Scînteia Tineretului, octombrie 1954 (Anul 9, nr. 1689-1715)

1954-10-01 / nr. 1689

"Proletari din toate fări­e, unifi-v/f. ORGAN CENTRAL AL UNIUNI­I TINERETULUI MUNCITOR Anul X Seria II-a Nr. 1689 4 PAGINI — 20 BANI Vineri 1 octombrie 1954 Trăiască Republica Populară Chineză S­E AFLA IN COMOARA de nepreţuit a înţelepciunii popoarelor chipul unui voinic pe care forţele răului au pus stă­­pînire şi îl căznesc cumplit. Eroul însă — tînăr, sănătos şi pătruns pînă în cele mai ascunse colţuri ale sufletului său de dragostea de viaţă — nu se dă bătut; el caută fără contenire căi de scăpare din urgie. In cele din urmă, viteazul izbîn­­deşte. Viclenia şi răutatea, asuprirea şi întunericul sînt înfrînte. Slobod şi puter­nic, Făt-Frumosul se ridică mîndru cu fruntea spre soare. In faţa lui stă viaţa clocotitoare, nemărginită. Viaţa îl cheamă să trăiască, să muncească, să lupte şi să biruie. Şi viteazul urmează viaţa. El începe să trăiască în mijlocul semenilor reţi, munceşte laolaltă cu ei, construieşte şi învaţă laolaltă, se bucură laolaltă de roadele muncii lor. Un astfel de erou îţi aminteşte poporul chinez. Delegaţiile străine aflate astăzi in piaţa Tiananmîn din Pekin privesc cu dragoste şi admiraţie coloanele celor care demonstrează. In numele a 600.000.000 de oameni, locuitorii Pekinului vestesc săr­bătorirea a 5 ani de cînd marele popor chinez, ţinut timp de milenii în robie şi neştiinţă, s-a trezit la viaţă. Cu feţele lu­minate de bucuria ce le însoţeşte viaţa, oamenii muncii din Pekin îşi exprimă ho­­tărîrea de a merge neclintit pe drumul arătat de Partidul Comunist, pe drumul socialismului. Poporul chinez a înmormîntat pe vecie în filele istoriei zilele negre ale asupririi feudale şi imperialiste, zilele teroarei d­anbaisiştilor. La I octombrie 1949 a luat fiinţă Republica Populară Chineză, statul liber al unui popor liber. Ziua de I octombrie 1949 este piatră de hotar între noapte şi zi Este ziua de început a transformărilor prin care trece ţara marelui popor chinez, început fur­tunos, care vesteşte viitoare înfăptuiri pe măsura uriaşului popor şi a posibilităţi­lor lui nemăsurate. Intr-adevăr, cei cinci ani care au tre­cut pot fi asemuiţi cursului năvalnic al unui fluviu. Adevărat torent, poporul chi­nez a continuat să lupte cu însufleţire, sub conducerea Partidului Comunist, pen­tru realizarea noilor şi nemaivăzutelor opere. Intr-un timp scurt, au fost înfăp­tuite reforma­­agrară şi refacerea econo­mică. In 1952, volumul producţiei indus­triale a atins şi a întrecut nivelul cel mai înalt atins în trecut. Aceasta a făcut po­sibil să se treacă la construcţia econo­mică planificată. In 1953, poporul chinez a început îndeplinirea primului plan cin­cinal din istoria Chinei. Poporul chinez munceşte cu entuzias­mul său nesecat şi dă viaţă prevederilor planului. R. P. Chineză este un şantier al muncii paşnice şi creatoare. Din nord, de la Sennan, pînă în sud la Canton, de la Şanhai pînă la înaltele localităţi ale Tibetului, fiecare sat, fiecare oraş, fiecare fluviu, fiecare munte sînt străbătute de oameni cu o unealtă în mînă. In urma muncii lor, apar fabrici şi uzine, hidro­centrale şi diguri, şcoli şi locuinţe, sana­torii şi teatre. Astfel, văzînd cu ochii, creşte şi se întăreşte forţa economică a R. P. Chineze. Cincinalul e cauza întregului popor chi­nez. Acest lucru îl dovedesc în modul cel mai grăitor cifrele care glăsuiesc despre repeziciunea cu care este lăsată în urmă înapoierea trecutului, despre paşii siguri spre un viitor paşnic şi îmbelşugat. Aşa, de pildă, anul acesta economia R. P. Chineze va primi de 2,5 ori mai multă energie electrică, de 13,7 ori mai mult oţel, de 2,6 ori mai mult bumbac decît în anul 1949. Creşte şi se dezvoltă neîn­trerupt industria modernă, mai ales cea producătoare de mijloace de producţie. Se întăreşte neîncetat sectorul de stat în in­dustrie. Descătuşată, în urma reformei agrare, ţărănimea chineză urmează în­demnul Partidului Comunist în construirea unei vieţi fericite. Anul acesta, numărul total de gospodării ţărăneşti cuprinse în brigăzi de într-ajutorare în muncă şi coo­perative reprezintă deja 60% din totalul gospodăriilor ţărăneşti. Administraţia şi comerţul au fost reorganizate pe baze noi înfăptuiri deosebite au avut loc în do­meniul Ştiinţei şi culturii. In anul trecut, numărul studenţilor a crescut cu 40% faţă de anii dinaintea eliberării. Transformări deosebit de însemnate au avut loc în domeniul politic. A crescut im­presionant gradul de conştiinţă al oame­nilor muncii din R. P. Chineză. Noul stat democrat-popular a nimicit încercările contrarevoluţionare dinlăuntrul ţării, a realizat pentru prima oară în istoria Chi­nei unitatea de granit a naţionalităţilor Chinei — factor de importanţă covîrşi­­toare în lupta pentru întărirea noii Chine De curînd au luat sfîrşit primele alegeri generale care au avut loc în­­China. Re­zultatul alegerilor şi Constituţia R. P. Chineze, adoptată de prima sesiune a Adunării reprezentanţilor populari oglin­desc energia clocotitoare a uriaşului po­por pornit pe calea socialismului. Mar­­cînd o cotitură importantă în dezvoltarea Chinei, cuceririle înscrise în Constituţie constituie chezăşia că poporul chinez va continua cu şi mai mult avînt să lupte sub conducerea încercatului Partid Co­munist Chinez pentru îndeplinirea năzu­inţelor sale de mii de ani. In drumul său spre un viitor luminos, R. P. Chineză se bucură de ajutorul fră­ţesc al Uniunii Sovietice şi al ţărilor de democraţie populară. Ţara Socialismului victorios dă un sprijin deosebit de preţios construcţiei noii economii a R. P. Chi­neze. Printre altele, Uniunea Sovietică acordă ajutor economic şi tehnic pentru construirea a 141 de întreprinderi, care formează scheletul principal al construc­ţiei celor 600 de mari obiective industriale ale primului plan cincinal. Zi de zi se întăresc şi se dezvoltă tot mai mult legă­turile de prietenie dintre China şi Uni­unea Sovietică. Prietenia dintre Uniunea Sovietică şi R. P. Chineză constituie o chezăşie a păcii în Extremul Orient şi în întreaga lume. In trecut, China feudală era socotită ca periferie a capitalismului mondial. Ban­dele aventurierului Cian Kai­ şi socoteau că pot să ducă plocon patronilor din Wall Street străvechiul popor chinez, cu tradi­ţia sa milenară, cu aspiraţiile sale spre un viitor luminos. Dar cine seamănă vînt, culege furtună. Istoria a arătat că în ca­lea mersului înainte al unui popor nu poate sta nici o piedică China e liberă, iar Cian Kai-şi latră în pustiu la valurile oceanului. Pierzînd simţul realităţii, imperialiştii americani duc o politică duşmănoasă faţă de China. Ei au ocupat în mod ilegal Taiwanul, asmuţind împotriva Republicii epavele d­ankaisiste. Ei se opun cu în­­căpăţînare admiterii R P. Chineze în O.N­­i. Aceste manifestări ale politicii „de pe poziţii de forţă“ a Washingtonului nu sunt în măsură să stăvilească o clipă mersul ferm înainte al marelui popor chinez spre construirea unei patrii înflo­ritoare şi puternice. R. P. Chineză reprezintă astăzi o forţă politică de o mare importanţă mondială. Constituind un exemplu pentru ţările Asiei, China este un factor însemnat, cu înrîurire asupra mersului evenimentelor din Asia. Recentele convorbiri ale lui Ciu En-lai cu primul ministru indian Nehru şi Kirman . Nu, au arătat limpede aceasta. Departe de a fi izolată, cum au dorit politicienii de la Washington, R­P. Chineză dezvoltă pe zi ce trece, relaţiile cu celelalte ţări ale lumii. Izolarea se în­toarce împotriva iniţiatorilor ei, chiar partenerii cei mai apropiaţi ai Statelor Unite tind spre normalizarea legăturilor cu China nouă. R. P. Chineză este o mare putere, ale cărei drepturi în O N.U. nu pot fi multă vreme uzurpate. Poporul care cuprinde un sfert din omenire are un cu­­vînt greu de spus în zilele noastre cu privire la situaţia internaţională şi tre­buie să şi-l spună. Duşmanii n-au decît să turbeze ! Ma­rele popor chinez, ca şi voinicul din po­veste, îşi vede de munca sa paşnică, cons­tructivă. Sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist, poporul chinez pă­şeşte sigur spre zorii luminoşi ai socia­lismului. El stă dîrz şi hotărît de strajă păcii şi libertăţii. Tineretul patriei noastre, împreună cu întregul popor urmăreşte cu dragoste şi bucurie munca şi realizările poporului şi tineretului frate chinez. Noi ne bucurăm din toată inima şi considerăm marile suc­cese ale poporului de 600 milioane ca pe propriile noastre succese. Cu prilejul glo­rioasei sărbători a constituirii R. P. Chi­neze, tineretul român, alături de întregul nostru popor, trimite tineretului şi ma­relui popor chinez salutul său frăţesc şi îi urează să dobîndească noi şi măreţe victorii în lupta pentru bunăstare şi so­cialism, pentru triumful cauzei păcii. Recoltă bogată de orez ORADEA (de la corespondentul nostru) Unul dintre angajamentele pe care şi le-au luat muncitorii gospodăriei agricole de stat din Salonta în întîmpinarea celui de al II-lea Congres al Partidului şi a zi­lei de 7 Noiembrie este să termine recol­tarea şi treierişul orezului pînă în ziua de 30 octombrie. Ziua de 20 septembrie a fost o adevă­rată sărbătoare în gospodărie. Primele hectare de orez au fost recoltate. In cîteva zile, cei 1000 muncitori au recoltat 400 hectare de orez. Cele 50 hectare de care răspunde briga­da condusă de Ion Pintea au dat cea mai frumoasă recoltă. Brigada co­ndusă de ute­­mistul Alexandru Demeter a fost şi ea mereu în primele rînduri in muncile de întreţinere a orezului. Datorită metodelor înaintate pe care le aplică, muncitorii care lucrează la oreză­­rie au adus gospodăriei pînă in prezent 827.000 lei economii. Salutul nostru tineresc, înflăcărat, glorioşilor constructori ai Chinei Populare! Noi şi mari succese pe calea înfloririi marelui stat al Chinei noi! A 5-a aniversare a R. P. Chineze . . TELEGRAME Adunarea festivă din Capitală Tovarăşului Joi seara a avut loc in sala Teatrului C.C.S. adunarea festivă consacrată ani­versării a 5 ani de la proclamarea Re­publicii Populare Chineze. La adunarea festivă au luat parte to­varăşii: Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chişinev­­schi, Chivu Stoica, Al. Moghioroş, gene­ral de armată Emil Bodnăraş, Petre Bo­­rilă, Constantin Pîrvulescu, D. Coliu, Al. Drăghici, M. Dalea, acad. prof. dr. C. I. Parhon, S. Bughici, Constanţa Crăciun, Sorin Toma, Liuba Chişinevschi, A. Bu­­naciu, membri ai C.C. al P.M.R., al gu­vernului, ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducătorii instituţiilor cen­trale şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri, oameni ai ştiinţei şi artei, frun­taşi ai întrecerii socialiste. La masa prezidiului au luat loc tova­răşii : Gh. Gheorghiu-Dej, L Chişinevschi, Chivu Stoica, Al. Moghioroş, general de ar­mată Emil Bodnăraş, Van Iu­pin, amba­sadorul R. P. Chineze, Constanţa Crăciun, generalul Cen I, conducătorul Ansamblului artistic al Armatei Populare Chineze de Eliberare, M. Macavei. Festivitatea a început cu intonarea Im­nurilor de Stat ale R.P.R., R. P. Chineze şi U.R.S.S. Adunarea a fost deschisă de tovarăşa Constanţa Crăciun, ministrul Culturii. A luat cuvîntul tovarăşul I. Chişinevschi, prim vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R. A luat apoi cuvîntul Van Iu-pin, am­basador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti. Participanţii la adunare au manifestat cu căldură pentru prietenia de nezdrun­cinat care uneşte poporul român cu po­porul chinez, pentru marele lagăr al pă­cii, democraţiei şi socialismului în frunte cu marea Uniune Sovietică. După festivitate a urmat un concert dat de Ansamblul artistic al Armatei Popu­lare Chineze de Eliberare şi Ansamblul de cîntece şi dansuri al Forţelor Armate ale R.P.R. In cadrul concertului, corurile şi orchestrele unite ale celor două ansam­bluri au interpretat cîntece romîneşti, chineze şi sovietice. Concertul a fost primit cu deosebită căldură de asistenţă. (Agerpres). Citiţi In pag. IlI-a: Cuvlntarea tovarăşului I. CHIŞINEV­SCHI şi ambasadorului R. P. Chineze VAN HI-PIN MAO TZE-DUN Preşed­intele Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul celei de a cincea aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române vă transmite, Tovarăşe Preşedinte, cele mai calde felicitări. Poporul romin salută cu un sentiment de adincă bucurie măreţele victorii obţinute de poporul chinez şi îi urează succes deplin in lupta sa pentru pace, , democraţie şi socialism. •' Prezidiul Marii Adunări Naţionale a­­ Republicii Populare Romine ,­­ • -‘ A, - \ ' Tovarăşului „ ■’ , CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze , Pekin Cu ocazia celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă rog Tovarăşe Premier, să primiţi din partea guvernului Republicii Populare Romíne, a poporului român şi a meu personal cele mai călduroase felicitări pentru Dv., Consiliul de Stat al Republicii Populare Chineze şi marile popor chinez. Poporul român urează din toată inima marelui popor chinez noi şi măreţe succese în opera de dezvoltare a Republicii Populare Chineze, în lupta pentru apărarea păcii în lumea întreagă. GH. GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Maşini noi La fabrica de Încălţăminte „Kirov“ din Capitală, utemiştii Sope Florian, Moghiş Andrei, Sandu Lazăr, Sîmbulescu Ioan şi Neagu Gheorghe din sectorul Mecanic, s-au angajat ca in cinstea celui de al II-lea Con­gres al Partidului să monteze: 6 maşini cusut pe bandă, 2 ma­şini Doppel, 2 freze precum şi 3 serpentine pentru rezervoare de păcură. De asemenea ei vor mai repara o maşină de bătut cuie de lemn, o maşină ştiftuit, vor GALAŢI (de la coresponden­tul nostru). Tinerii de la întreprinderea piscicolă Tulcea desfăşurînd larg întrecerea socialistă în cinstea Congresului Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie, dau tot mai mari cantităţi de peşte peste plan. In fruntea luptei pentru înde­plinirea planului, se află secţia piscicolă Tulcea care şi-a înde­plinit planul de producţie între CRAIOVA (de la corespon­dentul nostru Sîrbu Oprea). Utemiştii Popescu Constantin şi Buzatu Victor au fost colegi la o şcoală profesională şi buni prieteni. In şcoală ei au fost fruntaşi la învăţătură. Anul tre­cut amîndoi au fost repartizaţi la uzina de maşini şi unelte a­­gricole „7 Noiembrie“ din Cra­iova. De la început, utemistul Bu­zatu Victor a muncit cu multă dragoste devenind în scurt timp fruntaş al întrecerii socialiste. Popescu Constantin nu a muncit însă la fel ca tovarăşul său. Lipsea de nenumărate ori de la lucru şi vreme îndelungată el nu-şi realiza nici norma fiind codaşul uzinei. In adunările or­ganizaţiei de bază U.T.M. tova­răşii săi au criticat adeseori a­­titudinea lui de lipsă de interes faţă de muncă. In adunările or­ganizaţiei de bază U.T.M. tov. Popescu îşi recunoştea lipsurile, după aceea însă, persista mai departe să manifeste o atitudine indiferentă faţă de problemele de producţie. De curînd, în uzină a avut loc o consfătuire de producţie In cadrul căreia colectivul uzinei s-a angajat să întîmpine Con­gresul Partidului şi ziua de 7 Noiembrie cu noi succese In muncă. La această consfătuire utemistul Popescu Constanţin a spus: Uzina noastră s-a anga­jat printre altele ca în cinstea Congresului Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie să dea peste plan 450 grape cu col­­i şi 15 greble mecanice. Eu chem la întrecere pe tovarăşul Buzatu, avînd ca obiectiv« depăşirea planului zil­ în fabrică bobina, un motor universal 3 H.P. şi vor confecţiona piese auxiliare pentru maşinile ce le vor monta şi repara. De asemenea tinerii Căliman Gheorghe, Cristea Moraru, Ţui­că Ştefan şi Francea Simion şi-au luat angajamentul ca pînă la 30 octombrie să lucreze îm­preună peste plan peste 1000 pe­rechi bocanci de calitate supe­rioară şi să obţină in acelaşi timp economii în valoare de 2600 lei, 1a 18 septembrie în proporţie de 124,6 la sută. In Îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie s-au evi­denţiat in mod deosebit pescarii Luca Nifolov, Uiian Nicolau şi Vasile Simionov. Şi-a realizat planul de producţie şi secţia pis­cicolă Ingera şi Matiţa. Pesca­rii continuă cu avînt lupta pen­tru a obţine în acest an o pro­ducţie sporită de peşte­­nic de lucru cu 50 la sută şi îm­bunătăţirea calităţii pieselor. întregul colectiv de muncitori l-a privit mirat. Nu-l auziseră să-şi ia vreodată un asemenea angajament. Au trecut cîteva zile de la consfătuire. In atelierul strungă­­rie maşinile sînt mînuite cu di­băcie de harnicii strungari ai uzinei. Pe rînd, diferite piese pentru maşinile de împrăştiat îngrăşăminte, cele pentru gra­pele cu colţi sau greblele meca­nice, cu prototip de tăvălug din­ţat şi altele de culoare cenuşie a turnătoriei capătă un luciu strălucitor, plecînd spre montaj. Popescu Constantin lucrează la strunjirea lagărelor inferioare de la maşinile de împrăştiat îngră­şăminte. 16 piese are de dat zil­nic el însă realizează cîte 25-30 bucăţi. Deocamdată l-a întrecut pe tov. Buzatu dar pînă la sfîrşit nu se ştie care va fi primul şi întrecerea continuă cu multă intensitate între cei 2 prieteni. Tînărul Anton Ion din brigada utemistului Neagu Stan, lucrează la ansamblarea pentru maşi­nile de împrăştiat îngrăşă­minte. Cincizeci de bucăţi are zilnic de dat însă el reali­zează 150 de bucăţi. Utemiştii Ricu Dumitru şi Chivu Nicolae sunt şi ei în întrecere. Amîndoi lucrează la strunjirea pieselor pentru prototipul tăvălugului dinţat cît şi pentru alte maşini agricole. Zilnic ei îşi depăşesc planul de lucru cu 80-90 la sută. In secţia turnătorie, brigada atemistului Nisipeanu Mihai îşi realizează zilnic planul în pro­porţie de 150-180 la sută. Piese necesare pentru 2 locomotive HUNEDOARA (de la cores­pondentul nostru). Tinerii feroviari de la Atelie­rele centrale Complexul C.F.R. Simeria s-au angajat zilele tre­cute să dea în folosinţă trans­portului pe calea ferată mai multe locomotive. Brigăzile utemiste din secţia I şi II conduse de Rusu Vily şi de Vasile Sparian şi-au luat angaja­mentul ca pînă la 30 octombrie să dea peste plan piesele nece­sare unei locomotive. Totodată tinerii acestor bri­găzi s-au mai angajat să reali­zeze economii echivalente cu preţul de cost al reparaţiei ge­nerale la un cazan de locomotivă. Tinerii Gigmăian Aurel, Sera­­finceanu Lazăr, Bolga Ilie şi Cismaş Nicolae din secţia me­canică s-au angajat de asemenea ca pînă în ziua deschiderii Con­gresului Partidului să producă piese necesare reparaţiilor unei locomotive în plus. Tinerii din întreaga secţie şi-au mai luat angajamentul să realizeze o economie echivalentă cu preţul de cost a 100 de saboţi talpă. Noi sortiment© PLOEŞTI (de la coresponden­tul nostru Puiu Nicolae). Brigăzile complexe din cadrul secţiei anexă a Atelierelor Cen­trale C.F.R.-Ploeşti s-au angajat ca pe lîngă produsele de larg consum la care lucrau, în prezent să realizeze încă 4 sortimente noi. Angajamentul lor a devenit realitate. Cele 4 noi sortimente au şi fost produse. Brigada con­dusă de tovarăşul Mărăşoiu Ion în numai 15 zile a executat 22 sobe de gătit. întreaga brigadă îşi depăşeşte zilnic norma cu 85 la sută. Şi colectivul de muncitori con­dus de tov. Crijan Ion, lucrînd la executarea garniturilor de bucătărie de tip „Covasna“ şi „Trotuş“, a obţinut însemnate realizări. Astfel în 15 zile au fost executate 20 de garnituri. Un aport preţios la producerea acestor 4 noi sortimente de bu­nuri de larg consum îl aduc ute­miştii Virişan Aurel, Dan Ion, Ghiocel Constantin şi alţii, în afară de aceste 4 noi sorti­mente, ei au mai executat şi alte produse în valoare de 26.221 lei. Brigăzile de la secţia anexă au mai lucrat şi un număr în­semnat de scaune cu spălare şi paturi pentru copii. Colectivul secţiei de bunuri de larg consum de la Atelierele Centrale C.F.R.-Ploeşti, luptă cu avînt sporit pentru îndeplinirea înainte de termen a angajamen­telor luate în cinstea Congresu­lui Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie. In cinstea Congresului al ll-lea al P. M. R. şi a zilei de 7 Noiembrie Fiecare tînăr-luptător entuziast în întrecere Pentru o producţie sporita de peşte Cine va fi primul? La uzinele „Mao tze-dun* Muncitorii tineri şl vîrstnici de la uzinele „Mao Tze-dun" muncesc cu multă însufleţire pentru ca să pună In funcţiune ci­ mai multe cazane de aburi de joasă şl înaltă presiune. In clişeu tovarăşul Burcica Gheorghe dînd îndrumări unui elev la lucrul unei clapete pentru baraj. (Foto: Agerpres) Cît mai multe bunuri de larg consum TG. MUREŞ (de la corespon­dentul nostru). Muncitorii din­ fabricile şi uni­tăţile economice din Regiunea Autonomă Maghiară, s-au an­gajat ca în cinstea Congresului Partidului şi a zilei de 7 Noiem­brie, să lupte şi mai, hotărîţi pentru dezvoltarea producţiei bunurilor de larg consum, pen­tru realizarea şi depăşirea pla­nului la toţi indicii. Astfel la cooperativa meşteşu­gărească „Unitatea“ din Tg. Mureş, se vor produce pînă la 30 octombrie bunuri de larg consum peste plan, în valoare de 32.000 lei şi totodată se vor confecţiona printre altele 100 perechi cizme din postav pen­tru copii, ghiozdane şi poşete. La fabrica „Simo Geza“, din Tg. Mureş se va realiza prin folosirea raţională a materiilor prime şi a materialelor, pînă la 30 octombrie, o economie în valoare de 350.000 lei. Tot aici , vor produce pînă la 30 octom­brie 700 garnituri de mobilă populară și 152 somiere paste prevederile planului. ★ Fabrica „Ludovic Minschi" va produce pînă la 30 octombrie 12.000 kg. săpun de toaletă, 8.000 kg. pastă de săpun, 8.000 kg. chi­­turi pentru geamuri, 10.000 kg. vopsea de ulei, 2.000 perechi ză­­voare, 700 bucăţi broaşte pentru uşi, 6.000 bucăţi catarame şi 50.000 bucăţi placheuri peste plan­at Muncitorii fabricii de piele şi mănuşi, „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş şi-au luat totodată anga­jamentul să dea peste plan pînă la 30 octombrie 7.000 curele de ceas. 2.000 cordoane de damă şi bărbăteşti, 1.000 bucăţi sacoşe sportive, 2.500 perechi ghetuţe, şi 3.500 perechi mănuşi pentru copii, precum şi 2.000 bucăţi port­ochelari, in valoare de 1.085.900 lei

Next