghe, prim secretar al comitetului raional U.T.M.-Focşani şi Bîr­­lădeanu Vasile, prim secretar al comitetu­lui raional U.T.M.­Tecuci pentru faptul că nu au mers pe teren şi chiar atunci cînd au mers, s-au deplasat doar în or­ganizaţiile de bază din jurul reşedinţei de raion. Cu toate că participanţii la conferinţă, au arătat cu îndrăzneală lipsurile, ei n-au reuşit totuşi să le scoată la iveală pe cele esenţiale. Nici un vorbitor din raionul Vrancea, de pildă, — deşi în acest raion munca de bază este creşterea vitelor şi în special a oilor — n-a legat în cuvîn­­tul său, activitatea organizaţiei U.T.M. respective de această problemă. Tov. Ciantin Mihai, prim secretar al raionului U.T.M.­Vrancea, Chirică Pavel şi alţii au discutat despre toate aspectele muncii lor, numai despre acest domeniu de muncă n-au suflat un cuvînt, deşi în raionul Vrancea existau unele realizări şi multe lipsuri în munca de creştere şi achi­ziţii de animale. Este evident că fiind rupţi de aceste probleme ei nu le-au cu­noscut şi în consecinţă le-au trecut sub tăcere. Deşi în raioanele Panciu, Focşani şi Tecuci, sunt vii renumite (Nicoreşti, Odobeşti, Jariştea, Panciu etc), comitetele respective raionale şi comitetul regional U.T.M.-Bîrlad n-au dus o muncă susţinută şi multilaterală cu tinerii viticultori. Lucrările conferinţei au arătat că munca cu fetele s-a dus destul de superficial. In organizaţiile U.T.M. de la sate sunt încă prea puţine fete. In organizaţia de bază U.T.M. din comuna Fundoaia, de pildă, din raionul Adjud nici o tînără nu este utemistă. Dar chiar acolo unde ti­nerele fete au fost ridicate în muncă, ac­tivitatea lor n-a fost urmărită, iar ele n-au fost ajutate suficient să crească în muncă. Deşi aproape toţi delegaţii la conferinţă au ridicat problema educaţiei comuniste a tineretului­, de la sate ei au privit unil­lateral această problemă, reducînd între­gul complex de metode prin care se face educaţia comunistă doar la învăţămîntul politic. Lipsurile arătate în conferinţă se dato­­resc în primul rînd faptului că­ membrii comitetului regional U.T.M.-Bîrlad, au neglijat condamnabil problemele satului, n-au observat noul şi n-au mers în pas cu viaţa. A existat din partea comitetului regio­nal U.T.M. şi a raioanelor U.T.M. un slab control al felului în care se duce munca la sate, a felului în care se aplică în or­ganizaţiile de bază hotărîrile partidului şi guvernului legate de transformarea so­cialistă a agriculturii. Comitetul regional U.T.M.-Bîrlad a mun­cit puţin pentru a dezvolta în rîndurile utemiştilor de la sate spiritul critic şi au­tocritic, s-a înăbuşit de multe ori critica, au existat metode de comandă, însăşi to­varăşa Timoftei Ghizela şi tovarăşul Că­­runtu Gh., foşti secretari ai comitetului regional U.T.M. îşi însuşeau critica nu­mai formal. Tov. Cîrţînă Constantin, fos­tul prim secretar a muncit de multe ori sectar imprimînd aceste metode şi celor­lalţi tovarăşi secretari. O bună parte din lipsuri ar fi putut fi evitate dacă unii activişti ai organizaţiilor U.T.M. ar fi cerut la timp ajutorul orga­nizaţiilor de partid. De asemenea ajutorul dat de către C.C. al U.T.M. prin tov. Fili­­pov nu a fost simţit în toate comparti­mentele muncii. ★ .,p . Conferinţa regională U.T.M.-Bîrlad a obligat comitetul regional nou ales şi co­mitetele raionale să înceapă de îndată desfăşurarea unei munci sistematice cu fiecare tînăr şi utemist din toate colţurile regiunii pentru educarea lor în spiritul dragostei faţă de partid şi popor, al dra­gostei faţă de patria noastră liberă. I. IS AHA GH. ANGELESCU De obicei în timpul liber mă duc la club ca să ascult o conferinţă, un con­cert sau să asist la festivalul oferit ge­neros de către artiştii amatori. Aşa cum înţeleg eu şi oricine, club în­seamnă o clădire frumoasă cu o sală de spectacole, bibliotecă, şah, fotomontaje — uneori şi cabinet de consultaţii, ci­nematograf şi cerc literar — mă rog, un loc unde îţi petreci plăcut şi folositor timpul liber. Am văzut însă zilele tre­cute la un club ceva cu totul neobişnuit, un lucru care m-a încîntat şi — să mă credeţi — m-a făcut să pierd o groază de vreme pentru a afla totul. Treceam prin faţa clubului „Griviţa Roşie“ — cu­nosc clubul acesta de cînd i s-a pus pri­ma cărămidă — şi aruncîndu-mi privi­rea spre ferestrele mari, am văzut ceva care m-a­ oprit locului: o sobă de gă­tit ! Apropiindu-mă am văzut... în plus şi un studio! Da, un pat-s­tudio din lemn lustruit cu tapiţerie în toată re­gula. Mă reped spre intrare hotărît să aflu ce rost au aici asemenea lucruri atît de puţin potrivite în cadrul obişnuit al unui club. Intîlnesc în uşă haina albastră de doc, ochii zîmbitori, plini de bunătate şi părul alb al bătrînului paznic. — Vino să vezi o expoziţie interesantă, mă îmboldi el. Ceva care n-a mai fost vreodată aici la „Griviţa Roşie“. L-am urmat supus şi cuminte ca în­totdeauna şi m-am trezit într-o sală ce părea o secţie a unui mare magazin uni­versal. In vitrine frumos amenajate de-a lungul pereţilor sau pe mese încadrate în cristal erau expuse tot felul de lucruri: găleţi, robinete, tocătoare, dălţi, pantofi, lămpi de gătit, rochii, aparate de ras, ră­­citoare, studio şi... deşteptătoare. In mij­locul lor, bătrînul paznic se învîrtea ca un gospodar într-o casă căreia nu-i lip­sește nimic. — Vezi toate acestea ? Sînt obiecte lucrate de către oamenii noştri de la Grivița şi de la alte fabrici din raion. Lucruri simple, vezi, dar de mare folos în gospodărie. M-am dumirit repede din etichetele ce însoţeau vitrinele că acolo erau lucruri produse de către secţiile de larg consum ale complexului „­Griviţa Roşie“, ţesăto­­riei „Dacia“, cooperativelor „Arta croito­riei“, „Comec“, „Electro Mecanica“ şi „Tîmplarii progresişti“ , întreprinderii de apometre şi atelierelor P.T.T. Am cercetat cu migala unui cumpără­tor fiecare lucru în parte, apoi curios să văd cum se lucrează toate acestea am intrat pe poarta nr. 2 şi întrebînd pe unul şi pe altul, am ajuns în sfirşit la ca­pătul unui atelier unde se găseşte secţia de bunuri de larg consum a complexu­lui „Griviţa Roşie“. •­ Maistrul Marinescu Alexandru, şeful secţiei are întotdeauna de completat ceva la schiţele ce-i sosesc pentru prototip de la secţia de proiectări. Aşa şi acum. Avea în faţă schiţa osiilor unor căruţe tip pen­tru gospodăriile săteşti, o comandă con­tractată cu Centrocopoul. Pe masa tehnicianului se găseau prin­tre schiţe, hîrtii şi fişe de comandă, ci­­teva piese din lucrările în serie ale sec­ţiei : un dispozitiv de siguranţă la osiile căruţelor, o mostră de daltă dublă pen­tru rindele, un „spiler“ pentru cizmă­rie, vergele şi plăcile unui viitor ştergă­­tor metalic conceput de maistru. In biroul şefului de secţie este un con­tinuu du-te-vino. Meşterii secţiilor de for­jă, tîmplărie, matriţerie, turnătorie şi modelierii vin să întrebe ceva, să co­munice, să discute cu „secţia uşoară“ a­­supra lucrărilor ce au de făcut în con­tul ei. Căci această secţie — cea mai tî­nără din complex — se bucură acum de ajutorul şi sprijinul tuturor secţiilor mai vechi, mai dotate cu utilaj şi oameni pricepuţi. Cînd s-a creat secţia — erau 2—3 oa­meni cu cîteva scule. — Ce secţie poate fi şi asta ? De as­cuţit bricege , făraşe, grătare, greble... Altceva ? Cu timpul, din secţia aceasta a ieşit şi altceva. Meşterul Marinescu, împreună cu tinerii Vişan Constantin şi Avram Va­­leriu, lucra îndîrjiţi, alerga după utilaj, scule , se ruga de meşterii secţiilor pentru comenzile sale, se interesa la tehnic de schiţele prototipurilor noi. Uneori, prie­tenii, tovarăşii de muncă vechi, îl întrebau zîmbindu-i: — Ei cum îţi merge uzina ? Aţi termi­nat găleţile ? Meşterul se făcea că nu înţelege iro­nia şi întreba de comenzi. Au terminat găleţile ce au avut în lu­cru, apoi sobele de încălzit de gătit şi au intrat în comanda mare de dălţi pentru tîmplărie. Au executat 6500 dălţi din ban­daj vechi, 3000 cuţite de rindea, 7.500 cu­ţite simple şi 10.000 cuţite duble. Apoi a venit comanda de 10.000 spilere pentru cizmărie şi 150 studiouri pentru oficiul de gros industrial. Secţia a început să ca­pete greutate. Meşterul nu mai era în­­tîmpinat cu zîmbete şi ironii. Ba, toţi se grăbeau să-l ajute. Aşa au reuşit ti­nerii de la secţia aceasta — între timp au mai venit doi lucrători, încă trei şi apoi încă doi — să lucreze cele 5.500 osii de căruţe şi 1.500 osii grele. Bătrînul Cîltea Niculae, venit şi el de la „îmbrăcăminte Locomotive“ — simţea cum prinde dragoste faţă de secţia asta a lor. — Vezi tu Vişan, se adresa el tînăru­­lui şef de partidă — ce importanţă a de­venit secţia noastră. Uite, privesc în vi­trinele magazinelor lucrurile făcute de noi şi cînd văd marca „Griviţa Roşie*" simt aşa cum mă apucă o mîndrie. Ce vrei, sînt lucruri făcute de noi, lucruri de care are nevoie tot omul şi care ajută la ridicarea nivelului de trai. Vişan Constantin — un tînăr inimos, cu priviri deschise — venit de curînd din armată, îşi priveşte cu mîndrie oa­menii din partidă sa. Sunt toţi tineri, utemişti cei mai mulţi dintre ei, price­puţi în specialitatea lor şi cu tragere de inimă la lucru. Brigada lui... Brigada tî­nără a celei mai tinere secţii din uzină. G. PETRE -------------------------------------------------------------­ Din realizările fineb­cop de la fabrica de piele „Petöfi Alexandru” TG. MUREŞ (de la corespondentul nos­tru Balint Gheorghe). Mai sînt cîteva zile pînă la deschide­rea lucrărilor conferinţei U.T.M. pe ţară. Cu acest prilej, mulţi tineri din oraşul Tg. Mureş şi-au luat o serie de angaja­mente. După puţine zile ele au prins viaţă. Iată numai cîteva din realizările tine­rilor de la fabrica de piele şi mănuşi „Petöfi Alexandru“ Tg. Mureş. La secţia deşeuri, secţie unde se confecţionează cu multă măiestrie diferite obiecte mici la prima vedere, dar foarte mult căutate de oamenii muncii, lucrează un număr însem­nat de tineri care in luna iunie au con­fecţionat din deşeuri 740 perechi gheluţi (baby), 1451 bucăţi port­ ochelari, 1075 cor­doane bărbăteşti, 3950 diverse curele pen­tru ceasuri de mînă etc. Aci lucrează co­munistul Biro Emeric care şi-a realizat planul pe luna iunie cu 214 la sută, şi utemiştii Iancso Sara cu 174 la sută, Ba­­rabaş Ion (I) cu 204 la sută. Planul 1a această secţie a fost depăşit în luna iu­M­nie cu 102,4 la sută iar planul pe luna iulie a fost realizat în numai 10 zile cu 98 la sută. Răspunzînd iniţiativei tinerilor de la „Progresul“-Brăila, tinerii din secţia mă­­nuşerie şi marochinărie, pe lingă reali­zarea planului de producţie, zilnic reu­şesc să înregistreze însemnate economii. Iată cîteva exemple de tineri care au înregistrat cele mai frumoase economii: tînărul Zsidó Francis­k din secţia maro­chinărie a economisit în luna iunie ma­terie primă în valoare de 1109 lei, Belegi Gheorghe 1308 lei, fruntaşul în produc­ţie Orbán Andrei 1008 lei, iar brigada de tineret condusă de utemistul Bayko Ba­lint, pînă în ziua de 10 iulie a obţinut­ o economie de peste 1600 lei. Acum la fabrica de piele şi mănuşi „Petöfi Alexandru din Tg. Mureş, toate forţele sunt îndreptate la realizarea şi depăşirea planului de producţie înain­e de termen. Aceasta se dovedeşte şi prin faptul că pînă în ziua de 10 iulie plan­­ global pe întreprindere a fost realizat în proporţie de 90 la sută. Zilnic — 3 sobe­r de gătit peste normă DEVA (de la corespondentul nostru). In secţia producătoare de bunuri de larg consum a uzinelor de reparaţii pen­tru utilaj minier din Petroşani, se fac multe obiecte folositoare. Tinerii care lucrează în această secţie au terminat de confecţionat 100 ciocane şi nicovale de bătut coase, 100 sobe de gătit tip masă cu 3 ochiuri, iar în curînd vor mai fi gata încă 200 de sobe. Pînă la sfîrşitul anului vor fi fabricate încă 1.800 sobe pentru oamenii muncii din Valea Jiului. Din bucăţile de sîrmă recuperate de la cabluri vechi de funiculare se fac aci arcuri pentru somiere. S-au făcut pînă acum ICOO de arcuri, iar pînă la sfîrşitul anului vor fi gata încă 12.000. Tinerii Sălindar Sabin, Olaru Dumitru şi Păducel Dumitru, care muncesc la fabricarea sobelor de gătit, dau zilnic în loc de 7 sobe cît au norma, 10 sobe. Viaţa U. T. M. Să dăm mai multă atenţie problemelor satului Spre noi succese in sporirea producţiei bunurilor de larg consum In cinstea zilei d® 23 August Brigada tînără din noua secţie Educaţia patriotică - sarcină de seamă a organizaţiei noastre In munca organizaţiei noastre, educaţia tineretului muncitor de la oraşe şi sate in spiritul dragostei fierbinţi faţă de patrie ocupă un loc de primă însemnătate. Ata­şamentul profund faţă de R.P.R., dorinţa de a vedea ţara noastră mereu mai înflo­ritoare, mai puternică, bucuria pentru fie­care nouă realizare a poporului muncitor pe drumul construirii socialismului şi ura faţă de duşmanii care vor să oprească mersul nostru înainte, sunt trăsături im­portante ale tineretului muncitor de astăzi. Darea de seamă a comitetului regional U.T.M. Baia Mare, prezentată la confe­rinţa regională, a arătat că în regiune există mulţi tineri care prin munca lor dovedesc un înalt patriotism. Au fost ci­taţi tineri ca cei din brigada utemistă con­dusă de tovarăşul Gavril Bancos de la întreprinderea minieră „Petre Gheorghe“ care lucrînd după metoda graficului ciclic au depăşit norma cu 360 la sută. S-a vor­bit despre munca tinerilor din întreprin­derile producătoare de bunuri de larg con­sum, cum sunt tinerii de la cooperativa „7 Noiembrie“ din Sighet care confecţio­nează hăinuţe pentru copii. Dintre tine­rii care muncesc pe ogoare, darea de sea­mă a evidenţiat pe cei din gospodăria co­lectivă Medieşul Aurit şi pe utemiştii din comuna Strîmtura, care au contribuit la aplicarea metodei înaintate de însămîn­­ţare a porumbului, cartofului şi floarei­­soarelui în cuiburi aşezate în pătrat. Darea de seamă n-a reliefat însă îndea­juns lipsurile existente în acest domeniu de activitate, n-a conţinut o autocritică adîncă a comitetului regional U.T.M. faţă de activitatea depusă. Darea de seamă s-a mărginit să arate că „mai sunt şi lipsuri“ sau că „nu s-a făcut cutare sau cutare lucru“, fără să analizeze rădăcinile lipsu­rilor. In timpul discuţiilor delegaţii au scos la iveală faptul că comitetul regio­nal U.T.M. n-a dus o activitate satisfă­cătoare în vederea educaţiei patriotice a tineretului din regiune. Unul din cele mai de seamă mijloace pentru formarea şi întărirea dragostei faţă de patrie a utemiştilor este învăţămîntul politic de organizaţie. In diferitele forme de învăţămînt politic, utemiştii află des­pre minunatele realizări ale poporului muncitor condus de partid, învaţă să pre­­ţuiască libertatea de care se bucură astăzi pe marginea conferinţei organizaţiei regionale U. T. M. Baia Mare tineretul în patria noastră, să lupte cu greutăţile şi să le învingă. In cuvîntul său, delegatul Pancea Mi­hai a accentuat asupra lipsei de preocu­pare a comitetului regional U.T.M. faţă de învăţămîntul politic, exemplificînd acest lucru cu situaţia de la întreprinderea „Drapelul roşu“ din oraşul Baia Mare, unde învăţămîntul politic a mers şchiopă­­tînd. Alţi delegaţi, printre care tovarăşa Silvia Molnar au arătat că o problemă pe care comitetul regional U.T.M.-Baia Mare, n-a reuşit s-o rezolve este aceea a educaţiei politice în rîndul tineretului stu­dios. Aceasta a dus la multe slăbiciuni în munca organizaţiilor U.T.M. din şcoli în ceea ce priveşte problema învăţăturii şi disciplinei. In regiunea Baia Mare s-a arătat în conferinţă, sunt peste 14.000 tineri antre­naţi în întreceri. Mulţi dintre aceştia ob­ţin succese remarcabile situîndu-se prin­tre fruntaşi. In multe întreprinderi ca „Unio“-Satu-Mare, întreprinderea minieră „Petre Gheorghe“ etc., numărul tinerilor fruntaşi a­ crescut simţitor După cum a arătat în cuvîntul său delegatul Moldovan Raţiu, sînt încă tineri care nu-şi înde­plinesc planul. „Sarcinile de plan nu pot fi îndeplinite cu succes, atît timp cît ne lipseşte ajutorul organizaţiei, a spus el şi tocmai acest ajutor a lipsit“. Activiştii utemişti merg foarte rar în întreprinde­rile unde munca se desfăşoară slab, şi le preferă pe cele unde munca e mai întă­rită, probabil pentru că le vine mai uşor. Munca de răspîndire a cunoştinţelor po­litice şi ideologice a fost slabă mai cu seamă în rîndurile tinerilor ţărani mun­citori cu gospodării individuale. Acest lu­cru a făcut, după cum a arătat delegata Zahi Maria, ca în raionul Cehul Silvaniei, să existe multe slăbiciuni în privinţa apli­cării metodelor agrotehnice înaintate. Comitetul regional U.T.M.-Baia Mare ar fi putut să folosească activitatea cul­turală şi sportivă în scopul dezvoltării pa­triotismului tineretului. Intr-o măsură oa­recare acest lucru s-a făcut. Astfel în echi­pele culturale din regiune activează aproximativ 9.500 tineri, iar numeroşi tineri şi-au trecut normele pentru insigna G.M.A. Aceasta însă nu e suficient, au arătat discuţiile purtate la conferinţă. Mai mulţi delegaţi au arătat că în unele sate lipseşte materialul­ sportiv, că unii acti­vişti ai sfaturilor populare folosesc că­minele culturale în scopuri care n-au nici o legătură cu luminarea poporului, şi că comitetul regional U. T. M., acti­viştii săi, se interesează prea puţin de aceste lucruri. Delegatul Pop Gheorghe a arătat, în legătură cu aceasta, că comi­tetul regional U.T.M. nu s-a interesat de munca utemiştilor şi tinerilor învăţători şi profesori. Acest lucru a avut ca ur­mare în primul rînd lipsa de activitate a multor învăţători şi profesori tineri din regiune în direcţia sprijinirii muncii cul­turale. De asemenea numărul purtătorilor insig­nei G.M.A. este mult prea mic faţă de numărul utemiştilor şi tinerilor din re­giune. Numai un singur amănunt poate să oglindească poziţia comitetului regio­nal U. T. M. faţă de cucerirea insignei G.M.A.: niciun activist al comitetului re­gional U.T.M. nu este purtător al acestei insigne. ★ Conferinţa regională U.T.M.-Baia Mare a ales noul comitet regional şi delegaţii la Conferinţa pe ţară a U.T.M. Ţinînd seama de criticile şi propunerile făcute de conferinţă şi luptînd pentru a da viaţă indicaţiilor cuprinse în articolul redacţional din „Scînteia“, „Pentru con­tinua îmbunătăţire a muncii Uniunii Ti­neretului Muncitor“, noul comitet regional U.T.M. trebuie să combată cu hotărîre tendinţa unor activişti de a limita munca politico-educativă numai la învăţămîntul politic, să înlăture formalismul şi super­ficialitatea din muncă, să dovedească mai multă preocupare faţă de întrecerea socia­listă şi patriotică, să dezvolte simţămin­tele patriotice ale tinerilor, însufleţindu-i la noi realizări. In felul acesta munca politico-ideologică a comitetului regional U.T.M. în rîndurile tineretului din regiunea Baia Mare se va întări considerabil, va avea mai multă eficacitate. B. CLASICI Informaţie La Asociaţia corespondenţilor presei străine în R.P.R. a avut loc o reuniune consacrată celei de a X-a aniversări a eliberării Poloniei. L. Modrzejwski, ataşat de presă al Ambasadei R. P. Polone, a conferenţiat despre realizările înfăptuite în aceşti zece ani, arătînd marile pro­grese obţinute de poporul polonez pe tărîm politic, economic, social şi cultural precum şi lupta sa pentru promovarea securităţii colective în Europa şi întări­rea păcii. După conferinţă a fost prezen­tat filmul polonez „Celuloza“. Conferinţa şi filmul au fost urmărite cu deosebit in­teres. (Agerpres) «Scînteia tineretului» Pag. 2-a 22 iulie 1954 Elevii ajută la strîngerea recoltei Elevii anului IV de la Şcoala medie tehnică de mecanizare a agriculturii din Călăraşi, au înţeles pe deplin impor­tanţa strîngerii recoltelor la timp şi în cele mai bune condiţiuni. Ei s-au ho­­tărît, ca în timpul vacanţei de vară, să dea un sprijin efectiv Gospodăriei Agricole de Stat Andrăşeşti, secţia Pe­­rieţi, raionul Slobozia, regiunea Bucu­reşti. Cînd au venit în gospodărie, mun­citorii şi conducerea gospodăriei i-au primit cu multă bucurie. Pentru ca munca să dea roade bo­gate chiar în primele zile după ve­­­nirea elevilor la gospodărie, s-a ţinut o şedinţă plenară deschisă cu toţi ele­vii la care a participat şi tovarăşul Ne­­goiţă Tudor, din partea comitetu­lui U.T.M. al G.A.S. S-a trecut la or­ganizarea pe brigăzi şi pe echipe. O bri­gadă cuprinde 3 echipe a cîte 9 elevi. In fruntea brigăzii e un responsabil şi fiecare echipă în parte are un şef. Cu mult elan tineresc au pornit ele­vii la muncă a doua zi. Unii au mers la rănit, alţii la copilitul porumbului, la amenajarea ariilor de treierat, la instalarea unei pompe de apă pe malul Ialomiţei, precum şi la dezinfectarea magaziilor de cereale pentru recolta nouă. Lucrînd cu multă însufleţire tine­rească, elevii au dovedit din primele zile petrecute în gospodărie, că vor să sprijine cu tot elanul lor muncile agri­cole. Corespondent CONSTANTIN CRISTACHE 1 Programele disciplinelor la care se va da examen de admitere în învățămîntul superior (Urmare din numerele 1621, 1622, 1623, 1626, 1627, 1628) I. GEOGRAFIA FIZICĂ GENERALĂ Globul şi Harta. Orizontul. Punctele cardinale. Mijloacele cele mai importan­te de orientare în natură. Scara grafică şi numerică. Globul, planul şi harta. Cla­sificarea hărţilor după scară şi după im­portanţa lor economică. Pământul corp cosmic. Forma pămîntu­­lui. Dimensiunile pămîntului. Mişcarea de rotaţie a pămîntului. Mişcarea de trans­laţie a pămîntului. Reţeaua de meridiane şi paralele pe glob. Coordonatele geogra­fice (latitudine şi longitudine). Atmosfera, înălţimea şi compoziţia at­mosferei. încălzirea atmosferei. Variaţia temperaturii cu latitudinea şi altitudi­nea. Presiunea atmosferică. Vînturile, for­marea şi clasificarea lor. Precipitaţiile at­mosferice şi repartiţia lor pe glob. Clima pe glob. Factorii de care depinde clima. Zonele de climă pe glob, tipurile de cli­mat. Rolul climei în activitatea economică a omului. Apele continentale. Apele subterane şi formarea lor. Izvoarele. Rîurile. Bazine. Cumpăna de ape. Formarea văilor. Cele mai importante fluvii ale pămîntului. Schimbarea cursului rîurilor prin acţiu­nea omului. Lacurile­­ şi importanţa lor economică. Oceanele şi Mările. Oceanul planetar şi părţile sale componente. Ţărmul şi tipuri de ţărmuri. Cele mai importante mări, golfuri, strîmtori, insule, peninsule. Cu­renţi marini. Litosfera. Structura sa. Agenţii interni şi externi care schimbă continuu supra­faţa terestră. Formarea munţilor şi cîm­­piilor. Vulcanii şi cutremurele de pămînt. Cauzele formării munţilor. Repartiţia geografică şi importanţa lor economică. Relieful scoarţei. Cîmpiile, depresiunile podişurile cele mai importante de pe glob. Dealuri şi munţi. Cei mai importanţi munţi de pe suprafaţa pămîntului. Zonele naturale. Zonele de vegetaţie pe glob. Caracterizarea lor după climă, sol, vegetaţie şi faună. Landşafturile şi schimbarea acestora sub acţiunea omului în condiţiile orînduirii socialiste. Privire fizico-geografică asupra supra­feţei terestre. Hotare, dimensiuni, ţărmuri şi relief. Tipuri de climă : rîuri şi lacuri, vegetaţia şi fauna din fiecare continent. Călătoriile cercetătorilor ruşi în Asia : Behring, Prjevalski, Transanski. Desco­perirea Antarcticei de către navigatorii ruşi: Bellinghausen şi Lazarev. Populaţia globului: număr, densitate. Repartiţia populaţiei pe continente. Harta politică a lumii. Marea­ Revoluţie Socialistă din Octombrie şi s­chimbarea lumii în două sisteme: capitalist şi so­cialist. Harta politică a lumii înainte de cel de al doilea război mondial­ Impor­tante schimbări în harta politică a lu­mii în urma celui de al doilea război mondial. Victoria regimului de democra­ţie populară într-o serie de ţări din Eu­ropa şi Asia. Creşterea forţelor demo­cratice în ţările capitaliste. Avîntul miş­cării de eliberare naţională în ţările co­loniale şi dependente. II. GEOGRAFIA FIZICĂ A R.P.R. Privire generală asupra Republicii Populare Române. Aşezarea pe glob a R.P.R. Aşezarea fizico-geografică în Eu­ropa. Consecinţe economico-geografice. Aşezarea politico-geografică. Politica din trecut faţă de vecini şi raporturile ac­tuale de prietenie şi colaborare cu U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară. Suprafaţa în raport cu ţările vecine. Graniţele şi vecinii. Evoluţia geologică a pămîntului R.P.R., structura actuală a re­liefului ca rezultat al unei îndelungate evoluţii geologice. Marile unităţi naturale. Regiuni de în­­creţire. Carpaţii, momente importante din istoria geologică a lor. Subcarpaţii, ge­neză şi raporturile cu celelalte forme. Bazinul Transilvaniei, cea mai mare de­presiune din cuprinsul Carpaţilor. Mun­ţii Dobrogei. Regiuni de platformă: Podişul Moldovei, Podişul Someşan, Podişul Getic, Podişul Dobrogei. Cîmpiile. Cîmpia Dunării de jos, Cîm­­pia Tisei, luncile şi delta Dunării. Clima. Trăsăturile caracteristice ale cli­mei. Temperatura. Regimul vînturilor, re­gimul precipitaţiilor şi răspîndirea lor cantitativă. Climatul de munte, climatul dealurilor şi podişurilor, climatul de cîm­­pie. Lupta împotriva secetei. Hidrografia. Caracterizarea reţelei hi­drografice în funcţie de relief şi climă. Densitatea reţelei: rîuri permanente şi temporare, debit, variaţie de nivel, modul de alimentare. Dunărea, descriere fizico­­geografică a întregului curs, regimul ei de navigaţie înainte şi după 23 August 1944. Afluenţii Dunării , grupa vestică, grupa sudvestică, grupa sudică şi grupa estică. Amenajarea rîurilor pentru iriga­ţie, navigaţie şi alimentare cu apă a ora­şelor. Lacurile. Lacurile de munte, lacurile de podiş şi dealuri, lacurile de cîmpie, lacu­rile de pe ţărmul mării. Utilizarea multi­laterală şi crearea de lacuri de acumulare prin prevederile Planului de electrificare. Marea Neagră, geneză, caracterizare fizico-geografică şi importanţa economi­­co-politică. Solurile. Formarea diferitelor tipuri de soluri şi răspîndirea lor pe zone. Soluri zonale : podzol primar şi secundar, solul brun roşcat de pădure, cernoziomuri. So­luri interzonale, aluvionare, sărături, lă­­covişte etc. Regiuni degradate din R.P.R. lupta pentru combaterea degradării so­lurilor. Aplicarea complexului Dokuceaev, Kostîcev, Viliams în agricultură. Vegetaţii şi animale. Repartiţia geogra­fică a formaţiilor principale de vegetaţie în raport cu relieful şi clima. Vegetaţia culmilor alpine ; pădurile (conifere, fag, stejar). Situaţia pădurilor în trecut şi după 23 August 1944. Vegetaţia de stepă şi vegetaţia aquatică (păduri de luncă, stuf, plaur). Importanţa economică, valo­rificarea resurselor vegetale. Animalele specifice zonelor de vegetaţie. Caracterizarea generală a marilor uni­tăţi naturale. Regiuni de încreţire. Carpa­­ţii. Principalele trăsături ale Carpaţilor. împărţirea în mari unităţi. Carpaţii răsă­­riteni, sudici şi apuseni. La analiza fie­cărei unităţi şi la precizarea particulari­tăţilor se va ţine seama de poziţia geo­grafică, unităţile componente, aspectul reliefului, caracterele geologice, trăsătu­rile principale ale climei, hidrografiei so­lului, florei şi faunei, resursele naturale. Carpaţii răsăriteni. Grupa nordică. Li­­mite : graniţa de nord pînă la Valea Mol­­dovei — Mestecăniş — Bazinul Dore­lor — Tihuţa. Aspectul general al relie­fului. Structura geologică, subdiviziuni. Munţii vulcanici : Ouaş, Gutăi, Ţibleş, Carpaţii păduroşi ai Maramureşului, Munţii Dornei, Munţii Bistriţei Aurii, Ob­­cinele, Munţii Bîrgăului. Depresiunile : Ouaş, Baia Mare, Lăpuş, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Cîmpulung. Caracterul şi im­portanţa lor. Trecători : Prislop, Rodnei, Tihuţa, Mestecăniş. Particularităţile cli­matice ale grupei nordice. Apele: afluen­ţii Tisei, Bistriţa Aurie, Someşul Mare, Moldova. Lacurile de munte. Vegetaţia alpină. Vegetaţia lemnoasă. Exploatarea pădurilor în trecut şi astăzi. Grupa mij­locie, încadrată între limita sudică a gru­pei nordice şi Valea Oituzului, depresiu­nile Trei Scaune, Birsei. Munţii vulca­nici : Căliman, Gurghiul, Harghita, Pucio­­sul. Lanţul muntos central : Munţii Bis­triţei Moldoveneşti, Giurgelui, Ciucului, Oituzului, Bodocului, Baraoltului, Lanţul muntos extern. Munţii St­ănişoarei şi Tărcăului. Depresiuni : Gheorghieni, Ciuc, Dorna, Borsec şi Dărmăneşti. Trecători : Bistriţa, Tulgheş, Bicaz, Ghimeş, Oituz, Topliţa-Deda, Tuşnad, Racoş. Importanţa lor în stabilirea legăturilor dintre dife­ritele regiuni. Condiţiile climatice. Apele: Bistriţa cu afluenţii săi, Trotuşul, Oltul superior şi Mureşul superior. Importanţa acestor ape pentru­ energetică, transport şi irigaţii. Vegetaţie şi animale. Grupa sudică (curbura Carpaţilor), delimitată din Valea Oituzului şi Valea Prahovei. Masi­vele : Vrancei, Buzăului, Teleajenului, Perşani. Depresiuni: Birsei, Tg. Săcuesc, importanţa lor. Trecători: Buzău, Brato­­cea, Predeluş, Predeal. Caracterul cli­mei. Apele : Putna, Zăbala, Buzău, Te­­leajen, Prahova. Folosirea lor în scopuri economice. Solul depresiunilor şi al regiu­nilor înalte. Vegetaţie şi animale. Resur­sele naturale. Caracterele generale ale Carpaţilor răsăriteni. (Va urma)

Next