Scînteia Tineretului, aprilie 1957 (Anul 12, nr. 2459-2480)

1957-04-02 / nr. 2459

O problema la ordinea zilei: In fiecare an, In urma alegerii conducerilor organizaţiilor de bază U.T.M., noi promoţii de utemişti complectează rîndurile cadrelor organizaţiei. E ştiut faptul că aceştia aduc In muncă prospeţime, entuziasm, dar sint lipsiţi in mare măsură de deprinderea de a conduce, da experienţa necesară. A-i îndruma cu atenţie încă de la primii paşi, a-i învăţa să conducă munca complexă a organizaţiilor de bază este o datorie de prim ordin a comitetelor raionale U.T.M. Tocmai despre această problemă am discutat cu tovarăşa Maria Mihăescu, prim secretar al comitetului raional U.T.M. „N. Bălcescu" din Capitală, care a început prin a-mi vorbi despre situaţia existentă privind cadrele noi alese în conducere : — Numai în 100 de organizaţii de bază, in urma alegerilor au intrat pentru prima oară în comitetele U.T.M. aproape 400 de utemişti. — Şi cum apreciaţi dvs o asemenea situaţie ? — am întrerupt-o eu. — Să vedeţi: în organizaţia noastră, tocmai pentru că e formată din tineri, există o fluctuaţie oarecum firească. Unii dintre tineri depăşesc vîrsta utemistă, alţii pleacă militari, unii termină şcolile şi intră în producţie, deci îşi schimbă locul de muncă. Astfel că şi anul acesta alegerile au găsit multe comitete U.T.M. incomplete. Prin această explicaţie nu vreau însă să scuz pe cei care, datorită inactivităţii lor, au pierdut încrederea utemiştilor şi n-au mai fost realeşi. Aşa fiind situaţia vă daţi seama cît de ascuţit se pune pentru noi problema pregătirii utemiştilor noi aleşi în conduceri. — Aş dori foarte mult să-mi spuneţi cum aţi organizat practic instruirea comitetelor noi alese . — Mai întîi trebuie să-ţi spun că metodele sînt variate, diferite. In unităţile mai mari, unde există grupe, organizaţii de secţii, instruirea a început p pe măsura terminării adunărior de alegeri. Să vă dau un exemplu: la fabrica „Kirov“ există 11 organizaţii de secţii. După terminarea adunării de alegeri într-o secţie, delegatul comitetului U.T.M. pe fabrică stătea de vorbă cu membrii noului birou şi stabileau împreună căile de îndeplinire a hotărîrilor luate de adunarea generală. In felul acesta s-a realizat o instruire foarte concretă care a dat posibilitatea fiecărui membru al biroului să înţeleagă cu ce trebuie să-şi înceapă munca. Aşa de pildă, in organizaţia nr. 6 din această fabrică s-a trecut la activizarea celor 3 brigăzi de producţie, s-a constituit un post utemist de control şi s-a ţinut o adunare generală U.T.M. în care s-a discutat despre invăţămîntul politic. Subliniez din nou că toate acestea au fost hotărîte la adunarea de alegeri. La fel s-a făcut prima instruire şi comitetelor U.T.M. de la „Pavel Tcacenco", uzinele „Tudor Vladimirescu“, „Steaua Roşie" etc. de astădată însă de către activiştii comitetului raional. — Faptul că v-aţi îngrijit de îndrumarea concretă a muncii noilor utemişti aleşi în conduceri, imediat după adunările de alegeri, este un lucru bun care poate să asigure continuitatea muncii. Totuşi, pentru ca noile cadre alese în conduceri să poată deveni adevăraţi conducători, nu-i suficientă numai această primă măsură. E nevoie de o instruire mult mai temeinică, mai multilaterală. — Intr-un fel, am şi început această muncă. Nu de mult am ţinut o consfătuire cu secretarii organizaţiilor de bază, locţiitorii acestora şi cu cei care răspund în comitetele U.T.M. de munca organizatorică. Am discutat despre probleme care par mai puţin plăcute, dar care sunt deosebit de necesare, cum ar fi evidenţa membrilor, ope-. raţiunile de încasare a cotizaţiilor etc. Tot în această consfătuire am discutat despre calitatea de membru şi cine poate fi membru al U.T.M. Avem de gînd (după conferinţa raională) să instruim secretarii organizaţiilor de bază pe ramuri de producţie şi apoi să continuăm cu instruirea şi a celorlaţi tovarăşi care au diferite responsabilităţi in comitet . Toate aceste măsuri sunt foarte bune şi fără îndoială că vor da rezultate. Aş dori să precizaţi însă şi un alt lucru. Cum anume vă gîndiţi să asiguraţi îndrumarea permanentă a cadrelor utemiste care muncesc în conducerile organizaţiilor de bază U.T.M. ? Cu atît mai mult cu cît ajutorul de cea mai bună calitate, de care au absolută nevoie aceste cadre, se acordă la faţa locului, învăţîndu-le în mod concret cum să se descurce în munca practică. — Aveţi perfectă dreptate — a încuviinţat tov. Mihăescu. Instruirea cadrelor organizaţiei e un proces continuu şi nu se poate mărgini la cîteva consfătuiri, oricît de bine ar fi ele organizate. Cred că e de prisos să-ţi explic că noi, membrii comitetului raional şi cei ciţiva activişti salariaţi pe care-i avem n-am putea controla şi indruma eficace cele peste 160 organizaţii de bază cite avem în raion, dacă ne-am mărgini să facem treaba aceasta singuri. Suntem însă ajutaţi de cei peste 40 de activişti nesalariaţi. Cu ajutorul lor am reuşit să terminăm în bune condiţiuni — şi mai ales, intr-un timp relativ scurt — adunările de alegeri. Şi tot cu sprijinul lor vom învăţa noile comitete şi birouri U.T.M. să muncească independent, cu iniţiativă, să răspundă exigenţelor utemiştilor. Profit de acest prilej să subliniez faptul că mulţi activişti nesalariaţi cum ar fi, de pildă, Cîrjan Grigore, Teacă Ion, Herş Carol, Urzică Petre, Borcan Georgeta şi alţii, au dovedit reale însuşiri organizatorice şi politice, că sunt ajutoarele noastre de bază. La capătul discuţiei cu tovarăşa Maria Mihăescu am desprins două concluzii importante : în primul rînd, că instruirea conducerilor organizaţiilor de bază trebuie să fie prima măsură luată după adunarea de alegeri şi în al doilea rînd că această instruire este un proces continuu, multilateral, în care activul nesalariat are un cuvînt greu de spus. M. VIDRAŞCU VIAŢA DE ORGANIZAŢIE _____Instruirea temeinică a cadrelor noi alese în conducerile organizaţiilor U. T. M. ! Vestitori ai noului j, întovărăşirea utemiştilor la O duminică cu vreme fru- I* moaşă. In faţa şcolii din sat1 2 * * * * 7 tul Strimba Vulcan comuna I* Giuperceni, raionul Baia de la Aramă, s-a strîns mai I» multă lume ca de obicei. Erau I* bărbaţi, fete şi băieţi. Se săr- I1 bătorea înfiinţarea unei Into- I1 vărăşiri viticole. Clnd a In- I1 ceput festivitatea, oamenii I* s-au bucurat mult. Cei mai I* mindri erau insă utemiştii. I* Ei au avut motive întemeiate. I* Din 16 utemişti. 10 s-au Ini' scris tn întovărăşirea vitico- I1 lă. Şi nu numai atit: Intovăi1 răşirea a fost denumită „Ela- I1 nul tineretului". Ca preşedinte al întovără- J şirii a fost ales cel mai virst- 1 j nic dintre tineri, utemistul Bivolaru Ion, care alături de Maria Vinu, Samson Popescu, I Constantin Dobrescu şi alţii I au obţinut realizări însemna. , te In munca ce s-a dus pen- J tru crearea acestei Intovără- J SKL ,1 L SBIRCIOG •[. Contribuţia inovatorilor I La cabinetul tehnic al Uni,ităţii de industrializare a lem■ I nului Cacica, din cadrul I trustului Fălticeni, se desfă■ I soară o rodnică activitate. ,i De la I ianuarie 1957 si ■ I pină In prezent s-au făcut 13 ■ I propuneri de inovaţii din care nouă sunt puse deja In kielir care. Prin aplicarea lor au I* fost înlăturate cauzele care II duceau la stagnări in pro- I1 ducţie, iar economiile anuale l1 antecalculate se ridică la I1 suma de 196.000 lei. 11 Tovarăşii Tihaniuc Anton, l1 şef mecanic, şi Timcu Vasile. 11 mecanic colaborator, au realizat nişte amortizoare la valţurile inferioare de la gaferele de 39 şi 24 de foi. I care înlătură ruperea axelor II de la valţuri. 11 Datorită aplicării inova-11riilor, planul producţiei globale pe trimestrul I 1957 a fost îndeplinit plnă la 21 martie un procent de 105.11 la sută. 1 I. TARNICERU 1 muncitor La cîteva „reuniuni cu dans Grijă pentru educaţia tineretului sau afaceri particulare?! Sala din strada Academiei nr. 2 cunoaşte simbăta seara şi duminica după-amiază o afluenţă deosebită. Sute de tineri vin aici să petreacă cîteva ore dansând. La prima vedere încerci un sentiment de satisfacţie faţă de asemenea condiţii create tinerilor amatori de dans Orchestra condusă de Jean Klip are un repertoriu variat, spaţiul (in prima oră de la începerea seratei) este suficient etc. Despre acest lucru ne asigură şi casierul reuniunii care la vederea noastră afirmă profetic şi mulţumit de sine : ,,La noi, fraţilor toate sunt ca la carte". Ulterior Insă profeţia casierului cit şi prima noastră impresie s-au dovedit a fi departe de realitate. E adevărat insă că din punctul lor de vedere organizatorii au toate motivele să fie mulţumiţi. Biletele de intrare (la preţul de 7 lei) se vind „ca plinea caldă“ iar din cotorul de bilete (fiscalizate) rezultă vinzarea unui număr de 240 bilete (la ora 22:45). Totuşi, după calcule efectuate, in sală sunt peste 300 de persoane. Explicaţia e simplă un număr însemnat de persoane prezente in sală plătesc intrarea (eventual cu 2—3 lei mai puţin) fără a li se elibera bilete. Beneficiarul reuniunii este in teorie Şcoala medie mixtă nr. 175 din raionul Griviţa Roşie, reprezentată la această reuniune de ten singur om, pe nume Dumitru Itu. In rest, tot personalul nu are nici un clin nici un minecă cu amintita şcoală. Casierul (Dragomirescu) este nepotul organizatorului. Cel ce exercită controlul la uşă asupra biletelor sint „obişnuiţi ai casei", garderobierul şi bufetierul nu se ştie precis cine sunt, ne asigură însă organizatorul că sint oameni de încredere. Cit valorează „încrederea“ pe care o are organizatorul In ei ne-am convins imediat. La garderobă, prețurile sunt „benevole“ — de la 2 lei in sus, iar prăjiturile de 1,55 lei (singurul produs alimentar existent la bufet) se vînd la suma rotundă de 2 lei. La ora 23 sala geme de aglomeraţie. Perechile au început sâ se mişte anevoie, fumul de ţigară, combinat cu praful, nu se mai deosebeşte cu nimic de faimoasa — D-ta cînţi tango ? Nu vezi că noi dansăm rumba ? — ...Parcă în fumăraia asta mai poţi vedea ceva... ceaţă londoneză. Dansatorii, consacraţi „clienţi" ai sălii şi ai bulevardului 6 Martie şi-au încheiat azi mai devreme aventurile bulevardiere şi au venit să-şi etaleze veleităţile coregrafice. Neexistind o echipă de ordine (singurul care se ocupă in mod voluntar de aceasta fiind conducătorul orchestrei Joan Filip), dansatorii „in figuri“ realizează adevărate minuni în genul respectiv. Iată-i printre ei, pe tinerii Vasile Manda din strada Silvia nr. 96, raioonul 1 Mai, fără ocupaţie precisă (lucrează particular"), Constantin Preda din strada Comarnic nr. 13 sau pe Constantin Barbu din strada Sanatoriului nr. 45. Intr-un colţ al sălii doi tineri — Mihai Pandelescu zis „Haiducul“ din strada Pălămidelor 16 şi Nicolae Vera din strada Artiom 24 fără ocupaţii precise intr-o ţinută evocind „cowboy“-ii din Vestul sălbatic apostrofau vulgar două fete care au refuzat să le primească invitaţia la dans. Faţă de cele de mai sus se pune o întrebare firească: oare conducerea Şcolii nr. 175 din raionul Griviţa Roşie sub ale cărei auspicii s-ar părea că se desfăşoară această serată cunoaşte atmosfera existentă aici, atmosferă de care în ultimă analiză răspunde ? Trecind peste faptul că in organizarea reuniunilor (una simbătă şi una duminică după-masă) desfăşurate sub auspiciile aceleiaşi şcoli nu a fost consultat comitetul raional U.T.M şi nici nu s-a obţinut avizul Sanepidului, întrebăm prin cine (In afară de organizator) este reprezentată conducerea şcolii aici. ? Unde este comitetul U.T.M. al şcolii ? Pentru edificare deplină comitetul raional U.T.M. Griviţa Roşie (de care aparţine şcoala) va trebui să cerceteze misterul acestor reuniuni date In raionul Tudor Vladimirescu. Iar conducerea şcoliitrebuie să vegheze pentru ca un viitor numele Şcolii mixte nr. 175 să nu mai figureze pe frontispicul unor reuniuni dubioase, lipsite de orice element educativ. Este regretabil faptul că cele relatate mai sus nu constituie un fapt izolat. Deşi s-au făcut mari progrese pe calea folosirii in bune condiţiuni a timpului liber al tineretului, există in Bucureşti numeroase localuri unde se dau cu regularitate reuniuni dansante sub patronajul diferitelor întreprinderi, instituţii sau sfaturi populare,deşi reprezentanţii autorizaţi ai acestora nu participă sau nici nu au cunoştinţă de ele). Fie că este vorba de sala întreprinderii poligrafice nr. 3, de cea din Griviţei 110, sau de faimoasa sală „Melody", cele mai multe din reuniunile ce se desfăşoară sunt organizate exclusiv in scopul de a stringe fonduri ignorindu-se cu totul criteriul educativ. Nu contestăm faptul că anumite reuniuni dansante contribuie la creșterea fondurilor unor cămine culturale, comitete sindicale etc. Dar de dragul banilor nu trebuie să se ofere tineretului orice. Trebuie să existe o grijă maximă pentru asigurarea desfăşurării în condiţii cit mai bune a acestor reuniuni, asigurindu-le caracterul educativ şi, bineînţeles, distractiv. Secţiunile culturale ale sfaturilor populare raionale şi comitetele raionale U.T.M. (mai ales Comitetele raionale U.T.M. 23 August, Tudor Vladimirescu şi Gh. Gheorghiu-Dej) au datoria sa manifeste mai multă exigenţă In ceea ce priveşte controlul şi îndrumarea reuniunilor, să pună capăt cu hotărire şi neintirziai tuturor manifestărilor de afacerism in acest domeniu extrem de important al educaţiei tineretului. De asemenea, secţiunea culturală a Sfatului Popular al Capitalei şi Sanepidul au datoria să ia măsuri energice, care să prevină situaţii ca cele semnalate. Reuniunile dansante să constituie un prilej de educare a tinerilor. Nu putem sta indiferenţi in faţa focarului de promiscuitate pe care îl reprezintă multe asemenea reuniuni. Măsurile trebuie să fie nu numai energice dar şi rapide. O cere grija pentru educarea tinerei generaţii. Organizaţiile U.T.M., comitetele raionale U.T.M. trebuie să treacă, mai ales odată cu venirea primăverii, la organizarea masivă de manifestări educative urmate de dans, să utilizeze o gamă variată de mijloace de distracţie a tineretului. Iar aceasta nu numai la ocazii festive ci permanent, ca o metodă continuă de lucru cu tineretul. .. PITULESCU Eu : Phii... ce tremurici grozav... De unde ai antrenamentul ăsta? El: — De la școală, cind mă scotea profesorul la lecții... Angajamentele fruntaşilor GALAŢI (de la ANGHEL PENCIU, corespondent). Nu de mult muncitorii, brigadierii, tehnicienii şi inginerii de la şantierul naţional al tineretului din bătrînul oraş de pe malul Dunării — Galaţi — au avut sărbătoarea fruntaşilor: au primit drapelul de şantier fruntaş în întrecerea dintre şantierele tineretului. Intr-una din zilele trecute colectivul de muncă de aici s-a întrunit din nou intr-un miting. Cu arpţt milei el si-a lua noi angajamente în cinstea celui de al Vl-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Moscova, cinstind astfel titlul de fruntaş. Colectivul s-a angajat: să dea în folosinţă două blocuri cu 58 de apartamente, pînă la data de 30 iulie, a.c.; să termine la roşu blocurile B şi D pînă la data de 30 mai; să reducă preţul de cost peste sarcina planificată cu 0,5 la sută; să sporească productivitatea muncii cu 2,5 la sută. Printre laureaţii celui de-al IH-lea Concurs naţional ai tinerilor solişti:La şcoala i întrecerea artistică a tinerilor solişti In cadrul celui de-al lll-lea Concurs naţional organizat in cinstea Festivalului de la Moscova a fost un nou prilej de trecere in revistă a tinerelor noastre forţe artistice — mindria noastră, a tuturor. Peste 500 de selişti au participat la etapele acestui concurs care a constituit o adevărată sărbătoare a întregului tineret. Cele 67 de premii şi 35 de menţiuni onorifice acordate celor mai buni şi mai talentaţi tineri artişti, sunt dovada înaltei preţuiri de care se bucură munca artistică în statul nostru democrat-popular Să vă prezentăm cîţiva dintre posesorii titlului de laureaţi ai concursului... ★ *► â ...Uşoară ca un fulg, în pasul graţios al dansului, balerina Larissa Şorban (Fotografia l-a) parcă nici nu atinge podeaua... Pentru mulţi, ea este o cunoştinţă mai veche. Era prin anul 1952... Pe scena Operei de Stat din Cluj se prezenta „Trubadurul" de Verdi. Cind orchestra atacă vijelios melodia dansantă, am văzut-o pe Larissa Şorban, pentru prima dată. Contopită intr adita cu muzica, Larissa, in rolul Esmeraldei, dansa cu temperament si dăruire, vrăjind pe cei din jur prin măiestria execuției. Inlăturind „arabescurile", mișcările de prisos, ea subordonează figurile,, expresiei muzicii, străduindu-se să imprime dansului maximum de plasticitate. Plină de fantezie, ea recreează imaginile muzicale prin figuri aparent spontane, izvorite din întreaga-i făptură. O interpretare realistă, plină de veridic şi simţămint dă ea rolului revoluţionarei Tai-ho din baletul „Macul Roşu“. De la dansul clasic, tradiţionalist, plnă la cel de caracter şi acrobatic, balerina dovedeşte aceeaşi putere expresivă, de plasticizare a elementului melodic. Numai pe scenele celor două opere clujene, In 12 ani de muncă, ea şi-a dat contribuţia In realizarea a peste 300 spectacole de balet. Pentru a ajunge la o virtuozitate tehnică in dansul clasic, Larissa a fost mult ajutată de maestra de balet sovietici, Smirnova, apoi de maestrii Kurilov și Smirnov. ★ Pe violonistul Daniel Podlovski l-am ascultat pentru Intiia oară in sala ,Stodio", la Ateneu, cu prilejul etapei l-a a concursului tinerilor solişti. Tot atunci, m-a impresionat profund şi execuţia măiastră a colegului său, Cozighian Varujan (fotografia al-a) care de altfel a obţinut premiul 1. Amândoi sunt studenţi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu" din Bucureşti şi elevi ai maestrului de vioară Garabed Avakian. Doi tineri virtuoşi aî arcuşului. Strunele lor au darul de a strecura fiori In suflet; „cremoneza" lor răscoleşte cele mai îndepărtate tainiţe ale inimii. l-am ascultat interpreted lucrări de Bach, „Poloneza" de Wieniatuski etc. In seara premierii soliştilor la Teatrul C.C.S., primul a fost rechemat la rampă de nenumărate ori, de O't» vaţiUe spectato-To rilor. In urma\\ executării „Ca- 2 priciului“ nr. 15« de Paganini și S› a „Dansului să-2 biilor“ de Hac› diaturian , cela- \š lalt a fost juriu-t, nos aplaudat ›› pentru „Buries- ›› ca" de Feldman› şi „Gavota" de Prokofiev. Printre „ambasadorii" ariei noastre populare care au fost in China şi RD. Vietnam, se numără şi Angela Moldoveanu (Fotografia a IlI-a). Membră a ansamblului „Ciocirlia“, ea a repurtat mari succese în indepărtatul orient. Scundă, cu codiţe ca mura şi îmbrăcată In port de ţară ea aminteşte de ţărăncuţa din poezia „Numai una“, a lui Coşbuc, ori chiar de cea din „La oglindă“. Asociaţia o faci cu şi mai multă spontaneitate cînd o auzi crntind această, din urmă poezie a poetului ardelean, devenită atît de populară. Ascultind-o interpretind cintece populare ţi,ar fi greu să te împaci cu gindul că este una şi aceeaşi cu interpreta rolului Gildei din opera „Rigoletto", cu clţiva ani în urmă, la Cluj. Şi totuşi,„ „Pîrîuţ pe lingă moară“, ori doina haiducească de prin părţile Năsăudului, „Cînd train copil de-un an“, sînt doar citeva din cîntecele pe care ea le-a pregătit recent. Ne-a mărturisit că a cântat de două ori şi la Moscova, dar că dorinţa ei este să meargă din nou acolo, la Festivalul din acest an. Am rugat-o să ne spună ceva despre munca ce-o depune pentru ridicarea nivelului de interpretare. Ne-a răspuns: nu mă mulţumeşte succesul de pină acum. Mă străduiesc pentru perfecţionarea continuă a măiestriei artistice. In acest sens, repet asiduu: pentru păstrarea autenticului popular al cîntecelor dintr-o regiune sau alta audiez imprimările făcute pe teren de către Institutul de folclor. Vreţi să ştiţi cine sunt cei trei dansatori din fotografia a IV-a ? Ilie Gheorghe, Iiie Ion şi Constantin Gheorghe care au obţinut premiul I la dansuri populare. Alături de cunoscutul şi tradiţionalul joc „Căluşarii“ ei au învăţat şi un dans ţigănesc ; foto-reporterul nostru i-a surprins execuţind acest din urmă dans. In fotografia următoare (a V-a) o puteţi vedea pe pianista Alexandrina Zorleanu, studentă In anul III la Conservatorul din Bucureşti — Interpreted „Freamătul pădurii“ de Liszt... Nu putem încheia totuşi, fără a aminti şi de tinerii solişti vocali Konya Ladislau, care a primit aplauze vii pentru interpretarea ariei libertăţii din opera „Cneazul Igor“ de Borodin şi Lucia Stănescu. ★ Aceştia sunt doar câţiva dintre premiaţi. Concursul naţional al tinerilor solişti a scos la iveală înaltele posibilităţi artistice ale tineretului de la noi — garanţie pentru dezvoltarea şi Deschiderea festivă a „Zilei învăţătorului“ la Iaşi Sîmbătă dimineaţa, în sala Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ a avut loc deschiderea festivă a „Zilei învăţătorului“. La festivitate a participat şi o delegaţie de pedagogi din RS.S. Moldovenească, condusă de Luca Mihail Iakovlevici, directorul Şcolii medii nr. 1 din Chişinău. Cadrele didactice din Iaşi au fost salutate de Vasile Azoiţei, din partea comitetului raional de partid şi a sfatului popular raional Iaşi, şi de Octav Iliescu, din partea sfatului popular orăşenesc Iaşi. L. M. Iakovlevici, conducătorul delegaţiei de pedagogi din R.S.S. Moldovenească a vorbit despre dezvoltarea învăţămîntului în R.S.S. Moldovenească. Participanţii au ascultat apoi conferinţa tov. Ilie Grămadă, secretarul ştiinţific a Filialei Iaşi a Academiei R.P.R., despre „500 de ani de la urcarea lui Ştefan cel Mare pe scaunul Moldovei“. Prof. univ. N. Pascu, preşedintele C.C. al Sindicatului muncitorilor din învăţămînt a împărtăşit impresii dintr-o vizită recentă în Uniunea Sovietică. Duminică dimineaţa cadrele didactice s-au întîlnit în aula Bibliotecii centrale universitare cu delegația de pedagogi din R.S.S. Moldovenească. Prin munca lor entuziastă tinerii vor sădi 120.000.000 Duieţi! (Urmare din pag. l-a) în scopul producerii materialului săditor. Pionierii şi elevii sunt chemaţi să confecţioneze un număr însemnat de cuiburi pentru păsările care contribuie a distrugerea omidei păroase. In cadrul acţiunii de plantare a puieţilor, utemiştii şi tinerii vor crea şi spaţii verzi în oraşe şi sate, contribuind la înfrumuseţarea acestora. Aşa cum a ştiut ,d în trecut să răspundă la sarcinile partidului şi organizaţiei U.T.M., tineretul din Întreprinderi, instituţii şi şcoli, de pe ogoare, precum şi pionierii, vor participa cu entuziasm la acţiunea patriotică pentru refacerea şi ocrotirea pădurilor. Această sarcină de onoare cere o mare răspundere din partea tuturor organelor şi organizaţiilor U.T.M. Fiecare organizaţie de bază U.T.M. şi unitate de pionieri trebuie să studieze atent posibilităţile pe care le are şi, împreună cu organele silvice locale, să-şi stabilească angajamente precise, cu siguranţa că le va duce la îndeplinire. Fără îndoială că şi în această acţiune, ca şi în altele, spiritul de întrecere în muncă a tineretului va avea de spus un cuvînt greu. Cade în sarcina organelor şi organizaţiilor U.T.M. să vegheze ca Întrecerea să fie bine organizată, pe baza unor angajamente concrete, precise, iar rezultatele angajamentelor să fie urmărite cu perseverenţă. Se impune insă ca munca organizatorică să dureze cit mai puţin, să fie cit mai operativă. Sintem in toiul primăverii iar timpul prielnic pentru plantarea puieţilor este destul de scurt. Succesul acţiunii depinde deci de hotărirea şi urgenţa cu care vor începe munca utemiştii şi tinerii, precum şi organele U.T.M. Hotărîrea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi a Biroului C. C. al U. T M stabileşte premii Însemnate pentru organele şi organizaţiile U.T.M. fruntaşe, pentru utemiştii fruntaşi, ca şi pentru unităţile de pionieri şi pionierii fruntaşi, premii care constau in Diplome de Onoare ale C.C. al U.T.M., diferite obiecte, precum şi insignele „Prietenii pădurii“ şi „Micul naturalist“. Contribuţia tineretului la refacerea şi dezvoltarea pădurilor din tara noastră va fi un dar frumos făcut patriei in intîmpinarea Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Tinerii işi dau seama de importanţa acestei acţiuni, ştiu că aportul lor înseamnă o manifestare de patriotism, de dragoste faţă de cauza socialismului. Este sigur că se vor avinta cu toţii in această muncă şi că, la sfîrşitul anului, vor putea raporta cu mindrie îndeplinirea şi depăşirea obiectivelor propuse. " S.M.T. fruntaş pe fără TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru M. MUNTEANU). Orăşelul de la poalele muntelui Harghita, Miercurea Ciuc, a avut zilele acestea prilejul de a sărbători pe cei mai buni tractorişti, cei care au adus aici, la S.M.T.-ul din orăşel, steagul de S.M.T. fruntaş pe ţară. — Cum au reuşit mecanizatorii de la Miercurea Ciuc să obţină această dinstincţie ? se vor întreba unii. — Prin rezultatele obţinute, vor răspunde semetiştii. Intr-adevăr, harnicii mecanizatori de aici au obţinut rezultate deosebite în muncă în cursul anului 1956. Planul de muncă pe întreg anul a fost îndeplinit în proporţie de 123 la sută. Nu numai atît. Dacă la începutul anului trecut preţul de cost pentru un hantru a fost stabilit la 187,96 lei, ei printr-o muncă susţinută l-au redus la 150,54 lei. In lupta pentru economii a fost antrenat fiecare tractorist. S-au economisit astfel 24.000 kg. motorină. Pentru munca depusă, în afară de steagul fruntaş, S.M.T. din Miercurea Ciuc a fost premiat cu suma de lei 17.000. Din această sumă 10.200 lei vor fi folosiţi in scopuri social-culturale iar restul vor reveni ca premii celor mai vrednici muncitori. Elevi şi elevei Primiţi fiarele şi revistele ce vă Interesează la locurile unde vă petreceţi vacanţa retoindu-vă din tinp abonamentele prin difuzori voluntari din şcoli, factori şi oficiile poştale. pe mai departe a artei noastre realist-socialiste. I. MIHUȚ Foto: DUMITRU F. DUMITRU Succesul sondorilor La capătul a 3 luni de eforturi susţinute, sondorii din regiunile Ploeşti şi Piteşti, din Moldova şi Oltenia au obţinut un important succes: îndeplinirea planului pe întreg sectorul de foraj în proporţie de 101,7 la sută. In comparaţie cu trimestrul I al anului trecut, ei au săpat în acest trimestru cu 20 la sută mai mulţi metri de sondă. Acest succes se datoreşte îmbunătăţirii organizării muncii, reducerii timpului neproductiv şi extinderii metodelor de foraj rapid,e foraj cu turbina şi cu apă. Tot în primul trimestru, petroliştii din sectorul de extracţie au scos din adâncuri cu 3 la sută mai mult ţiţei decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. (Agerpres). —o— Spectacole lecţii pentru elevi şi studenţi In dorinţa de a contribui la educarea muzicală a tineretului studios, direcţia Operei de Stat din Iaşi a luat iniţiativa de a prezenta bilunar — in afara spectacolelor obişnuite, — spectacole lecţii pentru elevi şi studenţi. In cursul lunii martie au avut loc cele dintii spectacole lecţii cu opera „Tramata" de Verdi. La primul spectacol au participat elevi şi eleve din clasele superioare ale şcolor medii din localitate ; cel de al doilea spectacol a fost audiat de studenţi şi studente de la cele 4 institute de invaţamint superior din Iaşi. In cadrul acestor manifestări, regizorul operei „TraviataDumitru Tăbăcaru a vorbit despre modul in care muzica exprimă conţinutul de idei al operei. In legătură cu aceasta, înainte de începerea fiecărui act al operei au fost prezentate exemplificări muzicale pe bandă de magnetofon. Asemenea spectacole Lecţii pentru elevi şi studenţi vor avea loc in luna aprilie cu opera „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini iar in mai cu opera „Tosca" de Puccini.