Scînteia Tineretului, decembrie 1954 (Anul 9, nr. 1741-1766)

1954-12-01 / nr. 1741

Proletari din toata ferile, uniti-vă Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul X Seria II-a Nr. 174T 6 PAGINI — 20 BANI Miercuri 1 decembrie 1954 TOATĂ ATENŢIA GAZETELOR D­EODATA atelierul fu cuprins de în­sufleţire. Cineva a strigat: „A apă­rut gazeta de perete !“ In cîteva minute, în jurul ga­zetei s-a strîns un grup de tineri. „ Se discută, se comentează, se rîde. * Desigur, cititorule, şi la locul tău de muncă ai avut prilejul să vezi asemenea lucruri. Te-ai bucurat şi tu alături de to­varăşii tăi de muncă, ai învăţat din lip­surile pe care gazeta le şfichiuia şi nu odată ai rîs în hohote de o caricatură reuşită. Astfel de gazete de perete cum sînt cea de la fabrica „11 Iunie” din Cisnădie sau cea de la oficiul de extracţie­ Cîmpina, care a reuşit prin articolele sale să în­drepte activitatea multor tineri petrolişti, au cucerit dragostea ta şi aceasta tocmai pentru că cele prezentate au fost ecoul propriilor tale năzuinţe. Ele au fost pentru tine un sfătuitor, un prieten apropiat, un preţios ajutor în munca de zi cu zi. Numeroase şi interesante probleme tra­tează de exemplu gazeta de perete „Tînă­­rul metalurgist“ nr. 105, de la Uzinele Mátyás Rákosi din Bucureşti. Corespon­denţele scrise de Tăbîrcă Tănase (suc­cesele tinerilor în producţie), Dragnea Vasile (munca culturală), scrisoarea din armată adresată colectivului din care face parte tov. Suia Ştefan, sau articolul legat de învăţămîntul politic scris de tov. Mureşan Silvia au fost de un real folos cititorilor gazetei de perete. Au fost însă zile cînd ai stat ne­căjit în faţa gazetei, ai cercetat-o, dar­­, ea n-a reuşit să te însufleţească. Artico­lul de fond tratează din nou o problemă generală: începi să treci cu privirea mai repede, peste rînduri, doar-doar vei citi ceva nou, legat de munca, de visurile, de aspiraţiile tale. Din tot ce te-aşteptai, nimic. In schimb, vezi aceleaşi fraze şa­blon, valabile pentru întreprinderea ta ca şi pentru oricare alta, valabile astăzi, ca şi în oricare altă zi. Nici caricatura nu e mai bună. Ea vorbeşte în general despre „unele“ lipsuri, care mai persistă la „unii“ tovarăşi. Nu sînt rare cazurile cînd găseşti gazete de perete care au un singur articol şi acesta scris numai cu ocazia unui eveniment de seamă, aşa cum este de exemplu gazeta de perete de la C.S.C.P.A. din Brăneşti, regiunea Bucu­reşti. Asemenea gazete de perete, ca şi acelea care nu se schimbă cu lunile, în care chiar dacă păianjenii nu şi-au făcut încă culcuş praful se lăfăieşte în voie prin unghere, mai poţi găsi şi la uzinele Kirov din Bucureşti, unde de pildă, gazeta sati­rică „Ariciul“ este uitată într-un colţ lin­gă poart­ă, şi la secţiile de strungărie şi turnătorii, de la fabrica „Electropu­­tere” şi la cooperativa de încăl­ţăminte „I. C. Frimu“ din Craio­va, la secţia suprafaţă a schelei pe­trolifere Cîmpina etc. Faptul că există asemenea lipsuri se explică în primul rînd prin atitudinea de subapreciere de care dau dovadă comitetele de redacţie res- s­pective, care n-au fost ajutate să vadă că nu este de ajuns doar ca numele celor din DE PERETE! comitet să fie afișate lîngă titlul gazetei, ci este necesară o preocupare permanentă pentru schimbarea și înoirea articolelor, pentru atragerea la scoaterea gazetei a unui număr cît mai mare de tineri din lo­cul de muncă respectiv. Sunt comitete de redacţie care se men­ţin la vechile tipare, care nu dau aripi iniţiativei creatoare. Ele neglijează mun­ca inovatorilor, experienţa fruntaşilor în producţie, a utemiştilor şi tinerilor care luptă pentru îndeplinirea şi depăşirea planului, pentru folosirea rezervelor in­terne în scopul ridicării productivităţii muncii. La întreprinderea de ţesătorie „Teleorman“ din Roşiorii de Vede, re­giunea Bucureşti, colectivul de redacţie nu colaborează cu organizaţia de bază U.T.M., iar comitetul raional U.T.M. nu ia măsuri eficiente pentru schimbarea a­­cestei situaţii. Gazetele de perete au ca sarcină prin­cipală promovarea noului, să prezinte re­zultatele întrecerii pentru îndeplinirea la timp a planului de stat pe anul 1954, să le popularizeze şi, în acelaşi timp, să critice pe risipitori, pe birocraţi, să nu lipsească din coloanele lor criticarea în­­tîrziaţilor, a nedisciplinaţilor, să fie ară­taţi tuturor cei ce frînează dezvoltarea producţiei şi implicit mersul nostru înainte. Orice bătălie în producţie trebuie să fie şi o bătălie a gazetei de perete. In fie­care zi şi chiar în fiecare oră, în fabrică, pe şantier şi în orice alt loc de muncă sau învăţătură se petrec evenimente noi, noi iniţiative în muncă, noi şi noi fapte de vitejie în muncă ale comuniştilor, ale tinerilor. Colectivul de redacţie trebuie să dea dovadă de operativitate, să consem­neze asemenea fapte fără a aştepta apa­riţia unui număr special. Gazeta de perete trebuie să stimuleze ri­dicarea nivelului politic, ideologic şi cul­tural, să dezvolte şi pe această cale gus­tul tineretului pentru artă, pentru frumos. Cu regularitate gazeta trebuie să pre­zinte cărţile noi apărute, scurte cronici ale pieselor de teatru, ale filmelor etc. In munca gazetelor de perete trebuiesc găsite forme noi şi atractive. Bine proce­dează colectivele acelor gazete de perete care publică regulat grafice, statistici cu tema: „Ce înseamnă un minut întîrziere“ sau „Ce înseamnă 50 grame ulei risipit“, cu referiri concrete la cei care nu ştiu sau nu vor să înţeleagă cît de impor­tante sînt chiar şi cele mai mici lucruri. E bine să se dea grupaje de scrisori pe diferite teme propuse de corespondenţii din unitatea respectivă, scurte foiletoane satirice- anchete pe diferite probleme, să se iniţieze discuţii pe anumite teme etc. Organizaţiile U.T.M. să folosească ga­zetele de perete ca o importantă armă în lupta împotriva lipsurilor ce mai dăi­nuie în unele locuri. Organizaţiile U.T.M. au datoria să se ocupe cu atenţie de ac­tivitatea utemiştilor membri ai comitete­lor de redacţie criticînd pe cei ce nu-şi fac datoria, activizînd pe delăsători. Să facem din fiecare tovarăş de aruncă şi prieten, un sprijinitor al gazetei de perete, un corespondent al ei ! Premieri în familie Ei... De mult voiam să vă povestesc despre o nouă metodă de stimulare pe care o folosesc tovarăşii de la secţia de învăţămînt a sfatului popular ra­ional Pogoanele. Se apropia ziua cînd pe foile mele (mă numesc un stat de premieri) tre­buia să se aştearnă numele celor mai buni învăţători. Aşteptam cu sufletul la gură să fiu scos din sertar, căci su­ratele mele, circularele şi situaţiile, mă cam asfixiaseră cu bîrfelile lor. Ba că inspectorul Andrei Cristea face totul după cum îl taie capul, ba că face fa­voritism şi cite altele. In sfîrşit mi-am luat ziua bună de la ele și am poposit pe biroul inspec­torului Andrei. Ce a scris el nu am putut vedea. M-a mișcat gingășia cu care se purta cu mine. De ce oare ? După cîtva timp mi-am revăzut su-Tcitele. — Ai venit, fericitule ? E drept că afară ninge ? Ca să scap de avalanșa de întrebări m-am furișat într-un colţ. Dar şi aci nu-mi dădeau pace. — Ce noutate ne-ai adus ? Hai, lasă-ne să te privim. Din slăbiciune m-am învoit. — Aţi văzut, suratelor, dreptu-i cum spuneam eu ? Cristea Andrei iar şi-n trecut nevasta la primă. Măi, măi, ha­lal de aşa gospodar. O situaţie bună de gură rosti în­furiată. — Puteţi să-mi spuneţi de ce este trecută pentru primă Andrei Aneta ? Hai ? Păi să vă spun eu, că am aflat. Nu că ar munci prea bine, ci fiindcă-i soaţa inspectorului. Că în clasa ei de la şcoala din centrul comunei Pogoa­nele, unde este învăţătoare, anul tre­cut a avut destui corijenţi. De ce să-şi mai bată capul cu copiii ? Dacă nu pricep, treaba lor, prima tot vine ! Cheia s-a învîrtit în broasca birou­lui şi am fost scos din nou cu binişorul afară. De data aceasta am poposit pe bi­roul tovarăşului Niţă, inspectorul fi­nanciar. Tovarăşul Niţă are şi el ne­vastă. Să-i trăiască. E­ învăţătoare la Şcoala elementară nr. 3, tot în comuna Pogoanele. Nu ştiu, dar bănuiesc că în ultima consfătuire de familie hotărîrea a fost luată: „mai mulţi bani nu strică". Aşa că dumnealui a scris apă­sat numele nevestei sale, Niţă Elisa­­beta. " Mă gîndeam că voi merge între su­ratele mele şi iar se vor deslănţui birjele. Cînd colo mă trezesc în mîi­­nile tovarăşului Vlad Gheorghe, şeful secţiunii de învăţămînt. Tăceam chitic şi în sinea mea mă gîndeam că nu se poate ca şeful să nu observe că premiul se dă după rude­nie. Cînd şi-a pus autograful am vrut să-mi spun părerea mea că „nu-i just, nu-i cinstit". Am tăcut însă, ce puteam face cu o biată hîrţoagă, dacă chiar conduce­rea sfatului popular raional şi cei de la secţia învăţămînt regională nu spun nimic? M-am gîndit cît de nedreptă­ţite sînt tovarăşele Maria Bănică din satul Mînz, comuna Cilibia şi Stanca Ion din comuna Căldăreşti, de pildă, care îşi văd de treabă, depun suflet în munca lor şi care totuşi au fost pre­miate cu sume mult mai mici. Singura lor lipsă este că nu au soţi inspectori. Vă spusei despre noua „metodă“, poate că aşa şefii noştri se vor lepăda de ea. După corespondenţa tovarăşului BRATU ION Conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa Şedinţa din ziua de 29 noiembrie MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite : La 29 noiembrie s-a deschis la Moscova conferinţa ţărilor europene pentru asigu­rarea păcii şi securităţii în Europa. La conferinţă participă delegaţiile Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Repu­blicii Populare Polone, Republicii Ceho­slovace, Republicii Populare Albania, Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Ungare, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Române. La conferinţă participă de asemenea în calitate de observator un reprezentant al Republicii Populare Chineze. Delegaţia Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste este condusă de V. M. Molotov, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S. şi ministru al Afacerilor Externe al U.R.S.S. Din delegaţia sovie­tică fac parte de asemenea : A. A. Gromî­­ko, prim-locţiitor al ministrului Afaceri­lor Externe al U.R.S.S. ; A. M. Puzanov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S.R. ; N. T. Kal­enko, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. S. S. Ucrai­nene ; K. T. Mazurov, preşedintele Consi­liului de Miniştri al R. S. S. Bieloruse ; V. T. Laris, preşedintele Consiliului de­ Mi­niştri al R. S. S. Letone ; A. A. Miurisep, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. S. S. Estone ; M. A. Gedvilas, preşe­dintele Consiliului de Miniştri al R. S. S. Lituaniene ; V. A. Zorin, locţiitor al minis­trului Afacerilor Externe al U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Polone este condusă de Josef Cyrankiewicz, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Populare Polone. Din delegaţie fac parte — Marian Naszkowski, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe şi Waclaw Lewikovvski, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Po­lone în U.R.S.S. Republica Cehoslovacă este reprezentată de delegaţia condusă de Viliam Siroky, primul ministru al Republicii Cehoslovace. Din delegaţie fac parte Vaclav David, mi­nistru al Afacerilor Externe; Emanuel Slechta, ministrul Construcţiilor; Josef Plojhar, ministrul Sănătăţii ; Jaromir Vo­­siglick, ambasador extraordinar şi ple­nipotenţiar al Republicii Cehoslovace în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Democrate Germa­ne are în frunte pa Otto Grotewohl, pri­mul ministru al R. D. Germane. Delegaţia este compusă din Walter Ulbricht, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri ; dr. Lothar Boltz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Ex­terne , Otto Nutschke şi dr. Hans Loch, vicepreşedinţi, ai Consiliului de Miniştri, Bartholt Rose, secretar general al partidu­lui ţărănesc democrat din Germania, pre­cum şi Rudolf Appelt, ambasador extra­ordinar şi plenipotenţiar al Republicii De­mocrate Germane în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Ungare este condusă de András Hegedűs, prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Ungare. Membrii de­legaţiei sunt : Janos Boldoczky, ministru al Afacerilor Externe al Ungariei şi Endre Sik, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe. Din delegaţie face parte şi Ferenc Muennich, ambasador­­extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Ungara în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Române este alcătuită din Chivu Stoica, prim-vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române (şeful delega­ţiei), Simion Bughici, ministru al Aface­rilor Externe, Grigore Preoteasa, prim locţiitor al ministrului Afacerilor Exter­ne, precum şi Ion Rab, ambasador ex­traordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Române în U.R.S.S. Delegaţia Republicii Populare Bulgaria este alcătuită din :Anton Iugov, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri al Re­publicii Populare Bulgaria (şeful delega­ţiei) ; Ghiorghi Traikov, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Bulgariei ; Min­­cio Nelcev, ministru al Afacerilor Externe, precum şi Karlo Lukanov, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Bulgaria în U.R.S.S. Republica Populară Albania este repre­zentată de Manush Myftiu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania (şeful delegaţiei) ; Behar Shtylla, ministru al Afacerilor Externe şi Mihal Prifti, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Al­bania în U.R.S.S. Reprezentantul Republicii Populare Chi­neze la conferinţă este Cian Ven-tian, loc­ţiitor al ministrului Afacerilor Externe al R. P. Chineze şi ambasador extraor­dinar şi plenipotenţiar al R. P. Chineze în U.R.S.S. Prima şedinţă a conferinţei a fost des­chisă de V. M. Molotov, şeful delegaţiei U.R.S.S. In numele guvernului Uniunii Sovietice el a salutat delegaţiile ţărilor care au acceptat propunerea guvernului sovietic, adresată de comun acord cu gu­vernele Republicii Populare Polone şi Republicii Cehoslovace, cu privire la con­vocarea la 29 noiembrie la Moscova sau Paris a unei conferinţe la întreaga Eu­ropă pentru examinarea problemei cu privire la crearea unei sistem de securi­tate colectivă în Europa. Exprimindu-şi regretul că nu toate sta­tele cărora li s-au trimis invitaţii au socotit posibil să participe la examinarea acestei probleme importante care frămîntă popoarele Europei, V. M. Molotov a decla­rat că în actuala situaţie ţările iubitoare de pace nu se pot limita la măsurile pe care le-au luat până în prezent pentru a­­sigurarea păcii şi securităţii lor şi că, în legătură cu aceasta, după părerea dele­gaţiei sovietice, conferinţa statelor euro­pene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa trebuie să se ţină cu partici­parea statelor care au acceptat sus-amin­­tita invitaţie. V. M. Molotov a cerut participanţilor la conferinţă să-şi spună părerea în a­­ceastă privinţă. J. Cyrankiewicz, şeful delegaţiei Repu­blicii Populare Polone, a sprijinit pro­punerea ca conferinţa să se ţină cu parti­ciparea reprezentanţilor statelor care au sosit la Moscova. In numele delegaţiei Cehoslovace, V. Siroky a declarat că convocarea confe­rinţei ţărilor europene în problema creă­rii unui sistem de securitate colectivă în Europa este în prezent foarte necesară, din cauza presiunii exercitate de puterile occidentale cu scopul de a grăbi ratifi­carea acordurilor de la Paris. De aceea, delegaţia cehoslovacă consideră ca fiind pe de-a întregul întemeiată propunerea delegaţiei sovietice cu privire la necesi­tatea ţinerii actualei conferinţe cu parti­ciparea delegaţiilor prezente. Reprezentanţii delegaţiilor Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungare, Republicii Populare Bulgaria, Re­publicii Populare Albania, Republicii Populare Romîne şi Republicii Populare Chineze au sprijinit de asemenea propu­nerea delegaţiei sovietice. Apoi, V. M. Molotov, şeful delegaţiei Uniunii Sovietice, a făcut o declaraţie care a fost ascultată cu mare atenţie de către participanţii la conferinţă. După cuvîntarea lui V. M. Molotov a luat cuvîntul J. Cyrankiewicz, şeful de­legației R. P. Polone. Apoi şedința a luat sfîrșit. Şedinţa din ziua de 30 noiembrie MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite : La 30 noiembrie a avut loc cea de a doua şedinţă a Conferinţei ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi secu­rităţii în Europa. Şedinţa a fost prezidată de J. Cyrankiewicz, preşedintele Consi­liului de Miniştri al Republicii Populare Polone, şeful delegaţiei poloneze. In cadrul şedinţei au făcut declaraţii Viliam Siroky, primul ministru al Repu­blicii Cehoslovace, şefu­l delegaţiei ceho­slovace, şi Otto Grottewohl, primul mi­nistru al Republicii Democrate Germane, şeful delegaţiei Republicii Democrate Ger­mane. Şedința următoare va avea loc la 1 de­cembrie, ora 14.00. DE PE ÎNTINSUL PATRIEI Politica naţională marxist-leninistă a partidului nostru dă bogate roade, asigurînd dezvoltarea în cele mai bune condiţii a învăţămîntului în limbile minorităţilor naţionale. Iată un grup de studenţi ai Institutului medico-farmaceutic din Tg. Mureş (Regiunea Autonomă Maghiară) luînd notiţele pe baza studiului la microscop. Foto : AGERPRES A sosit caravana cinematografica HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). „Atenţiune ! Caravana nr. 1 a întreprinderii re­gionale cinematografice prezintă astă seară în co­muna dumneavoastră fil­mul sovietic „Cavalerul stelei de aur“. Filmul va rula în sala căminului cultural !“ Anunţul acesta transmis prin două difu­zoare era spus printre cîntecele de la staţia de radioficare a caravanei, care sosise atunci în Şoi­­muş. In sat se răspîndi nebă­nuit de repede, vestea, a­­jungînd chiar pe vale, la cele mai îndepărtate case. Au mai fost aici şi alte caravane însă una ca asta cu radio şi difuzoare, atît­­ de frumoasă, cu atîtea a­parate strălucitoare şi complicate, poate să spună oricine că şoimeşenilor nu le-a mai fost dat să vadă. Urmărit şi studiat înde­aproape, tînărul operator Crăciun Nicolae, şi-a trans­portat din maşină apara­tele instalîndu-le cu înde­­mînare în sala căminului cultural, răspunzînd în a­­celaşi timp la întrebările ce i se puneau. — E nouă maşina asta tovarăşe ? — Precum vedeţi ! — Dar aparatele de un­de le aveţi ? — Tot de acolo de unde a venit şi maşina ! Pe urmă gîndind că trebuie totuşi să-i lămu­rească pe tineri, Crăciun răspunse : — Ne-a fost trimisă din Uniunea Sovietică aşa cum o vedeţi, cu tot ce are înăuntru şi afară. Curînd a început filmul. Să vă mai spun şi ce impresie a făcut filmul „Cavalerul stelei de aur“? Dacă l-aţi văzut vă închi­puiţi fiecare. Sătenii au urmărit ac­ţiunea lui — viaţa col­hoznicilor sovietici, drumul lor spre belşug, spre comu­nism. La sfîrşitul filmului, tînărul operator Crăciun, trăgînd cu urechea la cele ce spuneau sătenii despre film şi-a strîns cu grijă aparatele, aşezîn­­du-le la loc în caravana care peste cîteva minute avea să alerge mai depar­te pe drumurile de țară. IN NUMĂRUL DE AZI­­ I. PAVLOV: Autodemascare (pag. 3-a). Conferinţa ţărilor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii in Eu­ropa. — DECLARAŢIA MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE AL U.R.S.S. V. M. MOLOTOV (pag. 4—6). — DECLARAŢIA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL R. P. POLONE, J. CYRANKIEWICZ, (pag. 5—6). Popoarele iubitoare de pace salută Conferinţa de la Moscova (pag. 6-a), Cuvîntarea rostită de A. I. Mikolari la Helsinki (pag. 6-a), Congresul Federaţiei internaţionale a luptătorilor din rezistenţă (pag. 6-a), Vizita primului ministru al Birma­­niei în R. D. Vietnam (pag. 6-a). C. MANCIUR: Organizaţia U.T.M. — sprijin activ în îmbunătăţirea mun­cii în şcoală (pag. 2-a). Ing. V. SIRBULESCU : Sfat zooteh­nic: Să asigurăm buna adăpostire a animalelor pe timpul iernii (pag. 2-a). SUZANA VOINESCU: Moliere în interpretarea artiștilor germani din Timișoara (pag. 2-a). învăţămîntul agricol de masă în regiunea Ploeşti Zilele trecute, în raionul Ploeşti s-a des­chis anul de învăţămînt agricol de masă. La cursuri participă peste 1200 de colec­tivişti, întovărăşiţi şi ţărani muncitori cu gospodării individuale. Cursanţii sunt re­partizaţi în 33 de cercuri agrotehnice pe lîngă căminele culturale, iar 4 cursuri pentru culturi mari şi 2 cursuri legumi­cole funcţionează pe lîngă gospodăriile agricole colective. Pentru fiecare cerc organizat, sfaturile populare au repartizat loturi de teren unde cursanţii experimentează, cu ajuto­rul tehnicienilor agronomi, diferite meto­de. Printre cercurile fruntașe din raionul Ploești se numără cercul legumicol din satul Moara Domnească, comuna Rîfov, care se află în al treilea an de studiu. Acest cerc, care este condus de Vladi­mir Jelea, tehnician la gospodăria de stat din comună, cuprinde 23 de ţărani munci­tori. Cercul a fost premiat în anul de în­văţămînt 1953—1954 pentru activitatea bogată pe care a desfăşurat-o. Rezultate bune au înregistrat şi cercurile agroteh­nice din comunele Dărmăneşti, Cojasca, Tinosia, Romîneşti şi Brazi. Trei vagoane de peşte peste plan Muncitorii pescari de la secţia Tatomir a întreprinderii piscicole din Tulcea au obţinut în luna noiembrie succese fru­moase. înainte de a pleca în larg, în ghio­lurile şi bălţile Deltei, pescarii şi-au pre­gătit sculele necesare, precum şi îmbră­cămintea groasă care să-i apere de frig. Datorită unei munci organizate, ei şi-au realizat în întregime, pină la 20 noiem­brie, sarcinile de plan, pescuind totodată aproape 3 vagoane de peşte peste preve­derile planului. Brigăzile de pescari conduse de Ion Pe­­rijoc, Timofei Zambura, Ifrim Simionov și Nichita Ivanov au pescuit cele mai mari cantități de peşte, situîndu-se în rîndul brigăzilor fruntaşe de pescari. Comunicat cu privire la schimbul de reprezentanţe diplomatice între R. P. R. şi India Guvernul Republicii Populare Romîne şi guvernul Indiei în dorinţa de a menţine şi întări relaţiile de prietenie deja exis­tente între cele două ţări, au hotărît să facă schimb de reprezentanţe diplomatice, cu gradul de legaţii. (Agerpres) Delegaţia R. P. R. la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii a sosit in Capitală Luni noaptea s-au înapoiat în Capitală membrii delegaţiei ţării noastre la lucră­­rile sesiunii Consiliului Mondial al Păcii ce a avut loc între 18-23 noiembrie lai Stockholm , prof. univ. Lotar Rădăceanu, vicepreședinte al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., prof. univ. Sorin Toma, prof. univ. Florica Med­zincescu, membri ai Consiliului Mondial al Păcii, acad. St. Mihcu și preot Alexandru Ionescu, membri ai Comitetului Perma­­nent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. In Gara de Nord membrii delegaţiei au fost salutaţi la sosire de reprezentanţi ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., oameni ai ştiinţei şi cur­­turii şi alţii. „SĂPTĂMÎNA ŞTIINŢEI BULGARE­ In cadrul „Săptămînii ştiinţei bulgare“, marţi seara, în aula Academiei R.P.R., academicianul Sava Ganovski, membru al Consiliului de conducere al Academiei de Ştiinţe a R. P. Bulgaria, deputat în Adunarea Populară a R. P. Bulgaria, lau­­reat al Premiului Dimitrov, a conferen­­ţiat despre „Revoluţia culturală în Bulga­­ria“. La conferinţă au luat parte acad. prof. dr. C. I. Perhon, preşedinte de onoare al Academiei R.P.R., acad. Mihail Sadoveanu, vicepreşedinte al Academiei R.P.R., acad. Şt. Vencov, prim secretar al Academiei R.P.R., numeroşi academicieni, membri co­respondenţi ai Academiei R.P.R., colabo­­ratori ai institutelor ştiinţifice ale Acade­­miei R.P.R., profesori universitari şi stu­denţi. Au fost de faţă membrii delegaţiei oa­menilor de ştiinţă din R. P. Bulgaria care participă la „Săptămîna ştiinţei bulgare“, precum şi M. Krumov, prim secretar al Ambasadei R. P. Bulgaria la Bucureşti. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. prof. dr. C. I. Parhon. Conferinţa academicianului Sava Gar­novski a fost urmărită cu mult interes, în numele celor prezenţi, acad. prof. dr. C. I. Parhon a mulţumit călduros oaspe­­telui. In încheierea conferinţei au fost pre­­zentate 3 filme documentare care înfăţi­­şează aspecte din realizările obţinute din diferite domenii în R. P. Bulgaria. (Agerpres) Vizita la Prezidiul C. C. S. a unei delegaţii sindicale din Suedia Delegaţia sindicală din Suedia, care la invitaţia Consiliului Central al Sindicate­lor din R.P.R. ne-a vizitat ţara, a făcut ieri o vizită Prezidiului C.C.S. Delegaţia compusă din: Harald Almgren, Alle Burman, Erik Alderin, Lars Petter­­son, Goesta Forsberg, Ethel Sevensson, a fost primită de tov. Stelian Moraru, pre­şedintele Consiliului Central al Sindicate­lor, şi de tov. Liuba Chişinevschi, secretar al C.C.S. Cu această ocazie, oaspeţii suedezi au împărtăşit impresii din vizita lor. Erik­ Alderin a arătat că membrii delegaţiei au fost profund impresionaţi de căldura şi prietenia cu care au fost primiţi, pre­tutindeni pe unde au fost. „Ne-am dat seama da marile cuceriri ale poporului muncitor din ţara dv.“ — a spus Erik Alderin. „Am vizitat fabrici care au fost construite in ultimii 10 ani şi am văzut elanul cu care lucrează muncitorii pentru ridicarea permanentă a productivităţii muncii“. Vorbitorul a arătat de asemenea că de­legaţia suedeză a fost foarte plăcut im­presionată de, grija ce se poartă în R.P.R. pentru condiţiile de lucru şi de trai ale oamenilor muncii. Vorbitorul a arătat că membrii delegaţiei şi-au putut da seama de rolul deosebit de mare al sindicatelor in construirea vieţii noi din R.P.R. „Am căpătat o impresie cu totul nouă despre România — a spus Erik Alderin — şi această impresie o vom transmite mun­citorilor noştri din Suedia. Le vom arăta că muncitorii din Romînia luptă cu în­sufleţire şi cu mult succes pentru pace şi prietenie între popoare“. Luînd cuvîntul, Goesta Forsberg a scos în evidenţă realizările­ sindicatelor din R.P.R. pentru culturalizarea maselor. In cadrul întrevederii, tov. Stelian Mo­raru a lămurit oaspeţilor unele problema în legătură cu activitatea sindicatelor din R.P.R. in opera de construire a socialis­mului şi apărarea păcii. (Agerpres)

Next