Scînteia Tineretului, decembrie 1954 (Anul 9, nr. 1741-1766)
1954-12-01 / nr. 1741
Organizaţia U. T. M. — sprijin activ în îmbunătăţirea muncii în şcoală Cu toate că soneria a anunţat de multă vreme terminarea orelor de curs, un grup de elevi mai zăbovea în cabinetul directorului şcolii. Ca şi în preajma altor adunări generale, secretarul organizaţiei de bază U.T.M., împreună cu alţi membri din comitetul U.T.M., au venit la tovarăşul director pentru a-i cere sfatul în legătură cu problemele ce urmează a fi dezbătute în adunare. Răsfoind filă cu filă jurnalul şcolii medii mixte de 10 ani din Tg. Ocna, secretarul U.T.M. se mai uită odată peste situaţia frecvenţei şi a învăţăturii la fiecare clasă în parte, ultimele abateri disciplinare, diferitele comunicări ale direcţiei privind activitatea şcolară... — Frecvenţa sută la sută... întîrzieri puţine şi motivate... Clasa X-a A fruntaşă pe şcoală la învăţătură. Ghinea Constanţa, Marioara Covaci, Gîndu Doina din clasa X-a A au numai note de cinci... — reciti ca pentru el tovarăşul Doldiu. — Rezultatele-s bună, îşi spuse părerea tovarăşul director Harapu, dar mai avem încă destui elevi certaţi cu disciplina şi cu unele materii de curs. Tocmai îndreptarea lor trebuie să fie obiectivul principal pe care să se axeze adunarea generală... Colaborarea organizaţiei de bază U.T.M. cu conducerea şcolii este strînsă şi rodnică. Datorită ei, organizaţia U.T.M. a reuşit să îndrepte pe mulţi indisciplinaţi şi delăsători la carte ; în fiece an creşte numărul elevilor fruntaşi la învăţătură şi în toate acestea o bună parte din merit revine organizaţiei U.T.M. Nu totdeauna însă au stat aşa lucrurile. Cu doi-trei ani în urmă, comitetul U.T.M., în loc să colaboreze cu conducerea şcolii, ducea o activitate sectară, ruptă de preocupările şcolare, uneori chiar în contradicţie cu măsurile luate de conducerea şcolii. Adunările generale U.T.M. se ţineau neregulat şi aveau un caracter cu totul formal, în afară de probleme organizatorice sau prelucrarea diferitelor materiale din presă, utemiştii nu discutau altceva in adunările lor. Activitatea organizaţiei se , rezuma la întocmirea periodică a planurilor de muncă şi a dărilor de seamă, la mobilizarea elevilor pentru diferite acţiuni iniţiate de comitetul raional U.T.igf sau demonstraţii. învăţătura se considera că priveşte numai corpul didactic şi era lăsată în seama direcţiunii. Cum era şi firesc, această stare de fapt se resimţea din plin în pregătirea elevilor. Pînă în 1952 situaţia la învăţătură a şcolii era considerată printre cele mai slabe din întreaga regiune. In ultimii doi ani treburile s-au schimbat. Noua conducere a şcolii, înţelegînd rolul organizaţiei U.T.M., a căutat de la bun început să antreneze comitetul U.T.M. în acţiuni legate efectiv de preocupările elevilor. Văzînd — de pildă — că într-o adunare generală U.T.M. se discută numai probleme nelegate de munca elevilor, direcţiunea a sfătuit comitetul U.T.M. să pună în discuţie activitatea profesională a unui utemist, problema disciplinei într-o clasă, folosirea timpului liber şi alte subiecte privind sarcina de frunte a tineretului studios: învăţătura. Sub îndrumarea organizaţiei de bază P.M.R., comitetul organizaţiei de bază U.T.M. a muncit pentru a ajuta rezolvarea problemelor de bază ale şcolii: îmbunătăţirea învăţăturii, frecvenţei şi disciplinei elevilor. E drept n-a fost tocmai uşor. Răspunderea care apăsa pe umerii utemiştilor era mare şi a trebuit multă perseverenţă pentru a desrădăcina diferitele apucături rele ale unor elevi ca Roşea Gh., Inimosu, Bujor H. Smîndu şi alţii din clasa a IX-a B, renumiţi în obrăznicii şi încălcări ale disciplinei şcolare. N-a fost mai lesne nici cu Stoian Cornelia, Mihailov Larisa şi Doru Petru, candidaţi la repetenţie, pentru a-i scoate la liman. Ajutat însă de direcţiunea şcolii comitetul U.T.M. a reuşit să organizeze în aşa fel îndrumarea şi urmărirea studiului individual al elevilor slabi, încît mulţi dintre ei au promovat clasa. Buna pregătire a elevilor Şcolii medii mixte de 10 ani din Tg. Ocna a ieşit în evidenţă mai ales în 1953, cînd din 42 absolvenţi ai clasei a XI-a care s-au prezentat la examenul de admitere la Institute de învăţămint superior 39 au reuşit să fie admişi cu calificative bune. In aniul şcolar 1953—1954 munca organizaţiei U.T.M. pentru mobilizarea elevilor la o cît mai temeinică însuşire a tuturor obiectelor de învăţămînt a fost încununată de un şi mai frumos succes. La încheierea cursurilor, din cei 90 de elevi ai claselor X şi XI nici unul n-a avut vreo medie nesatisfăcătoare. Apreciind după rezultatele primului pătrar, situaţia şcolară se va îmbunătăţi mai mult în acest an. Organizaţia U.T.M. se străduieşte şi acum să mobilizeze masa de utemişti în lupta împotriva lipsurilor. Şi în bună parte a reuşit aceasta. Cînd elevul Petrică Bogdan din clasa a X-a B a încercat să copieze la o lucrare de control la limba franceză, clasa a luat atitudine arătîndu-i că aceasta este o reminiscenţă a şcolii vechi, burgheze cu care nu se poate împăca şcoala noastră nouă, că a copia înseamnă nici mai mult nici mai puţin decit a fura. Tînărul în cauză a fost avertizat că în clasă nu este nevoie de elevi care practică asemenea obiceiuri urîte, cu totul neadmise în şcoala noastră. Gazetele de perete, prin articolele lor, au reuşit să sprijine munca corpului didactic din şcoală. Ele cuprind de obicei articole despre programul zilnic al elevului, scrise de cei mai buni elevi, ca Victor Davidescu, Ioan Doldiu etc. Articolele satirice şi caricaturile au avut o înrîurire pozitivă asupra celor certaţi cu cartea sau cu disciplina. Elevele clasei a IX-a A, bunăoară nu erau destul de atente la unele ore de curs. Atunci pe lîngă faptul că comitetul U.T.M. a stat serios de vorbă cu ele, li s-a făcut și o caricatură la gazeta de perete care arăta cam în ore, unele eleve spărgeau nuci, altele admirau natura, citeau la alte obiecte sau mîncau... Efectul a fost peste aşteptări. Cele care s-au recunoscut în caricatură n-au mai dat a doua oară prilejul să le mai apară chipurile la colţul satiric al gazetei..Tot datorită ajutorului dat de organizaţia U.T.M., elevi anul trecut mediocri la învăţătură, ca Davidescu, Simionescu, Emilia Colibaru, sunt astăzi printre fruntaşii claselor, iar Maria Caraseli şi Elena Cioş, anul trecut corigente, au acum numai note bune. Disciplina a ajuns să nu mai constituie o problemă dificilă în şcoală. Vorbind despre activitatea şcolii medii din Tg. Ocna nu putem trece cu vederea bogata activitate extraşcolară care prin felul cum e organizată ajută pe elevi în consolidarea şi adîncirea cunoştinţelor lor dar şi să se recreeze. Sînt o mîndrie a şcolii cercurile pe materii de fizico-matematici şi literatură, în mijlocul cărora au crescut tineri ce fac faţă şcolii. Alexandru Butucelea, student în anul I al Facultăţii de fizico-matematici, a îndrăgit fizica şi matematica în această şcoală. Anul trecut cînd era în clasa XI-a, el a făcut o lucrare proprie despre „Presiunea radiaţiilor“ care a fost publicată în revista „Matematică şi Fizică“. Nu mai puţine succese a avut cercul literar în care s-au dezvoltat tinere talente ca Dumitru Zară şi Rodica Asandi, actualmente studenţi la Facultatea de filologie, sau ca Tamara Popa, elevă în clasa X-a A, care a reuşit să compună cîteva poezii apreciate. . Este bine cunoscută în Tg. Ocna şi satele învecinate : Rîpile, Tg. Trotuş, Dofteana, Slănic, echipa artistică a şcolii, programele ei frumoase de cîntece şi dansuri. De anul acesta a luat fiinţă şi o echipă de teatru care a pregătit deja prima sa piesă. De o mare popularitate se bucură colectivul sportiv al şcolii. Nici o echipă şcolară din regiune nu-l întrece la baschet fete, la aruncarea discului etc. Nici un moment organizaţia U.T.M. nu a scăpat din vedere folosul pe care-l poate aduce patriei prin activitatea sa obştească. Drept dovadă sunt cei 3.000 puieţi plantaţi în acest an de către elevi, ajutorul dat construirii teatrului de vară din localitate, reparării conductei de apă potabilă Dofteana-Tg. Ocna. Elevii sprijină şi acţiunea de difuzare a cărţii in satele învecinate : Oituz, Vîlcelele, Bogdăneşti şi altele, în munca sa organizaţia de bază U.T.M. a şcolii medii din Tg. Ocna a fost permanent condusă de organizaţia de partid, care analizează periodic activitatea comitetului U.T.M., indicîndu-i metodele de muncă cele mai potrivite. Anul trecut, spre exemplu, pentru a urmări îndeaproape situaţia frecvenţei, s-au înfiinţat brigăzi-fulger care făceau raiduri pe la locuinţele elevilor absenţi de la şcoală. Ca urmare a acestui fapt, în foarte scurt timp frecvenţa a crescut, ajungînd chiar să fie de sută la sută. Pentru a asigura o concordanţă desăvîrşită între acţiunile întreprinse pe linie şcolar-administrativă şi cele de organizaţie, la analiza lunară a planului de muncă U.T.M., făcută în cadrul unei şedinţe a comitetului U.T.M. participă de obicei şi tovarăşul director Harapu, discutînd punct cu punct toate realizările, lipsurile şi greutăţile, constatate în perioada ce s-a scurs. Direcţiunea şcolii sprijină munca organizaţiei U.T.M. şi, la rîndul său, ori de cite ori se ridică probleme dificile privind comportarea elevilor din şcoală sau în afară, directorul cere sprijinul organizaţiei, încrederea acordată tinerilor din activul U.T.M. al şcolii a fost pe deplin îndreptăţită. Datorită muncii lor perseverente în şcoală e un lucru obişnuit să întîlneşti elevi întotdeauna bine pregătiţi şi disciplinaţi ca Tamara Popa şi Doina Gându dintr-a X-a A, Silvia Onofrei din clasa IX-a A, Gheorghe Ciocan din clasa X-a B, Mihai Bercovici sau Eugen Salahoru dintr-a VIII-a C. Şcoala medie mixtă de 10 ani din Tg. Ocna a reuşit să fie fruntaşă pe regiune. C. MANCIUR Telegramele adresate guvernului R. P. R. de muncitorii unor întreprinderi din R. D. Germană Muncitorii şi funcţionarii de la mai multe întreprinderi industriale din R.D. Germană au adresat Guvernului Republicii Populare Române telegrame prin care îi mulţumesc acestuia pentru participarea sa la Conferinţa de la 29 noiembrie, propusă de U.R.S.S. în scopul realizării unui pact de securitate colectivă în Europa. De asemenea, ei se adresează Guvernului R.P.R. cu rugămintea de a sprijini cu cea mai mare căldură străduinţele Uniunii Sovietice pentru asigurarea securităţii colective în Europa. Asemenea telegrame au trimis muncitorii de la Industria de mobile Wilkauhasslau, personalul uzinei de filatură de lină pieptănată din Zuhckau Lichtentannesachs, muncitorii şi funcţionarii uzinelor de postav Roedelbachtal Kircherbsachs, în telegrama lucrătorilor de la uzinele de postav Roedelbachtal Kircherbsachs se spune : „Ultima notă a Uniunii Sovietice vorbeşte de-a dreptul din inimă poporului german. In anii de după 1945, ca dealtfel încă de la începutul existenţei sale, Uniunea Sovietică a dovedit zi de zi că în toate acţiunile sale ea pune pe primul plan cauza menţinerii păcii. Aceasta găseşte asentimentul tuturor forţelor iubitoare de pace din lume. De aceea vă adresăm dvs. rugămintea de a sprijini cu cea mai mare căldură străduinţele Uniunii Sovietice în legătură cu securitatea colectivă în Europa, de a contribui în măsură şi mai mare la realizarea unităţii patriei noastre, de a asigura prin aceasta pacea în Europa şi în lumea întreagă“. „Scînteia tineretului" Pag. 2-a I decembrie 1954 Frumoase sînt obiectele de artă populară lucrate cu multă migală dar şi cu neasemuită pricepere de tinerele noastre ţărance, in costumele naţionale sau în ţesătura covoarelor, ele îşi pun toată măestria lor creatoare. In fotografie, tînăra Boceanschi Lucreţia, una din cele mai iscusite ţesătoare din comuna Leşu, regiunea Cluj, lucrînd un covor. Foto: AGERPRES. INFORMAŢII Luni seara a părăsit Capitala prof. univ. dr. Benedict Menkes, membru corespondent al Academiei R.P.R., care va participa la o conferinţă a biologilor ce va avea loc la Casa Oamenilor cu Ştiinţă din Liblice (R. Cehoslovacă) între 2-4 decembrie a. c. La invitaţia Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, luni noaptea au sosit în Capitală Ella Hadamas şi Sandor Szabó, specialişti în problemele de învăţămînt, care, în cadrul acordului cultural dintre R.P.R. şi R.P. Ungară, vor face un schimb de experienţă cu specialişti în problemele de învăţămînt din ţara noastră, în Gara de Nord, oaspeţii maghiari au fost întîmpinaţi de reprezentanţi ai Ministerului învăţămîntului şi ai Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. (Agerpres) Organizare şi metode Angajamentele muncitorilor de la fabrica de marmeladă din Vidra raionul Vrancea au fost îndrăzneţe — „80 tone de marmeladă şi 2 tone de genis peste plan“. Pentru îndeplinirea lor au luat toate măsurile. Astfel, munca a fost împărţită pe brigăzi. Au luat fiinţă 3 brigăzi care lucrează în 3 schimburi şi cum în fabrica majoritatea muncitorilor sunt tineri — două dintre ele sunt conduse de utemişti. In brigăzi planul a fost defalcat pe oameni — astfel fiecare ştia ce avea de făcut. întrecerea a început. Fruntaşă a fost brigada tovarăşului Petre Iordăchiţă. Brigada, utemistului Gheorghe Păring a întrecut-o insă realizind o depăşire de plan de 20 la sută. Printre fruntaşii întrecerii sunt mulţi utemişti. Numele lor îl poţi citi pe panoul de onoare : Vasile Păring, Maria Pîslaru, Florea Popa, Iova Chiriac, Victoria Ene, Vasilica Voinea, Zamfir Ene, Aurel Chiriac, Savin Nistorescu, toţi au depăşiri între 121 şi 133 la sută. Nu trebuie să uităm nici de eforturile depuse de tinerele Simioana Cojocaru şef de producţie, sau Maria Ichim. Aceşti tineri au putut obţine asemenea rezultate şi datorită aplicării metodelor înaintate de muncă. Metoda Antoninei Jandarova, Voroşin, iniţiativa fruntaşei în producţie Victoria Doroftei de la fabrica „Flora“ , sunt de acum bine cunoscute. Ele asigură tinerilor realizarea cantitativă şi calitativă a planului. Datorită măsurilor organizatorice şi a metodelor înaintate de muncă, muncitorii de la fabrica de marmeladă „Vidra“ au reuşit nu numai să-şi îndeplinească angajamentul ci şi să-l depăşească. Corespondent, MIHAI ENACHE ---------------------------------------------------------------------------------------------- SFAT ZOOTEHNIC _____________________________________________________ Să asigurăm buna adăpostire a animalelor pe timpul iernii Pentru ca animalele să dea producţii ridicate şi in timpul iernii, o importanţă mare o prezintă asigurarea condiţiilor cit mai bune de adăpostire in această perioadă. Adăposturile trebuiesc revizuite şi amenajate ca să ofere animalelor cele mai bune condiţii in ceea ce priveşte: căldura, umezeala, lumina, aerisirea, mărimea necesară atit pentru funcţionarea normală a organismului animalelor, cit şi pentru desfăşurarea în condiţii bune a întregului proces de muncă, legat de hrănirea şi îngrijirea lor. Temperatura va trebui să fie intre 8-12 grade în grajdurile de vaci şi maternităţile de scroafe, admiţindu-se ca în cazuri de ger, ea să scadă pînă la 6 grade la vaci şi 8 grade la scroafe. In grajdul iepelor mame ea trebuie să fie în jurul a 10 grade, iar pentru celelalte cabaline cel puţin 6 grade, in saivanele de oi între 3—5 grade, iar în compartimentele unde au loc fStările să fie între 8—12 grade. Umiditatea va trebui să fie între 75—85 la sută. O umiditate mai mare face să crească numărul cazurilor de îmbolnăvire, mai ales la animalele tinere, duce la stricarea rapidă a adăposturilor, îngreunează menţinerea curăţeniei şi crează un aer nesănătos în grajd. Pentru asigurarea luminii în adăposturi, suprafaţa ferestrelor trebuie să fie a zecea parte din suprafaţa podelii la grajdurile pentru animalele de prăsilă, animalele tinere, cele ce alăptează şi cele gestante (pline); a cincisprezecea parte la grajdurile animalelor de muncă şi ale celor puse la îngrăşat şi a douăzecişicincea parte la saivanele de oi. Sistemul de aerisire va trebui să permită pe cit posibil menţinerea în permanenţă a unei aterosfere curate, deoarece aerul stricat duce la îmbolnăvirea animalelor şi le scade simţitor productivitatea. Pentru asigurarea condiţiilor mai sus arătate sunt necesare o serie de măsuri care să ducă la îmbunătăţirea adăposturilor astfel incit ele să corespundă regulilor ştiinţifice. Se, va începe astfel cu verificarea tuturor părţilor clădirii, făcîndu-se reparaţiile necesare acolo unde e cazul. Mai .Infiir se va controla acoperişul, începind cu partea inferioară a podului, verificînd rezistenţa lemnăriei de susţinere şi legăturile diferitelor piese între ele, în scopul evitării prăbuşirii în cazul zăpezilor abundente. Apoi se vor controla şi repara locurile pe unde ar putea pătrunde ploaia sau zăpada. Pentru menţinerea căldurii în grajd trebuie ca tavanul să izoleze cît mai bine încăperea grajdului de podul adăpostului. Pentru aceasta ,în pod se va pune un strat izolator de pămîrt sau zgură, dacă rezistenţa tavanului permite, gros de 10—15 cm, sau numai un Strat de paie ori pleavă, de 20—30 cm Nu se vor folosi ca adăposturi construcţiile care nu au tavan. Uneori în loc de scînduri, se pot folosi pentru construirea tavanelor lemne cioplite pe jumătate, aşezate cu faţa netedă in jos şi nivelate deasupra cu un strat de lut. Dacă nici acest lucru nu este posibil, se va construi un tavan provizoriu din coceni, trestie sau paie, aşezate pe grinzişoare întărite cu stîlpi de susţinere. Tavanul va fi aşezat la o înălţime de trei metri şi jumătate în grajdurile de cai, trei metri în cele de bovine şi 2,20 m. în cele pentru porci se vor astupa şi repara eventualele crăpături din pereţi, care apoi se vor vărui de cîteva ori împreună cu tavanul şi tot interiorul grajdului, în scopul desinfectării şi asigurării luminii. Uşile şi ferestrele vor fi revizuite, avînd grijă ca ele să se închidă cît mai bine, pentru a împiedica formarea curenţilor şi intrarea zăpezii în adăpost. Se va revizui sistemul lor de închidere şi se vor înlocui balamalele ruginite sau rupte şi zăvoarele defecte cu altele făcute în atelierele de fierărie ale gospodăriei. Partea liberă a tocului de la uşi va fi rotunjită, cu scopul de a evita rănirea animalelor, cînd ele se înghesuie la ieşirea sau intrarea in adăpost. La saivanele de oi se va aşeza în faţa uşii un dispozitiv din scînduri, de formă triunghiulară, care dirijează turma în două direcţii sau se vor pune în dreptul tocurilor nişte suluri de lemn care se învirtesc pentru a evita strivirea animalelor între ele. Prin aşezarea acestor dispozitive se evită în mare măsură cazurile de avort care s-ar putea ivi pe această cale. Geamurile sparte vor fi înlocuite, neadmiţîndu-se ca în locul lor să se pună scînduri, carton sau tablă, deoarece lumina scăzută în adăpost îngreunează munca de îngrijire a animalelor şi are urmări rele asupra dezvoltării lor în grajdurile în care este introdus curentul electric se va revizui reţeaua, deoarece izolarea se poate strica uşor datorită umezelii şi astfel pot avea loc scurt circuite. In vederea unei bune adăpostiri, o mare atenţie se va da şi pardoselei, care trebuie reparată şi nivelată. Pardoseala de lut galben se poate folosi foarte bine in grajdurile cailor şi boilor de muncă, precum şi în boxele reproducătorilor. Ea trebuie să aibă însă o înclinaţie mai mare pentru scurgere, iar în boxe să se pună un aşternut mai bogat pentru a nu fi macinat. In grajdurile construite după toate cerinţele tehnice se va verifica sistemul de scurgere şi colectare a urinei, precum şi sistemul de aerisire, asigurindu-se buna funcţionare a lor. Existenţa unui bun sistem de ventilaţie şi scurgere a urinei dă posibilitatea ca aerul din grajd să fie lipsit de umiditatea mare care se crează în timpul iernii şi să se asigure astfel o adăpostire higienică a animalelor. O importanţă destul de mare în vederea menţinerii unui aer sănătos şi unei temperaturi potrivite în adăpost o are numărul animalelor care sunt ţinute în aceeaşi încăpere. Supraaglomerarea adăposturilor cu un număr prea mare de animale duce la mărirea umezelii şi stricarea aerului, fapt care face ca rezistenţa animalelor faţă de boli să scadă. Totodată supraaglomerarea duce la stricarea intr-un timp foarte scurt a adăposturilor. Introducerea unui număr de animale mai mic decit capacitatea adăpostului iarăşi nu este economică, deoarece nu se poate păstra în grajd o temperatură potrivită şi animalele vor fi nevoite să consume mai mult nutreţ pentru a-şi menţine căldura necesară corpului. In asemenea cazuri se recomandă construirea unui perete provizoriu din scînduri sau leasă lipită cu lut sau mortar, ori din trestie şi paie împletite, în raport cu posibilităţile locale. In timpul iernii pentru a evita alunecarea animalelor, se va presăra pe aleile de circulaţie ale grajdului rumeguş sau praf de var nestins. Se recomandă folosirea varului nestins sub formă de praf sau bulgări aşezaţi în adăpost, deoarece el absoarbe umezeala din aer. Acest procedeu va fi întrebuinţat în special în grajdurile de animale tinere şi în cale construite de curînd, deoarece datorită pereţilor care pot fi insuficient uscaţi se produce o umiditate exagerată prin introducerea animalelor în aceste adăposturi Se vor lua toate măsurile care să asigure buna întreţinere a căilor de acces spre ieşiri, evitînd formarea noroaielor şi înzăpezirile. în timpul iernii, va trebui dusă o luptă serioasă împotriva rozătoarelor, deoarece îrî acest timp şoarecii şi şobolanii de pe cîmp se retrag spre adăposturile de animale, provocînd pagube însemnate prin consumarea şi degradarea nutreţurilor, aducînd şi transmiţînd totodată o serie de boli infecţioase la animale Luînd şi îndeplinind la timp toate măsurile de ordin tehnic și organizatoric vom asigura buna adăpostire a animalelor în timpul iernii. V. SIRBULESCU Inginer zootehnist Molière în interpretarea artiştilor germani din Timişoara Pentru artiştii secţiei germane a Teatrului de Stat din Timişoara, luna aceasta a fost bogată în evenimente : s-a sărbătorit cea de-a 100-a reprezentaţie cu piesa „Die Karlsschüler“ de Heinrich Laube, spectacol cu care şi-au început activitatea în iunie 1953, şi a avut loc premiera piesei „Bolnavul închipuit“ de Moliere. Chiar dacă n-ai urmărit pas cu pas activitatea acestui tinăr colectiv format în majoritate din actori ridicaţi din rîndul artiştilor amatori, cîteva rînduri însemnate pe marginea spectacolului cu piesa „Bolnavul închipuit“, pot da indicii asupra continuului progres al teatrului. Molière a scris „Bolnavul închipuit“ la sfîrşitul vieţii, în perioada maturităţii sale artistice. Aducînd pe scenă oameni şi întâmplări din Franţa timpului său (sec. XVII) el a înfierat cu arma rîsului viciile şi năravurile societăţii în care a trăit, lăsînd moştenire omenirii o operă a cărei vervă şi ascuţime n-au pălit prin trecerea anilor. Acţiunea se petrece în casa unui burghez bătrîn, Argan, care este de fapt şi personajul central al comediei. Egoist şi tiran, veşnic preocupat de persoana lui, de bolile imaginare pe care le are, Argan vrea să-şi mărite fiica — pe frumoasa Angelique — cu fiul tont al unui medic, pentru ca astfel să-şi ştie asigurată sănătatea. Angelique se opune intenţiilor tatălui ei, dorind să-l ia de bărbat pe iubitul ei Cléante, băiat chipeş, cu sentimente alese De aici pornesc firele unui şir întreg de întâmplări şi situaţii prin care se realizează ridiculizarea egoiştilor care — ca şi Argan — sunt veşnic preocupaţi de boli imaginare, şi pretind de la cei din jur, pe care îi terorizează, o atenţie cu totul exagerată. Moliere ţintueşte totodată la stîlpul infamiei pe medicii şarlatani, aciuiaţi pe lîngă familiile bogate pentru a stoarce bani. încă de la început remarci la creatorii spectacolului străduinţa de a zugrăvi cît mai veridic epoca în care se desfăşoară acţiunea, de a îmbina caracteristicile teatrului clasic cu jocul realist, capabil să dezvăluie complexitatea ideilor cuprinse în piesă. Astfel, regizorul Rudolf Schall, îndreptîndu-şi eforturile spre realizarea unităţii spectacolului, a reuşit în ciuda relaţiilor oarecum convenţionale dintre personaje, dictate de maniera teatrului clasic, să realizeze scene în care eroii sânt firesc legaţi prin ideile , şi sentimentele lor. Astfel, sunt Angelique şi Cléante, Beline, soţia lui Argan şi notarul. Cel mai reuşit este însă conceput grupul doctorul Diafdrus — Thomas, fiul lui. Thomas, prost şi incapabil, se uită mereu în ochii tatălui, îi cere din priviri încuviinţarea pentru orice acţiune sau gest, aşteaptă ca acesta să-i sufle din spate complimentele pe care trebuie să le adreseze viitorilor lui socri. La crearea reuşitului cuplu un aport foarte însemnat aduc actorii Karlfritz Eitel (Diafoirus) şi tînărul actor Rudolf Krauser (Thomas). Privind mai atent la jocul lor, observi trăirea adevărată a personajelor pe care le întruchipează. La Diafoirus simţi prefăcătoria şi înfumurarea, cinismul cu care filozofează despre prostia şi incapacitatea fiului său, încercând să le prezinte drept virtuţi. Jocul celui de al doilea reliefează mărginirea şi ignoranţa lui Thomas care cu un zîmbet prostesc pe buze a pornit să cucerească inima frumoasei Angelique. Tendinţa spre o interpretare cît mai realistă a comediei clasice, spre trăirea veridică şi emoţionantă a rolurilor s-a vădit şi la alţi actori cum ar fi Irmgard Schatt (subreta Toinette). Interpreta ne face să îndrăgim chipul acestei femei simple, inteligente şi simţitoare, a cărei isteţime vine de hac năravurilor lui Argan. Oprindu-ne şi asupra interpretării pe care o dă actorul Ottmar Strasser rolului lui Argan, vom observa că acesta a reuşit să ne zugrăvească cîteva din caracteristicile „bolnavului închipuit“ cum ar fi: îngîmfarea, capriciul, plăcerea de a se lăsa linguşit. Se pare însă că actorul, îngroşînd peste măsură latura comică a personajului, a neglijat înţelegerea adîncă a sufletului lui meschin, prezentîndu-ni-l doar drept un om caraghios, fără să ne lase să întrevedem cu claritate ce se ascunde în acest suflet. Asta a făcut ca actorul să aibă un joc artificial, de multe ori căutînd gesturi exagerate, de un comic ieftin. Nefondînd cu pricepere textul extrem de bogat în idei al monologului lui Argan de la începutul piesei, actorul, s-a văzut nevoit să recurgă la diverse artificii teatrale deja învechite, cum ar fi îngroşarea sau subţierea vocii, strigăte ascuţite, priviri aruncate publicului, care scad din veridicitatea rolului şi îl fac neconvingător. Unilaterală este şi concepţia rolului Belinei, cea de a doua soţie a lui Argan, jucat de Hella Sessler. Actriţa n-a văzut la Béline latura contradictorie a sufletului ei, nu ne-a redat altceva decît vulgaritatea, lăcomia şi prefăcătoria ei, n-a înţeles că această femeie tînără, căsătorită cu un moşneag, aspiră la fericire şi că e intr-un fel firesc să dorească moartea lui Argan pentru a-l moşteni şi a căuta după aceea să-şi făurească o viaţă cu mai multe bucurii. S-ar mai putea obiecta aici jocul cam prea ostentativ al artistei atunci cînd se preface că e îngrijorată de starea sănătăţii bătrînului. Aici Béline se demască singură, făcîndu-te să te întrebi cum putea s-o creadă sinceră bărbatul ei. Merită subliniată interpretarea tinerei artiste Charlotte Varga. înzestrată cu multă sensibilitate, ea realizează în Angelique chipul gingaș, plin de poezie al fiicei lui Argan, blinda și cinstită, care știa să lupte cu hotărîre pentru dragostea ei. Mai trebuie remarcat aportul pe care-l aduc la spectacol tinerii actori Astrid Cramer (Louison), Ernst Kraus (Cléante), Peter Schuch (Béralde) etc., dirijorul orchestrei Richard Oschanitzky ale cărui aranjamente muzicale au contribuit la stabilirea unei atmosfere specifice epocii în care se desfăşoară acţiunea, precum şi a lui Ioan Clapan care semnează decorurile. Colectivul secţiei germane a Teatrului de Stat din Timişoara a realizat un spectacol vesel, plin de vervă şi prospeţime, dovedind frumoase perspective de dezvoltare. El dovedeşte odată mai mult înflorirea artei minorităţilor naţionale , în ţara noastră. SUZANA VOINESCU Sportivii din satele raionului Mediaş Nu-i deloc uşor să străbaţi într-o zi, pe jos sau cu vreo ocazie, cîteva sate din raionul Mediaş. Sunt kilometri întregi, care trebuiesc parcurşi. Auzisem însă că munca sportivă în satele raionului Mediaş a cuprins mase tot mai largi de tineri ţărani muncitori, că în problema aceasta există multă preocupare din partea activiştilor utemişti şi ai comitetului raional pentru cultură fizică şi sport. Atunci, kilometrii nu mai constituie o problemă, mai ales cînd ai un tovarăş de drum, cu multă poftă de vorbă, care e bucuros că are prilejul să-ţi vorbească despre tinerii minunaţi ai gospodăriei agricole colective din comuna Moşna. Utemistul Popescu Petre — pentru că de el este vorba — se arătă foarte mulţumit de faptul că cineva se interesează de tinerii colectivişti. Mai ales în probleme sportive. E şi firesc. Popescu Petre este profesor de educaţie fizică. — La noi în gospodărie tinerii — băieţi şi fete — iubesc sportul. Suntem cu toţi peste o sută. Şi avem o zicală care se adevereşte zi de zi. Cine-i bun la muncă, e bun şi la sport — şi invers. 85 de tineri din gospodăria noastră au cucerit insignele G.M.A. şi F.G.M.A. Tovarăşul de drum se dovedi foarte bun cunoscător al , locurilor şi chiar al oamenilor. Fireşte cu atit mai mult în problemele legate, de cultură fizică şi sport. Lăsăm în urmă comunele Ighişul Nou, Şeica Mare, Valea Lungă, Vorumloc, comune cu o intensă activitate sportivă. Mărturie stau frumoasele baze sportive pe care zeci de tineri ţărani muncitori se întrec în timpul liber. în fiecare iarnă sunt înfiinţate în raionul Mediaş centre de schi, utilaje cu tot materialul tehnic necesar. Deci activitatea pentru trecerea normelor G.M.A. continuă cu aceeaşi intensitate şi iarna. In aceste centre de ski (3-4 comune învecinate fornează un centru) care în raionul Mediaş sunt în număr de 8, vin tinerii ţărani muncitori pentru a învăţa tehnica schiului de la instructorii special repartizaţi pentru aceasta. In cele 8 centre s-au prezentat iarna trecută peste 800 de tineri, dintre care 400 şi-au trecut şi probele G.M.A. la schi. O activitate deosebit de intensă în satele raionului există însă şi vara. Vara funcţionează multe centre pe comune, unde sute şi mii de tineri se pregătesc pentru cucerirea insignei G.M.A. Un centru de comune unde se ţin concursuri pentru trecerea probelor G.M.A. trebuie să aibă o bază sportivă bine utilată. Comunele Valea Lungă şi Vorumlac se pot mîndri cu frumoasele baze sportive pa care le au. Pe aceste baze, concursurile pentru trecerea normelor G.M.A. se desfăşoară la un înalt nivel tehnic. Numeroşi arbitri şi instructori tehnici stau la dispoziţia tinerilor ţărani muncitori, dornici să ajungă sportivi de frunte. Tinerii aleargă, aruncă grenada, trec peste obstacole. Aşa s-au petrecut lucrurile şi acumu nu de mult, într-o zi de toamnă tîrzie, cînd tinerii colectivişti din comuna Moşna ,ca şi cei din alte părţi, s-au întrecut în cadrul unui concurs G.M.A. Zeci de tineri, băieţi şi fete, fie din Moşna, fie din Ighişul Nou sau din altă parte, se întreceau cu ardoare. Iată-l pe tînărul colectivist Racoczi Liviu dincomuna Moşna. Din mina lui grenada zboară la zeci de metri. Acum este rîndul tînărului Bucşe Cornel din comuna Ighişul Nou. Aceeaşi dorinţă : să arunce departe, cît mai departe. De obicei concursurile pentru trecerea probelor G.M.A. au loc duminica. Atunci toţi tinerii se întrec pentru obţinerea normelor. După fiecare concurs G.M.A., artiştii satului — tinerii din echipa artistică a căminului cultural — prezintă în faţa numeroşilor sportivi un frumos program artistic. R. CALARASANU Semifinalele Cupei R. P. R. la fotbal Astăzi se vor desfăşura jocurile semifinalelor popularei competiţii „Cupa R.P.R.“ de fotbal. Din cele 2339 echipa, care au participat anul acesta la întrecere, au mai rămas în luptă pentru cucerirea invidiatului titlu, 4 echipe. Cele două meciuri, care au loc la Bucureşti şi Reşiţa stîrnesc un mare interes în rîndul amatorilor de sport din întreaga ţară. Cel mai interesant meci are loc în Capitală pe stadionul Dinamo cu începere de la ora 13.30. Echipa Dinamo Bucureşti primeşte vizita echipei Flacăra Ploeşti, care duminică a reuşit o performanţă remarcabilă, eliminînd din competiţie pe campioana ţării, Flamura Roşie Arad. Meciul triunghiular de box dintre echipele C.C.A... Dinamo şi reprezentativa asociaţiilor sportive sindicale se încheie astă seară cu începere de la ora 19 în sala sporturilor de la Floreasca, odată cu desfăşurarea ultimei reuniuni, în reuniunea de astăzi vor evolua în ring cei mai valoroşi boxeri din ţară în frunte cu maestrul emerit al sportului G. Fiat (C.C.A.), maeştrii sportului V. Be stadionul Kemai Istaia am capitau R.P. Albaniei s-a disputat la 29 noiembrie întîlnirea internaţională de fotba dintre echipa selecţionată a oraşului Tirana şi echipa sovietică Rezervele de Şchiopu (C.C.A.), V. Tiţă (C.C.A.), E. Mărgărit (asoc. sindicale), F. Ambruş (C.C.A.), precum şi cunoscuţii pugilişti C. Iordacne (asoc sindicale), campion R.P.R, E. Moldoveanu (Dinamo), A. Blank (asoc. sindicale) şi alţii. înaintea reuniunii finale, clasamentul competiţiei se prezintă astfel : 1. Asoc. sportive sindicale 19 puncte: 2. C.C.A. 13 puncte: 3 Dinamo 8 puncte munca Leningrad. Jocul a avut loc in cadrul manifestărilor organizate cu prilejul aniversării a 10 ani de la eliberarea Albaniei. întîlnirea a luat sfîrşit cu rezultatul de X—0 în favoarea fotbaliştilor sovietici. ,, Azi, reuniune de box Fotbaliştii sovietici învingători în R. P. Albania