Scînteia Tineretului, decembrie 1956 (Anul 11, nr. 2356-2381)

1956-12-01 / nr. 2356

D­ECRET cu privire la fixarea datei alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naţională şi pentru stabilirea numărului şi delimitarea circumscripţiilor electorale Având în vedere că mandatul Marii Adunări Naţionale a Repu­blicii Populare Române a expirat la data de 30 noiembrie 1956 şi că potrivit art. 39 din Constituţie, în termen de cel mult trei luni­ de la expirarea acestui mandat, Prezidiul Marii Adunări Naţionale fixează noi alegeri pen­tru Marea Adunare Naţională. Ţinînd seama de prevederile art. 64 din Legea pentru alegerea deputaţilor in Marea Adunare Naţională a R.P.R. potrivit carora data alegerilor trebuie stabilită cu cel puţin două luni înainte de ziua alegerilor. Avind in vedere totodată şi faptul că potrivit art. 14 din Legea pentru alegerea deputaţilor in Marea Adunare Naţională a R.P.R., numărul şi delimitarea circumscripţiilor electorale se stabileşte de către Prezidiul Marii Adunări Naţionale odată cu fixarea datei alegerilor. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Ro­­mine, decretează: Art. 1. — Data alegerii deputaţilor In Marea Adunare Naţională se stabileşte pentru ziua de 3 februarie 1957. Art. 2. — Numărul şi delimitarea circumscripţiilor electorale pentru alegerea deputaţilor In Marea Adunare Naţională sunt cele stabilite In tabelul anexă care face parte integrantă din prezentul decret Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naționale dr. PETRU GROZA Locțiitorul Secretarului Prezidiului Marii Adunări Naționale GHEORGHE MARUSI București la 1 decembrie 1956. ★ * Potrivit art. 39 din Constituția Republicii Populare Române, Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române prin Decretul nr. 638 a stabilit pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională ce vor avea loc la 3 februarie 1957, un număr de 437 circumscripţii electorale, repartizate pe regiuni după cum urmează : — Oraşul Bucureşti 31 „ „ Delimitarea circumscripţiilor electorale este stabilită în anexa Decretului nr. 638, — Regiunea Bacău 24 circumscripţii electorale — „ Baia-Mare 18 „ „ — „ Bucureşti 39 „ „ — », Cluj 31 ,, ,, — „ Constanţa 16 „ „ — „ Craiova 38 „ „ — Galaţi 26 — „ Hunedoara 14 „ — .. laşi 23 — „ Oradea 21 „ „ » — „ Piteşti 28 — „ Ploeşti 34 — „ Stalin 23 „ „ — „ Suceava 23 „ „ — „ Timișoara 30 „ „ — „ Autonomă Maghiară 18 , K Colectiviştii îşi împart veniturile CRAIOVA (de la coresponden­tul nostru). Un grup de tineri de la gospo­dăria colectivă „23 August“ din Băileşti dădură buzna în biroul socotitorului. După ce au rostit mai mult in şoaptă în „bună di­mineaţa“, s-au îndreptat grăbiţi spre graficul zilelor muncă. Chiar în ziua aceea urma să aibă loc sărbătoarea împărţirii veniturilor şi doreau să-i cunoască pe frun­taşi, înainte de prezentarea dării de seamă. Toţi urmăreau cu aten­ţie graficul, fără să scoată nici o vorbă. Dar deodată, utemista Maria Firţurescu puse capăt tă­cerii. — Tovarăşul Gheorghe Bozgan — strigă ea — fostul secretar al organizaţiei noastre, care-i plecat în armată de aproape o lună de zile, are 221 zile muncă. Dintre tineri tot el este cel mai harnic. — Dar nici tu şi nici sora ta, Leana, — se amestecă în vorbă utemista Nuţa Mitroi, — nu aveţi mai puţine. — După grafic, v-aţi notat nu­mărul zilelor muncă — intră în discuţie comunistul Ilie Bulacu. Să mergem acum în sala de şe­dinţe, unde veţi putea să notaţi şi cantităţile de cereale, zarzava­turi, miere şi alte produse ce re­vin fiecărui colectivist pentru zi­­lele-muncă efectuate. Acolo, desigur, au notat cele 2750 kg. grîu, 1570 kg. porumb, 288 kg. floarea-soarelui, 17 kg. fasole, 220 kg. ceapă, 51 kg. ulei, 157 kg. cartofi, 13,350 kg. miere și suma de 3160 lei, ce i-a reve­nit familiei comunistului Gheor­ghe Firturescu pentru cele 785 zile-muncă. Au mai notat de ase­menea şi cantităţile mari de produse ce au revenit comu­nistului Dumitru Bogdan şi ute­­miştilor Gheorghe Bozgan, Nuţa Mitroi, Floarea Sandu, Floarea Ciobanu şi mulţi alţii. UN SALUT ORIGINAL „Daily Herald“ (ca şi alte ziare engleze) acordă o mare atenţie stării de spirit ce dom­neşte in rindurile soldaţilor britanici din Egipt. Intr-un recent reportaj, coresponden­tul amintitului ziar scrie: „Soldaţii noştri din Egipt ard de dorinţa de a se vedea aca­să şi nu pricep pentru care motiv au fost trimişi acolo... Cînd i-am întrebat cum se simt, ei mi-au răspuns cu în­trebarea : „Cind ne vom în­toarce acasă De altfel, cu această întrebare eram primit şi salutat de către soldaţi. Ceea ce vrem să remarcăm în reportajul corespondentului lui „Daily Herlad" este salutul original al ostaşilor englezi, care oglindeşte de altfel şi starea de spirit a acestora: „Cind ne vom întoarce aca­să?“. Această întrebare aş­teaptă şi un răspuns urgent. CONSECVENŢA... Elveţia cu pitorescul ei fer­mecător a fost vizitată de-a lungul anilor de numeroşi tu­rişti. Mulţi dintre aceştia tre­­cind prin defileul munţilor Alpi, in apropiere de podul Dracului, au putut admira monumentul tovarăşilor de ar­me ai marelui conducător de oşti, A. V. Suvorov, căzuţi in timpul trecerii peste Alpi in 1799. Pentru a fi mereu vie amintirea acestor fapte de ar­me, in august — anul aces­ta — monumentul a fost rem­parat. Deunăzi s-a aflat că nişte elemente reacţionare huligani­ce, care n-au putut trece ne­­păsătoare pe lingă istoricul monument, s-au dedat la ac­ţiuni înjositoare.­­ Oricine s-ar fi aşteptat ca In urma acestor acţiuni ruşinoa­se autorităţile elveţiene să se sezisese. Curios lucru Insă I Ele au rămas... neutre; n-au văzut, n-au auzit nimic. De I Este şi aceasta o consecvenţă in neutralitate. M. D. SARE PE RANA „New York Times“ anali­­zînd relaţiile dintre Anglia, Franta şi Statele Unite in ur­ma agresiunii împotriva Egip­tului scrie: „Statele Unite, de acord cu majoritatea ţărilor li­bere, a considerat că acţiunile militare ale Angliei, Franţei şi Israelului au reprezentat, in condiţiile in care s-au pro­dus, greşeli grave care au justificat neamestecul nostru şi votul american din Aduna­rea Generală in favoarea în­cetării focului şi a retragerii forţelor invadatoare". In actuala încordare dintre cei trei prieteni occidentali nu se putea o declaraţie mai... calmantă ca cea din „New York Times". Articolul ziaru­lui american e tot atit de bine venit pentru anglo-francezi ca şi sarea pe rană. RECUNOAŞTERI GRĂITOARE Unul din foştii miniştri ai ultimului cabinet Nagy, Ana Kelly, a declarat la Viena in legătură cu faptele săvîrşite de teroriştii albi: „Ei au fost cuprinşi de mania distrugerii. Ei au urmărit să distrugă tot ce aparţine mişcării muncito­reşti. Ei au depăşit orice li­mită. Au fost omorîţi nu nu­mai activiştii partidului, ci şi soţiile şi copiii lor. Aceste eve­nimente nu pot fi comparate decit cu cele de după 1919, cînd a fost nimicită Republi­ca Sovietică Maghiară". Chiar şi Ana Kelly, care nu s-a sfiit să ceară deschis in­tervenţia occidentală, recu­noaşte aşa­dar caracterul te­rorist, fascist al contrarevolu­­tiei infrnite in Ungaria. a­r. Prelatari din toata țarii»» unifi-vi I Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XII, Seria II-a, Nr. 2356 4 PAGINI - 20 BANI Stmbătă 1 decembrie 1956 LUCREAZĂ în contul anului 1957 Noi întreprinderi forestiere Colectivul de muncitori şi teh­nicieni de la U.I.L. Susenii Bâr­­găului a realizat planul de pro­ducţie globală şi la sortimentul de bază, cherestea, răşinoase şi fag, la data de 17 noiembrie 1956. Acest lucru a fost posibil da­torită organizării muncitorilor in brigăzi de producţie complexe la hala gatere şi brigăzi simple la depozitele de buşteni şi cherestea. Peste 80% din totalul muncitori­lor au fost antrenaţi in întreceri socialiste. Indicele de consum specific la debitarea fagului de la 1.810 mc. a fost redus la 1.778 mc., reali­­zîndu-se astfel economii de 30.000 lei. Realizări deosebite au fost ob­ţinute de către fruntaşii In pro­ducţie Traian Burj şi T. Moldo­vean din depozitul de buşteni, care au obţinut in medie 169%, Nicolae Bălan, Vasile Dipsan şi Dumitru Popa de la hala de ga­tere, care şi-au realizat normele In medie 121%, Ch. Seletean şi Simion Galben de la depozitul de cherestea realizlnd normele In medie 123%. ★ Continulnd drumul rezultate­lor obţinute In tot cursul anului IPROFIL Gh. Doja-Arad a reuşit ca la 23 noiembrie să îndeplinea­scă planul anual la valoarea pro­ducţiei globale. Acest lucru se datoreşte creşterii productivităţii muncii pe cap de muncitor de 24%, întrecerii socialiste care a angrenat 94% din muncitori, ce­­lor 17 inovaţii şi raţionalizări a­­plicate precum şi introducerii pe scară largă a micii mecanizări. S-au evidenţiat brigăzile lui Lu­dovic Mathe, timplar mecanic. CLUJ (de la corespondentul nostru). — 27 noiembrie. Secţiile întreprinderii „Tehnofrig“ din Cluj au îmbrăcat haine de săr­bătoare. O veste îmbucurătoare a mers din om în om. Incepînd de la orele 15 fabrica dă produse în contul anului 1957. In cadrul unui miting, colecti­vul acestei fabrici a analizat re­zultatele obţinute. Astfel, produc­tivitatea muncii în primele 10 luni ale acestui an a crescut cu 12,4 la sută. In această perioadă s-au realizat economii în valoare de 597.184 lei, reducîndu-se sim­ţitor preţul de cost. La masa tovărăşească paharele au fost ridicate şi în cinstea frun­taşilor. Printre ei se află mulţi tineri. Brigada de tineret condu­să de Vaier Gîrbovan de la sec­ţia montaj, brigada lui Csaba Bi­­tay, s-au situat în fruntea între­cerii, cea condusă de Alexandru Spacek in hala de maşini, care depăşesc lunar norma intre 80—100%. Brigada de la tapiţe­rie condusă de maistrul Cizmaş Dumitru şi fruntaşul in producţie Geza Merfi. La secţia de lustruit s-au remarcat Ghizela­ Moravschi şi Maria Faur. In rîndurile fruntaşilor se află şi strungarul utemist Kovács Zol­tán, care şi-a îndeplinit în luna trecută sarcinile de plan în pro­porţie de 378 la sută. Mîndria legitimă a muncitori­lor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor întreprinderii este faptul că produsele purtîhd mar­ca „Tehnofrig“ — fabricat în R.P.R. — se bucură de preţuire peste hotare. In acest an produ­sele fabricii au fost expuse la 6 tîrguri şi expoziţii internaţio­nale. Succesele obţinute constituie un imbold în munca de viitor pentru ca produsele noi­ ce se vor fa­brica să constituie şi ele mîn­dria acestui colectiv. Fabrica „Tehnofrig" este a 20-a întreprindere din regiunea Cluj care lucrează în contu­l anului 1957. Uzina „Tehnofrig" din Cluj Tratativele dintre delegaţiile guvernamentale ale R.P.R. şi U.R.S.S. In prag de iarnă, prin S. M. T. Prefaceri îmbucurătoare A trecut mai bine de un an de cînd S.M.T. Dorohoi s-a mu­tat la cîţiva kilometri în afara oraşului, pe şoseaua Vîrnavului. Cu toate astea mulţi, poate chiar jumătate dintre lucrătorii staţiu­nii, locuiesc acasă, în satele din împrejurimi sau în oraşul Doro­hoi. De lucrat, lucrează în staţi­une şi masa o servesc tot aici. Odată cu mutarea staţiunii era normal să survină multe îmbu­nătăţiri. De aceea situaţia actua­lă nu poate decit să-i bucure pe cei mai mulţi dintre tinerii de aici (marea majoritate a munci­torilor sunt tineri). Acum un an se lucra afară, in frig, nu exista nici măcar un atelier ca lumea. Se dormea prost şi se lua masa în condiţii nesatisfăcătoare. Fi­reşte că pentru asta nu putea fi învinovăţită nici conducerea S.M.T.-ului, nici alte organe. S-au unit însă forţele şi lucru­rile s-au schimbat. Acum, cînd mai toţi tractoriştii s-au întors de pe teren, situaţia găsită în staţiune prezintă cu totul altă faţă. Reparaţiile au început. Se lucrează în atelierul nou, unde podul rulant şi macaraua înlo­cuiesc munca manuală la unele operaţii grele. Un sistem de în­călzire asigură în permanenţă căldura necesară. Geamuri şi uşi reparate, curăţenia şi ordinea exemplară dovedesc un spirit gospodăresc ce nu poate fi decit lăudat. Pentru mecanizatorii care dorm acasă, un autocamion asigură transportul în fiecare dimineaţă şi seară. Pentru cei care dorm în staţiune, s-au amenajat două dormitoare spaţioase, călduroase, cu sobe de teracotă. Masa este consistentă, bine gătită şi mul­ţumeşte pe mecanizatori. Apoi, conducerea staţiunii (director Fiorea Petcuţ) a procurat pînă acum şase vagoane de lemne pen­tru încălzit. Pentru cantină, din producţie proprie, s-au depozitat în beci 3.000 kg. ceapă, peste 3.000 kg. varză, 1.500 kg. mor­covi, 1.000 kg. bulion, 1.300 kg. fasole şi cîteva mii de kilograme de cartofi. S-au mai procurat, de asemenea, 4.000 kg. porumb. La gospodăria anexă sunt 7 porci la îngrăşat, iar in magazie se gă­seşte zahăr, orez, paste. Spuneam însă, mai spre început, că situaţia, aşa cum este ea, face ca majoritatea mecanizatorilor de la S.M.T.-Dorohoi să fie mulţu­miţi, să lucreze cu spor. De ce, totuşi, majoritatea şi nu toţi ? Există un răspuns. Perioada cînd mecanizatorii nu mai sînt risipiţi pe toate ogoa­rele raionului este iarna. Această perioadă este mult aşteptată de ei şi este cea mai nimerită pen­tru o intensă activitate culturală. Or, la S.M.T.-Dorohoi­ tocmai asta lasă de dorit. Se găseşte aici o sală mare, bună pentru club. Dar e frig îu ea ca în gheţărie şi nu e zugrăvită, nu e curăţată. Biblioteca se zice că are ceva cărţi, dar pe unde vor fi acestea nu se ştie. Sunt mese de şah, însă lipsesc figuri. Pentru tenis de masă nu sunt mingi, palete, plasă. Nu se ocupă nimeni de toate acestea. Secretarul organi­zaţiei de bază U.T.M., Mihai Sîn­­dilă, e liniştit că mecanizatorilor le sunt asigurate condiţii bune de lucru şi de viaţă, că rezultatele din producţie sunt satisfăcătoare. Mai mult nimic. In toate astea insă, contribuţia lui, ca şi a în­tregului comitet U.T.M., nu se face cu nimic simţită. Or, este ştiut că, mai ales în privinţa ac­tivităţii culturale, organizaţia U.T.M. are de spus un cuvînt greu. De posibilităţi nu se poate plînge nimeni., Spaţiu este, bani sunt, utemişti sunt peste 50. Ce-l împiedică atunci pe Mihai Sin­­dilă să ceară ajutorul comitetului sindical, să mobilizeze tineretul şi să organizeze, în staţiune, o activitate culturală bogată ? Lu­crul acesta se cere făcut fără în­­tirziere. Şi ar fi foarte bine, dacă Condiţiile de viaţă i şi de muncă­­ ale mecanizatorilor­­ activiştii Comitetului raional U.T.M.-Dorohoi şi-ar aduce şi ei contribuţia la Îmbunătăţirea acestei situaţii. C. SLAVIC Unii gospodăresc, alţii neglijează Am ascultat spusele lui. Con­stantin Pană, gestionarul canti­nei S.M.T. Castelu. — Aş putea spune că ne-am aprovizionat pentru iarnă cu cele trebuincioase. Odată cu apro­vizionarea cantinei, am făcut şi aprovizionarea familiilor salaria­ţilor staţiunii. După ce toate bri­găzile vor veni în staţiune, nu­mărul celor care vor servi masa la cantină va depăşi 150. Cu a­­jutorul mijloacelor noastre de transport am adus înainte de a da îngheţul 6.500 kg. cartofi şi importante cantităţi de legume şi, zarzavaturi. Ne-am asigurat, de asemenea, necesarul de ulei, za­hăr, marmeladă, bulion, paste făinoase şi alte alimente. Pentru folosinţa curentă avem peste 70 kg. afumături şi mezeluri, iar carnea proaspătă o aducem zilnic. In gospodăria anexă a cantinei avem nouă porci la îngrăşat. A­­provizionarea din timp pentru iarnă şi pregătirea unei tirese con­sistente şi la un preţ redus este preocuparea noastră principală. In S.M.T. Castelu se fac acum 6­iri la dormitoare, s-au adus­e de foc şi s-a amenajat clubul cu mobilierul, cu biblio­teca şi staţia de radio. Tovarăşii din colectivul de conducere al acestei staţiuni au dovedit, prin fapte, că sunt buni gospodari. ★ La S.M.T. Valul lui Traian însă, pregătirile pentru iarnă se tărăgănează, în magazie există doar cartofi, fasole, varză şi orez şi acestea in cantităţi nesatisfă­cătoare. Din vina administratorului, Aurel Schiaua, nu s-a făcut apro­vizionarea cu alimentele de bază deşi există repartiţie la secţia co­mercială a Sfatului popular raio­nal Medgidia. Preţul ridicat al mîncării — pregătită slab şi nei­gende — este în dezacord cu ca­litatea ei. Deşi există posibilităţi mult mai mari, în gospodăria anexă se creşte un singur porc, iar grădina de legume şi zarza­vaturi n-a produs nimic. Gestio­narul cantinei, Georgeta Praha, şi administratorul nu s-au îngri­jit să aprovizioneze cantina pen­tru iarnă atunci cînd vremea era favorabilă. Slaba preocupare a conducerii staţiunii de a crea mecanizatorilor cit mai bune condiţii de trai este oglindită şi prin alte aspecte. Baia şi spălă­torul nu sunt reparate, iar clubul — fără mobilier şi sobă — este (Continuare in pag. 3-a) Recepţia oferită de ambasadorul R.P.R. la Moscova MOSCOVA 30 (Agerpres). — De la trimisul special Agerpres. Cu prilejul vizitei In Uniunea Sovietică a delegaţiei guverna­mentale a Republicii Populare Române, Mihai Dalea, ambasado­rul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P.R. la Moscova, cu soţia, a oferit la 30 noiembrie o recepţie. La recepţie au participat Chi­­vu Stoica, preşedintele Consiliu­­lui de Miniştri al R.P.R., Alexan­dru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P.R., Gaston Marin, preşedintele Comi­tetului de Stat al planificării. Manea Mănescu, ministrul de Fi­nanţe al R.P.R., Marcel Popescu, ministrul Comerţului Exterior şi persoanele care ii însoţesc. Din partea sovietică la recepţie au participat tovarăşii N. A. Bul­ganin, N. S. Hruşciov, A. I. Mi­­koian, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, G. K. Jukov, E. A. Fur­ţeva, miniştri ai U.R.S.S., mare­şali ai Uniunii Sovietice, gene­rali ai armatei sovietice, funcţio­nari superiori din Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. şi din Mi­nisterul Afacerilor Externe al U.R.S.S., oameni de ştiinţă şi cultură, reprezentanţi ai organi­zaţiilor obşteşti. Printre oaspeţi la recepţie au fost Liu Siao, ambasadorul Re­publicii Populare Chineze în U.R.S.S.,­­Cian Bo-ţzian şi Hu Tzî-an, locţiitori ai conducătoru­lui delegaţiei Adunării reprezen­tanţilor populari din întreaga Chină, care se află la Moscova, membri ai corpului diplomatic precum şi ziarişti sovietici şi străini. In cadrul recepţiei care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă,, prietenească Chivu Stoica şi I­. A. Bulganin au rostit cuvîntări. R.P. Romíno, Gaston Marin, pre­şedintele Comitetului de Stat al Planificării, Manea Mănescu, mi­nistrul de Finanţe al R. P. R. Marcel Popescu, ministrul Co­merţului Exterior al R.P.R., Mi­hai Dalea, ambasadorul Republi­cii Populare Romine în U.R.S.S. împreună cu oaspeţii, la spec­tacol au asistat N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, şi M. Z. Saburov, prim vicepre­şedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. A. Mihailov, mi­nistrul­i Culturii al U.R.S.S., N. S. Patolicev, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., A. A. Episev, amba­sadorul U.R.S.S. în Republica Populară Romînă. La spectacol au asistat de a­­semenea persoanele care însoțesc delegația guvernamentală a Re­publicii Populare Romíne, mem­bri ai ambasadei romíne la Mos­cova, membri ai corpului diplo­matic. Loja centrală era pavoazată cu drapelele de stat ale Republicii Populare Române şi Uniunii So­vietice, înainte de începerea spectacolului au fost intonate im­nurile de stat ale Romîniei şi U.R.S.S. Cei prezenţi în sală au salutat cu căldură pe reprezentanţii po­porului român şi pe oamenii de stat sovietici. Aspect din timpul tratativelor Spectacol de gală la Teatrul Mare al U.R.S.S. MOSCOVA 30 (Agerpres).— De la trimisul special Agerpres In seara zilei de 30 noiembrie delegația guvernamentală a Re­publicii Populare Române, care se află la Moscova, a asistat la Teatrul Mare al U.R.S.S. la re­prezentarea operei „Decembriştii", de Iuri Şaporin. La spectacol au asistat Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Româno, Ale­xandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Sportivii romîni au repurtat succese strălucite in cea de-a 9-a zi a Jocurilor Olimpice de la Mel­bourne. Pentru prima oară de la începutul acestei olimpiade, dra­pelul de stat al Republicii Popu­lare Române a fost înălțat pe cel mai înalt catarg, pe malul lacu­lui Wendouree, unde Leon Rot­man, invingător în cursa de ca­noe pe distanţa de 10.000 m, a primit cununa de lauri şi medalia de aur de campion olimpic. Cîte­va ore mai tîrziu în sala Kilda Town Hall din Melbourne, tînăra floretistă Olga Orbán aducea un nou succes culorilor noastre ob­­ţinind medalia de argint pentru locul doi cucerit în întrecerea cu cele mai bune scrimere din lume. In același timp pe ringul de la West Melbourne Stadium, boxerul Mircea Dobrescu învingea pe ir­landezul Caldwell și Nicolae Linca pe campionul Europei, en­glezul Gargano, calificîndu-se amîndoi în finalele categoriilor muscă şi semimijlocie. La rîndul său, Gh. Negrea s-a calificat în finala categoriei semigrea. Însufleţiţi de un puternic elan patriotic sportivii români au lup­tat astăzi ca niciodată confirmînd încrederea şi speranţele care le-au fost acordate. Seria splen­didelor succese olimpice a f°st continuată de înotătorul Alexan­dru Popescu, care a reuşit să se califice în finala probei de 200 m. fluture, alături de alţi 7 re­numiţi specialişti din S.U.A., Aus­­tralia, R.P. Ungară şi alte ţări. Meritoriu este şi rezultatul ca­noiştilor Alexe şi Ismailciuk, cla­saţi pe locul cinci în finala pro­bei de dublu (10.000 m.) Campionul olimpic Leon Rotman întrecerile de canoe s-au des­făşurat pe apele lacului Wendou­­ree, situat în apropierea localită­ţii Ballarat la aproape 150 km. de Melbourne. Primul start s-a dat în cursa de canoe simplu pe distanţa de 10.000 m, o probă extrem de grea care supune con­curenţii la eforturi neînchipuit de mari. Reprezentantul nostru Leon Rotman a făcut cu succes faţă atacurilor neîntrerupte ale canoiştilor unguri, sovietici şi ca­nadieni pe întreg parcursul ce­lor 10.000 m., cucerind într-o ma­nieră categorică medalia olimpi­că. Rotman a luat un start pu­ternic și nu stilul său caracteris­tic încă de la început s-a insta­lat în frunte. El a tre­cut primul linia de sosire în ex­celentul timp de 56’41 ”, urmat la aproape un minut de Janos Parti (R.P. Ungară), cronometrat cu 57’11” şi Ghenadi Buharin (U.R.S.S.) - 57’14”5/10. Reprezentanta ţării noastre Ol­ga Orbán a avut o comportare strălucită pe planşele instalate în sala „Kilda Town Hall“. In luptă cu cele mai bune floretiste din lume, Delbarre (Franţa), Müller-Preis (Austria), Colom­­betti (Italia), Olga Orbán nu a dezminţit speranţele iubitorilor sportului din ţara noastră, obţi­­nînd un succes de preţ­ După ce îşi disputaseră toate cele şapte asalturi, în fruntea clasamentului se găseau Orbán şi Gillian Sheen. (Continuare in pag. 3-a) S­uccese ale sportivilor noștri LA JOCURILE OLIMPICE * Canoistul român Leon Rotman, campion olimpic * M. Dobrescu, N. Linca, Gh. Negrea finaliști * Olga Orbán a cîștigat medalia de argint Spartachiada de ialpă a tineretului Tinerii la start! Căderea primilor fulgi de ză­padă a produs o mare bucurie nu numai copiilor, care au şi impîn­­zit derdeluşurile, dar şi tinerilor iubitori ai sporturilor de iarnă. Schiurile au fost scoase din ma­gazii şi ceruite ca de sărbătoare. În sate, ca şi la oraşe, băieţii şi fetele îşi pregătesc patinele, îşi lustruiesc tălpicele săniuţelor, In sfîrşit, a venit vremea concursu­rilor de patinaj şi schi, a între­cerilor de săniuţe. începe activitatea sportivă de iarnă! Evenimentul sportiv cel mai de seamă care marchează a­­ceasta e Spartachiada de iarnă a,, tineretului. Astăzi, 1 decembrie, se dă startul în primele întreceri ale acestei mari competiţii spor­tive la care vor participa sute şi sute de mii de tineri şi tinere de pe întreg cuprinsul ţării. întrecerile Spartachiadei au scopul de a stimula şi dezvolta interesul maselor de tineret de la oraşe şi sate pentru practicarea regulată a sporturilor, dîndu-le posibilitatea pregătirii şi trecerii normelor G.M.A., ca şi scopul de a ridica noi elemente talen­tate in sport. In plus, întrecerile sunt menite să întărească organi­zatoric şi material colectivele sportive şi să stimuleze crearea de noi secţii pe ramuri de sport, la disciplinele incluse în Spar­tachiada. Această ediţie a Spartachiiadei de Iarnă cuprinde întreceri la schi, şah, tenis de masă, trîntă, patinaj, gimnastică (G.M.A. gr. I), săniuţe. întrecerile se vor des­făşura incepînd cu faza pe colec­tive apoi pe raioane, regiuni şi finala pe ţară. In felul acesta, orice tînăr va avea posibilitatea să participe la întrecerile Sparta­­chiadei, să se califice în fazele superioare ale competiţiei, să-şi desăvîrşească pregătirea sportivă. Astăzi, tineri şi tinere din cele mai îndepărtate colţuri ale patriei noastre vor lua startul în cadrul primelor întreceri — pe colecti­ve — ale Spartachiadei de Iarnă a tineretului. Acum mai mult ca oricind organizaţiile U.T.M. şi co­lectivele sportive trebuie să ţină seama că succesul Spartachiadei va fi asigurat de felul cum va fi organizată această primă etapă, de numărul tinerilor care vor fi mobilizaţi în întreceri. Un mare rol în buna organiza­re şi desfăşurare a întrecerilor îl au comisiile comunale, raionale, orăşeneşti şi regionale de orga­nizare a Spartachiadei. De felul cum acestea vor îndruma, coor­dona şi controla organizarea şi desfăşurarea întrecerilor, depinde ca numărul tinerilor antrenaţi în întreceri să fie cit mai ridicat, ca performanţele realizate de către aceştia să fie cit mai promiţă­toare. • Activişti U.T.M., activişti spor­tivi, sportivi fruntaşi ! Sprijiniţi din toate puterile desfăşurarea întrecerilor Spartachiadei, ajutaţi activitatea comisiilor locale ale Spartachiadei la organizarea şi desfăşurarea concursurilor! • Tineri şi tinere din oraşele şi satele patriei noastre! Alătu­­raţi-vă cu tot elanul vostru tine­resc acestei mari competiţii spor­tive de masă, fiţi în primele rîn­­duri ale participanţilor la între­cerile Spartachiadei. • Să facem din Spartachiada de iarnă a tineretului o mare sărbătoare a sportului nostru de mase.

Next