Scînteia Tineretului, noiembrie 1958 (Anul 13, nr. 2948-2972)
1958-11-01 / nr. 2948
In intreaga ţară tineretul mobilizat de organizaţiile U.T.M. continuă să participe cu entuziasm. In număr mare, la numeroasele acţiuni de muncă voluntară De şantierele unde se lucrează pentru redarea de noi terenuri agriculturii, la culesul viilor fi al porumbului In gospodăriile agricole de stat, la plantarea de pomi fructiferi pe marginea şosetelor, la înfrumuseţarea oraşelor şi satelor patriei noastre. In regiunea Stalin, Taionul Tîrnăveni, de pildă, s-a pornit o largă acţiune pentru regularizarea cursului rîului Tîrnava Mică, prin desecări şi îndiguiri, pentru a salva de la inundaţii peste 5000 hectare de teren agricol fertil, în primele rinduri ale acestei acţiuni, la chemarea organizaţiilor de partid şi U.T.M., se află şi tineretul. Pînă acum, au muncit pe acest şantier local peste 4000 de tineri, muncitori, elevi, ţi funcţionari. Un mare număr de tineri au fost mobilizaţi de organizaţiile U.T.M. de la Combinatul Chimic „Karl Marx şi fabrica de sticlă precum şi din numeroase sate fi comune. O altă acţiune patriotică la car tinerii din acest raion îşi aduc aportul este plantarea pomilor pe marginea şoselelor. Pînă acum tinerii muncitori, elevi şi funcţionari din oraş, au săpat 400 de gropi pentru plantarea de pomi fructiferi pe şoseaua care leagă oraşele Tîrnăveni şi Mediaş. în ultima duminică, tinerii au mai participat de asemenea în număr mare la o altă acţiune : culesul viilor. Gospodăria agricolă de stat Jidveiu are în acest an o producţie record de struguri, care depăşeşte cu aproape 50 la sută producţia de anul trecut. Peste 120 de elevi de la Şcoala medie „Al. Sahia“ au venit să ajute muncitorilor de la această gospodărie muncind timp de două zile la culesul viitor.e asemenea în Oraşul Stalin peste 1000 de utemişti de la Uzinele de tractoare, de la „Steagul Roşu“, de la Rafinăria nr. 9, uzinele „Strungul“, Complexul C.F.R., fabrica „Ion Fonaghi“ şi de la Institutul politehnic au efectuat 3000 de ore de muncă voluntară la săpatul gropilor şi montarea pilonilor pentru linia de troleibuze care se află in construcţie. Totodată, mobilizaţi de comitetul U.T.M. al Oraşului Stalin, alţi 150 de utemişti de la uzinele de tractoare „Ernst Thilllmann“ şi de la ,Steagul Roşu“ au săpat, pe o parte şi pe alta m şoselei Oraşul Stalin-Rîşnov, pe o distanţă de 12 km., groppile în care se vor planta paiefi, muncind 500 ore voluntar. Tot duminică, un alt grup de 120 utemişti din Oraşul Stalin s-a deplasat la GAJS, din Stupini, unde a cules porumbul şi a tăiat cocenii, prestînd 500 ore muncă voluntară. In cinstea zilei de 7 Noiembrie, 800 de utemişti au muncit 3200 ore voluntare pe terenurile inundabile dintre Oraşul Stalin şi Stupini, săpind şanţuri şi canale pentru a reda agriculturii aceste terenuri. In această perioadă, în regiunea Oradea, acţiunile patriotice ale tineretului de folos obştesc cunosc de asemenea o amploare din ce in ce mai mare. Pînă acum, în întreaga regiune s-au executat lucrări de amelioraţiuni — îndiguiri şi canalizări — salvîndu-se de la inundaţii 8327 ha. teren arabil. La aceste lucrări au participat 10.448 tineri, fruntaşe fiind organizaţiile U.T.M. din raionul Criţ, unde în prezent aproape 4.500 tineri lucrează intens pentru a reda agriculturii 5.730 ha. teren arabil. In ceea ce priveşte însilozarea furajelor, tineretul a însilozat pină acum 1.960 tone în G.A.S.-uri, 2330 tone la (Continuare in pag. 3-a) In întreaga ţară Tineretul participă cu entuziasm prin muncă voluntară la ACŢIUNI PATRIOTICE . Schimbul de miine al clasei muncitoare TREBUIE PREGĂTIT la nivelul tehnicii noi In anii regimului democratpopular, industria noastră socialistă se dezvoltă în ritm vertiginos. Se construiesc noi uzine şi fabrici, întreprinderile îşi măresc capacitatea de producţie, se dezvoltă toate ramurile economiei în vederea satisfacerii necesităţilor materiale şi culturale ale poporului. In aceste condiţii, o problemă de mare importanţă este aceea a pregătirii organizate şi la un nivel tot mai înalt a schimbului de mîine a clasei, muncitoare, a celor care să ducă mai departe şi să dezvolte tradiţiile de luptă şi muncă ale eroicilor noştri muncitori. Principalul izvor de cadre muncitoreşti cu o înaltă calificare 11 Constituie în prezent şcolile profesionale. De la reorganizarea lor pe baze ştiinţifice — în anii regimului democrat-popular — şcolile profesionale au dat economiei naionale zeci de mii de tineri muncitori. Dacă în anul şcolar 1938/ 39 — 896 cadre didactice pregăteau în 224 şcoli 39.250 ucenici, douăzeci de ani mai tîrziu, în anul şcolar 1957/58 — 5.303 cadre didactice au pregătit în cele 408 şcoli aproape 100.000 ucenici. Numai şi aceste două situaţii puse faţă în faţă oglindesc grija deosebită pe care partidul şi guvernul nostru o poartă pregătirii cadrelor de tineri muncitori. In zilele noastre a dispărut pentru totdeauna imaginea ucenicului flămînd şi zdrenţăros care ani de zile trudea să „fure“ meseria şi pe care la capătul acestei trude de ani îl aştepta mizeria, exploatarea, şomajul. Azi, schimbul de mîine al clasei noastre muncitoare are asigurate cele mai bune condiţii de pregătire profesională şi de viaţă: şcoli cu cabinete şi laboratoare bine utilate, material didactic bogat, profesori şi maiştri bine pregătiţi, maşini-unelte, cămine, cantine şi cluburi moderne. Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la organizarea învăţământului profesional, tehnic şi tehnic de maiştri a ridicat învăţământul pradtic pe o treaptă superioară, dind ucenicilor posibilitatea ca încă din şcoală să participe la îndeplinirea sarcinilor de plan ale întreprinderilor. Ucenicii anului I, sub îndrumarea maiştrilor-instructori, fac practică în atelierele de instructaj ale şcolilor. Nivelul pregătirii lor depinde de două condiţii esenţiale : existenţa bazei materiale corespunzătoare şi îndrumarea pedagogică. In ceea ce priveşte asigurarea bazei materiale trebuie spus că sunt multe şcoli care cu sprijinul uzinelor au organizat ateliere-şcoală bine dotate, în care ucenicii capătă o temeinică pregătire practică. Anul acesta — de exemplu — la atelierul şcolii profesionale „Kirov“ din Bucureşti au fost aduse încă 10 războaie de ţesut, s-a reorganizat atelierul de încălţăminte. Şi alte şcoli, printre care, „Griviţa Roşie“ şi „Semănătoarea“ din Bucureşti, şcoala profesională de construcţii din Constanţa, „7 Noiembrie“ din Craiova şi altele au ateliere bine utilate cu maşini şi unelte de mare capacitate, cu care se poate realiza o instruire ştiinţifică complectă a ucenicilor. Dar trebuie spus însă că nu peste tot situaţia este aceasta. Deşi hotărîrea Consiliului de Miniştri precizează faptul că directorii de întreprinderi răspund de şcoli ca de orice sector de activitate — fiind obligaţi astfel să creeze ucenicilor cele mai bune condiţii de pregătire — sînt numeroase cazuri cînd atelierele şcolilor sunt înzestrate cu utilaj vechi, incomplect. Din această pricină se fi face ucenicilor o instruire meşteşugărească, în atelierul şcolii profesionale „Timpuri Noi“ strungurile care există sunt foarte vechi fiind uzate. Conducerea uzinei „Timpuri Noi“, ca de altfel toate întreprinderile care au şcoli profesionale, are datoria să se ocupe cu spirit de răspundere de utilarea complectă a atelierului de instructaj al ucenicilor, înțelegind ei de a- LIDIA POPESCU Industria farmaceutică cunoaşte In ultimii ani o mare dezvoltare . Mereu apar noi medicamente. Fotoreporterul nostru le-a surprins pe tinerele fruntaşe in producţie Elisabeta Crăciunescu şi Puica Lambă de la Fabrica de medi- |-v camente „Tableta“ din Capi- I fală, la locul lor de muncă. Foto: N. STELORIANPentru formarea concepţiei ştiinţifice despre viaţă a tineretului Deşi o conferinţă ştiinţifică ţinută în Sala unui cămin cultural sătesc pare deja un fapt obişnuit — o prelegere despre „Originea vieţii" făcută la căminul cultural a unui sat de la poalele Ceahlăului sau vizionarea expoziţiei „Originea şi evoluţia omului“ intr-unui din secularele sate răspîndite pe văile şi dealurile Neamţului sunt totuşi expresia unor profunde transformări revoluţionare. Intr-adevăr , cit de impresionantă este pentru sufletul unui ţăran, obişnuit din moşi-strămoşi să creadă că întreaga sa existenţă e determinată de voinţa unei forţe supranaturale — o seară de întrebări şi răspunsuri la căminul cultural, în care se demonstrează cum oamenii de ştiinţă au reuşit să afle adevărata cauză a tuturor fenomenelor lumii înconjurătoare, că viaţa naturii, viaţa oamenilor se desfăşoară conform unor legi, că toate superstiţiile în care străbunii săi au crezut veacuri de-a rindul, sunt născute din neştiinţă, din dorinţa celor bogaţi de a ţine sub jug masele celor ce trudesc. In această măreaţă luptă pentru luminarea maselor — luptă ce constituie unul din principalele obiective ale revoluţiei culturale iniţiate şi conduse de partid — organizaţiile Uniunii Tineretului Muncitor sunt chemate să aducă o contribuţie importantă pe linia educării ştiinţifice a tineretului. Incercind să urmărim modul în care Comitetul regional U.T.M.Bacău, organizaţiile Uniunii Tineretului Muncitor din această re-Cum se organizează munca de propagandă ştiinţifică in rîndul tineretului din regiunea BacăuUniune, s-au preocupat de educaţia ştiinţifică a tinerilor trebuie să subliniem de la început faptul că nu multe din satele acestei regiuni (in special în raionul Tg. Neamţ) misticismul era puternic dezvoltat în trecut. Roadele preocupării Comitetu- lui regional U.T.M. Bacău, a organizaţiilor raionale U.T.M. pentru educaţia ştiinţifică a tinerilor , sunt evidente. In mai toate zilele de sărbătoare, specialiştii veniţi din Bucureşti şi Iaşi, profesori de la şcolile medii din regiune merg la căminele culturale,vorbesc participanţilor la cercurile tinerilor naturalişti. Numai in raionul Tg. Neamţ, de pildă, au »fost organizate în ultimele luni o »serie de interesante manifestări »ştiinţifice printre care dezbateri »pe tema „Ştiinţă sau religie ?“ »cu tineri de la Urecheni, Păstrăveni, Vînători, Filioara şi din altesate. O vie activitate de propagandă ştiinţifică a fost dusă de organizaţiile U.T.M. din marile întreprinderi industriale ale regiunii Bacău, ca Bicaz, Săvineşti, Termocentrala de la Borzeşti etc. La Oneşti, Slănic şi Tg. Ocna, Filiala regională S.R.S.C. a organizat cu ajutorul unor specialişti veniţi din Capitală cîteva conferinţe pentru tinerii muncitori cu privire la lupta dusă de savanţii sovietici pentru cucerirea spaţiului interplanetar. De asemenea în multe din satele şi localităţile industriale ale regiunii Bacău filialele S.R.S.C. au organizat expoziţii pe tema „Structura universului“, „Originea şi evoluţia omului“, „Energia atomică". Lista acestor acţiuni— menite să contribuie la educarea ştiinţifică a tinerilor din regiunea Bacău — ar putea fi mult continuată. Problema care se pune este însă dacă peste tot asemenea manifestări şi-au atins scopul, dacă aceste acţiuni au fost organizate temeinic, dacă ele au răspuns celor mai arzătoare cerinţe. Tocmai din acest punct de vedere am vrea să reliefăm în rîndurile ce urmează cîteva din deficienţele propagandei ştiinţifice în regiunea Bacău, de a căror înlăturare depinde, după părerea noastră, succesul viitoarei munci desfăşurate în această direcţie. Astfel, trebuie spus că pînă în ziua de astăzi tovarăşii care lucrează pe tărîmul propagandei în cadrul activului regional au muncit în această direcţie intr-un mod cu totul Intîmplător lipsiţi fiind de perspectivele unui plan de muncă. Şi mai mult chiar—deşi a exi-t SAVA La Fabrica de timbre din Capitală se produc variate timbre şi imprimate speciale. In prezent se lucrează la noile serii de timbre consacrate Centenarului timbrului romînesc. Iată cit de mari sunt maşinile care produc minusculele petice de hîrtie ilustrată. Citiţi în pag. 2-a DIN VIATA CULTURALA A TINERETULUI Proletarii din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XIV, Seria II-a, Nr. 2948 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă 1 noiembrie 1958 Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor TELEGRAME Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne Tovarăşului CHIVU STOICA In cinstea marii sărbători, cea de-a 41-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, constructorii Hidrocentralei V. I. Lenin Bicaz şi-au luat angajamentul de a-şi Îndeplini plănul anual de betonare a barajului — 254.000 m.c. — pînă la data de 7 Noiembrie 1958. Raportăm că la 28 octombrie 1958 angajamentul luat a fost îndeplinit cu 64 zile inainte de sarcina anuală şi cu 10 zile mai devreme faţă de angajamentul luat. La 1 noiembrie se va termina şi blindajul tunelului, adică cu 61 zile Înainte de planul anual. Bucureşti Ne angajăm ca şi de aici Înainte să nu precupeţim nici un efort pentru a da patriei noastre, înainte de termen şi la un preţ cit mai redus, această mare construcţie a planului de electrificare — Hidrocentrala V. I. Lenin de la Bicaz. Trăiască cea de-a 41-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie ! Trăiască P.M.R. iniţiatorul şi organizatorul victoriilor noastre rocentralel Comitetul raional P.M.R. Bicaz ilLBERT prim-secretar GHEORGHE CONDREA Comitetul sindical Bicaz presedinte TIBERIU SARKOSI SA DAM VIEJII PIONIEREŞTI UN BOGAT pnMTiuitT cniintuit Plenara a V-a a C.O. al U.T.M., analizînd activitatea organizaţiei de pionieri a subliniat cu tărie necesitatea ca organizaţiile U.T.M să se ocupe cu mai multă răspundere de îndrumarea politică a activităţii unităţilor şi detaşamentelor de pionieri, a cadrelor U.T.M. care muncesc cu pionierii. Multe organizaţii U.T.M. din Tg. Mureş au şi obţinut deja o seamă, de rezultate pe linia aplicării în viaţă a directivelor Plenarei «a V-a a C.. »" TIT M Prima măsură luată de comitetul orăşenesc U.T.M. în acest sens a fost aceea de a încredinţa celor mai puternice organizaţii U.T.M. din oraş cite o unitate de pionieri. Astfel, unitatea de pionieri de la şcoala elementara nr. 2 a fost luată în grija organizaţiei U.T.M. de la fabrica „Encsel Mauriciu“, cea de la şcoala elementară nr. 3 de organizaţia U.T.M. de la fabrica „Ludovic Minski“, unitatea pionierească de la şcoala elementară nr. 7 a fost dată în grija utemiştilor de la fabrica „Simo Geza“ etc. S-a ajuns ca în momentul de faţă de activitatea fiecărei unităţi de pionieri să răspundă cite o organizaţie de bază U.T.M. Aceasta va apropia şi mai mult şcoala de producţie, pe micii şcolari de tineretul muncitoresc şi va da posibilitatea organizaţiilor U.T.M. să îndrume direct, nemijlocit, organizaţiile de pionieri. Majoritatea comitetelor U.T.M. din întreprinderi şi instituţii au primit cu spirit de răspundere şi cu dragoste sarcina ce le-a fost încredinţată şi au trecut la îndeplinirea ei. Membrii comitetului U.T.M. de la fabrica „Encsel Mauriciu“ au mers în mijlocul copiilor de la şcoala elementară nr. 2, le-au vorbit despre fabrica unde lucrează, deci,răcitori. S-au interesat cu ce ar putea ajuta şcoala. Aflînd că în atelierul şcolii lipsesc diferite unelte, dispozitive şi scule, s-au gîndit să le confecţioneze şi să le aducă în dar pionierilor. Prin repararea unor scule vechi, nefolosite în întreprindere, ei au înzestrat atelierul şcolii cu ciocane, cleşti combinate, pile, şurubelniţe şi alte unelte. Totodată, i-au invitat pe copii să viziteze fabrica Acesta nu este însă un exemplu izolat. Cele mai multe organizaţii U. T. M. se ocupă cu spirit de răspundere de îndrumarea activităţii pioniereşti. Să luăm, de pildă, şcoala elementară nr. 7. La această şcoală învaţă mulţi copii ai muncitorilor de la fabrica „Simo Geza“. Membrii comitetului U.T.M. de la „Simo Geza“ (secretar tov. Ruja Alexandru) au elaborat, împreună cu conducerea şcolii şi cu instructoarea superioară de pionieri, Vajda Ana, un program interesant privind întărirea legăturii între şcoală şi întreprindere. Se preconizează, printre altele: vizite ale pionierilor în întreprindere şi vizite ale tinerilor muncitori în şcoală, selecţionarea unor tineri muncitori care să îndrume practica pionierilor şi şcolarilor în atelierul de tîmplărie; expunerea unui panou cu fotografiile fruntaşilor în producţie în cadrul şcolii şi a unui panou cu fotografiile pionierilor fruntaşi în cadrul întreprinderii; organizarea de excursii comune cu tinerii muncitori şi cu pionierii; organizarea unor adunări cu temă, la care să fie invitaţi conducătorii ŞTEFAN NERANIŢKI .um muncesc organisfiile U.T.M. din oraşul. Mureş pentru apliarea în viaţă a hotăîrii Plenarei a V-a C.C. al U.T.M. Pentru G.A.O „23 August* din comuna 23 August, regiunea Galați un important izvor de venituri il constituie piscicultura. _ In fotografie: echipa de pescari colectiviști In plină activitate. ■ ii I r\jQr\j . Tovarăşului MAX REIMANN, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Germania Stimate tovarăşe Reimann, Cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a zilei dv. de naştere, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă trimite cele mai calde felicitări Salutăm în persoana dv. pe unul din activiştii de frunte ai mişcării muncitoreşti germane, fiu devotat al poporului german, militant neobosit pentru unitatea mişcării comuniste internaţionale. Vă urăm multă sănătate şi noi succese în activitatea dv. şi a Partidului Comunist din Germania pentru unitatea de acţiune a clasei muncitoare germane, pentru realizarea unei Germanii unite, democratice şi iubitoare de pace, pentru apărarea păcii în lume, COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN FortretulA unui tron! : Guy Molle! i ' Dacă dl. Mollet s-ar apuca f 1. de scris, ar realiza, numai prin- \ . tr-o simplă introspecție psiho- » I logică în propria sa persoană, \ . tipul omului care-și dă cuvin- \ I tul numai din plăcerea de a-l 1 I călca, ori scuipă un obraz pen- i I tru a-și oferi imensa satisfac- i I ţie de a-l săruta mai tirziu a I cu afişată voluptate. Păcat însă I că dl. Moliei nu face acest lu- A I cru. Omenirea i-ar fi recunoscu- a toate, că după o viaţă politică , trist de necinstită, ar rămâne în i . urma sa şi ceva bun. Guy Mol- J A şi să se ofere cu nonşalanţă ca alt prototip al lipsei de scrupule f 11 scriitorilor și pamfletarilor. f |l Anii din timpul războaielor | li ca și vremea imediat urmă- f p toare sunt in lumea capitalistă f 11 propice oamenilor de afaceri \ |l și scot la iveală politicieni \ |! fără probitate. Astfel de im- \ |l prejurări au favorizat ascen- \ ;l siunea politică a lui Guy Mol- \ i I let al cărui deosebit talent con- J listă în folosirea in doze egale J A a demagogiei și a lipsei de \ i scrupule. 4 Profesor de engleză la Arras, J f sfîrșitul războiului l-a aflat pe \ I Mollet ca membru de rând al i I partidului socialist, dar un i , membru decis să facă carieră, \ , Ambiţios, nu lipsit de inteli- (* , genţă, hotărit să nu se mulţu- (» , mească cu strana de dascăl cind I» ! o poate ocupa pe cea a episco- 11 I pului, Guy Mollet sa azvirlil V I în bătălie. Atitudinea șovăi- ' ! toare a conducătorilor partidu- V I lui socialist in anii frontului » I popular, trădarea comisă de a- P I ceştia în preajma războiului, » I compromisese reputaţia parti- * I dului socialist şi a lui Leon I Blum în deosebi. Simţind că » I orientarea opiniei publice este » I in spre stingă, că partidul so- 1' I cialist poate să se menţină la 1 I suprafaţa politicii franceze nu- 1 I mai dacă va lichida orientarea 1 I sa reformistă, de pactizare cu * I burghezia, Guy Mollet porneşte 1 I lupta împotriva conducerii de (( AL. GIRNEAŢA | I (Continuare în pag. IV-a) t