Scînteia Tineretului, decembrie 1956 (Anul 11, nr. 2356-2381)
1956-12-01 / nr. 2356
DECRET cu privire la fixarea datei alegerii deputaţilor în Marea Adunare Naţională şi pentru stabilirea numărului şi delimitarea circumscripţiilor electorale Având în vedere că mandatul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române a expirat la data de 30 noiembrie 1956 şi că potrivit art. 39 din Constituţie, în termen de cel mult trei luni de la expirarea acestui mandat, Prezidiul Marii Adunări Naţionale fixează noi alegeri pentru Marea Adunare Naţională. Ţinînd seama de prevederile art. 64 din Legea pentru alegerea deputaţilor in Marea Adunare Naţională a R.P.R. potrivit carora data alegerilor trebuie stabilită cu cel puţin două luni înainte de ziua alegerilor. Avind in vedere totodată şi faptul că potrivit art. 14 din Legea pentru alegerea deputaţilor in Marea Adunare Naţională a R.P.R., numărul şi delimitarea circumscripţiilor electorale se stabileşte de către Prezidiul Marii Adunări Naţionale odată cu fixarea datei alegerilor. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine, decretează: Art. 1. — Data alegerii deputaţilor In Marea Adunare Naţională se stabileşte pentru ziua de 3 februarie 1957. Art. 2. — Numărul şi delimitarea circumscripţiilor electorale pentru alegerea deputaţilor In Marea Adunare Naţională sunt cele stabilite In tabelul anexă care face parte integrantă din prezentul decret Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naționale dr. PETRU GROZA Locțiitorul Secretarului Prezidiului Marii Adunări Naționale GHEORGHE MARUSI București la 1 decembrie 1956. ★ * Potrivit art. 39 din Constituția Republicii Populare Române, Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române prin Decretul nr. 638 a stabilit pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională ce vor avea loc la 3 februarie 1957, un număr de 437 circumscripţii electorale, repartizate pe regiuni după cum urmează : — Oraşul Bucureşti 31 „ „ Delimitarea circumscripţiilor electorale este stabilită în anexa Decretului nr. 638, — Regiunea Bacău 24 circumscripţii electorale — „ Baia-Mare 18 „ „ — „ Bucureşti 39 „ „ — », Cluj 31 ,, ,, — „ Constanţa 16 „ „ — „ Craiova 38 „ „ — Galaţi 26 — „ Hunedoara 14 „ — .. laşi 23 — „ Oradea 21 „ „ » — „ Piteşti 28 — „ Ploeşti 34 — „ Stalin 23 „ „ — „ Suceava 23 „ „ — „ Timișoara 30 „ „ — „ Autonomă Maghiară 18 , K Colectiviştii îşi împart veniturile CRAIOVA (de la corespondentul nostru). Un grup de tineri de la gospodăria colectivă „23 August“ din Băileşti dădură buzna în biroul socotitorului. După ce au rostit mai mult in şoaptă în „bună dimineaţa“, s-au îndreptat grăbiţi spre graficul zilelor muncă. Chiar în ziua aceea urma să aibă loc sărbătoarea împărţirii veniturilor şi doreau să-i cunoască pe fruntaşi, înainte de prezentarea dării de seamă. Toţi urmăreau cu atenţie graficul, fără să scoată nici o vorbă. Dar deodată, utemista Maria Firţurescu puse capăt tăcerii. — Tovarăşul Gheorghe Bozgan — strigă ea — fostul secretar al organizaţiei noastre, care-i plecat în armată de aproape o lună de zile, are 221 zile muncă. Dintre tineri tot el este cel mai harnic. — Dar nici tu şi nici sora ta, Leana, — se amestecă în vorbă utemista Nuţa Mitroi, — nu aveţi mai puţine. — După grafic, v-aţi notat numărul zilelor muncă — intră în discuţie comunistul Ilie Bulacu. Să mergem acum în sala de şedinţe, unde veţi putea să notaţi şi cantităţile de cereale, zarzavaturi, miere şi alte produse ce revin fiecărui colectivist pentru zilele-muncă efectuate. Acolo, desigur, au notat cele 2750 kg. grîu, 1570 kg. porumb, 288 kg. floarea-soarelui, 17 kg. fasole, 220 kg. ceapă, 51 kg. ulei, 157 kg. cartofi, 13,350 kg. miere și suma de 3160 lei, ce i-a revenit familiei comunistului Gheorghe Firturescu pentru cele 785 zile-muncă. Au mai notat de asemenea şi cantităţile mari de produse ce au revenit comunistului Dumitru Bogdan şi utemiştilor Gheorghe Bozgan, Nuţa Mitroi, Floarea Sandu, Floarea Ciobanu şi mulţi alţii. UN SALUT ORIGINAL „Daily Herald“ (ca şi alte ziare engleze) acordă o mare atenţie stării de spirit ce domneşte in rindurile soldaţilor britanici din Egipt. Intr-un recent reportaj, corespondentul amintitului ziar scrie: „Soldaţii noştri din Egipt ard de dorinţa de a se vedea acasă şi nu pricep pentru care motiv au fost trimişi acolo... Cînd i-am întrebat cum se simt, ei mi-au răspuns cu întrebarea : „Cind ne vom întoarce acasă De altfel, cu această întrebare eram primit şi salutat de către soldaţi. Ceea ce vrem să remarcăm în reportajul corespondentului lui „Daily Herlad" este salutul original al ostaşilor englezi, care oglindeşte de altfel şi starea de spirit a acestora: „Cind ne vom întoarce acasă?“. Această întrebare aşteaptă şi un răspuns urgent. CONSECVENŢA... Elveţia cu pitorescul ei fermecător a fost vizitată de-a lungul anilor de numeroşi turişti. Mulţi dintre aceştia trecind prin defileul munţilor Alpi, in apropiere de podul Dracului, au putut admira monumentul tovarăşilor de arme ai marelui conducător de oşti, A. V. Suvorov, căzuţi in timpul trecerii peste Alpi in 1799. Pentru a fi mereu vie amintirea acestor fapte de arme, in august — anul acesta — monumentul a fost remparat. Deunăzi s-a aflat că nişte elemente reacţionare huliganice, care n-au putut trece nepăsătoare pe lingă istoricul monument, s-au dedat la acţiuni înjositoare. Oricine s-ar fi aşteptat ca In urma acestor acţiuni ruşinoase autorităţile elveţiene să se sezisese. Curios lucru Insă I Ele au rămas... neutre; n-au văzut, n-au auzit nimic. De I Este şi aceasta o consecvenţă in neutralitate. M. D. SARE PE RANA „New York Times“ analizînd relaţiile dintre Anglia, Franta şi Statele Unite in urma agresiunii împotriva Egiptului scrie: „Statele Unite, de acord cu majoritatea ţărilor libere, a considerat că acţiunile militare ale Angliei, Franţei şi Israelului au reprezentat, in condiţiile in care s-au produs, greşeli grave care au justificat neamestecul nostru şi votul american din Adunarea Generală in favoarea încetării focului şi a retragerii forţelor invadatoare". In actuala încordare dintre cei trei prieteni occidentali nu se putea o declaraţie mai... calmantă ca cea din „New York Times". Articolul ziarului american e tot atit de bine venit pentru anglo-francezi ca şi sarea pe rană. RECUNOAŞTERI GRĂITOARE Unul din foştii miniştri ai ultimului cabinet Nagy, Ana Kelly, a declarat la Viena in legătură cu faptele săvîrşite de teroriştii albi: „Ei au fost cuprinşi de mania distrugerii. Ei au urmărit să distrugă tot ce aparţine mişcării muncitoreşti. Ei au depăşit orice limită. Au fost omorîţi nu numai activiştii partidului, ci şi soţiile şi copiii lor. Aceste evenimente nu pot fi comparate decit cu cele de după 1919, cînd a fost nimicită Republica Sovietică Maghiară". Chiar şi Ana Kelly, care nu s-a sfiit să ceară deschis intervenţia occidentală, recunoaşte aşadar caracterul terorist, fascist al contrarevolutiei infrnite in Ungaria. ar. Prelatari din toata țarii»» unifi-vi I Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XII, Seria II-a, Nr. 2356 4 PAGINI - 20 BANI Stmbătă 1 decembrie 1956 LUCREAZĂ în contul anului 1957 Noi întreprinderi forestiere Colectivul de muncitori şi tehnicieni de la U.I.L. Susenii Bârgăului a realizat planul de producţie globală şi la sortimentul de bază, cherestea, răşinoase şi fag, la data de 17 noiembrie 1956. Acest lucru a fost posibil datorită organizării muncitorilor in brigăzi de producţie complexe la hala gatere şi brigăzi simple la depozitele de buşteni şi cherestea. Peste 80% din totalul muncitorilor au fost antrenaţi in întreceri socialiste. Indicele de consum specific la debitarea fagului de la 1.810 mc. a fost redus la 1.778 mc., realizîndu-se astfel economii de 30.000 lei. Realizări deosebite au fost obţinute de către fruntaşii In producţie Traian Burj şi T. Moldovean din depozitul de buşteni, care au obţinut in medie 169%, Nicolae Bălan, Vasile Dipsan şi Dumitru Popa de la hala de gatere, care şi-au realizat normele In medie 121%, Ch. Seletean şi Simion Galben de la depozitul de cherestea realizlnd normele In medie 123%. ★ Continulnd drumul rezultatelor obţinute In tot cursul anului IPROFIL Gh. Doja-Arad a reuşit ca la 23 noiembrie să îndeplinească planul anual la valoarea producţiei globale. Acest lucru se datoreşte creşterii productivităţii muncii pe cap de muncitor de 24%, întrecerii socialiste care a angrenat 94% din muncitori, celor 17 inovaţii şi raţionalizări aplicate precum şi introducerii pe scară largă a micii mecanizări. S-au evidenţiat brigăzile lui Ludovic Mathe, timplar mecanic. CLUJ (de la corespondentul nostru). — 27 noiembrie. Secţiile întreprinderii „Tehnofrig“ din Cluj au îmbrăcat haine de sărbătoare. O veste îmbucurătoare a mers din om în om. Incepînd de la orele 15 fabrica dă produse în contul anului 1957. In cadrul unui miting, colectivul acestei fabrici a analizat rezultatele obţinute. Astfel, productivitatea muncii în primele 10 luni ale acestui an a crescut cu 12,4 la sută. In această perioadă s-au realizat economii în valoare de 597.184 lei, reducîndu-se simţitor preţul de cost. La masa tovărăşească paharele au fost ridicate şi în cinstea fruntaşilor. Printre ei se află mulţi tineri. Brigada de tineret condusă de Vaier Gîrbovan de la secţia montaj, brigada lui Csaba Bitay, s-au situat în fruntea întrecerii, cea condusă de Alexandru Spacek in hala de maşini, care depăşesc lunar norma intre 80—100%. Brigada de la tapiţerie condusă de maistrul Cizmaş Dumitru şi fruntaşul in producţie Geza Merfi. La secţia de lustruit s-au remarcat Ghizela Moravschi şi Maria Faur. In rîndurile fruntaşilor se află şi strungarul utemist Kovács Zoltán, care şi-a îndeplinit în luna trecută sarcinile de plan în proporţie de 378 la sută. Mîndria legitimă a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor întreprinderii este faptul că produsele purtîhd marca „Tehnofrig“ — fabricat în R.P.R. — se bucură de preţuire peste hotare. In acest an produsele fabricii au fost expuse la 6 tîrguri şi expoziţii internaţionale. Succesele obţinute constituie un imbold în munca de viitor pentru ca produsele noi ce se vor fabrica să constituie şi ele mîndria acestui colectiv. Fabrica „Tehnofrig" este a 20-a întreprindere din regiunea Cluj care lucrează în contul anului 1957. Uzina „Tehnofrig" din Cluj Tratativele dintre delegaţiile guvernamentale ale R.P.R. şi U.R.S.S. In prag de iarnă, prin S. M. T. Prefaceri îmbucurătoare A trecut mai bine de un an de cînd S.M.T. Dorohoi s-a mutat la cîţiva kilometri în afara oraşului, pe şoseaua Vîrnavului. Cu toate astea mulţi, poate chiar jumătate dintre lucrătorii staţiunii, locuiesc acasă, în satele din împrejurimi sau în oraşul Dorohoi. De lucrat, lucrează în staţiune şi masa o servesc tot aici. Odată cu mutarea staţiunii era normal să survină multe îmbunătăţiri. De aceea situaţia actuală nu poate decit să-i bucure pe cei mai mulţi dintre tinerii de aici (marea majoritate a muncitorilor sunt tineri). Acum un an se lucra afară, in frig, nu exista nici măcar un atelier ca lumea. Se dormea prost şi se lua masa în condiţii nesatisfăcătoare. Fireşte că pentru asta nu putea fi învinovăţită nici conducerea S.M.T.-ului, nici alte organe. S-au unit însă forţele şi lucrurile s-au schimbat. Acum, cînd mai toţi tractoriştii s-au întors de pe teren, situaţia găsită în staţiune prezintă cu totul altă faţă. Reparaţiile au început. Se lucrează în atelierul nou, unde podul rulant şi macaraua înlocuiesc munca manuală la unele operaţii grele. Un sistem de încălzire asigură în permanenţă căldura necesară. Geamuri şi uşi reparate, curăţenia şi ordinea exemplară dovedesc un spirit gospodăresc ce nu poate fi decit lăudat. Pentru mecanizatorii care dorm acasă, un autocamion asigură transportul în fiecare dimineaţă şi seară. Pentru cei care dorm în staţiune, s-au amenajat două dormitoare spaţioase, călduroase, cu sobe de teracotă. Masa este consistentă, bine gătită şi mulţumeşte pe mecanizatori. Apoi, conducerea staţiunii (director Fiorea Petcuţ) a procurat pînă acum şase vagoane de lemne pentru încălzit. Pentru cantină, din producţie proprie, s-au depozitat în beci 3.000 kg. ceapă, peste 3.000 kg. varză, 1.500 kg. morcovi, 1.000 kg. bulion, 1.300 kg. fasole şi cîteva mii de kilograme de cartofi. S-au mai procurat, de asemenea, 4.000 kg. porumb. La gospodăria anexă sunt 7 porci la îngrăşat, iar in magazie se găseşte zahăr, orez, paste. Spuneam însă, mai spre început, că situaţia, aşa cum este ea, face ca majoritatea mecanizatorilor de la S.M.T.-Dorohoi să fie mulţumiţi, să lucreze cu spor. De ce, totuşi, majoritatea şi nu toţi ? Există un răspuns. Perioada cînd mecanizatorii nu mai sînt risipiţi pe toate ogoarele raionului este iarna. Această perioadă este mult aşteptată de ei şi este cea mai nimerită pentru o intensă activitate culturală. Or, la S.M.T.-Dorohoi tocmai asta lasă de dorit. Se găseşte aici o sală mare, bună pentru club. Dar e frig îu ea ca în gheţărie şi nu e zugrăvită, nu e curăţată. Biblioteca se zice că are ceva cărţi, dar pe unde vor fi acestea nu se ştie. Sunt mese de şah, însă lipsesc figuri. Pentru tenis de masă nu sunt mingi, palete, plasă. Nu se ocupă nimeni de toate acestea. Secretarul organizaţiei de bază U.T.M., Mihai Sîndilă, e liniştit că mecanizatorilor le sunt asigurate condiţii bune de lucru şi de viaţă, că rezultatele din producţie sunt satisfăcătoare. Mai mult nimic. In toate astea insă, contribuţia lui, ca şi a întregului comitet U.T.M., nu se face cu nimic simţită. Or, este ştiut că, mai ales în privinţa activităţii culturale, organizaţia U.T.M. are de spus un cuvînt greu. De posibilităţi nu se poate plînge nimeni., Spaţiu este, bani sunt, utemişti sunt peste 50. Ce-l împiedică atunci pe Mihai Sindilă să ceară ajutorul comitetului sindical, să mobilizeze tineretul şi să organizeze, în staţiune, o activitate culturală bogată ? Lucrul acesta se cere făcut fără întirziere. Şi ar fi foarte bine, dacă Condiţiile de viaţă i şi de muncă ale mecanizatorilor activiştii Comitetului raional U.T.M.-Dorohoi şi-ar aduce şi ei contribuţia la Îmbunătăţirea acestei situaţii. C. SLAVIC Unii gospodăresc, alţii neglijează Am ascultat spusele lui. Constantin Pană, gestionarul cantinei S.M.T. Castelu. — Aş putea spune că ne-am aprovizionat pentru iarnă cu cele trebuincioase. Odată cu aprovizionarea cantinei, am făcut şi aprovizionarea familiilor salariaţilor staţiunii. După ce toate brigăzile vor veni în staţiune, numărul celor care vor servi masa la cantină va depăşi 150. Cu ajutorul mijloacelor noastre de transport am adus înainte de a da îngheţul 6.500 kg. cartofi şi importante cantităţi de legume şi, zarzavaturi. Ne-am asigurat, de asemenea, necesarul de ulei, zahăr, marmeladă, bulion, paste făinoase şi alte alimente. Pentru folosinţa curentă avem peste 70 kg. afumături şi mezeluri, iar carnea proaspătă o aducem zilnic. In gospodăria anexă a cantinei avem nouă porci la îngrăşat. Aprovizionarea din timp pentru iarnă şi pregătirea unei tirese consistente şi la un preţ redus este preocuparea noastră principală. In S.M.T. Castelu se fac acum 6iri la dormitoare, s-au aduse de foc şi s-a amenajat clubul cu mobilierul, cu biblioteca şi staţia de radio. Tovarăşii din colectivul de conducere al acestei staţiuni au dovedit, prin fapte, că sunt buni gospodari. ★ La S.M.T. Valul lui Traian însă, pregătirile pentru iarnă se tărăgănează, în magazie există doar cartofi, fasole, varză şi orez şi acestea in cantităţi nesatisfăcătoare. Din vina administratorului, Aurel Schiaua, nu s-a făcut aprovizionarea cu alimentele de bază deşi există repartiţie la secţia comercială a Sfatului popular raional Medgidia. Preţul ridicat al mîncării — pregătită slab şi neigende — este în dezacord cu calitatea ei. Deşi există posibilităţi mult mai mari, în gospodăria anexă se creşte un singur porc, iar grădina de legume şi zarzavaturi n-a produs nimic. Gestionarul cantinei, Georgeta Praha, şi administratorul nu s-au îngrijit să aprovizioneze cantina pentru iarnă atunci cînd vremea era favorabilă. Slaba preocupare a conducerii staţiunii de a crea mecanizatorilor cit mai bune condiţii de trai este oglindită şi prin alte aspecte. Baia şi spălătorul nu sunt reparate, iar clubul — fără mobilier şi sobă — este (Continuare in pag. 3-a) Recepţia oferită de ambasadorul R.P.R. la Moscova MOSCOVA 30 (Agerpres). — De la trimisul special Agerpres. Cu prilejul vizitei In Uniunea Sovietică a delegaţiei guvernamentale a Republicii Populare Române, Mihai Dalea, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P.R. la Moscova, cu soţia, a oferit la 30 noiembrie o recepţie. La recepţie au participat Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P.R., Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al planificării. Manea Mănescu, ministrul de Finanţe al R.P.R., Marcel Popescu, ministrul Comerţului Exterior şi persoanele care ii însoţesc. Din partea sovietică la recepţie au participat tovarăşii N. A. Bulganin, N. S. Hruşciov, A. I. Mikoian, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, G. K. Jukov, E. A. Furţeva, miniştri ai U.R.S.S., mareşali ai Uniunii Sovietice, generali ai armatei sovietice, funcţionari superiori din Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. şi din Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S., oameni de ştiinţă şi cultură, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti. Printre oaspeţi la recepţie au fost Liu Siao, ambasadorul Republicii Populare Chineze în U.R.S.S.,Cian Bo-ţzian şi Hu Tzî-an, locţiitori ai conducătorului delegaţiei Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină, care se află la Moscova, membri ai corpului diplomatic precum şi ziarişti sovietici şi străini. In cadrul recepţiei care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă,, prietenească Chivu Stoica şi I. A. Bulganin au rostit cuvîntări. R.P. Romíno, Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, Manea Mănescu, ministrul de Finanţe al R. P. R. Marcel Popescu, ministrul Comerţului Exterior al R.P.R., Mihai Dalea, ambasadorul Republicii Populare Romine în U.R.S.S. împreună cu oaspeţii, la spectacol au asistat N. A. Bulganin, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, şi M. Z. Saburov, prim vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. A. Mihailov, ministruli Culturii al U.R.S.S., N. S. Patolicev, locţiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., A. A. Episev, ambasadorul U.R.S.S. în Republica Populară Romînă. La spectacol au asistat de asemenea persoanele care însoțesc delegația guvernamentală a Republicii Populare Romíne, membri ai ambasadei romíne la Moscova, membri ai corpului diplomatic. Loja centrală era pavoazată cu drapelele de stat ale Republicii Populare Române şi Uniunii Sovietice, înainte de începerea spectacolului au fost intonate imnurile de stat ale Romîniei şi U.R.S.S. Cei prezenţi în sală au salutat cu căldură pe reprezentanţii poporului român şi pe oamenii de stat sovietici. Aspect din timpul tratativelor Spectacol de gală la Teatrul Mare al U.R.S.S. MOSCOVA 30 (Agerpres).— De la trimisul special Agerpres In seara zilei de 30 noiembrie delegația guvernamentală a Republicii Populare Române, care se află la Moscova, a asistat la Teatrul Mare al U.R.S.S. la reprezentarea operei „Decembriştii", de Iuri Şaporin. La spectacol au asistat Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Româno, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Sportivii romîni au repurtat succese strălucite in cea de-a 9-a zi a Jocurilor Olimpice de la Melbourne. Pentru prima oară de la începutul acestei olimpiade, drapelul de stat al Republicii Populare Române a fost înălțat pe cel mai înalt catarg, pe malul lacului Wendouree, unde Leon Rotman, invingător în cursa de canoe pe distanţa de 10.000 m, a primit cununa de lauri şi medalia de aur de campion olimpic. Cîteva ore mai tîrziu în sala Kilda Town Hall din Melbourne, tînăra floretistă Olga Orbán aducea un nou succes culorilor noastre obţinind medalia de argint pentru locul doi cucerit în întrecerea cu cele mai bune scrimere din lume. In același timp pe ringul de la West Melbourne Stadium, boxerul Mircea Dobrescu învingea pe irlandezul Caldwell și Nicolae Linca pe campionul Europei, englezul Gargano, calificîndu-se amîndoi în finalele categoriilor muscă şi semimijlocie. La rîndul său, Gh. Negrea s-a calificat în finala categoriei semigrea. Însufleţiţi de un puternic elan patriotic sportivii români au luptat astăzi ca niciodată confirmînd încrederea şi speranţele care le-au fost acordate. Seria splendidelor succese olimpice a f°st continuată de înotătorul Alexandru Popescu, care a reuşit să se califice în finala probei de 200 m. fluture, alături de alţi 7 renumiţi specialişti din S.U.A., Australia, R.P. Ungară şi alte ţări. Meritoriu este şi rezultatul canoiştilor Alexe şi Ismailciuk, clasaţi pe locul cinci în finala probei de dublu (10.000 m.) Campionul olimpic Leon Rotman întrecerile de canoe s-au desfăşurat pe apele lacului Wendouree, situat în apropierea localităţii Ballarat la aproape 150 km. de Melbourne. Primul start s-a dat în cursa de canoe simplu pe distanţa de 10.000 m, o probă extrem de grea care supune concurenţii la eforturi neînchipuit de mari. Reprezentantul nostru Leon Rotman a făcut cu succes faţă atacurilor neîntrerupte ale canoiştilor unguri, sovietici şi canadieni pe întreg parcursul celor 10.000 m., cucerind într-o manieră categorică medalia olimpică. Rotman a luat un start puternic și nu stilul său caracteristic încă de la început s-a instalat în frunte. El a trecut primul linia de sosire în excelentul timp de 56’41 ”, urmat la aproape un minut de Janos Parti (R.P. Ungară), cronometrat cu 57’11” şi Ghenadi Buharin (U.R.S.S.) - 57’14”5/10. Reprezentanta ţării noastre Olga Orbán a avut o comportare strălucită pe planşele instalate în sala „Kilda Town Hall“. In luptă cu cele mai bune floretiste din lume, Delbarre (Franţa), Müller-Preis (Austria), Colombetti (Italia), Olga Orbán nu a dezminţit speranţele iubitorilor sportului din ţara noastră, obţinînd un succes de preţ După ce îşi disputaseră toate cele şapte asalturi, în fruntea clasamentului se găseau Orbán şi Gillian Sheen. (Continuare in pag. 3-a) Succese ale sportivilor noștri LA JOCURILE OLIMPICE * Canoistul român Leon Rotman, campion olimpic * M. Dobrescu, N. Linca, Gh. Negrea finaliști * Olga Orbán a cîștigat medalia de argint Spartachiada de ialpă a tineretului Tinerii la start! Căderea primilor fulgi de zăpadă a produs o mare bucurie nu numai copiilor, care au şi impînzit derdeluşurile, dar şi tinerilor iubitori ai sporturilor de iarnă. Schiurile au fost scoase din magazii şi ceruite ca de sărbătoare. În sate, ca şi la oraşe, băieţii şi fetele îşi pregătesc patinele, îşi lustruiesc tălpicele săniuţelor, In sfîrşit, a venit vremea concursurilor de patinaj şi schi, a întrecerilor de săniuţe. începe activitatea sportivă de iarnă! Evenimentul sportiv cel mai de seamă care marchează aceasta e Spartachiada de iarnă a,, tineretului. Astăzi, 1 decembrie, se dă startul în primele întreceri ale acestei mari competiţii sportive la care vor participa sute şi sute de mii de tineri şi tinere de pe întreg cuprinsul ţării. întrecerile Spartachiadei au scopul de a stimula şi dezvolta interesul maselor de tineret de la oraşe şi sate pentru practicarea regulată a sporturilor, dîndu-le posibilitatea pregătirii şi trecerii normelor G.M.A., ca şi scopul de a ridica noi elemente talentate in sport. In plus, întrecerile sunt menite să întărească organizatoric şi material colectivele sportive şi să stimuleze crearea de noi secţii pe ramuri de sport, la disciplinele incluse în Spartachiada. Această ediţie a Spartachiiadei de Iarnă cuprinde întreceri la schi, şah, tenis de masă, trîntă, patinaj, gimnastică (G.M.A. gr. I), săniuţe. întrecerile se vor desfăşura incepînd cu faza pe colective apoi pe raioane, regiuni şi finala pe ţară. In felul acesta, orice tînăr va avea posibilitatea să participe la întrecerile Spartachiadei, să se califice în fazele superioare ale competiţiei, să-şi desăvîrşească pregătirea sportivă. Astăzi, tineri şi tinere din cele mai îndepărtate colţuri ale patriei noastre vor lua startul în cadrul primelor întreceri — pe colective — ale Spartachiadei de Iarnă a tineretului. Acum mai mult ca oricind organizaţiile U.T.M. şi colectivele sportive trebuie să ţină seama că succesul Spartachiadei va fi asigurat de felul cum va fi organizată această primă etapă, de numărul tinerilor care vor fi mobilizaţi în întreceri. Un mare rol în buna organizare şi desfăşurare a întrecerilor îl au comisiile comunale, raionale, orăşeneşti şi regionale de organizare a Spartachiadei. De felul cum acestea vor îndruma, coordona şi controla organizarea şi desfăşurarea întrecerilor, depinde ca numărul tinerilor antrenaţi în întreceri să fie cit mai ridicat, ca performanţele realizate de către aceştia să fie cit mai promiţătoare. • Activişti U.T.M., activişti sportivi, sportivi fruntaşi ! Sprijiniţi din toate puterile desfăşurarea întrecerilor Spartachiadei, ajutaţi activitatea comisiilor locale ale Spartachiadei la organizarea şi desfăşurarea concursurilor! • Tineri şi tinere din oraşele şi satele patriei noastre! Alăturaţi-vă cu tot elanul vostru tineresc acestei mari competiţii sportive de masă, fiţi în primele rînduri ale participanţilor la întrecerile Spartachiadei. • Să facem din Spartachiada de iarnă a tineretului o mare sărbătoare a sportului nostru de mase.