Scînteia Tineretului, decembrie 1954 (Anul 9, nr. 1741-1766)

1954-12-01 / nr. 1741

Organizaţia U. T. M. — sprijin activ în îmbunătăţirea muncii în şcoală Cu toate că soneria a anunţat de multă vreme terminarea orelor de curs, un grup de elevi mai zăbovea în cabinetul di­rectorului şcolii. Ca şi în preajma altor adunări generale, secretarul organizaţiei de bază U.T.M., împreună cu alţi mem­bri din comitetul U.T.M., au venit la to­varăşul director pentru a-i cere sfatul în legătură cu problemele ce urmează a fi dezbătute în adunare. Răsfoind filă cu filă jurnalul şcolii medii mixte de 10 ani din Tg. Ocna, secretarul U.T.M. se mai uită odată peste situaţia frecvenţei şi a învăţăturii la fiecare clasă în parte, ultimele abateri disciplinare, di­feritele comunicări ale direcţiei privind activitatea şcolară... — Frecvenţa sută la sută... întîrzieri puţine şi motivate... Clasa X-a A frun­taşă pe şcoală la învăţătură. Ghinea Con­stanţa, Marioara Covaci, Gîndu Doina din clasa X-a A au numai note de cinci... — reciti ca pentru el tovarăşul Doldiu. — Rezultatele-s bună, îşi spuse părerea tovarăşul director Harapu, dar mai avem încă­ destui elevi certaţi cu disciplina şi cu unele materii de curs. Tocmai îndrep­tarea lor trebuie să fie obiectivul princi­pal pe care să se axeze adunarea gene­rală... Colaborarea organizaţiei de bază U.T.M. cu conducerea şcolii este strînsă şi rod­nică. Datorită ei, organizaţia U.T.M. a reu­şit să îndrepte pe mulţi indisciplinaţi şi delăsători la carte ; în fiece an creşte nu­mărul elevilor fruntaşi la învăţătură şi în toate acestea o bună parte din merit re­vine organizaţiei U.T.M. Nu totdeauna însă au stat aşa lucru­rile. Cu doi-trei ani în urmă, comitetul U.T.M., în loc să colaboreze cu conducerea şcolii, ducea o activitate sectară, ruptă de preocupările şcolare, uneori chiar în con­tradicţie cu măsurile luate de conducerea şcolii. Adunările generale U.T.M. se ţineau neregulat şi aveau un caracter cu totul formal, în afară de probleme organiza­torice sau prelucrarea diferitelor mate­riale din presă, utemiştii nu discutau alt­ceva in adunările lor. Activitatea orga­nizaţiei se , rezuma la întocmirea perio­dică a planurilor de muncă şi a dărilor de seamă, la mobilizarea elevilor pentru diferite acţiuni iniţiate de comitetul ra­ional U.T.igf sau demonstraţii. învăţătura se considera că priveşte numai corpul didactic şi era lăsată în seama direcţiu­nii. Cum era şi firesc, această stare de fapt se resimţea din plin în pregătirea ele­vilor. Pînă în 1952 situaţia la învăţătură a şcolii era considerată printre cele mai slabe din întreaga regiune. In ultimii doi ani treburile s-au schim­bat. Noua conducere a şcolii, înţelegînd rolul organizaţiei U.T.M., a căutat de la bun început să antreneze comitetul U.T.M. în acţiuni legate efectiv de preo­cupările elevilor. Văzînd — de pildă — că într-o adunare generală U.T.M. se discută numai pro­bleme nelegate de munca elevilor, direc­ţiunea a sfătuit comitetul U.T.M. să pună în discuţie activitatea profesională a unui utemist, problema disciplinei într-o clasă, folosirea timpului liber şi alte subiecte privind sarcina de frunte a tineretului studios: învăţătura. Sub îndrumarea organizaţiei de bază P.M.R., comitetul organizaţiei de bază U.T.M. a muncit pentru a ajuta rezolva­rea problemelor de bază ale şcolii: îm­bunătăţirea învăţăturii, frecvenţei şi dis­ciplinei elevilor. E drept­ n-a fost tocmai uşor. Răs­punderea care apăsa pe umerii utemişti­­lor era mare şi a trebuit multă perse­verenţă pentru a desrădăcina diferitele apucături rele ale unor elevi ca Roşea Gh., Inimosu, Bujor H. Smîndu şi alţii din clasa a IX-a B, renumiţi în obrăznicii şi încălcări ale disciplinei şcolare. N-a fost mai lesne nici cu Stoian Cornelia, Mi­hailov Larisa şi Doru Petru, candidaţi la repetenţie, pentru a-i scoate la liman. Ajutat însă de direcţiunea şcolii comi­tetul U.T.M. a­ reuşit să organizeze în aşa fel îndrumarea şi urmărirea studiului in­dividual al elevilor slabi, încît mulţi din­tre ei au promovat clasa. Buna pregătire a elevilor Şcolii medii mixte de 10 ani din Tg. Ocna a ieşit în evidenţă mai ales în 1953, cînd din 42 absolvenţi ai clasei a XI-a care s-au pre­zentat la examenul de admitere la Insti­tute de învăţămint superior 39 au reuşit să fie admişi cu calificative bune. In aniul şcolar 1953—1954 munca or­ganizaţiei U.T.M. pentru mobilizarea ele­vilor la o cît mai temeinică însuşire a tu­turor obiectelor de învăţămînt a fost în­cununată de un şi mai frumos succes. La încheierea cursurilor, din cei 90 de elevi ai claselor X şi XI nici unul n-a avut vreo medie nesatisfăcătoare. Apreciind după rezultatele primului pătrar, situaţia şcolară se va îmbunătăţi mai mult în acest an. Organizaţia U.T.M. se străduieşte şi a­­cum să mobilizeze masa de utemişti în lupta împotriva lipsurilor. Şi în bună parte a reuşit aceasta. Cînd elevul Petrică Bogdan din clasa a X-a B a încercat să copieze la o lucrare de control la limba franceză, clasa a luat atitudine arătîn­­du-i că aceasta este o reminiscenţă a şco­lii vechi, burgheze cu care nu se poate îm­păca şcoala noastră nouă, că a copia în­seamnă nici mai mult nici mai puţin de­cit a fura. Tînărul în cauză a fost averti­zat că în clasă nu este nevoie de elevi care practică asemenea obiceiuri urîte, cu to­tul neadmis­e în şcoala noastră. Gazetele de perete, prin articolele lor, au reuşit să sprijine munca corpului di­dactic din şcoală. Ele cuprind de obicei articole despre programul zilnic al elevu­lui, scrise de cei mai buni elevi, ca Victor Davidescu, Ioan Doldiu et­c. Articolele sa­tirice şi caricaturile au avut o înrîurire pozitivă asupra celor certaţi cu cartea sau cu disciplina. Elevele clasei a IX-a A, bunăoară nu erau destul de atente­ la unele ore de curs. Atunci pe lîngă faptul că comitetul U.T.M. a stat serios de vorbă cu ele, li s-a făcut și o caricatură la ga­zeta de perete care arăta cam în ore, unele eleve spărgeau nuci, altele admirau na­tura, citeau la alte obiecte sau mîncau... Efectul a fost peste aşteptări. Cele care s-au recunoscut în caricatură n-au mai dat a doua oară prilejul să le mai apară chipuril­e la colţul satiric al gazetei.­­.Tot datorită ajutorului dat de organiza­ţia U.T.M., elevi anul trecut mediocri la învăţătură, ca Davidescu, Simionescu, Emilia Colibaru, sunt astăzi printre frun­taşii claselor, iar Maria Caraseli şi Elena Cioş, anul trecut corigente, au acum nu­mai note bune. Disciplina a ajuns să nu mai constituie o problemă dificilă în şcoală. Vorbind despre activitatea şcolii medii din Tg. Ocna nu putem trece cu vederea bogata activitate extraşcolară care prin felul cum e organizată ajută pe elevi în consolidarea şi adîncirea cunoştinţelor lor dar şi să se recreeze. Sînt o mîndrie a şcolii cercurile pe ma­terii de fizico-matematici şi literatură, în mijlocul cărora au crescut tineri ce fac faţă şcolii. Alexandru Butucelea, student în anul I al Facultăţii de fizico-matematici, a îndrăgit fizica şi matematica în această şcoală. Anul trecut cînd era în clasa XI-a, el a făcut o lucrare proprie despre „Pre­siunea radiaţiilor“ care a fost publicată în revista „Matematică şi Fizică“. Nu mai puţine succese a avut cercul li­terar în care s-au dezvoltat tinere talente ca Dumitru Zară şi Rodica Asandi, actual­mente studenţi la Facultatea de filologie, sau ca Tamara Popa, elevă în clasa X-a A, care a reuşit să compună cîteva poezii apreciate. . Este bine cunoscută în Tg. Ocna şi sa­tele învecinate : Rîpile, Tg. Trotuş, Dof­­teana, Slănic, echipa artistică a şcolii, programele ei frumoase de cîntece şi dan­suri. De anul acesta a luat fiinţă şi o echipă de teatru care a pregătit deja pri­ma sa piesă. De o mare popularitate se bucură colec­tivul sportiv al şcolii. Nici o echipă şcola­ră din regiune nu-l întrece la baschet fete, la aruncarea discului etc. Nici un moment organizaţia U.T.M. nu a scăpat din vedere folosul pe care-l poate aduce patriei prin activitatea sa obştească. Drept dovadă sunt cei 3.000 puieţi plantaţi în acest an de către elevi, ajutorul dat construirii teatrului de vară din locali­tate, reparării conductei de apă potabilă Dofteana-Tg. Ocna. Elevii sprijină şi ac­ţiunea de difuzare a cărţii in satele înve­cinate : Oituz, Vîlcelele, Bogdăneşti şi al­tele, în munca sa organizaţia de bază U.T.M. a şcolii medii din Tg. Ocna a fost perma­nent condusă de organizaţia de partid, care analizează periodic activitatea comi­tetului U.T.M., indicîndu-i metodele de muncă cele mai potrivite. Anul trecut, spre exemplu, pentru a urmări îndea­proape situaţia frecvenţei, s-au înfiinţat brigăzi-fulger care făceau raiduri pe la locuinţele elevilor absenţi de la şcoală. Ca urmare a acestui fapt, în foarte scurt timp frecvenţa a crescut, ajungînd chiar să fie de sută la sută. Pentru a asigura o concordanţă desă­­vîrşită între acţiunile întreprinse pe linie şcolar-administrativă şi cele de organiza­ţie, la analiza lunară a planului de muncă U.T.M., făcută în cadrul unei şedinţe a comitetului U.T.M. participă de obicei şi tovarăşul director Harapu, discutînd punct cu punct toate realizările, lipsurile şi greutăţile, constatate în perioada ce s-a scurs. Direcţiunea şcolii sprijină munca organizaţiei U.T.M. şi, la rîndul său, ori de cite ori se ridică probleme dificile pri­vind comportarea elevilor din şcoală sau în afară, directorul cere sprijinul orga­nizaţiei, încrederea acordată tinerilor din acti­vul U.T.M. al şcolii a fost pe deplin în­dreptăţită. Datorită muncii lor perseve­rente în şcoală e un lucru obişnuit să în­­tîlneşti elevi întotdeauna bine pregătiţi şi disciplinaţi ca Tamara Popa şi Doina Gân­­du dintr-a X-a A, Silvia Onofrei din clasa IX-a A, Gheorghe Ciocan din clasa X-a B, Mihai Bercovici sau Eugen Salahoru din­tr-a VIII-a C. Şcoala medie mixtă de 10 ani din Tg. Ocna a reuşit să fie fruntaşă pe regiune. C. MANCIUR Telegramele adresate guvernului R. P. R. de muncitorii unor întreprinderi din R. D. Germană Muncitorii şi funcţionarii de la mai multe întreprinderi industriale din R.D. Germană au adresat Guvernului Republi­cii Populare Române telegrame prin care îi mulţumesc acestuia pentru participarea sa la Conferinţa de la 29 noiembrie, pro­pusă de U.R.S.S. în scopul realizării unui pact de­ securitate colectivă în Europa. De asemenea, ei se adresează Guvernului R.P.R. cu rugămintea de a sprijini cu cea mai mare căldură străduinţele Uniunii Sovietice pentru asigurarea securităţii co­lective în Europa. Asemenea telegrame au trimis munci­torii de la Industria de mobile Wilkau­­hasslau, personalul uzinei de filatură de lină pieptănată din Zuhckau Lichten­­tannesachs, muncitorii şi funcţionarii uzi­nelor de postav Roedelbachtal Kircherb­­sachs, în telegrama lucrătorilor de la uzinele de postav Roedelbachtal Kircherbsachs se spune : „Ultima notă a Uniunii Sovietice vor­beşte­ de-a dreptul din inimă poporului german. In anii de după 1945, ca dealtfel încă de la începutul existenţei sale, Uniu­nea Sovietică a dovedit zi de zi că în toate acţiunile sale ea pune pe primul plan cauza menţinerii păcii. Aceasta găseşte asentimentul tuturor forţelor iubitoare de pace din lume. De aceea vă adresăm dvs. rugămintea de a sprijini cu cea mai mare căldură străduinţele Uniunii Sovietice în legătură cu securitatea colectivă în Eu­ropa, de a contribui în măsură şi mai mare la realizarea unităţii patriei noastre, de a asigura prin aceasta pacea în Europa şi în lumea întreagă“. „Scînteia tineretului" Pag. 2-a I decembrie 1954 Frumoase sînt obiectele de artă popu­lară lucrate cu multă migală dar şi cu neasemuită pricepere de tinerele noas­tre ţărance, in costumele naţionale sau în ţesătura covoarelor, ele îşi pun toată măestria lor creatoare. In fotografie, tînăra Boceanschi Lu­­creţia, una din cele mai iscusite ţesă­toare din comuna Leşu, regiunea Cluj, lucrînd un covor. Foto: AGERPRES. INFORMAŢII Luni seara a părăsit Capitala prof. univ. dr. Benedict Menkes, membru corespon­dent al Academiei R.P.R., care va parti­cipa la o conferinţă a biologilor ce va avea loc la Casa Oamenilor cu­ Ştiinţă din Li­­blice (R. Cehoslovacă) între 2-4 de­cembrie a. c. La invitaţia Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, luni noaptea au sosit în Capitală Ella Hadamas şi Sandor Szabó, specialişti în problemele de învăţămînt, care, în cadrul acordului cultural dintre R.P.R. şi R.P. Ungară, vor face un schimb de experienţă cu specia­lişti în problemele de învăţămînt din ţara noastră, în Gara de Nord, oaspeţii maghiari au fost întîmpinaţi de reprezentanţi ai Mi­nisterului învăţămîntului şi ai Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. (Agerpres) Organizare şi metode Angajamentele muncitorilor de la fa­brica de marmeladă din Vidra raionul Vrancea au fost îndrăzneţe — „80 tone de marmeladă şi 2 tone de genis peste plan“. Pentru îndeplinirea lor au luat toate măsurile. Astfel, munca a fost îm­părţită pe brigăzi. Au luat fiinţă 3 bri­găzi care lucrează în 3 schimburi şi cum în fabrica majoritatea muncitorilor sunt tineri — două dintre ele sunt conduse de utemişti. In brigăzi planul a fost defalcat pe oa­meni — astfel fiecare ştia ce avea de făcut. întrecerea a început. Fruntaşă a fost brigada tovarăşului Petre Iordăchiţă. Brigada, utemistului Gheorghe Păring a întrecut-o insă realizind o depăşire de plan de 20 la sută. Printre fruntaşii întrecerii sunt mulţi utemişti. Numele lor îl poţi citi pe panoul de onoare : Vasile Păring, Maria Pîslaru, Flo­­rea Popa, Iova Chiriac, Victoria Ene, Va­­silica Voinea, Zamfir Ene, Aurel Chiriac, Savin Nistorescu, toţi au depăşiri între 121 şi 133 la sută. Nu trebuie să uităm nici de eforturile depuse de tinerele Simioana Cojocaru şef de producţie, sau Maria Ichim. Aceşti tineri au putut obţine asemenea rezultate şi datorită aplicării metodelor înaintate de muncă. Metoda Antoninei Jan­­darova, Voroşin, iniţiativa fruntaşei în producţie Victoria Doroftei de la fabrica „Flora“ , sunt de acum bine cunoscute. Ele asigură tinerilor realizarea cantita­tivă şi calitativă a planului. Datorită măsurilor organizatorice şi a metodelor înaintate de muncă, muncito­rii de la fabrica de marmeladă „Vidra“ au reuşit nu numai să-şi îndeplinească angajamentul ci şi să-l depăşească. Corespondent, MIHAI ENACHE ---------------------------------------------------------------------------------------------- SFAT ZOOTEHNIC _____________________________________________________ Să asigurăm buna adăpostire a animalelor pe timpul iernii Pentru ca animalele să dea producţii ri­dicate şi in timpul iernii, o importanţă mare o prezintă asigurarea condiţiilor cit mai bune de adăpostire in această peri­­oadă. Adăposturile trebuiesc revizuite şi amenajate ca să ofere animalelor cele mai bune condiţii in ceea ce priveşte: căldura, umezeala, lumina, aerisirea, mă­rimea necesară atit pentru funcţionarea normală a organismului animalelor, cit şi pentru desfăşurarea în condiţii bune a în­tregului proces de muncă, legat de hrăni­­rea şi îngrijirea lor. Temperatura va trebui să fie intre 8-12 grade în grajdurile de vaci şi maternităţile de scroafe, admiţindu-se ca în cazuri de ger, ea să scadă pînă la 6 grade la vaci şi 8 grade la scroafe. In grajdul iepelor mame ea trebuie să fie în jurul a 10 grade, iar pentru celelalte cabaline cel puţin 6 grade, in saivanele de oi între 3—5 grade, iar în compartimentele unde au loc fStă­rile să fie între 8—12­ grade. Umiditatea va trebui să fie între 75—85 la sută. O umiditate mai mare face să crească numărul cazurilor de îmbolnăvire, mai ales la animalele tinere, duce la stri­carea rapidă a adăposturilor, îngreunează menţinerea curăţeniei şi crează un aer nesănătos în grajd. Pentru asigurarea luminii în adăposturi, suprafaţa ferestrelor trebuie să fie a ze­cea parte din suprafaţa podelii la grajdu­rile pentru animalele de prăsilă, anima­lele tinere, cele ce alăptează şi cele ges­­tante (pline); a cincisprezecea parte la grajdurile animalelor de muncă şi ale ce­lor puse la îngrăşat şi a douăzecişicincea parte la saivanele de oi. Sistemul de aerisire va trebui să per­mită pe cit posibil menţinerea în perma­nenţă a unei aterosfere curate, deoarece aerul stricat duce la îmbolnăvirea anima­lelor şi le scade simţitor productivitatea. Pentru asigurarea condiţiilor mai sus arătate sunt necesare o serie de măsuri care să ducă la îmbunătăţirea adăpostu­rilor astfel incit ele să corespundă regu­lilor ştiinţifice. Se, va începe astfel cu verificarea tutu­ror părţilor clădirii, făcîndu-se reparaţiile necesare acolo unde e cazul. Mai .Infiir se va controla acoperişul, în­­cepind cu partea inferioară a podului, ve­­rificînd rezistenţa lemnăriei de susţinere şi legăturile diferitelor piese între ele, în scopul evitării prăbuşirii în cazul zăpezi­lor abundente. Apoi se vor controla şi re­para locurile pe unde ar putea pătrunde ploaia sau zăpada. Pentru menţinerea căldurii în grajd tre­buie ca tavanul să izoleze cît mai bine în­căperea grajdului de podul adăpostului. Pentru aceasta ,în pod se va pune un strat izolator de pămîr­t sau zgură, dacă rezis­tenţa tavanului permite, gros de 10—15 cm, sau numai un Strat de paie ori pleavă, de 20—30 cm Nu se vor folosi ca adăpos­turi construcţiile care nu au tavan. Une­ori în loc de scînduri, se pot folosi pentru construirea tavanelor lemne cio­plite pe jumătate, aşezate cu faţa netedă in jos şi nivelate deasupra cu un strat de lut. Dacă nici acest lucru nu este posibil, se va construi un tavan provizoriu din co­ceni, trestie sau paie, aşezate pe grinzi­­şoare întărite cu stîlpi de susţinere. Tava­nul va fi aşezat la o înălţime de trei me­tri şi jumătate în grajdurile de cai, trei metri în cele de bovine şi 2,20 m. în cele pentru porci se vor astupa şi repara eventualele cră­pături din pereţi, care apoi se vor vărui de cîteva ori împreună cu tavanul şi tot interiorul grajdului, în scopul desinfectă­­rii şi asigurării luminii. Uşile şi ferestrele vor fi revizuite, avînd grijă ca ele să se închidă cît mai bine, pentru a împiedica formarea curenţilor şi intrarea zăpezii în adăpost. Se va revizui sistemul lor de închidere şi se vor înlo­cui balamalele ruginite sau rupte şi ză­voarele defecte cu altele făcute în atelie­rele de fier­ărie ale gospodăriei. Partea liberă a tocului de la uşi va fi rotunjită, cu scopul de a evita rănirea animalelor, cînd ele se înghesuie la ie­şirea sau intrarea in adăpost. La saivanele de oi se va aşeza în faţa uşii un dispozitiv din scînduri, de formă triunghiulară, care dirijează turma în două direcţii sau se vor pune în dreptul tocurilor nişte suluri de lemn care se învirtesc pentru a evita stri­virea animalelor între ele. Prin aşezarea acestor dispozitive se evită în mare mă­sură cazurile de avort care s-ar putea ivi pe această cale. Geamurile sparte vor fi înlocuite, neadmiţîndu-se ca în locul lor să se pună scînduri, carton sau tablă, de­oarece lumina scăzută în adăpost îngreu­nează munca de îngrijire a animalelor şi are urmări rele asupra dezvoltării lor în grajdurile în care este introdus cu­rentul electric se va revizui reţeaua, de­oarece izolarea se poate strica uşor dato­rită umezelii şi astfel pot avea loc scurt circuite. In vederea unei bune adăpostiri, o mare atenţie se va da şi pardoselei, care trebuie reparată şi nivelată. Pardoseala de lut galben se poate folosi foarte bine in grajdurile cailor şi boilor de muncă, precum şi în boxele reproducătorilor. Ea trebuie să aibă însă o înclinaţie mai mare pentru scurgere, iar în boxe să se pună un aşternut mai bogat pentru a nu fi ma­­cinat. In grajdurile construite după toate ce­rinţele tehnice se va verifica sistemul de scurgere şi colectare a urinei, precum şi sistemul de aerisire, asigurindu-se buna funcţionare a lor. Existenţa unui bun sis­tem de ventilaţie şi scurgere a urinei dă posibilitatea ca aerul din grajd să fie lip­sit de umiditatea mare care se crează în timpul iernii şi să se asigure astfel o adă­postire higienică a animalelor. O importanţă destul de mare în vederea menţinerii unui aer sănătos şi unei tem­peraturi potrivite în adăpost o are numă­rul animalelor care sunt ţinute în aceeaşi încăpere. Supraaglomerarea adăposturilor cu un număr prea mare de animale duce la mărirea umezelii şi stricarea aerului, fapt care face ca rezistenţa animalelor faţă de boli să scadă. Totodată supraaglo­merarea duce la stricarea intr-un timp foarte scurt a adăposturilor. Introducerea unui număr de animale mai mic decit capacitatea adăpostului iarăşi nu este economică, deoarece nu se poate păstra în grajd o temperatură potri­vită şi animalele vor fi nevoite să consume mai mult nutreţ pentru a-şi menţine căl­dura necesară corpului. In asemenea ca­zuri se recomandă construirea unui perete provizoriu din scînduri sau leasă lipită cu lut sau mortar, ori din trestie şi paie îm­pletite, în raport cu posibilităţile locale. In timpul iernii pentru a evita aluneca­rea animalelor, se va presăra pe aleile de circulaţie ale grajdului rumeguş sau praf de var nestins. Se recomandă folosirea varului nestins sub formă de praf sau bulgări aşezaţi în adăpost, deoarece el ab­soarbe umezeala din aer. Acest procedeu va fi întrebuinţat în special în grajdurile de animale tinere şi în cale construite de curînd, deoarece datorită pereţilor care pot fi insuficient uscaţi se produce o umi­ditate exagerată prin introducerea anima­lelor în aceste adăposturi Se vor lua toate măsurile care să asi­gure buna întreţinere a căilor de acces spre ieşiri, evitînd formarea noroaielor şi înzăpezirile. în timpul iernii, va trebui dusă o luptă serioasă împotriva rozătoarelor, deoarece îrî acest timp şoarecii şi şobolanii de pe cîmp se retrag spre adăposturile de ani­male, provocînd pagube însemnate prin consumarea şi degradarea nutreţurilor, aducînd şi transmiţînd totodată o serie de boli infecţioase la animale Luînd şi îndeplinind la timp toate mă­surile de ordin tehnic și organizatoric vom asigura buna adăpostire a animale­lor în timpul iernii. V. SIRBULESCU Inginer zootehnist Molière în interpretarea artiştilor germani din Timişoara Pentru artiştii secţiei germane a Teatru­lui de Stat din Timişoara, luna aceasta a fost bogată în evenimente : s-a sărbă­torit cea de-a 100-a reprezentaţie cu piesa „Die Karlsschüler“ de Heinrich Laube, spectacol cu care şi-au început activitatea în iunie 1953, şi a avut loc premiera piesei „Bolnavul închipuit“ de Moliere. Chiar dacă n-ai urmărit pas cu pas ac­tivitatea acestui tinăr colectiv format în majoritate din actori ridicaţi din rîndul artiştilor amatori, cîteva rînduri însem­nate pe marginea spectacolului cu piesa „Bolnavul închipuit“, pot da indicii asu­pra continuului progres al teatrului. Molière a scris „Bolnavul închipuit“ la sfîrşitul vieţii, în perioada maturităţii sale artistice. Aducînd pe scenă oameni şi în­tâmplări din Franţa timpului său (sec. XVII) el a înfierat cu arma rîsului viciile şi năravurile societăţii în care a trăit, lă­­sînd moştenire omenirii o operă a cărei vervă şi ascuţime n-au pălit prin trece­rea anilor. Acţiunea se petrece în casa unui bur­ghez bătrîn, Argan, care este de fapt şi personajul central al comediei. Egoist şi tiran, veşnic preocupat de persoana lui, de bolile imaginare pe care le are, Argan vrea să-şi mărite fiica — pe frumoasa Angelique — cu fiul tont al unui medic, pentru ca astfel să-şi ştie asigurată sănă­tatea. Angelique se opune intenţiilor ta­tălui ei, dorind să-l ia de bărbat pe iu­bitul ei Cléante, băiat chipeş, cu senti­mente alese De aici pornesc firele unui şir întreg de întâmplări şi situaţii prin care se rea­lizează ridiculizarea egoiştilor care — ca şi Argan — sunt veşnic preocupaţi de boli imaginare, şi pretind de la cei din jur, pe care îi terorizează, o atenţie cu totul exa­gerată. Moliere ţintueşte totodată la stîlpul infamiei pe medicii şarlatani, a­­ciuiaţi pe lîngă familiile bogate pentru a stoarce bani. încă de la început remarci la creatorii spectacolului străduinţa de a zugrăvi cît mai veridic epoca în care se desfăşoară acţiunea, de a îmbina caracteristicile tea­trului clasic cu jocul realist, capabil să dezvăluie complexitatea ideilor cuprinse în piesă. Astfel, regizorul Rudolf Schall, îndreptîndu-şi eforturile spre realizarea unităţii spectacolului, a reuşit în ciuda relaţiilor oarecum convenţionale dintre personaje, dictate de maniera teatrului clasic, să realizeze scene în care eroii sânt firesc legaţi prin ideile , şi sentimen­tele lor. Astfel, sunt Angelique şi Cléante, Beline, soţia lui Argan şi notarul. Cel mai reuşit este însă conceput grupul doctorul Diafd­rus — Thomas, fiul lui. Thomas, prost şi incapabil, se uită mereu în ochii tatălui, îi cere din priviri încuviinţarea pentru orice acţiune sau gest, aşteaptă ca acesta să-i sufle din spate complimentele pe care trebuie să le adreseze viitorilor lui socri. La crearea reuşitului cuplu un aport foarte însemnat aduc actorii Karlfritz Eitel (Diafoirus) şi tînărul actor Rudolf Krauser (Thomas). Privind mai atent la jocul lor, observi trăirea adevărată a per­sonajelor pe care le întruchipează. La Diafoirus simţi prefăcătoria şi înfumura­rea, cinismul cu care filozofează despre prostia şi incapacitatea fiului său, încer­când să le prezinte drept virtuţi. Jocul celui de al doilea reliefează mărginirea şi ignoranţa lui Thomas care cu un zîmbet prostesc pe buze a pornit să cucerească inima frumoasei Angelique. Tendinţa spre o interpretare cît mai realistă a comediei clasice, spre trăirea veridică şi emoţionantă a rolurilor s-a vădit şi la alţi actori cum ar fi Irmgard Schatt (subreta Toinette). Interpreta ne face să îndrăgim chipul acestei femei sim­ple, inteligente şi simţitoare, a cărei iste­ţime vine de hac năravurilor lui Argan. Oprindu-ne şi asupra interpretării pe care o dă actorul Ottmar Strasser rolului lui Argan, vom observa că acesta a reu­şit să ne zugrăvească cîteva din caracte­risticile „bolnavului închipuit“ cum ar fi: îngîmfarea, capriciul, plăcerea de a se lăsa linguşit. Se pare însă că actorul, în­­groşînd peste măsură latura comică a personajului, a neglijat înţelegerea adîncă a sufletului lui meschin, prezentîndu-ni-l doar drept un om caraghios, fără să ne lase să întrevedem cu claritate ce se as­cunde în acest suflet. Asta a făcut ca ac­torul să aibă un joc artificial, de multe ori căutînd gesturi exagerate, de un co­mic ieftin. Nefondînd cu pricepere textul extrem de bogat în idei al monologului lui Argan de la începutul piesei, actorul, s-a văzut nevoit să recurgă la diverse ar­tificii teatrale deja învechite, cum ar fi în­­groşarea sau subţierea vocii, strigăte as­cuţite, priviri aruncate publicului, care scad din veridicitatea rolului şi îl fac neconvingător. Unilaterală este şi concepţia rolului Be­­linei, cea de a doua soţie a lui Argan, jucat de Hella Sessler. Actriţa n-a văzut la Béline latura contradictorie a sufletu­lui ei, nu ne-a redat altceva decît vulga­ritatea, lăcomia şi prefăcătoria ei, n-a în­ţeles că această femeie tînără, căsătorită cu un moşneag, aspiră la fericire şi că e intr-un fel firesc să dorească moartea lui Argan pentru a-l moşteni şi a căuta după aceea să-şi făurească o viaţă cu mai mul­te bucurii. S-ar mai putea obiecta aici jocul cam prea ostentativ al artistei atunci cînd se preface că e îngrijorată de sta­rea sănătăţii bătrînului. Aici Béline se demască singură, făcîndu-te să te întrebi cum putea s-o creadă sinceră bărbatul ei. Merită subliniată interpretarea tinerei artiste Charlotte Varga. înzestrată cu multă sensibilitate, ea realizează în Ange­lique chipul gingaș, plin de poezie al fii­cei lui Argan, blinda și cinstită, care știa să lupte cu hotărîre pentru dragostea ei. Mai trebuie remarcat aportul pe care-l aduc la spectacol tinerii actori Astrid Cramer (Louison), Ernst Kraus (Cléante), Peter Schuch (Béralde) etc., dirijorul or­chestrei Richard Oschanitzky ale cărui aranjamente muzicale au contribuit la stabilirea unei atmosfere specifice epocii în care se desfăşoară acţiunea, precum şi a lui Ioan Clapan care semnează decoru­rile. Colectivul secţiei germane a Teatrului de Stat din Timişoara a realizat un spec­tacol vesel, plin de vervă şi prospeţime, dovedind frumoase perspective de dezvol­tare. El dovedeşte odată mai mult înflo­rirea artei minorităţilor naţionale , în ţara noastră.­­ SUZANA VOINESCU Sportivii din satele raionului Mediaş Nu-i deloc uşor să străbaţi într-o zi, pe jos sau cu vreo ocazie, cîteva sate din raionul Mediaş. Sunt kilometri întregi, care trebuiesc parcurşi. Auzisem însă că munca sportivă în satele raionului Me­diaş a cuprins mase tot mai largi de ti­neri ţărani muncitori, că în problema aceasta există multă preocupare din par­tea activiştilor utemişti şi ai comitetului raional pentru cultură fizică şi sport. Atunci, kilometrii nu mai constituie o problemă, mai ales cînd ai un tovarăş de drum, cu multă poftă de vorbă, care e bucuros că are prilejul să-ţi vorbească despre tinerii minunaţi ai gospodăriei agricole colective din comuna Moşna. Utemistul Popescu Petre — pentru că de el este vorba — se arătă foarte mul­ţumit de faptul că cineva se interesează de tinerii colectivişti. Mai ales în pro­bleme sportive. E şi firesc. Popescu Petre este profesor de educaţie fizică. — La noi în gospodărie tinerii — băieţi şi fete — iubesc sportul. Suntem­ cu toţi peste o sută. Şi avem o zicală care se adevereşte zi de zi. Cine-i bun la muncă, e bun şi la sport — şi invers. 85 de tineri din gospodăria noastră au­ cucerit insig­nele G.M.A. şi F.G.M.A. Tovarăşul de drum se dovedi foarte bun cunoscător al , locurilor şi chiar al oamenilor. Fireşte cu atit mai mult în problemele legate, de cultură fizică şi sport. Lăsăm în urmă comunele Ighişul Nou, Şeica Mare, Valea Lungă, Vorumloc, comune cu o intensă activitate sportivă. Mărturie stau frumoasele baze sportive pe care zeci de tineri ţărani muncitori se întrec în timpul liber. în fiecare iarnă sunt înfiinţate în raio­nul Mediaş centre de schi, utilaje cu tot materialul tehnic necesar. Deci activitatea pentru trecerea normelor G.M.A. con­tinuă cu aceeaşi intensitate şi iarna. In aceste centre de ski (3-4 comune înveci­nate fornează un centru) care în raionul Mediaş sunt în număr de 8, vin tinerii ţărani muncitori pentru a învăţa tehnica schiului de la instructorii special reparti­zaţi pentru aceasta. In cele 8 centre s-au­ prezentat iarna trecută peste 800 de ti­neri, dintre care 400 şi-au trecut şi pro­bele G.M.A. la schi. O activitate deosebit de intensă în sa­tele raionului există însă şi vara. Vara funcţionează multe centre pe comune, unde sute şi mii de tineri se pregătesc pentru cucerirea insignei G.M.A. Un cen­tru de comune unde se ţin concursuri pentru trecerea probelor G.M.A. trebuie să aibă o bază sportivă bine utilată. Co­munele Valea Lungă şi Vorumlac se pot mîndri cu frumoasele baze sportive pa care le au. Pe aceste baze, concursurile pentru trecerea normelor G.M.A. se desfă­şoară la un înalt nivel tehnic. Numeroşi arbitri şi instructori tehnici stau la dispoziţia tinerilor ţărani muncitori, dor­nici să ajungă sportivi de frunte. Tinerii aleargă, aruncă grenada, trec peste ob­stacole. Aşa s-au petrecut lucrurile şi acumu­ nu de mult, într-o zi de toamnă tîrzie, cînd tinerii colectivişti din comu­na Moşna ,ca şi cei din alte părţi, s-au întrecut în cadrul unui concurs G.M.A. Zeci de tineri, băieţi şi fete, fie din Moş­na, fie din Ighişul Nou sau din altă parte, se întreceau cu ardoare. Iată-l pe tînărul colectivist Racoczi Liviu din­­comuna Moşna. Din mina lui­ grenada zboară la zeci de metri. Acum este rîndul tînărului Bucşe Cornel din comuna Ighişul Nou. Aceeaşi dorinţă : să arunce departe, cît mai departe. De obicei concursurile pentru trecerea probelor G.M.A. au loc duminica. Atunci toţi tinerii se întrec pentru obţinerea normelor. După fiecare concurs G.M.A., artiştii satului — tinerii din echipa artis­tică a căminului cultural — prezintă în faţa numeroşilor sportivi un frumos pro­gram artistic. R. CALARASANU Semifinalele Cupei R. P. R. la fotbal Astăzi se vor desfăşura jocurile semi­finalelor popularei competiţii „Cupa R.P.R.“ de fotbal. Din cele 2339 echipa, care au participat anul acesta la întrecere, au mai rămas în luptă pentru cucerirea invidiatului titlu, 4 echipe. Cele două me­ciuri, care au loc la Bucureşti şi Reşiţa stîrnesc un mare interes în rîndul ama­torilor de sport din întreaga ţară. Cel mai interesant meci are loc în Ca­pitală pe stadionul Dinamo cu începere de la ora 13.30. Echipa Dinamo Bucureşti pri­meşte vizita echipei Flacăra Ploeşti, care duminică a reuşit o performanţă remar­cabilă, eliminînd din competiţie pe cam­pioana ţării, Flamura Roşie Arad. Meciul triunghiular de box dintre echi­pele C.C.A... Dinamo şi reprezentativa asociaţiilor sportive sindicale se încheie astă seară cu­ începere de la ora 19 în sala sporturilor de la Floreasca, odată cu des­făşurarea ultimei reuniuni, în reuniunea de astăzi vor evolua în ring cei mai valoroşi boxeri din ţară în frunte cu maestrul emerit al sportului G. Fiat (C.C.A.), maeştrii sportului V. Be stadionul Kemai Istaia am capitau R.P. Albaniei s-a disputat la 29 noiem­brie întîlnirea internaţională de fotba dintre echipa selecţionată a oraşului Ti­rana şi echipa sovietică Rezervele de Şchiopu (C.C.A.), V. Tiţă (C.C.A.), E. Măr­gărit (asoc. sindicale), F. Ambruş (C.C.A.), precum şi cunoscuţii pugilişti C. Iordacne (asoc sindicale), campion R.P.R­, E. Mol­­doveanu (Dinamo), A. Blank (asoc. sindi­cale) şi alţii. înaintea reuniunii finale, clasamentul competiţiei se prezintă astfel : 1. Asoc. sportive sindicale 19 puncte: 2. C.C.A. 13 puncte: 3 Dinamo 8 puncte m­­unca Leningrad. Jocul a avut loc in ca­drul manifestărilor organizate cu prilejul aniversării a 10 ani de la eliberarea Al­baniei. întîlnirea a luat sfîrşit cu rezultatul de X—0 în favoarea fotbaliştilor sovietici. ,, Azi, reuniune de box Fotbaliştii sovietici învingători în R. P. Albania

Next