Scînteia Tineretului, octombrie 1954 (Anul 9, nr. 1689-1715)
1954-10-01 / nr. 1689
"Proletari din toate fărie, unifi-v/f. ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI MUNCITOR Anul X Seria II-a Nr. 1689 4 PAGINI — 20 BANI Vineri 1 octombrie 1954 Trăiască Republica Populară Chineză SE AFLA IN COMOARA de nepreţuit a înţelepciunii popoarelor chipul unui voinic pe care forţele răului au pus stăpînire şi îl căznesc cumplit. Eroul însă — tînăr, sănătos şi pătruns pînă în cele mai ascunse colţuri ale sufletului său de dragostea de viaţă — nu se dă bătut; el caută fără contenire căi de scăpare din urgie. In cele din urmă, viteazul izbîndeşte. Viclenia şi răutatea, asuprirea şi întunericul sînt înfrînte. Slobod şi puternic, Făt-Frumosul se ridică mîndru cu fruntea spre soare. In faţa lui stă viaţa clocotitoare, nemărginită. Viaţa îl cheamă să trăiască, să muncească, să lupte şi să biruie. Şi viteazul urmează viaţa. El începe să trăiască în mijlocul semenilor reţi, munceşte laolaltă cu ei, construieşte şi învaţă laolaltă, se bucură laolaltă de roadele muncii lor. Un astfel de erou îţi aminteşte poporul chinez. Delegaţiile străine aflate astăzi in piaţa Tiananmîn din Pekin privesc cu dragoste şi admiraţie coloanele celor care demonstrează. In numele a 600.000.000 de oameni, locuitorii Pekinului vestesc sărbătorirea a 5 ani de cînd marele popor chinez, ţinut timp de milenii în robie şi neştiinţă, s-a trezit la viaţă. Cu feţele luminate de bucuria ce le însoţeşte viaţa, oamenii muncii din Pekin îşi exprimă hotărîrea de a merge neclintit pe drumul arătat de Partidul Comunist, pe drumul socialismului. Poporul chinez a înmormîntat pe vecie în filele istoriei zilele negre ale asupririi feudale şi imperialiste, zilele teroarei danbaisiştilor. La I octombrie 1949 a luat fiinţă Republica Populară Chineză, statul liber al unui popor liber. Ziua de I octombrie 1949 este piatră de hotar între noapte şi zi Este ziua de început a transformărilor prin care trece ţara marelui popor chinez, început furtunos, care vesteşte viitoare înfăptuiri pe măsura uriaşului popor şi a posibilităţilor lui nemăsurate. Intr-adevăr, cei cinci ani care au trecut pot fi asemuiţi cursului năvalnic al unui fluviu. Adevărat torent, poporul chinez a continuat să lupte cu însufleţire, sub conducerea Partidului Comunist, pentru realizarea noilor şi nemaivăzutelor opere. Intr-un timp scurt, au fost înfăptuite reformaagrară şi refacerea economică. In 1952, volumul producţiei industriale a atins şi a întrecut nivelul cel mai înalt atins în trecut. Aceasta a făcut posibil să se treacă la construcţia economică planificată. In 1953, poporul chinez a început îndeplinirea primului plan cincinal din istoria Chinei. Poporul chinez munceşte cu entuziasmul său nesecat şi dă viaţă prevederilor planului. R. P. Chineză este un şantier al muncii paşnice şi creatoare. Din nord, de la Sennan, pînă în sud la Canton, de la Şanhai pînă la înaltele localităţi ale Tibetului, fiecare sat, fiecare oraş, fiecare fluviu, fiecare munte sînt străbătute de oameni cu o unealtă în mînă. In urma muncii lor, apar fabrici şi uzine, hidrocentrale şi diguri, şcoli şi locuinţe, sanatorii şi teatre. Astfel, văzînd cu ochii, creşte şi se întăreşte forţa economică a R. P. Chineze. Cincinalul e cauza întregului popor chinez. Acest lucru îl dovedesc în modul cel mai grăitor cifrele care glăsuiesc despre repeziciunea cu care este lăsată în urmă înapoierea trecutului, despre paşii siguri spre un viitor paşnic şi îmbelşugat. Aşa, de pildă, anul acesta economia R. P. Chineze va primi de 2,5 ori mai multă energie electrică, de 13,7 ori mai mult oţel, de 2,6 ori mai mult bumbac decît în anul 1949. Creşte şi se dezvoltă neîntrerupt industria modernă, mai ales cea producătoare de mijloace de producţie. Se întăreşte neîncetat sectorul de stat în industrie. Descătuşată, în urma reformei agrare, ţărănimea chineză urmează îndemnul Partidului Comunist în construirea unei vieţi fericite. Anul acesta, numărul total de gospodării ţărăneşti cuprinse în brigăzi de într-ajutorare în muncă şi cooperative reprezintă deja 60% din totalul gospodăriilor ţărăneşti. Administraţia şi comerţul au fost reorganizate pe baze noi înfăptuiri deosebite au avut loc în domeniul Ştiinţei şi culturii. In anul trecut, numărul studenţilor a crescut cu 40% faţă de anii dinaintea eliberării. Transformări deosebit de însemnate au avut loc în domeniul politic. A crescut impresionant gradul de conştiinţă al oamenilor muncii din R. P. Chineză. Noul stat democrat-popular a nimicit încercările contrarevoluţionare dinlăuntrul ţării, a realizat pentru prima oară în istoria Chinei unitatea de granit a naţionalităţilor Chinei — factor de importanţă covîrşitoare în lupta pentru întărirea noii Chine De curînd au luat sfîrşit primele alegeri generale care au avut loc înChina. Rezultatul alegerilor şi Constituţia R. P. Chineze, adoptată de prima sesiune a Adunării reprezentanţilor populari oglindesc energia clocotitoare a uriaşului popor pornit pe calea socialismului. Marcînd o cotitură importantă în dezvoltarea Chinei, cuceririle înscrise în Constituţie constituie chezăşia că poporul chinez va continua cu şi mai mult avînt să lupte sub conducerea încercatului Partid Comunist Chinez pentru îndeplinirea năzuinţelor sale de mii de ani. In drumul său spre un viitor luminos, R. P. Chineză se bucură de ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice şi al ţărilor de democraţie populară. Ţara Socialismului victorios dă un sprijin deosebit de preţios construcţiei noii economii a R. P. Chineze. Printre altele, Uniunea Sovietică acordă ajutor economic şi tehnic pentru construirea a 141 de întreprinderi, care formează scheletul principal al construcţiei celor 600 de mari obiective industriale ale primului plan cincinal. Zi de zi se întăresc şi se dezvoltă tot mai mult legăturile de prietenie dintre China şi Uniunea Sovietică. Prietenia dintre Uniunea Sovietică şi R. P. Chineză constituie o chezăşie a păcii în Extremul Orient şi în întreaga lume. In trecut, China feudală era socotită ca periferie a capitalismului mondial. Bandele aventurierului Cian Kai şi socoteau că pot să ducă plocon patronilor din Wall Street străvechiul popor chinez, cu tradiţia sa milenară, cu aspiraţiile sale spre un viitor luminos. Dar cine seamănă vînt, culege furtună. Istoria a arătat că în calea mersului înainte al unui popor nu poate sta nici o piedică China e liberă, iar Cian Kai-şi latră în pustiu la valurile oceanului. Pierzînd simţul realităţii, imperialiştii americani duc o politică duşmănoasă faţă de China. Ei au ocupat în mod ilegal Taiwanul, asmuţind împotriva Republicii epavele dankaisiste. Ei se opun cu încăpăţînare admiterii R P. Chineze în O.Ni. Aceste manifestări ale politicii „de pe poziţii de forţă“ a Washingtonului nu sunt în măsură să stăvilească o clipă mersul ferm înainte al marelui popor chinez spre construirea unei patrii înfloritoare şi puternice. R. P. Chineză reprezintă astăzi o forţă politică de o mare importanţă mondială. Constituind un exemplu pentru ţările Asiei, China este un factor însemnat, cu înrîurire asupra mersului evenimentelor din Asia. Recentele convorbiri ale lui Ciu En-lai cu primul ministru indian Nehru şi Kirman . Nu, au arătat limpede aceasta. Departe de a fi izolată, cum au dorit politicienii de la Washington, RP. Chineză dezvoltă pe zi ce trece, relaţiile cu celelalte ţări ale lumii. Izolarea se întoarce împotriva iniţiatorilor ei, chiar partenerii cei mai apropiaţi ai Statelor Unite tind spre normalizarea legăturilor cu China nouă. R. P. Chineză este o mare putere, ale cărei drepturi în O N.U. nu pot fi multă vreme uzurpate. Poporul care cuprinde un sfert din omenire are un cuvînt greu de spus în zilele noastre cu privire la situaţia internaţională şi trebuie să şi-l spună. Duşmanii n-au decît să turbeze ! Marele popor chinez, ca şi voinicul din poveste, îşi vede de munca sa paşnică, constructivă. Sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist, poporul chinez păşeşte sigur spre zorii luminoşi ai socialismului. El stă dîrz şi hotărît de strajă păcii şi libertăţii. Tineretul patriei noastre, împreună cu întregul popor urmăreşte cu dragoste şi bucurie munca şi realizările poporului şi tineretului frate chinez. Noi ne bucurăm din toată inima şi considerăm marile succese ale poporului de 600 milioane ca pe propriile noastre succese. Cu prilejul glorioasei sărbători a constituirii R. P. Chineze, tineretul român, alături de întregul nostru popor, trimite tineretului şi marelui popor chinez salutul său frăţesc şi îi urează să dobîndească noi şi măreţe victorii în lupta pentru bunăstare şi socialism, pentru triumful cauzei păcii. Recoltă bogată de orez ORADEA (de la corespondentul nostru) Unul dintre angajamentele pe care şi le-au luat muncitorii gospodăriei agricole de stat din Salonta în întîmpinarea celui de al II-lea Congres al Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie este să termine recoltarea şi treierişul orezului pînă în ziua de 30 octombrie. Ziua de 20 septembrie a fost o adevărată sărbătoare în gospodărie. Primele hectare de orez au fost recoltate. In cîteva zile, cei 1000 muncitori au recoltat 400 hectare de orez. Cele 50 hectare de care răspunde brigada condusă de Ion Pintea au dat cea mai frumoasă recoltă. Brigada condusă de utemistul Alexandru Demeter a fost şi ea mereu în primele rînduri in muncile de întreţinere a orezului. Datorită metodelor înaintate pe care le aplică, muncitorii care lucrează la orezărie au adus gospodăriei pînă in prezent 827.000 lei economii. Salutul nostru tineresc, înflăcărat, glorioşilor constructori ai Chinei Populare! Noi şi mari succese pe calea înfloririi marelui stat al Chinei noi! A 5-a aniversare a R. P. Chineze . . TELEGRAME Adunarea festivă din Capitală Tovarăşului Joi seara a avut loc in sala Teatrului C.C.S. adunarea festivă consacrată aniversării a 5 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii: Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, Al. Moghioroş, general de armată Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Constantin Pîrvulescu, D. Coliu, Al. Drăghici, M. Dalea, acad. prof. dr. C. I. Parhon, S. Bughici, Constanţa Crăciun, Sorin Toma, Liuba Chişinevschi, A. Bunaciu, membri ai C.C. al P.M.R., al guvernului, ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, conducătorii instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri, oameni ai ştiinţei şi artei, fruntaşi ai întrecerii socialiste. La masa prezidiului au luat loc tovarăşii : Gh. Gheorghiu-Dej, L Chişinevschi, Chivu Stoica, Al. Moghioroş, general de armată Emil Bodnăraş, Van Iupin, ambasadorul R. P. Chineze, Constanţa Crăciun, generalul Cen I, conducătorul Ansamblului artistic al Armatei Populare Chineze de Eliberare, M. Macavei. Festivitatea a început cu intonarea Imnurilor de Stat ale R.P.R., R. P. Chineze şi U.R.S.S. Adunarea a fost deschisă de tovarăşa Constanţa Crăciun, ministrul Culturii. A luat cuvîntul tovarăşul I. Chişinevschi, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R. A luat apoi cuvîntul Van Iu-pin, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze la Bucureşti. Participanţii la adunare au manifestat cu căldură pentru prietenia de nezdruncinat care uneşte poporul român cu poporul chinez, pentru marele lagăr al păcii, democraţiei şi socialismului în frunte cu marea Uniune Sovietică. După festivitate a urmat un concert dat de Ansamblul artistic al Armatei Populare Chineze de Eliberare şi Ansamblul de cîntece şi dansuri al Forţelor Armate ale R.P.R. In cadrul concertului, corurile şi orchestrele unite ale celor două ansambluri au interpretat cîntece romîneşti, chineze şi sovietice. Concertul a fost primit cu deosebită căldură de asistenţă. (Agerpres). Citiţi In pag. IlI-a: Cuvlntarea tovarăşului I. CHIŞINEVSCHI şi ambasadorului R. P. Chineze VAN HI-PIN MAO TZE-DUN Preşedintele Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul celei de a cincea aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române vă transmite, Tovarăşe Preşedinte, cele mai calde felicitări. Poporul romin salută cu un sentiment de adincă bucurie măreţele victorii obţinute de poporul chinez şi îi urează succes deplin in lupta sa pentru pace, , democraţie şi socialism. •' Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine , • -‘ A, - \ ' Tovarăşului „ ■’ , CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze , Pekin Cu ocazia celei de a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă rog Tovarăşe Premier, să primiţi din partea guvernului Republicii Populare Romíne, a poporului român şi a meu personal cele mai călduroase felicitări pentru Dv., Consiliul de Stat al Republicii Populare Chineze şi marile popor chinez. Poporul român urează din toată inima marelui popor chinez noi şi măreţe succese în opera de dezvoltare a Republicii Populare Chineze, în lupta pentru apărarea păcii în lumea întreagă. GH. GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române Maşini noi La fabrica de Încălţăminte „Kirov“ din Capitală, utemiştii Sope Florian, Moghiş Andrei, Sandu Lazăr, Sîmbulescu Ioan şi Neagu Gheorghe din sectorul Mecanic, s-au angajat ca in cinstea celui de al II-lea Congres al Partidului să monteze: 6 maşini cusut pe bandă, 2 maşini Doppel, 2 freze precum şi 3 serpentine pentru rezervoare de păcură. De asemenea ei vor mai repara o maşină de bătut cuie de lemn, o maşină ştiftuit, vor GALAŢI (de la corespondentul nostru). Tinerii de la întreprinderea piscicolă Tulcea desfăşurînd larg întrecerea socialistă în cinstea Congresului Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie, dau tot mai mari cantităţi de peşte peste plan. In fruntea luptei pentru îndeplinirea planului, se află secţia piscicolă Tulcea care şi-a îndeplinit planul de producţie între CRAIOVA (de la corespondentul nostru Sîrbu Oprea). Utemiştii Popescu Constantin şi Buzatu Victor au fost colegi la o şcoală profesională şi buni prieteni. In şcoală ei au fost fruntaşi la învăţătură. Anul trecut amîndoi au fost repartizaţi la uzina de maşini şi unelte agricole „7 Noiembrie“ din Craiova. De la început, utemistul Buzatu Victor a muncit cu multă dragoste devenind în scurt timp fruntaş al întrecerii socialiste. Popescu Constantin nu a muncit însă la fel ca tovarăşul său. Lipsea de nenumărate ori de la lucru şi vreme îndelungată el nu-şi realiza nici norma fiind codaşul uzinei. In adunările organizaţiei de bază U.T.M. tovarăşii săi au criticat adeseori atitudinea lui de lipsă de interes faţă de muncă. In adunările organizaţiei de bază U.T.M. tov. Popescu îşi recunoştea lipsurile, după aceea însă, persista mai departe să manifeste o atitudine indiferentă faţă de problemele de producţie. De curînd, în uzină a avut loc o consfătuire de producţie In cadrul căreia colectivul uzinei s-a angajat să întîmpine Congresul Partidului şi ziua de 7 Noiembrie cu noi succese In muncă. La această consfătuire utemistul Popescu Constanţin a spus: Uzina noastră s-a angajat printre altele ca în cinstea Congresului Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie să dea peste plan 450 grape cu coli şi 15 greble mecanice. Eu chem la întrecere pe tovarăşul Buzatu, avînd ca obiectiv« depăşirea planului zil în fabrică bobina, un motor universal 3 H.P. şi vor confecţiona piese auxiliare pentru maşinile ce le vor monta şi repara. De asemenea tinerii Căliman Gheorghe, Cristea Moraru, Ţuică Ştefan şi Francea Simion şi-au luat angajamentul ca pînă la 30 octombrie să lucreze împreună peste plan peste 1000 perechi bocanci de calitate superioară şi să obţină in acelaşi timp economii în valoare de 2600 lei, 1a 18 septembrie în proporţie de 124,6 la sută. In Îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie s-au evidenţiat in mod deosebit pescarii Luca Nifolov, Uiian Nicolau şi Vasile Simionov. Şi-a realizat planul de producţie şi secţia piscicolă Ingera şi Matiţa. Pescarii continuă cu avînt lupta pentru a obţine în acest an o producţie sporită de peştenic de lucru cu 50 la sută şi îmbunătăţirea calităţii pieselor. întregul colectiv de muncitori l-a privit mirat. Nu-l auziseră să-şi ia vreodată un asemenea angajament. Au trecut cîteva zile de la consfătuire. In atelierul strungărie maşinile sînt mînuite cu dibăcie de harnicii strungari ai uzinei. Pe rînd, diferite piese pentru maşinile de împrăştiat îngrăşăminte, cele pentru grapele cu colţi sau greblele mecanice, cu prototip de tăvălug dinţat şi altele de culoare cenuşie a turnătoriei capătă un luciu strălucitor, plecînd spre montaj. Popescu Constantin lucrează la strunjirea lagărelor inferioare de la maşinile de împrăştiat îngrăşăminte. 16 piese are de dat zilnic el însă realizează cîte 25-30 bucăţi. Deocamdată l-a întrecut pe tov. Buzatu dar pînă la sfîrşit nu se ştie care va fi primul şi întrecerea continuă cu multă intensitate între cei 2 prieteni. Tînărul Anton Ion din brigada utemistului Neagu Stan, lucrează la ansamblarea pentru maşinile de împrăştiat îngrăşăminte. Cincizeci de bucăţi are zilnic de dat însă el realizează 150 de bucăţi. Utemiştii Ricu Dumitru şi Chivu Nicolae sunt şi ei în întrecere. Amîndoi lucrează la strunjirea pieselor pentru prototipul tăvălugului dinţat cît şi pentru alte maşini agricole. Zilnic ei îşi depăşesc planul de lucru cu 80-90 la sută. In secţia turnătorie, brigada atemistului Nisipeanu Mihai îşi realizează zilnic planul în proporţie de 150-180 la sută. Piese necesare pentru 2 locomotive HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). Tinerii feroviari de la Atelierele centrale Complexul C.F.R. Simeria s-au angajat zilele trecute să dea în folosinţă transportului pe calea ferată mai multe locomotive. Brigăzile utemiste din secţia I şi II conduse de Rusu Vily şi de Vasile Sparian şi-au luat angajamentul ca pînă la 30 octombrie să dea peste plan piesele necesare unei locomotive. Totodată tinerii acestor brigăzi s-au mai angajat să realizeze economii echivalente cu preţul de cost al reparaţiei generale la un cazan de locomotivă. Tinerii Gigmăian Aurel, Serafinceanu Lazăr, Bolga Ilie şi Cismaş Nicolae din secţia mecanică s-au angajat de asemenea ca pînă în ziua deschiderii Congresului Partidului să producă piese necesare reparaţiilor unei locomotive în plus. Tinerii din întreaga secţie şi-au mai luat angajamentul să realizeze o economie echivalentă cu preţul de cost a 100 de saboţi talpă. Noi sortiment© PLOEŞTI (de la corespondentul nostru Puiu Nicolae). Brigăzile complexe din cadrul secţiei anexă a Atelierelor Centrale C.F.R.-Ploeşti s-au angajat ca pe lîngă produsele de larg consum la care lucrau, în prezent să realizeze încă 4 sortimente noi. Angajamentul lor a devenit realitate. Cele 4 noi sortimente au şi fost produse. Brigada condusă de tovarăşul Mărăşoiu Ion în numai 15 zile a executat 22 sobe de gătit. întreaga brigadă îşi depăşeşte zilnic norma cu 85 la sută. Şi colectivul de muncitori condus de tov. Crijan Ion, lucrînd la executarea garniturilor de bucătărie de tip „Covasna“ şi „Trotuş“, a obţinut însemnate realizări. Astfel în 15 zile au fost executate 20 de garnituri. Un aport preţios la producerea acestor 4 noi sortimente de bunuri de larg consum îl aduc utemiştii Virişan Aurel, Dan Ion, Ghiocel Constantin şi alţii, în afară de aceste 4 noi sortimente, ei au mai executat şi alte produse în valoare de 26.221 lei. Brigăzile de la secţia anexă au mai lucrat şi un număr însemnat de scaune cu spălare şi paturi pentru copii. Colectivul secţiei de bunuri de larg consum de la Atelierele Centrale C.F.R.-Ploeşti, luptă cu avînt sporit pentru îndeplinirea înainte de termen a angajamentelor luate în cinstea Congresului Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie. In cinstea Congresului al ll-lea al P. M. R. şi a zilei de 7 Noiembrie Fiecare tînăr-luptător entuziast în întrecere Pentru o producţie sporita de peşte Cine va fi primul? La uzinele „Mao tze-dun* Muncitorii tineri şl vîrstnici de la uzinele „Mao Tze-dun" muncesc cu multă însufleţire pentru ca să pună In funcţiune ci mai multe cazane de aburi de joasă şl înaltă presiune. In clişeu tovarăşul Burcica Gheorghe dînd îndrumări unui elev la lucrul unei clapete pentru baraj. (Foto: Agerpres) Cît mai multe bunuri de larg consum TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru). Muncitorii din fabricile şi unităţile economice din Regiunea Autonomă Maghiară, s-au angajat ca în cinstea Congresului Partidului şi a zilei de 7 Noiembrie, să lupte şi mai, hotărîţi pentru dezvoltarea producţiei bunurilor de larg consum, pentru realizarea şi depăşirea planului la toţi indicii. Astfel la cooperativa meşteşugărească „Unitatea“ din Tg. Mureş, se vor produce pînă la 30 octombrie bunuri de larg consum peste plan, în valoare de 32.000 lei şi totodată se vor confecţiona printre altele 100 perechi cizme din postav pentru copii, ghiozdane şi poşete. La fabrica „Simo Geza“, din Tg. Mureş se va realiza prin folosirea raţională a materiilor prime şi a materialelor, pînă la 30 octombrie, o economie în valoare de 350.000 lei. Tot aici , vor produce pînă la 30 octombrie 700 garnituri de mobilă populară și 152 somiere paste prevederile planului. ★ Fabrica „Ludovic Minschi" va produce pînă la 30 octombrie 12.000 kg. săpun de toaletă, 8.000 kg. pastă de săpun, 8.000 kg. chituri pentru geamuri, 10.000 kg. vopsea de ulei, 2.000 perechi zăvoare, 700 bucăţi broaşte pentru uşi, 6.000 bucăţi catarame şi 50.000 bucăţi placheuri peste planat Muncitorii fabricii de piele şi mănuşi, „Petőfi Sándor“ din Tg. Mureş şi-au luat totodată angajamentul să dea peste plan pînă la 30 octombrie 7.000 curele de ceas. 2.000 cordoane de damă şi bărbăteşti, 1.000 bucăţi sacoşe sportive, 2.500 perechi ghetuţe, şi 3.500 perechi mănuşi pentru copii, precum şi 2.000 bucăţi portochelari, in valoare de 1.085.900 lei