Scînteia Tineretului, februarie 1959 (Anul 14, nr. 3024-3047)
1959-02-01 / nr. 3024
O pinia publică mondială urmăreşte cu viu interes şi admiraţie lucrările de importanţă excepţională ale Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., care se desfăşoară în aceste zile. Grandiosul program de construcţie pe care-l reprezintă planul septenal, expus în raportul tovarăşului N. S. Hruşciov, a trezit admiraţia a milioane şi milioane de oameni din toate colţurile lumii. Acest plan grandios de construcţie are o însemnătate deosebit de mare nu numai pentru că e! arată înaintarea desfăşurată a Uniunii Sovietice spre comunism, dar şi pentru faptul că e! deschide noi perspective largi şi luminoase cauzei păcii in întreaga lume. Oamenii iubitori de pace de pretutindeni înţeleg că înfăptuirea planului septenal va juca un rol uriaş în rezolvarea problemei fundamentale a zilelor noastre — menţinerea păcii in lumea întreagă. Grandiosul plan de dezvoltare a economiei naţionale a Uniunii Sovietice pe 1959— 1965 este pătruns de la primul pină la ultimul rînd de spiritul dragostei de pace. Oricine îşi dă seama ca,un stat care îşi pune în faţa să asemenea perspective, măreţe, constructive, care înfăptuieşte o construcţie uriaşă de noi fabrici, uzine, centrale electrice, mine, care-şi propune să clădească în 7 ani, 15 milioane de apartamente şi depune eforturi pentru a obline cel mai înalt nivel de trai din lume, nu poate promova decit o politică de pace fiind interesat vital in menţinerea păcii. In acelaşi timp, oamenii iubitori de pace din întreaga lume au şi un alt temei să se bucure de puternica dezvoltare pe care o va lua statul sovietic în viitorii 7 ani. Înde-eplinirea planului septenal care va duce la o uriaşă dezvoltare a forţei U.R.S.S., va dezvolta , economiceşte şi va mări forţa ţărilor socialiste, a lagăru- ului socialist în ansamblu, va , asigura în raportul de forţe pe c arena internaţională o supe- 4 rioritate hotărîtoare de partea păcii, şi astfel vor apare noi condiţii şi mai favorabile pen- 4 tru preîntîmpinarea unui răz- z boi mondial, pentru menţine- rea păcii. Cercurile războinice ale capitalismului vor fi obli-i gate de popoare să renunţe la planurile unui nou război mondial. Pe acest temei, în ra- , portul tovarăşului N. S. Hruşciov se trage concluzia , teoretică de mare însemnătate , că ,încă înainte de victoria deplină a socialismului în lumi me, în condiţiile menţinerii capitalismului într-oparte a , lumii, va apare posibilitatea reală de a exclude războiul mondial din viaţa societăţii“. „ Faţă de aceste grandioase perspective deschise de planul septenal, apare şi mai evident , caracterul absurd al politicii puterilor occidentale, care de 1 ani de zile promovează aşa , numita.’ „politică de pe poziţii de forţă“ Această politică nu are nici o bază în prezent, şi , în întreaga lume se recunoaşte tot mai larg faptul că politca 4 externă a puterilor occidenta- , le. sub lozincile agresive ale pactului N.A.T.O., a dat fali- ment, deși ele se mai crampo- j nează de aceasta. In trecut Uniunea Sovietică a știut să ^ dea riposta cuvenită agreso- 7 rului hitlerist și să-l zdro- 4 bească. într-o epocă cînd sin- gurul stat socialist avea o 2 nondere de numai 10 la sută în producția industrială mon- r diată. (Continuare in pag. 4-a) î ooOoo Socialismul și pacea sunt de nedespărțit Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XV, Seria II-a, Nr. 3024 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 1 februarie 1959 Lucrările celui de al XXI-lea Congres extraordinar al P.C.U.S. Şedinţa din după amiaza zilei de 30 ianuarie MOSCOVA 31 (Agerpres). —• TASS transmite: In şedinţa din după-amiaza zilei de 30 ianuarie a Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., care s-a deschis sub preşedinţia lui N. G. IGNATOV, primul a luat cuvîntul M. A. LAVRENTIEV, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., preşedintele filialei din Siberia a Academiei. El şi-a consacrat cuvîntarea sarcinilor care revin ştiinţei pentru înfăptuirea grandiosului plan de construire a comunismului în Uniunea Sovietică. Comitetul Central al partidului a felicitat nu o dată pe oamenii de ştiinţă şi le-a mulţumit pentru rezultatele obţinute a spus M. A. Lavrentiev. Ştiinţa noastră a cucerit un loc de frunte în problemele cele mai importante. Mai avem însă mari rezerve care trebuie folosite îndeosebi în lumina noilor sarcini importante. Trebuie să realizăm o cît mai mare apropiere din punctul de vedere al conţinutului şi teritorial între ştiinţă, instituţiile de învăţămînt superior, industrie şi agricultură, a spus M. A. Lavrentiev. Este necesară o mai bună cooperare între institutele de cercetări, instituţiile de învăţămînt superior şi uzine. La organizarea unor noi centre ştiinţifice mari trebuie să se asigure crearea unui complex de institute pentru principalele domenii ale ştiinţei teoretice moderne: matematica, mecanica, fizica, chimia, geologia. M. A. Lavrentiev a consacrat o mare parte a cuvîntării sale filialei din Siberia a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. şi problemelor de care se vor ocupa oamenii de ştiinţă de la acest important centru ştiinţific din răsăritul ţării. La acest centru au şi sosit peste 300 de colaboratori ştiinţifici din Moscova, Leningrad şi alte oraşe. In curînd vor sosi încă 400 de tineri specialişti. Chiar în acest an, constructorii vor da în folosinţă primele trei institute de hidrodinamică, geologie şi fizică. Construcţia orăşelului ştiinţei se va termina în anul 1961. Oamenii de ştiinţă din Siberia vor lucra în special la studierea subsolului, elaborarea unor noi metode de prospectare a minereurilor, în problema folosirii aburului cald subteran şi a apelor termale subterane şi la crearea de noi materiale sintetice.M. A. Lavrentiev a propus să se modifice organizarea planificării cercetărilor ştiinţifice, precum şi a sistemului de acordare a gradelor şi titlurilor ştiinţifice. El a arătat că este necesară sporirea exigenţei faţă de toţi oamenii de ştiinţă din ţară, pentru ca fiecare dintre ei să tindă să obţină rezultate cît mai mari în cercetările sale. Ştiinţa sovietică trebuie să fie strîns legată de sarcinile practice şi să răspundă zi de zi cerinţelor economiei naţionale. A luat apoi cuvîntul L. I. BREJNEV, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S.. Cel de-al XXI-lea Congres al partidului va intra în istorie ca un jalon luminos care marchează intrarea patriei noastre socialiste în perioada de cea mai mare importanţă a dezvoltării ei — perioada construcţiei desfăşurate a comunismului — a spus el. Vorbitorul a relevat că în raportul Iov N. S Hruşciov sînt oglindite perspectivele grandioase ale dezvoltării ţării şi sînt elaborate totodată probleme extrem de importante ale ştiinţei marxistleniniste. L. I. Brejnev a subliniat că succesele repurtate după cel de-al XX-lea Congres al partidului au apropiat ţara de comunism. Baza acestor succese o constituie faptul că în activitatea lor Comitetul Central şi întregul partid sunt călăuzite neabătut de marxism-leninism, pe care îl aplică în mod creator. Vorbitorul a relevat, ca un exemplu de soluţionare creatoare a problemelor importante, reorganizarea conducerii industriei şi construcţiilor şi reorganizarea staţiunilor de maşini şi tractoare. Ca urmare a acestor măsuri au fost valorificate rezerve colosale ale economiei naţionale. Industria socialistă a început să lucreze mai bine, iar agricultura a făcut un salt gigantic în dezvoltarea ei. L. I. Brejnev a vorbit apoi despre zdrobirea grupului fracţionist Malenkov, Kaganovici, Molotov, Bulganin şi Şepilov. Viaţa însăşi, a subliniat el, i-a pus în situaţia de faliţi politici şi i-a aruncat peste bord. Vorbitorul a consacrat o mare parte a cuvîntării sale problemelor dezvoltării industriei grele. Pentru dezvoltarea acestei extrem de importante ramuri a industriei se învestesc în cadrul planului septenal 700 de miliarde de ruble. In siderurgie se proiectează lărgirea și reconstruirea unor întreprinderi în funcţiune. Totodată se vor construi noi uzine ca cele din Karaganda, Siberia de vest şi Taişet. L. I. Brejnev a subliniat că este inadmisibil să se întîrzie termenele lucrărilor de construcţie. Uzinele metalurgice de la Cerepoveţ şi Orsk — Halilovo sunt în construcţie de peste 10 ani şi totuşi acolo nu s-a organizat încă producţia de laminate. Această practică nu mai poate fi tolerată pe viitor şi este necesar ca ritmul lucrărilor de construcţie să fie accelerat. Pentru a arăta că această sarcină este cît se poate de realistă, L. I. Brejnev a dat următorul exemplu. Anul trecut au fost construite în ţară şapte furnale mari. Toate au fost date în funcţiune înainte de termen, iar construirea lor nu a durat mai mult de un an. Industrializarea lucrărilor de construcţie, transformarea şantierelor de construcţie în şantiere de montaj, va avea un rol important în accelerarea construirii de noi capacităţi în industria grea. In continuare, L. I. Brejnev a subliniat că metalul trebuie economisit în toate ramurile economiei. Pentru aceasta există posibilităţi uriaşe. S-a calculat de exemplu că pentru construirea unor rezervoare de ţiţei şi produse (Continuare în pag. 3-a) Utemista Mariana Hercus, de la fabrica „Pavel Tcacenco“ din Bucureşti îşi depăşeşte zilnic norma cu 10—12 la sută Foto: S. NICULESCU în Editura Politică a apărut : N. S. HRUȘCIOV Cu privire la cifrele de control ale dezvoltării economiei nationale a U.R.S.S. pe anii 1959-1965 Raport prezentat la Congresul al XXI-lea extraordinar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Lucrarea a fost tipărită intr-un tiraj de masă APARATE DE RADIO „CONCERT" Muncitorii fabricii „Radio Popular" din Capitală au început să fabrice aparatul de radio tip „Concert". Noul aparat, executat cu piese realizate în cea mai mare parte în ţara noastră, are 3 plus 2 lămpi, trei lungimi de undă, ochi magic, control de ton. Linia estetică a ultimelor aparate de radio romîneşti „Opereta“, „Balada“, precum şi buna lor funcţionare dovedesc grija pe care muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la această întreprindere o au pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii aparatelor de radio. In anul acesta colectivul de muncă alacestei unităţi industriale va fabrica cu 30.000 mai multe aparate decît în anul trecut. (Agerpres) Tinerii răspund cu entuziasm chemării plenarei a VI-a a CC al U.T.M. Victor Muşeu Notaţii despre cel de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. S-au strins răzbătătorii prin furtuni Să toarne iarăşi visurile-n faptă, Şi timpul încovoaie, şi supun Smulgîndu-i, mai devreme, înc o treaptă. SARCINILE RAPORTULUI IN DOMENIUL ECONOMIC Cel, deajuns, pentru ca orice visări să ndrăzniască, Şi pentru toate planetele ce-or să se nască; Betonu, pentru viaductele zvelte-aruncate Curcubeu, peste ape-nspumate ; Sticlă, pentru vaza subţire şi uşoară Cu mlădiere de şold de fecioară. Ori pentru pereţii viitoarelor case, Cu văzduhul — tapet de mătase ; Centrale, în care atomul va arde Aprinzînd pretutindeni luceferi, miliarde; Bumbac, şi mătase, şi pînze de in răcoroase; Rochii — petale, pentru trupuri de femei, mlădioase ; Lanuri, pe care n-o să mai ai cu ce să Şi totul, şi tot — pentru oameni ! IN DOMENIUL ŞTIINŢEI Laconic, străbate un mesaj către astre : „Pregătiţi vă să primiţi în curînd Prin împlinirea hotărîrilor noastre Solia omenescului fiind“. PROBLEMELE PĂCII Hulub de zăpadă, Coboară Pe palma aceasta deschisă Ca o frunză de vis şi răcoare. Lasă-te lin peste ea. Cu încredere, Să-ţi topeşti osteneala aripei. Cel ce-a deschis o, veghează ! PERSPECTIVA Doar şapte paşi. . Şapte paşi, Şi cu fiece treaptă, Ideea se schimbă în faptă. Iar degetele pot pipăi fericite Visările noastre-mplinite. ŞI PENTRU NOI... Soarele nu răsare pentru o singură ogradă. Cînd îşi leagănă coama pe zare. Lasă lumina egală să cadă — Peste toţi însetaţii de soare le-asemeni. „Cu mai multe economii pentru înflorirea patriei noastre socialiste“ 4.121 Iei economisiţi în trei ore La puţin timp după venirea să in sectorul 221 al uzinelor metalurgice „Vasile Tudose“ din Colibaşi regiunea Piteşti, l-am văzut pe utemistul Prapuceanu Emil, care este şi secretarul U.T.M. al secţiei noastre, frămîntîndu-se pe lingă grămada de scule declasate din magazie. — Trebuie neapărat să întreprindem cît mai curînd o acţiune în vederea recuperării acestor materiale din oţel de calitate superioară care zac nefolosite... A doua zi, imediat după încetarea programului de lucru, a început acţiunea de recuperare a sculelor. In primele trei ore tinerii au recondiţionat 539 sunorii pentru cuţite de strung în greutate totală de cca. 500 kilograme de oţel în valoare de 4.121 lei , bani economisiţi de tineri. Utemiştii Plapuceanii Emil, Văcaru Petre, Bălan Constantin şi alţii au dat dovadă de multă operativitate în această frumoasă acţiune. IONEL I. GAIE controlor tehnic Importante economii prin recondiţionarea sculelor în schela Cimpina funcţionează un atelier de reparaţie a pompelor de extracţie. Acest atelier asigură reparaţia tuturor pompelor da extracţie şi contribuie în bună măsură la acţiunea de realizare a planului de extracţie a ţiţeiului. In scurt timp, după ce au luat cunoştinţă de chemarea lansată de tinerii de la întreprinderea „Progresul“-Brăila, de a se realiza economii echivalente cu preţul de cost al unor produse finite, utemiştii din brigada lui Olteanu Gheorghe, s-au gindit că mai suni uneia piese care recondiţionate, pot căpăta viaţă. Numai în trei luni ei au reuşit să se recondiţioneze numeroase piese din complexul unei pompe de extracţie ca : linere cu bilă, cămăşi de oţel şi fontă, pentru pistoane, care erau sortite să ia drumul retopirii. In cursul ultimului trimestru al anului 1958, valoarea economiilor se cifrează la importanta sumă de 51.328 Iei. Pentru a ne face o idee mai clară a însemnătăţii acestei aciuni, amintim faptul că numai în luna decembrie, valoarea economiilor realizate a fost de 14.840 lei. Aceste importante realizări ale tinerilor petrolişti, nu ar fi fost posibile fără sprijinul şi îndrumarea organizaţiei U.T.M. schelei Cimpina. LUCIA TH. GHERGHICEANU operatoare ŞTEFAN CICEL strungar Din sîrma veche , electromotoare noi Multă vreme membrii brigăzii de tineret de la secţia bobinaj, atelierul 458, al uzinelor de autocamioane „Steagul Roşu“, priveau cu supărare la sirma veche provenită de la motoarele defecte şi care nu se mai putea folosi. După calculele făcute de bobinatori, prin recondiţionarea acestei sîrme se puteau aduce economii importante. Dar pentru aceasta ie era necesară o maşină specială de reizolat. Şi cu toate că nu mai confecţionaseră niciodată o astfel de maşină — bobinatorii au găsit rezolvarea problemei, au adaptat o maşină obişnuită de bobinat şi pentru operaţia de reizolare. De atunci nici un metru de sîrmă veche nu se mai iroseşte. Şi fapta lor tradusă în cifre, înseamnă 100.000 lei economii anuale. Atelierele „Griviţa Roşie” din Capitală , aici la secţia I locomotive lucrează şi brigada condusă de Gheorghe Şolcan. Pe luna ianuarie membrii brigăzii au realizat o economie de 1237 kg. material feros. în fotografie, Gheorghe, Şolcan şi Ion Toma forjează din materialul economisit pene pentru strung. Foto: D . DUMITRU Aspect de la clubul gospodă- riei colective „Alex. Suvorov“ din com. Cioa- I la Doiceşti, raionul Călmăţui. Noi instalaţii intrate în funcţiune la fabrica de îngrăşăminte chimice „Petru Poni“ La fabrica de îngrăşăminte chimice „Petru Poni“ din Valea Călugărească a intrat în funcţiune cu întreaga capacitate instalaţia de superfosfit granulat,îngrăşămînt chimic cu mare eficacitate. Tot aici a intrat de curînd în funcţiune instalaţia de fluorosilicat de sodiu, substanţă larg întrebuinţată în industriachimică şi ceramică. Acest produs se obţine din gazele ce rezultă de la fabricarea superfosfatului, gaze care înainte nu erau utilizate. (Agerpres.) Emisiunile de televiziune sînt recepţionate în regiunea Bacău Incepînd de la 25 ianuarie, în regiunea Bacău a intrat în exploatare un nou emiţător, de televiziune care retransmite programele Studioului de Televiziune Bucureşti. Acest emiţător a fost instalat şi pus în ..funcţiune de tehnicieni de specialitate din Departamentul poştelor şi telecomunicaţiilor din Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. Emisiunile sînt recepţionate pe canalul în regiunea Bacău și împrejurimi, (Agerpres) —exod. Au primit drapelul de brigadă fruntaşă a tineretului pe oraş In după amiaza aceea geroasă, cînd toată lumea se îndrepta grăbită spre casă, pe străzile Oraşului Stalin un grup de tineri mergea agale rîzînd şi glumind. Erau membrii brigăzii de producţie a tineretului condusă de ute- mistul Teodor Valteanu din sectorul bloc-motor al uzinei de tractoare. Se întorceau de la consfătuirea tinerilor fruntaşi în muncă care se ţinuse la comitetul orăşenesc U.T.M. şi unde li se înmînase... Drapelul de brigadă fruntaşă pe oraş, precum şi diferite premii în obiecte. Să spicuim cîteva din realizările brigăzii: Producînd piese numai de calitate superioară şi reducînd rebuiturile cu mult sub procentajul admis, brigada a realizat economii de peste 95.000 lei. Prin folosirea raţională a uneltelor şi prin buna lor îngrijire, bri-' gada a adus economii în valoare de 21.000 lei. In decurs de peste un an, mem-b brii brigăzii nu au avut nici o ab- senţă nemotivată. Şi acestea sînt numai cîteva din realizările celor zece tineri, care în după amiaza aceea geroasă da ianuarie, păşeau veseli şi mîndrî pe străzile Oraşului Stalin, hotărîţi să păstreze cu cinste steagul de brigadă de producţie a tineretului fruntaşă pe oraş. OŢELEA TRAIAN strungar „Pentru o producţie sporită de oţel, fontă şi laminate!‘ Siderurgiştii de la „Oţelul Roşu“ se alătură iniţiativei hunedo renilor . •-Vom produce în 1959, peste plan prin creşterea In-t I dicilor,de utilizare a agregatelor; • ' ' - § I 10.000 tone oţel f 8.000 tone laminate \ 4 ......... 'I g • Vom realiza economii de 2.000.000 lei, faţă de pre- ° t tul de cost planificat. . . Muncitorii, tehnicienii,şi... inginerii Uzinelor „Oţelul Roşu“ au aflat cu deosebită satisfacţie, de chemarea siderurgicilor hunedo- Verii adresată colectivului Combinatului metalurgic Reşiţa, de a spori în acest an producţia de metal. Dezbătîrid terpeiite inconsfătuiride producţie posibilităţile de a spori producţia de oţel şi laminate, ■ siderurgiştii de la„Oţelul Roşu“ au hotărît să-şi însuşească şi ei această iniţiativă patriotică. Pe baza propunerilor făcute în timpul dezbaterii cifrelor de plan pe anul în curs, la care s-au adăugat zilele acestea noi propuneri făcute cu prilejul discutării chemării la întrecere adresate de siderurgiştii hunedoreni colectivului Combinatului metalurgic din Reşiţa, colectivuluzinei „Oţelul Roşu“ şi-a luat angajamentul să producă in acest an, peste sarcina de plan, 10.000 tone oţel, 8.000 tone de laminate şi 300 tone cilindri. Totodată muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinei s au angajat să realizeze 2.000.000 lei economii, faţă de preţul de cost planificat. Alăturîndu-se iniţiativei hune-*dorenilor, siderurgiştii de la „Oţelul Roşu" şi-au exprimat hotărîrea de a munci in acest an din ce în ce mai bine, de a sporii indicii de utilizare a agregatelor, asigurînd astfel creşterea producţiei de metal — sarcină de o deosebită însemnătate trasată de plenara C.C. al P.M.R. din 26 23 noiembrie 1958.