Scînteia Tineretului, noiembrie 1958 (Anul 13, nr. 2948-2972)

1958-11-01 / nr. 2948

In intreaga ţară tineretul mobilizat de organizaţiile U.T.M. continuă să participe cu entuziasm. In număr mare, la numeroasele acţiuni de muncă voluntară De şantierele unde se lucrează pentru redarea de noi terenuri agriculturii, la cu­lesul viilor fi al porumbului In gospodăriile agricole de stat, la plantarea de pomi fructiferi pe marginea şosetelor, la în­frumuseţarea oraşelor şi sate­lor patriei noastre.­­ I­n regiunea Stalin, Tai­onul Tîrnăveni, de pildă, s-a pornit o largă acţiune pentru regularizarea cursului rîului Tîrnava Mică, prin de­secări şi îndiguiri, pentru a salva de la inundaţii peste 5000 hectare de teren agricol fertil, în primele rinduri ale acestei acţiuni, la chemarea organiza­ţiilor de partid şi U.T.M., se află şi tineretul. Pînă acum, au muncit pe acest şantier local peste 4000 de tineri, muncitori, elevi, ţi funcţionari. Un mare număr de tineri au fost mobi­lizaţi de organizaţiile U.T.M. de la Combinatul Chimic „Karl Marx şi fabrica de sticlă precum şi din numeroase sate fi comune. O altă acţiune patriotică la car tinerii din acest raion îşi aduc aportul este plantarea po­milor pe marginea şoselelor. Pînă acum tinerii muncitori, e­­levi şi funcţionari din oraş, au săpat 400 de gropi pentru plan­tarea de pom­i fructiferi pe şo­­seaua care leagă oraşele Tîrnă­veni şi Mediaş. în ultima duminică, tinerii au mai participat de aseme­nea în număr mare la o altă acţiune : culesul viilor. Gospo­dăria agricolă de stat Jidveiu are în acest an o producţie re­cord de struguri, care depăşeş­te cu aproape 50 la sută pro­ducţia de anul trecut. Peste 120 de elevi de la Şcoala medie „Al. Sahia“ au venit să ajute muncitorilor de la această gos­podărie muncind timp de două zile la culesul viitor.­e asemenea în Oraşul Sta­lin peste 1000 de ute­­mişti de la Uzinele de tractoare, de la „Steagul Roşu“, de la Rafinăria nr. 9, uzinele „Strungul“, Complexul C.F.R., fabrica „Ion Fonaghi“ şi de la Institutul politehnic au efectuat 3000 de ore de muncă voluntară la săpatul gropilor şi montarea pilonilor pentru linia de trolei­buze care se află in construcţie. Totodată, mobilizaţi de comite­tul U.T.M. al Oraşului Stalin, alţi 150 de utemişti de la uzi­nele de tractoare „Ernst Thilll­­mann“ şi de la ,Steagul Roşu“ au săpat, pe o parte şi pe alta m şoselei Oraşul Stalin-Rîşnov, pe o distanţă de 12 km., grop­­­pile în care se vor planta pa­­iefi, muncind 500 ore volun­tar. Tot duminică, un alt grup de 120 utemişti din Oraşul Sta­lin s-a deplasat la G­AJS, din Stupini, unde a cules porumbul şi a tăiat cocenii, prestînd 500 ore muncă voluntară. In cins­tea zilei de 7 Noiembrie, 800 de utemişti au muncit 3200 ore voluntare pe terenurile inunda­bile dintre Oraşul Stalin şi Stu­pini, săpind şanţuri şi canale pentru a reda agriculturii aces­te terenuri. I­n această perioadă, în re­giunea Oradea, acţiunile patriotice ale tineretului de folos obştesc cunosc de a­­semenea o amploare din ce in ce mai mare. Pînă acum, în întreaga regiu­ne s-au executat lucrări de a­­melioraţiuni — îndiguiri şi ca­nalizări — salvîndu-se de la inundaţii 8327 ha. teren arabil. La aceste lucrări au participat 10.448 tineri, fruntaşe fiind or­ganizaţiile U.T.M. din raionul Criţ, unde în prezent aproape 4.500 tineri lucrează intens pentru a reda agriculturii 5.730 ha. teren arabil. In ceea ce priveşte însiloza­­rea furajelor, tineretul a în­­silozat pină acum 1.960 tone în G.A.S.-uri, 2330 tone la (Continuare in pag. 3-a) In întreaga ţară Tineretul participă cu entuziasm prin muncă voluntară la ACŢIUNI PATRIOTICE . Schimbul de miine al clasei muncitoare TREBUIE PREGĂTIT la nivelul tehnicii noi In anii regimului democrat­­popular, industria noastră socia­listă se dezvoltă în ritm vertiginos. Se construiesc noi uzine şi fabrici, întreprinderile îşi măresc capaci­tatea de producţie, se dezvoltă toate ramurile economiei în vede­rea satisfacerii necesităţilor mate­riale şi culturale ale poporului. In aceste condiţii, o problemă de mare importanţă este aceea a pre­gătirii organizate şi la un nivel tot mai înalt a schimbului de mîi­­ne a clasei, muncitoare, a celor care să ducă mai departe şi să dezvolte tradiţiile de luptă şi muncă ale eroicilor noştri munci­tori. Principalul izvor de cadre mun­citoreşti cu o înaltă calificare 11 Constituie în prezent şcolile profe­sionale. De la reorganizarea lor pe baze ştiinţifice — în anii regi­mului democrat-popular — şcolile p­­rofesionale au dat economiei na­­ionale zeci de mii de tineri mun­citori. Dacă în anul şcolar 1938/ 39 — 896 cadre didactice pregă­teau în 224 şcoli 39.250 ucenici, douăzeci de ani mai tîrziu, în a­­nul şcolar 1957/58 — 5.303 cadre didactice au pregătit în cele 408 şcoli aproape 100.000 ucenici. Nu­mai şi aceste două situaţii puse faţă în faţă oglindesc grija deo­sebită pe care partidul şi guvernul nostru o poartă pregătirii cadrelor de tineri muncitori. In zilele noa­stre a dispărut pentru totdeauna imaginea ucenicului flămînd şi zdrenţăros care ani de zile trudea să „fure“ meseria şi pe care la capătul acestei trude de ani îl aştepta mizeria, exploatarea, şo­majul. Azi, schimbul de mîine al clasei noastre muncitoare are a­­sigurate cele mai bune condiţii de pregătire profesională şi de viaţă: şcoli cu cabinete şi laboratoare bine utilate, material didactic bo­gat, profesori şi maiştri bine pre­gătiţi,­­ maşini-unelte, cămine, can­tine şi cluburi moderne. H­otărîrea Consiliului de Mi­niştri al R.P.R. cu privire la organizarea învăţământului profesional, tehnic şi tehnic de mai­ştri a ridicat învăţământul pradtic pe o treaptă superioară, dind uce­­nicilor posibilitatea ca încă din şcoală să participe la îndeplinirea sarcinilor de plan ale întreprinde­rilor. Ucenicii anului I, sub îndruma­rea maiştrilor-instructori, fac prac­tică în atelierele de instructaj ale şcolilor. Nivelul pregătirii lor de­pinde de două condiţii esenţiale : existenţa bazei materiale corespun­zătoare şi îndrumarea pedagogică. In ceea ce priveşte asigurarea ba­zei materiale trebuie spus că sunt multe şcoli care cu sprijinul uzi­nelor au organizat ateliere-şcoală bine dotate, în care ucenicii­ ca­pătă o temeinică pregătire practi­că. Anul acesta — de exemplu — la atelierul şcolii profesionale „Ki­­rov“ din Bucureşti au fost aduse încă 10 războaie de ţesut, s-a re­organizat atelierul de încălţăminte. Şi alte şcoli, printre care, „Gri­­viţa Roşie“ şi „Semănătoarea“ din Bucureşti, şcoala profesională de construcţii din Constanţa, „7 No­iembrie“ din Craiova şi altele au ateliere bine utilate cu maşini şi unelte de mare capacitate, cu care se poate realiza o instruire ştiin­ţifică complectă a ucenicilor. Dar trebuie spus însă că nu peste tot situaţia este aceasta. Deşi hotărî­rea Consiliului de Miniştri preci­zează faptul că directorii de între­prinderi răspund de şcoli ca de orice sector de activitate — fiind obligaţi astfel să creeze ucenicilor cele mai bune condiţii de pregă­tire — sînt numeroase cazuri cînd atelierele şcolilor sunt înzestrate cu utilaj vechi, incomplect. Din această pricină se fi face ucenici­lor o instruire meşteşugărească, în atelierul şcolii profesionale „Tim­puri Noi“ strungurile care există sunt foarte vechi fiind uzate. Conducerea uzinei „Timpuri Noi“, ca de altfel toate întreprin­derile care au şcoli profesionale, are datoria să se ocupe cu spirit de răspundere de utilarea com­plectă a atelierului de instructaj al ucenicilor, înțelegind ei de a- LIDIA POPESCU Industria farmaceutică cu­noaşte In ultimii ani o mare dezvoltare . Mereu apar noi medicamente. Fotoreporterul nostru le-a surprins pe tine­rele fruntaşe in producţie Eli­­sabeta Crăciunescu şi Puica Lambă de la Fabrica de medi- |-v camente „Tableta“ din Capi- I fală, la locul lor de muncă.­­ Foto: N. STELORIAN­­Pentru formarea concepţiei ştiinţifice despre viaţă a tineretului Deşi o conferinţă ştiinţifică ţi­nută în Sala unui cămin cultural sătesc pare deja un fapt obişnuit — o prelegere despre „Originea vieţii" făcută la căminul cul­tural a unui sat de la poalele Ceahlăului sau vizionarea expo­ziţiei „Originea şi evoluţia omu­lui“ intr-unui din secularele sate răspîndite pe văile şi dealurile Neamţului sunt totuşi expresia unor profunde transformări revo­luţionare. Intr-adevăr , cit de impresio­nantă este pentru sufletul unui ţăran, obişnuit din moşi-strămoşi să creadă că întreaga sa existen­ţă e determinată de voinţa unei forţe supranaturale — o seară de întrebări şi răspunsuri la că­minul cultural, în care­­ se demons­trează cum oamenii de ştiinţă au reuşit să afle adevărata cau­ză a tuturor fenomenelor lumii înconjurătoare, că viaţa naturii, viaţa oamenilor se desfăşoară conform unor legi, că toate super­stiţiile în care străbunii săi au crezut veacuri de-a rindul, sunt născute din neştiinţă,­ din do­rinţa celor bogaţi de a ţine sub jug masele celor ce trudesc. In această măreaţă luptă pen­tru luminarea maselor — luptă ce constituie unul din principa­lele obiective ale revoluţiei cultu­rale iniţiate şi conduse de partid — organizaţiile Uniunii Tinere­tului Muncitor sunt chemate să a­­ducă o contribuţie importantă pe linia educării ştiinţifice a tinere­tului. Incercind să urmărim modul în care Comitetul regional U.T.M.­­Bacău, organizaţiile Uniunii Tine­retului Muncitor din această re-Cum se organizează munca de propagandă ştiinţifică in rîndul tine­retului din regiunea Bacău­U­niune, s-au preocupat de educaţia ştiinţifică a tinerilor trebuie să subliniem de la început faptul că nu multe din satele acestei regiuni (in special în raionul Tg. Neamţ) misticismul era puternic dezvoltat în trecut. Roadele preocupării Comitetu- lui regional U.T.M. Bacău, a or­ganizaţiilor raionale U.T.M. pen­­­tru educaţia ştiinţifică a tinerilor , sunt­­ evidente. In mai toate zi­­­lele de sărbătoare, specialişti­i veniţi din Bucureşti şi Iaşi, pro­fesori de la şcolile medii din re­­­giune merg la căminele culturale,­­vorbesc participanţilor la cercu­rile tinerilor naturalişti. Numai in­­ raionul Tg. Neamţ, de pildă, au »fost organizate în ultimele luni o »serie de interesante manifestări »ştiinţifice printre care dezbateri »pe tema „Ştiinţă sau religie ?“ »cu tineri de la Urecheni, Păstră­­­veni, Vînători, Filioara şi din alte­­sate. O vie activitate de propagandă ştiinţifică a fost dusă de organi­zaţiile U.T.M. din marile între­prinderi industriale ale regiunii Bacău, ca Bicaz, Săvineşti, Ter­mocentrala de la Borzeşti etc. La Oneşti, Slănic şi Tg. Ocna, Filiala regională S.R.S.C. a organizat cu ajutorul unor specialişti veniţi din Capitală cîteva conferinţe pentru tinerii muncitori cu privire la lupta dusă de savanţii sovietici pentru cucerirea spaţiului interplanetar. De asemenea în multe din sa­tele şi localităţile industriale ale regiunii Bacău filialele S.R.S.C. au organizat expoziţii pe tema „Structura universului“, „Origi­nea şi evoluţia omului“, „Energia atomică". Lista acestor acţiuni— menite să contribuie la educarea ştiinţifică a tinerilor din regiunea Bacău — ar putea fi mult conti­nuată. Problema care se pune este însă dacă peste tot asemenea ma­nifestări şi-au atins scopul, dacă aceste acţiuni au fost organizate temeinic, dacă ele au răspuns ce­lor mai arzătoare cerinţe. Tocmai din acest punct de ve­dere am vrea să reliefăm în rîn­­durile ce urmează cîteva din de­ficienţele propagandei ştiinţifice în regiunea Bacău, de a căror în­lăturare depinde, după părerea noastră, succesul viitoarei munci desfăşurate în această direcţie. Astfel, trebuie spus că pînă în ziua de astăzi tovarăşii care lucrea­ză pe tărîmul propagandei în cadrul activului regional au muncit în a­­ceastă direcţie intr-un mod cu totul Intîmplător lipsiţi fiind de perspectivele unui plan de mun­că. Şi mai mult chiar—deşi a exi-t SAVA La Fabrica de timbre din Capitală se produc variate tim­bre şi imprimate speciale. In prezent se lucrează la noile serii de timbre consacrate Cen­tenarului timbrului romînesc. Iată cit de mari sunt maşinile­­ care produc mi­nusculele petice de hîrtie ilu­strată. Cit­iţi în pag. 2-a DIN VIATA CULTURALA A TINERETULUI Proletari­i din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XIV, Seria II-a, Nr. 2948 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă 1 noiembrie 1958 Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor TELEGRAME Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne Tovarăşului CHIVU STOICA In cinstea marii sărbători, cea de-a 41-a aniversare a Marii Re­voluţii Socialiste din Octombrie, constructorii Hidrocentralei V. I. Lenin Bicaz şi-au luat angajamentul de a-şi Îndeplini plănul anual de betonare a barajului — 254.000 m.c. — pînă la data de 7 Noiem­brie 1958. Raportăm că la 28 octombrie 1958 angajamentul luat a fost îndeplinit cu 64 zile inainte de sarcina anuală şi cu 10 zile mai devreme faţă de angajamentul luat. La 1 noiembrie se va termina şi blindajul tunelului, adică cu 61 zile Înainte de planul anual. Bucureşti Ne angajăm ca şi de aici Înainte să nu precupeţim nici un efort pentru a da patriei noastre, înainte de termen şi la un preţ cit mai redus, această mare construcţie a planului de electrificare — Hidro­­centrala V. I. Lenin de la Bicaz. Trăiască cea de-a 41-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie ! Trăiască P.M.R. iniţiatorul şi organizatorul victoriilor noastre­­ rocentralel Comitetul raional P.M.R. Bicaz ilLBERT prim-secretar GHEORGHE CONDREA Comitetul sindical Bicaz presedinte TIBERIU SARKOSI SA DAM VIEJII PIONIEREŞTI UN BOGAT pnMTiuitT cniintuit P­lenara a V-a a C.O. al U.T.M., analizînd activita­tea organizaţiei de pionieri a subliniat cu tărie necesitatea ca organizaţiile U.T.M să se ocupe cu mai multă răspundere de în­drumarea politică a activităţii u­­nităţilor şi detaşamentelor de pio­nieri, a cadrelor U.T.M. care mun­cesc cu pionierii. Multe organizaţii U.T.M. din Tg. Mureş au şi obţinut deja o seamă, de rezultate pe linia apli­cării în viaţă a directivelor Ple­narei «a V-a a C.­. »" TIT­ M Pri­­ma măsură lua­tă de comite­tul orăşenesc U.T.M. în a­­cest sens a fost aceea de a în­credinţa celor mai puternice or­ganizaţii U.T.M. din oraş cite o unitate de pio­nieri. Astfel, unitatea de pionieri de la şcoala elementara nr. 2 a fost luată în grija organizaţiei U.T.M. de la fabrica „Encsel Mauriciu“, cea de la şcoala elementară nr. 3 de organizaţia U.T.M. de la fa­brica „Ludovic Minski“, unitatea pionierească de la şcoala elemen­tară nr. 7 a fost dată în grija utemiştilor de la fabrica „Simo Geza“ etc. S-a ajuns ca în mo­mentul de faţă de activitatea fie­cărei unităţi de pionieri să răs­pundă cite o organizaţie de bază U.T.M. Aceasta va apropia şi mai mult şcoala de producţie, pe micii şco­lari de tineretul muncitoresc şi va da posibilitatea organizaţiilor U.T.M. să îndrume direct, nemij­locit, organizaţiile de pionieri. Majoritatea comitetelor U.T.M. din întreprinderi şi instituţii au primit cu spirit de răspundere şi cu dragoste sarcina ce le-a fost încredinţată şi au trecut la înde­plinirea ei. Membrii comitetului U.T.M. de la fabrica „Encsel Mauriciu“ au mers în mijlocul copiilor de la şcoala elementară nr. 2, le-au vorbit despre fabrica unde lucrează, deci,ră­citori. S-au interesat cu ce ar pu­tea ajuta şcoala. Aflînd că în atelierul şcolii lipsesc diferite unelte, dispozitive şi scule, s-au gîndit să le confecţioneze şi să le aducă în dar pionierilor. Prin repararea unor scule vechi, nefolosite în întreprindere, ei au înzestrat atelierul şcolii cu cioca­ne, cleşti combinate, pile, şuru­belniţe şi alte unelte. Totodată, i-au invitat pe copii să viziteze fabrica Acesta nu este însă un exem­plu izolat. Cele mai multe orga­nizaţii U. T. M. se ocupă cu spi­rit de răspunde­re de îndruma­rea activităţii pioniereşti. Să luăm, de pildă, şcoala elemen­tară nr. 7. La această şcoală învaţă mulţi co­pii ai muncitori­lor de la fa­brica „Simo Ge­za“. Membrii comitetului U.T.M. de la „Simo Geza“ (secre­tar tov. Ruja Alexandru) au e­­laborat, împreună cu conducerea şcolii şi cu instructoarea superioa­ră de pionieri, Vajda Ana, un pro­gram interesant privind întărirea legăturii între şcoală şi întreprin­dere. Se preconizează, printre al­tele: vizite ale pionierilor în în­treprindere şi vizite ale tinerilor muncitori în şcoală, selecţionarea unor tineri muncitori care să în­drume practica pionierilor şi şco­larilor în atelierul de tîmplărie; expunerea unui panou cu fotogra­fiile fruntaşilor în producţie în ca­drul şcolii şi a unui panou cu fotografiile pionierilor fruntaşi­­ în cadrul întreprinderii; organiza­rea de excursii comune cu tinerii muncitori şi cu pionierii; organi­zarea unor adunări cu temă, la care să fie invitaţi conducătorii ŞTEFAN NERANIŢKI .um muncesc organi­sfiile U.T.M. din oraşu­l. Mureş pentru apli­area în viaţă a hotă­îrii Plenarei a V-a­­ C.C. al U.T.M. Pentru G.A.O „23 August* din comuna 23 August, regiunea Ga­lați un important izvor de venituri il constituie piscicultura. _ In fotografie: echipa de pescari colectiviști In plină activitate. ■ ii I r\jQr\j . Tovarăşului MAX REIM­ANN, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Germania Stimate tovarăşe Reimann, Cu ocazia celei de-a 60-a ani­versări a zilei dv. de naştere, Co­­mitetul Central al Partidului Mun­citoresc Român vă trimite cele mai calde felicitări Salutăm în persoana dv. pe unul din activiştii de frunte ai mişcării muncitoreşti germane, fiu devotat al poporului german, mi­litant neobosit pentru unitatea mişcării comuniste internaţionale. Vă urăm multă sănătate şi noi succese în activitatea dv. şi a Partidului Comunist din Germania pentru unitatea de acţiune a cla­sei muncitoare germane, pentru realizarea unei Germanii unite, democratice şi iubitoare de pace, pentru apărarea păcii în lume, COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN FortretulA unui t­ron! : Guy Molle! i ' Dacă dl. Mollet s-ar apuca f 1. de scris, ar realiza, numai prin- \ . tr-o simplă introspecție psiho- » I logică în propria sa persoană, \ . tipul omului care-și dă cuvin- \ I tul numai din plăcerea de a-l 1 I călca, ori scuipă un obraz pen- i I tru a-și oferi imensa satisfac- i I ţie de a-l săruta mai tirziu a I cu afişată voluptate. Păcat însă­­ I că dl. Moliei nu face acest lu- A I cru. Omenirea i-ar fi recunoscu- a toate, că după o viaţă politică ,­­ trist de necinstită, ar rămâne în i . urma sa şi ceva bun. Guy Mol- J A şi să se ofere cu nonşalanţă ca a­lt prototip al lipsei de scrupule f 11 scriitorilor și pamfletarilor. f |l Anii din timpul războaielor | li ca și vremea imediat urmă- f p toare sunt in lumea capitalistă f 11 propice oamenilor de afaceri \ |l și scot la iveală politicieni \ |! fără probitate. Astfel de im- \ |l prejurări au favorizat ascen- \ ;l siunea politică a lui Guy Mol- \ i I let al cărui deosebit talent con- J li­stă în folosirea in doze egale J A a demagogiei și a lipsei de \ i scrupule. 4 Profesor de engleză la Arras, J f sfîrșitul războiului l-a aflat pe \ I Mollet ca membru de rând al i I partidului socialist, dar un i , membru decis să facă carieră, \ , Ambiţios, nu lipsit de inteli- (* , genţă, hotărit să nu se mulţu- (» , mească cu strana de dascăl cind I» ! o poate ocupa pe cea a episco- 11 I pului, Guy Mollet sa azvirlil V I în bătălie. Atitudinea șovăi- ' ! toare a conducătorilor partidu- V I lui socialist in anii frontului » I popular, trădarea comisă de a- P I ceştia în preajma războiului, » I compromisese reputaţia parti- * I dului socialist şi a lui Leon­­ I Blum în deosebi. Simţind că » I orientarea opiniei publice este » I in spre stingă, că partidul so- 1' I cialist poate să se menţină la 1 I suprafaţa politicii franceze nu- 1 I mai dacă va lichida orientarea 1 I sa reformistă, de pactizare cu * I burghezia, Guy Mollet porneşte 1 I lupta împotriva conducerii de (( AL. GIRNEAŢA | I (Continuare în pag. IV-a) t

Next