Scînteia Tineretului, iulie 1954 (Anul 9, nr. 1611-1637)

1954-07-22 / nr. 1629

proletari "din toate fSrite, urtifi-vTi 7, Anul X Seria Il-a Nr. 1629 4 PAGINI — 20 BANI Joi 22 iulie 1954 Pace in Indochina P­ACE IN INDOCHINA — aceste cu­vinte au ocolit pămîntul şi ele au făcut ca frunţile să se descreţească, ca Peste tot să răsune bucuria triumfului apă­rătorilor vieţii asupra celor ce şi-au făcut » afacere din moarte şi ruine. In Vietnam, în Laos şi Cambodgia, as­t zi după opt ani de război nu mai ră­­nă bubuitul tunului şi se recunoaşte dependenţa, suveranitatea şi integrita­tea teritorială a celor trei state din In­dochina. Nici o mamă, nici o iubită nu­­mai stă neliniştită, căci vărsarea sîngelui la fost curmată. Astfel a luat­­ sfirşit un război impus popoarelor Indoch­inei, dove­­dindu-se din nou că este imposibil să cîş­­tigi atunci cînd lupţi pentru asuprirea al­tor popoare. Aşa cum a arătat în decla­raţia sa V. M. Molotov, acordurile rea­lizate „conferă o recunoaştere internaţio­nală luptei de eliberare naţională, măreţe­lor ei sacrificii şi eroismului său“. Acum se pune problema ca în Vietnam să fie realizată unificarea naţională.­­ Aceste zile înseamnă bucurie nu numai pentru Indochina ci şi pentru poporul francez­­care vede punîndu-se capăt unui război care nu făcea decit să macine floarea ti­neretului francez, nu făcea decît să adîn­­cească ruina economică.­­ Războiul din Indochina servea numai fe celor care la mii de kilometri de această ţară îşi numărau dolarii şi francii a căror teancuri creşteau direct proporţional cu mărirea numărului celor ce îşi dădeau viaţa pe fronturile din Indochina, înche­ierea cu succes a discuţiilor asupra pro­blemei indochineze la conferinţa de la Geneva dovedeşte un fapt de necontestat: politica de pace şi colaborare internaţio­nală şi-a dovedit rodnicia ducînd la izo­larea celor care sub o formă sau alta sperau să continue războiul în Indochina. Astăzi destinele lumii nu mai pot fi ho­­tărîte în funcţie de dorinţele cutărui sau cutărui monopolist, căci creşterea rapida a conştiinţei maselor a făcut ca în po­litica internaţională influenţa popoarelor să joace un rol deosebit. Popoarele au judecat pe bază de fapte ţi nu pe vorbe diferitele propuneri făcute la Geneva şi au apreciat în funcţie de aceasta sinceritatea lor. Aşa că acei poli­ticieni care ar fi dorit să transforme con­ferinţa de la Geneva într un mijloc de manevră s-au lovit de poziţia clară, prin­cipială, pătrunsă de dorinţa colaborării in­ternaţionale a delegaţiilor Uniunii So­vietice, R.P. Chineze şi R. D. Vietnam. In tot timpul celor trei luni cît au du­­­rat lucrările conferinţei de la Geneva de­legaţia sovietică ca şi cele ale R.P. Chi­neze şi R.D. Vietnam au căutat cele mai acceptabile soluţii pentru a se ajunge la un acord.­­ Conferinţa de la Geneva a trecut prin momente critice, cînd simbriaşi, a căror stăpîni era uşor să-i recunoşti în per­soana monopoliştilor yankei, urlau des­pre „insucces“, „eşec", „continuarea războiului". Această atmosferă de în­cordare şi dezinformare pe care delegaţia americană a încercat să o întreţină la oconferinţă pînă în ultimul minut, este o continuare a politicii obstrucţioniste adoptate de Dulles încă din primele zile la Geneva. Sunt cunoscute asemenea fapta ca părăsirea conferinţei de către Dulles în a doua săptămînă de lucrări, întîlnirile separate organizate la Washington şi Paris pentru a exercita presiuni asupra Angliei şi Franţei, campania de şantaj la adresa Franţei condusă de Departa­mentul de stat, refuzul, pînă în urmă cu cîteva zile, de a trimite la Geneva un diplomat american, manevrele întreprinse chiar şi în ultima zi a conferinţei prin intermediul delegaţiilor bandaiste şi a Cambodgiei, însăşi poziţia adoptată de delegaţia americană care a făcut o decla­raţie unilaterală refuzînd să subscrie la declaraţia finală a conferinţei semnată şi de Franţa şi Anglia dovedeşte că cercurile agresive din S.U.A. au intenţia să-şi con­­tinuie uneltirile lor împotriva păcii în Asia prin a constitui pactul agresiv al Asiei de sud-est. Această politică a înveninării relaţiilor internaţionale a suferit însă un grav eşec. Eforturile ţărilor democratice au fost în­cununate de succes ducînd la restabilirea păcii în Indochina.­­ Popoarele lumii au dat şi dau sprijinul lor politicii de destindere a încordării in­ternaţionalii dusă de Uniunea Sovietică care a arătat că nu există probleme li­tigioase care să nu poată fi rezolvate pe calea tratativelor. Justeţea acestei poli­tici a fost confirmată din plin la Geneva. Desigur că şi în cealaltă problemă discu­tată, cea coreeană — s-ar fi putut găsi soluţii dacă delegaţia americană, spri­jinită de alte cîteva delegaţii occidentale, nu ar fi dus la eşec tratativele prin încer­carea de a obţine la masa conferinţei ceea ce nu au obţinut pe cîmpul de luptă. Dar aşa cum au dovedit-o lucrările con­ferinţei de la Geneva, problemele Asiei nu mai pot fi discutate fără asiatici şi rezol­vate după bunul plac al puterilor impe­rialiste.­ La Geneva a fost prezentă cea mai mare ţară a Asiei— R. P. Chi­neză — care şi-a reluat astfel locul ală­turi de celelalte mari puteri la conferin­ţele internaţionale. Prezenţa reprezentan­ţilor R. P. Chineze şi contribuţia lor deo­sebită la succesul conferinţei a constituit o lovitură grea pentru diplomaţia ameri­cană. Desigur însă că încheierea cu suc­ces a discutării problemei indochineze nu va potoli pe aţîţătorii americani la un nou război care vor întreprinde noi ma­nevre în Europa şi Asia. Tocmai de aceea popoarele lumii sunt astăzi mai vigilente pentru a face ca succesele obţinute pe ca­lea destinderii încordării internaţionale să fie duse mai departe. încheierea războiului în Indochina dă un nou şi puternic impuls luptei pentru pace a popoarelor care au văzut rezul­tatele concrete pe care le obţin pe calea destinderii încordării internaţionale. Po­litica marii Uniuni Sovietice şi a celor­lalte state democratice chezăşueşte suc­cesul acestei lupte care poate şi trebuie să ducă la înfrînarea aţîţătorilo­r la un nou război. Poporul nostru, care crede cu tărie în posibilitatea rezolvării pe calea tratative­lor a problemelor internaţionale litigioase, salută cu bucurie acordurile încheiate la Geneva. | -------------+++++++♦♦♦♦♦♦-+---------------­ TELEGRAME Tovarăşului ALEXANDER ZAWADZKI Preşedintele Consiliului de stat al Republicii Populare Polone I VARŞOVIA Cu ocazia celei de a 10-a aniversări a eliberării Poloniei de către glorioasa Armată Sovietică, vă rog să primiţi, tovarăşe Preşedinte, din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române calde felicitări. Poporul român ia parte din toată inima la această mare sărbătoare a poporului frate polon. Urez poporului polon noi şi mari victorii în munca sa rodnică pentru Înflorirea Poloniei democrat-populare şi în lupta comună pentru apărarea păcii în fruntea căreia se află eliberatoarea şi prietena noastră, marea Uniune Sovietică. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului JOSEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Cu prilejul celei de a 10-a aniversări a eliberării Poloniei de către glorioasa Armată Sovietică, vă rog să primiţi, tovarăşe Preşedinte, din partea poporului român şi a guvernului Republicii Populare Romíne sincere felicitări frăţeşti. Poporul român salută cu căldură marile rezultate obţinute de Polonia în cei 10 ani de la renaşterea sa, în opera de construire a socialismului şi în lupta consec­ventă pentru apărarea păcii, in fruntea căreia se află marea Uniune Sovietică. Urez poporului frate polon noi succese în munca sa pentru prosperitatea Repu­blicii populare Polone. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Tovarăşului STANISLAW SKRZESZEWSKI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Cu ocazia marii sărbători naţionale a poporului polon, cea de a 10-a aniversare a zilei eliberării Poloniei de către Armata Sovietică vă rog să primiţi, tovarăşe Ministru, călduroase felicitări. Urez poporului frate polon noi izbînzi în munca sa pașnică pentru construirea socialismului și în lupta comună pentru apărarea păcii în fruntea căreia se află marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică. SIMION BUGHICI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române In numărul d© azi. Viaţa O.T.M.: T. TSAN­A ; GH. AN­GELESCU : Sa dăm mai multă atenţie problemelor satului. R. CLATICI: Educaţia patriotică — sarcină de seamă a organizaţiei noastre. (pag. 2-a). In cinstea zilei de 23 August. Spre noi succese în sporirea producţiei bu­nurilor de larg consum. .. (pag. 2-a) . Programele disciplinelor la care se va ţine examen de admitere la învăţă­­mîntul superior. (pag. 2-a). CONSTANTIN CRISTACHE : Elevii ajută la strîngerea recoltei. (pag. 2-a). Polonia populară împlineşte zece ani. ACAD. PROF. SIMION St­mLOV : Salut frăţesc poporului polonez ! Festivitatea a organizat!! cu­ prilejul aniversării a 10 ani de la eliberarea Poloniei (pag. 3-a)" Conferinţa de la Geneva a miniştri­lor Afacerilor Externe şi-a încheiat lucrările '(pag- 4-a)! Declaraţia de închidere a conferinţei de la Geneva în problema restabilirii păcii în Indochina GENEVA 21 (Agerpres). — TASS transmite declaraţia din 21 iulie 1954 de În­cheiere a conferinţei de la Geneva în problema restabilirii păcii în Indochina la care au luat parte reprezentanţii Cambodgiei, statului Vietnam, Statelor Unite ale Americii, Franţei, Laosului, Republicii Democrate Vietnam, Republicii Populare Chineze, Regatului Unit şi Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. 1. Conferinţa ia notă de acordurile care pun capăt operaţiunilor militare în Cambodgia, Laos şi Vietnam şi care stabilesc controlul internaţional şi supraveghe­rea asupra îndeplinirii prevederilor acestor acorduri. 2. Conferinţa remarcă cu satisfacţie încetarea operaţiunilor militare in Cam­bodgia, Laos şi Vietnam, ea îşi exprimă convingerea că intrarea in vigoare a hotă­­rîrilor prevăzute în prezenta declaraţie şi în acordurile cu privire la încetarea ope­raţiunilor militare, va da Cambodgiei, Laosului şi Vietnamului posibilitatea de a-şi îndeplini şi pe viitor rolul lor în comunitatea paşnică a naţiunilor, în mod absolut independent şi suveran. 3. Conferinţa ia notă de declaraţiile guvernelor Cambodgiei şi Laosului cu pri­vire la intenţia lor de a lua măsuri care să permită tuturor cetăţenilor să-şi ocupe locul în comunitatea naţională şi în special prin participarea la apropiatele alegeri generale, care în conformitate cu constituţia fiecăruia dintre aceste state, vor avea loc in cursul anului 1955 prin vot secret şi în condiţiile respectării libertăţilor fun­damentale. 4. Conferinţa ia notă de prevederile acordului în legătură cu încetarea opera­ţiunilor militare în Vietnam, care interzic introducerea în Vietnam de trupe străine, de personal militar străin precum şi de orice fel de arme şi muniţii. Conferinţa ia notă de asemenea de declaraţiile guvernelor Laosului­­şi Cambodgiei cu privire la faptul că ele sînt hotărîte să solicite ajutor în material, personal sau instructori numai în interesul apărării efective a teritoriului lor, iar în ceea ce priveşte Laosul, în limitele stabilite de acordul cu privire la încetarea diperaţiunilor militare în Laos. 5. Conferinţa ia notă de prevederile acordului în legătură cu încetarea opera­ţiunilor militare în Vietnam, în virtutea cărora nici un fel de baze militare ale unor state străine nu pot fi instalate în zonele de regrupare ale ambelor părţi, acestea trebuind să vegheze ca zonele repartizate lor să nu participe la nici un fel de alianţă militară şi să nu fie folosite pentru reluarea operaţiunilor militare sau în scopurile unei politici agresive. Conferinţa ia notă de asemenea de declaraţiile guvernelor Cambodgiei şi Lao­sului în virtutea cărora acestea nu se vor alătura nici unui acord cu alte state, dacă acest acord include obligaţia de a participa la vreo alianţă militară care nu cores­pund principiilor Cartei Naţiunilor Unite, iar în cea ce priveşte Laosul, principiilor acordului cu privire la încetarea operaţiunilor militare în Laos, de asemenea atîta vreme cît securitatea lor nu va fi ameninţată nu vor permite să se creeze baze mi­litare pentru forţele militare ale unor puteri străine pe teritoriul Cambodgiei sau Laosului. 6. Conferinţa constată că acordul cu privire la Vietnam are drept ţel fundamen­tal reglementarea problemelor militare pentru a se pune capăt operaţiunilor militare şi că linia militară de demarcaţie este provizorie şi nu poate fi considerată ca fiind într-o măsură oarecare o graniţă politică sau teritorială. Conferinţa îşi exprimă con­vingerea că aplicarea prevederilor cuprinse în prezenta declaraţie şi în acordul re­feritor la încetarea operaţiunilor militare va crea premisele necesare pentru reali­zarea în cel mai scurt timp a reglementării politice în Vietnam. 7. Conferinţa declară că în ceea ce priveşte Vietnamul reglementarea probleme­lor politice, realizată pe baza respectării principiilor independenţei, unităţii şi inte­grităţii teritoriale trebuie să dea posibilitate poporului vietnamez să se bucure de libertăţile fundamentale garantate de instituţiile democratice create ca urmare a alegerilor generale şi cu vot secret. Pentru ca stabilirea păcii să înregistreze un progres suficient şi pentru ca toate condiţiile necesare să fie create spre a face posibilă exprimarea liberă a voinţei na­ţionale, alegerile generale se vor desfăşura in cursul lunii iulie 1956, sub controlul unei comisii internaţionale, alcătuită d­in reprezentanţii statelor­ membre ale Comi­siei internaţionale pentru supraveghere şi control, prevăzută prin acordul pentru în­cetarea operaţiunilor militare. In acest scop vor avea loc consultări între autorită­ţile reprezentative competente din ambele zone, începînd de la 20 iulie 1955. 8. Prevederile acordului cu privire la încetarea operaţiunilor militare, care sunt îndreptate spre asigurarea protecţiei persoanelor şi bunurilor, trebuie îndeplinite în modul cel mai strict şi mai ales să dea posibilitate fiecăruia în Vietnam să aleagă în mod liber zona în care vrea să trăiască. 9. Autorităţile reprezentative competente din zonele de nord şi de sud ale Viet­namului, precum şi autorităţile din Laos şi Cambodgia nu trebuie să permită perse­cutarea individuală sau colectivă a persoanelor sau a membrilor familiilor acestora, care au colaborat într-un fel sau altul cu una din părţi in cursul războiului. 10. Conferinţa ia notă de declaraţia guvernului Republicii Franceze potrivit că­reia acesta din urmă este gata să-şi retragă trupele de pe teritoriul Cambodgiei, Laosului şi Vietnamului, la solicitarea guvernelor interesate şi la termenele care vor fi stabilite de comun acord între părţi cu excepţia cazurilor cînd potrivit acordului dintre cele două părţi anumite efective de trupe franceze pot fi lăsate în anumite puncte şi pînă la anumite termene. 11. Conferinţa ia notă de declaraţia Guvernului Francez că la reglementarea tu­turor problemelor legate de restabilirea şi întărirea păcii în Cambodgia, Laos şi Vietnam se va baza pe respectarea independenţei şi suveranităţii, unităţii şi inte­grităţii teritoriale ale Cambodgiei, Laosului şi Vietnamului. 12. In relaţiile lor cu Cambodgia, Laosul şi Vietnamul, fiecare din participanţii la conferinţa de la Geneva îşi ia obligaţia să respecte suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a statelor amintite şi să se abţină de la orice amestec în treburile lor interne. 13. Participanţii la conferinţă sunt de acord să se consulte între ei în legătură cu oricare chestiune care le va fi transferată de comisiile internaţionale de suprave­ghere şi control pentru a examina măsurile care ar putea să se dovedească necesar© pentru asigurarea şi respectarea acordurilor cu privire la încetarea acţiunilor mili­tare în Cambodgia, în Laos şi Vietnam. Acordarea Premiului de Stat al R. P. R. pentru lucrările deosebit de valoroase realizate în anul 1952 (Urmare din nr. 1628) 1. In domeniul prozei, poeziei și dramaturgiei a) Proză Clasa I-a, în valoare de 30.000 lei 1. Mihail Sadoveanu — pentru romanul „Nicoară Potcoavă“. 2. Zaharia Stancu — pentru romanul „Desculţ" edi­ţia 1952. Clasa II-a, în valoare de 25.000 Iei Marin Preda — pentru povestirea „Desfăşurarea“. Clasa IlI-a, în valoare de 15.000 lei Dumitru Mircea — pentru romanul „Pîine albă“. b) Poezie Clasa I-a, în valoare de 30.000 lei Eugen Jebeleanu — pentru poemul „Bălcescu“. Clasa Il-a, în valoare de 25.000 lei Letay Lajos — pentru volumul de poezii „O lume nouă se construiește“. Clasa 111-a, în valoare de 15.000 lei 1. Mihu Dragomir — pentru volumul de poezii „Ste­lele păcii“. 2. Nicolae Tăutu — pentru volumul de poezii „Stînca de pe Tatra“. c) Dramaturgie Clasa II-a, în valoare de 25.000 lei 1. Lucia Demetrius — pentru piesa de teatru „Oa­meni de azi“. 2. Cezar Petrescu şi Mihail Novicov — pentru sce­nariul „Nepoţii gornistului“­. Clasa III-a, în valoare de 15.000 lei 1. C. Constantin şi A. Rogoz — pentru piesa de teatru „Martin Rogers descoperă America“. 2. Ladislau Kiss şi Dezideriu Kovács — pentru piesa de teatru „Furtună în munţi“. b. In domeniul muzicii a) Compoziţie Clasa I-a, în valoare de 30.000 lei 1. Sabin Drăgoi — pentru muzica la filmul „Mitrea Cocor“ şi „Sonata pentru vioară şi pian“. 2. Paul Constantinescu — pentru „Concertul pentru pian şi orchestră“ şi „Toccata pentru pian“. Clasa II-a, în valoare de 25.000 lei 1. Nicolae Buicliu — pentru „Quartetul de coarde în sol minor“. 2. Ludovic Feldman — pentru „Balada pentru vioară şi orchestră“ şi „Scene de balet“. 3. Dumitru Dinicu, profesor — pentru „Metodă de violoncel“. Clasa III-a, în valoare de 15.000 Iei 1. Achim­ Stoia — pentru „Suita a II-a pentru or­chestră". 2. Mauriciu Vescan — pentru cîntecele „Hei rup" pe versuri­ de autor ; „Oaste vitează popor coreean" pe versuri de D. Corbea şi „In Bucureştiul iubit" pe ver­suri de N. Nasta, Şt. Iureş şi I. Hobana. 3. Gherase Dendrino — pentru cîntecele „Cale lungă drum de fier" pe versuri pe Puiu Maximilian şi „Tine­reţe, dragă-mi eşti" pe versuri de George Mihalache. b) Interpretare muzicală Clasa I-a, în valoare de 30 000 lei­­. Colectivului format din : Egizio Massini, dirijor ; Ioana Nicola, solistă ; Nicolae Secăreanu, solist ; Zena­­ida Palii, solistă ; Mihail Știrbei, solist ; Mircea Buciu, solist ; Dora Massini, solistă ; Ana Tălmăceanu, solistă ; Cornelia Gavrilescu, solistă ; Gheorghe Culibin, maes­tru de cor şi Anton Romanovschi, maestru de balet, de la Opera da Stat din București — pentru interpre­tarea operei Rusalka“. 2. Constantin Silvestri, dirijor — pentru interpreta­rea Simfoniei a IV-a, a Simfoniei a Vl-a de Ceaikov­­ski, a „Serenadei pentru coarde" de Ceaikovschi şi pen­tru popularizarea lucrărilor din ţările de democraţie populară. Clasa II-a, în valoare de 25.000 Iei Colectivului format din : Panait Cotescu, regizor ; Ilie Balea, regizor; Eugen Lazăr, dirijor; Alexandru Taban, dirijor ; Octav Enigărescu, solist ; Lia Hubic, solistă ; Alexandru Racolţea, solist ; David Ohanezian, solist; Ion Piso, solist ; Stela Simonetti, solistă ; Lucia Stă­­nescu, solistă ; de la Opera de Stat din Cluj — pentru interpretarea operelor: „Tînăra gardă", „Halka" şi opereta „Ana Lugojana". Clasa III-a, în valoare de 15.000 Iei Eremia Dumitru, colonel , pentru contribuţia dată în conducerea şi îndrumarea fanfarelor şi pentru diferite creaţii personale în domeniul muzicii. L. In domeniul cinematografiei Clasa I-a, în valoare de 30.000 lei Colectivului format din: Marietta Sadova, regizor; Victor Iliu, regizor ; Wilfred Ott, operator șef ; Septi­­miu Sever, actor ; N. Tomazoglu, actor și Dumitru Savu, actor­­ pentru realizarea filmului artistic de lung me­traj „Mitrea Cocor". Clasa Il-a, în valoare de 25.000 lei Colectivului format din : Herman Rabinovici, regizor; Andrei Feher, operator şef coregizor; Anton Belici, monteur şef şi Teodor Mitache, regizor muzical , pen­tru realizarea filmului documentar în culori „Sărbă­toarea eliberării“ (23 August 1952). Clasa III-a în valoare de 15.000 Iei Ion Popescu Gopo, regizor de desen animat —­ pen­tru realizarea primelor filme de desen animat în R.P.R. M. In domeniul picturii şi artei grafice Clasa I-a, în valoare de 30.000 Iei 1. Camil Ressu — pentru tabloul „Iscălim pentru pace" şi pentru întreaga sa activitate. 2. Gavril Miklossy — pentru tabloul „Griviţa 1933". 3. Jean Steriadi — pentru întreaga sa activitate. Clasa II-a, în valoare de 25.000 lei 1. Ştefan Szőnyi — pentru tabloul „I. V. Stalin". 2. Lidia Agricola — pentru tablourile „Maria Zidaru" şi „O şedinţă ilegală". 3. Mimi Maxy Şaraga — pentru tabloul „Ea nu-şi va trăda fiul“ şi pentru peisajul „Pe valea Ialomicioarei". 4. Octavian Angheluţă — pentru tabloul „Invăţînd de la maeştrii sportului sovietic“. .5. Jules Perahim — pentru ilustraţiile la volumele III şi IV ale romanului „Klim Samghin" de Maxim Gorki şi la romanul „Prima lovitură" de André Stil. 6. Cik Damadian — pentru caricaturile : „Mesaj de pace", „Războiul bacteriologic“, „A vorbit", „Cursa înarmărilor" și altele. Clasa III-a în valoare de 15.000 Iei 1. Aurel Haiduc — pentru tabloul „Moment din con­stituirea Diviziei Tudor Vladimirescu". 2. Ion Doru — pentru caricaturile : „Rebut", „Goana după recompensă“ și altele. II. In domeniul sculpturii Clasa II-a, în valoare de 25.000 Iei Iosif Fekete — pentru sculptura „Sudorul“, Clasa III-a, în valoare de 15.000 lei 1. Marius Butunoiu — pentru sculptura „Dimitrie Cantemir“ și macheta monumentului Generalissimului Suvorov. 2. Andrei Szobotka — pentru sculptura „Stalin ca la paz“. 3. Octav Iliescu — pentru sculptura „Tractoristul Stoica Constantin“. 4. Zoe Băicoianu — pentru compoziţia „Gărzile pa­triotice“. 6. In domeniul arhitecturii Clasa Il-a, în valoare de 25.000 lei 1. Petre Antonescu, profesor arhitect — pentru lu­crările realizate în anul 1952 la clădirea Ministerului Construcţiilor şi al Industriei Materialelor de Con­strucţii. 2. Duiliu Marcu, profesor arhitect — pentru reali­zarea interioarelor palatului Consiliului de Miniştri. Clasa III-a, în valoare de 15.000 lei Richard Bordenache, profesor arhitect­­ pentru proiectarea centrului de odihnă Snagov. P. In domeniul artei teatrale Clasa I-a, în valoare de 30.000 lei 1. Sică Alexandrescu, regizor de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ din Bucureşti — pentru valorificarea operei dramatice a lui I. L. Caragiale. 2. Siegfried Wolfinger, regizor, de la Teatrul Munici­pal din Bucureşti — pentru realizarea spectacolelor : „Liubov Iarovaia“ de Trenev, „Pădurea" de Ostrov­ski şi pentru decorurile la piese de Caragiale, Gogol şi altele. 3. Colectivului format din : Costache Antoniu, actor ; Marcel Anghelescu, actor ; Niki Atanasiu, actor ; Radu Beligan, actor ; Ion Finteşteanu, actor ; Alexandru Giu­­garu, actor ; Elvira Godeanu, actriţă ; Ion Talianu, ac­tor şi Vasiliu Birlic actor — de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" din Bucureşti — pentru spectacolul „O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale. Clasa II-a, în valoare de 25.000 Iei Colectivului format din : Nicolae Tompa, regizor ; Fe­­rencz Delly, actor ; Ernő Szabó, regizor şi Gheorghe Kovács, actor, de la Teatrul Secuiesc de Stat din Tîrgu Mureş , pentru aportul dat în realizarea spectacolelor „Revizorul“ de N. Gogol, „Furtună în munţi“ de L. Kiss şi D. Kovács şi „Două lagăre“ de A. Iacobsohn. Clasa III-a, în valoare de 15.000 lei Colectivului format din : Moni Ghelerter, regizor; Şte­fan Ciubotăraşu, actor; Sonia Cluceru, actriţă; Fory Eterle, actor ; Gina Petrini, actriţă şi Sandina Stan, ac­triţă, de la Teatrul Municipal din Bucureşti , pentru spectacolul „Oameni de azi" de Lucia Demetrius.

Next