Scînteia Tineretului, februarie 1959 (Anul 14, nr. 3024-3047)

1959-02-01 / nr. 3024

O­ pinia publică mondială urmăreşte cu viu inte­res şi admiraţie lucrări­le de importanţă excepţională ale Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., care se desfăşoară în aceste zile. Grandiosul pro­gram de construcţie pe care-l reprezintă planul septenal, ex­pus în raportul tovarăşului N. S. Hruşciov, a trezit admi­raţia a milioane şi milioane de oameni din toate colţurile lumii. Acest plan grandios de construcţie are o însemnătate deosebit de mare nu numai pentru că e! arată înaintarea desfăşurată a Uniunii Sovieti­ce spre comunism, dar şi pentru faptul că e! deschide noi perspective largi şi lumi­noase cauzei păcii in întreaga lume. Oamenii iubitori de pace de pretutindeni înţeleg că înfăptuirea planului septe­­nal va juca un rol uriaş în rezolvarea problemei funda­mentale a zilelor noastre — menţinerea păcii in lumea în­treagă. Grandiosul plan de dezvol­tare a economiei naţionale a Uniunii Sovietice pe 1959— 1965 este pătruns de la pri­mul pină la ultimul rînd de spiritul dragostei de pace. Oricine îşi dă seama ca,­un stat care îşi pune în faţa să asemenea perspective, măreţe, constructive, care înfăptuieşte o construcţie uriaşă de noi fabrici, uzine, centrale electri­­ce, mine, care-şi propune să clădească în 7 ani, 15 milioa­ne de apartamente şi depune eforturi pentru a obline cel mai înalt nivel de trai din lu­me, nu poate promova decit o politică de pace fiind intere­sat vital in menţinerea păcii. In acelaşi timp, oamenii iu­bitori de pace din întreaga lum­e au şi un alt temei să se bucure de puternica dezvolta­re pe care o va lua statul so­vietic în viitorii 7 ani. Înde-­­e­plinirea planului septenal care va duce la o uriaşă dezvoltare­­ a forţei U.R.S.S., va dezvolta , economiceşte şi va mări forţa­­ ţărilor socialiste, a lagăru- u­lui socialist în ansamblu, va , asigura în raportul de forţe pe c arena internaţională o supe- 4 rioritate hotărîtoare de partea­­ păcii, şi astfel vor apare noi­­ condiţii şi mai favorabile pen- 4 tru preîntîmpinarea unui răz- z boi mondial, pentru menţine-­­ rea păcii. Cercurile războinice­­ ale capitalismului vor fi obli-­i gate de popoare să renunţe­­ la planurile unui nou război­­ mondial. Pe acest temei, în ra- , portul tovarăşului N. S.­­ Hruşciov se trage concluzia , teoretică de mare însemnătate , că ,­încă înainte de victoria­­ deplină a socialismului în lum­i me, în condiţiile menţinerii­­ capitalismului într-o­­parte a , lumii, va apare posibilitatea­­ reală de a exclude războiul­­ mondial din viaţa societăţii“. „ Faţă de aceste grandioase­­ perspective deschise de planul­­ septenal, apare şi mai evident , caracterul absurd al politicii­­ puterilor occidentale, care de 1 ani de zile promovează aşa , numita.’ „politică de pe poziţii­­ de forţă“ Această politică nu­­ are nici o bază în prezent, şi , în întreaga lume se recunoaşte­­ tot mai larg faptul că polit­ca 4 externă a puterilor occidenta- , le. sub lozincile agresive ale­­ pactului N.A.T.O., a dat fali-­­ ment, deși ele se mai crampo- j nează de aceasta. In trecut­­ Uniunea Sovietică a știut să ^ dea riposta cuvenită agreso- 7 rului hitlerist și să-l zdro- 4 bească. într-o epocă cînd sin-­­ gurul stat socialist avea o 2 nondere de numai 10 la sută­­ în producția industrială mon- r diată.­­ (Continuare in pag. 4-a) î ooOoo Socialismul și pacea sunt de nedespărțit Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XV, Seria II-a, Nr. 3024 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 1 februarie 1959 L­ucrările celui de al XXI-lea Congres extraordinar al P.C.U.S. Şedinţa din după amiaza zilei de 30 ianuarie MOSCOVA 31 (Agerpres). —• TASS transmite: In şedinţa din după-amiaza zilei de 30 ianuarie a Congresului al XXI-lea al P.C.U.S., care s-a deschis sub preşedinţia lui N. G. IGNATOV, primul a luat cuvîntul M. A. LA­VRENTIEV, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., preşedintele filialei din Siberia a Academiei. El şi-a consacrat cu­­vîntarea sarcinilor care revin ştiinţei pentru înfăptuirea gran­diosului plan de construire a co­munismului în Uniunea Sovieti­că. Comitetul Central al partidului a felicitat nu o dată pe oamenii de ştiinţă şi le-a mulţumit pen­tru rezultatele obţinute a spus M. A. Lavrentiev. Ştiinţa noa­stră a cucerit un loc de frunte în problemele cele mai importante. Mai avem însă mari rezerve care trebuie folosite îndeosebi în lumina noilor sarcini importante. Trebuie să realizăm o cît mai mare apropiere din punctul de vedere al conţinutului şi terito­rial între ştiinţă, instituţiile de învăţămînt superior, industrie şi agricultură, a spus M. A. Lavren­tiev. Este necesară o mai bună cooperare între institutele de cer­cetări, instituţiile de învăţămînt superior şi uzine. La organizarea unor noi centre ştiinţifice mari trebuie să se asigure crearea u­­nui complex de institute pentru principalele domenii ale ştiinţei teoretice moderne: matematica, mecanica, fizica, chimia, geologia. M. A. Lavrentiev a consacrat o mare parte a cuvîntării sale filia­lei din Siberia a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. şi problemelor de care se vor ocupa oamenii de ştiinţă de la acest important cen­tru ştiinţific din răsăritul ţării. La acest centru au şi sosit peste 300 de colaboratori ştiinţifici din Moscova, Leningrad şi alte ora­şe. In curînd vor sosi încă 400 de tineri specialişti. Chiar în a­cest an, constructorii vor da în folosinţă primele trei institute­ de hidrodinamică, geologie şi fi­zică. Construcţia orăşelului ştiin­ţei se va termina în anul 1961. Oamenii de ştiinţă din Siberia vor lucra în special la studierea subsolului, elaborarea unor noi metode de prospectare a minereu­rilor, în problema folosirii abu­rului cald subteran şi a apelor termale subterane şi la crearea de noi materiale sintetice.­­M. A. Lavrentiev a propus să se modifice organizarea planifi­cării cercetărilor ştiinţifice, pre­cum şi a sistemului de acordare a gradelor şi titlurilor ştiinţifice. El a arătat că este necesară sporirea exigenţei faţă de toţi oa­menii de ştiinţă din ţară, pentru ca fiecare dintre ei să tindă să obţină rezultate cît mai mari în cercetările sale. Ştiinţa sovietică trebuie să fie strîns legată de sarcinile practice şi să răspundă zi de zi cerinţelor economiei na­ţionale. A luat apoi cuvîntul L. I. BREJNEV, membru al Prezidiu­lui C.C. al P.C.U.S.. Cel de-al XXI-lea Congres al partidului va intra în istorie ca un jalon lumi­nos care marchează intrarea pa­triei noastre socialiste în perioa­da de cea mai mare importanţă a dezvoltării ei — perioada con­strucţiei desfăşurate a comunis­mului — a spus el. Vorbitorul a relevat că în ra­portul Iov N. S Hruşciov sînt oglindite perspectivele grandioase ale dezvoltării ţării şi sînt elabo­rate totodată probleme extrem de importante ale ştiinţei marxist­­leniniste. L. I. Brejnev a subli­niat că succesele repurtate după cel de-al XX-lea Congres al par­tidului au apropiat ţara de co­munism. Baza acestor succese o constituie faptul că în activitatea lor Comitetul Central şi întregul partid sunt călăuzite neabătut de marxism-leninism, pe care îl apli­că în mod creator. Vorbitorul a relevat, ca un exemplu de soluţionare creatoare a problemelor importante, reor­ganizarea conducerii industriei şi construcţiilor şi reorganizarea staţiunilor de maşini şi tractoare. Ca urmare a acestor măsuri au fost valorificate rezerve colosale ale economiei naţionale. Industria socialistă a început să lucreze mai bine, iar agricultura a făcut un salt gigantic în­ dezvoltarea ei. L. I. Brejnev a vorbit apoi des­pre zdrobirea grupului fracţionist Malenkov, Kaganovici, Molotov, Bulganin şi Şepilov. Viaţa însăşi, a subliniat el, i-a pus în situaţia de faliţi politici şi i-a aruncat peste bord. Vorbitorul a consacrat o mare parte a cuvîntării sale probleme­lor dezvoltării industriei grele. Pentru dezvoltarea acestei extrem de importante ramuri a industriei se învestesc în cadrul planului septenal 700 de miliarde de ru­ble. In siderurgie se proiectează lărgirea și reconstruirea unor în­treprinderi în funcţiune. Totodată se vor construi noi uzine ca cele din Karaganda, Siberia de vest şi Taişet. L. I. Brejnev a subliniat că este inadmisibil să se întîrzie ter­menele lucrărilor de construcţie. Uzinele metalurgice de la Cere­­poveţ şi Orsk — Halilovo sunt în construcţie de peste 10 ani şi to­tuşi acolo nu s-a organizat încă producţia de laminate. Această practică nu mai poate fi tolerată pe viitor şi este nece­sar ca ritmul lucrărilor de con­strucţie să fie accelerat. Pentru a arăta că această sarcină este cît se poate de realistă, L. I. Brejnev a dat următorul exem­plu. Anul trecut au fost construi­te în ţară şapte furnale mari. Toate au fost date în funcţiune înainte de termen, iar construirea lor nu a durat mai mult de un an. Industrializarea lucrărilor de construcţie, transformarea şantie­relor de construcţie în şantiere de montaj, va avea un rol im­portant în accelerarea construirii de noi capacităţi în industria grea. In continuare, L. I. Brejnev a subliniat că metalul trebuie eco­nomisit în toate ramurile econo­miei. Pentru aceasta există posi­bilităţi uriaşe. S-a calculat de exemplu că pentru construirea u­­nor rezervoare de ţiţei şi produse (Continuare în pag. 3-a) Utemista Mariana Hercus, de la fabrica „Pavel Tcacenco“ din Bucureşti îşi depăşeşte zilnic norma cu 10—12 la sută Foto: S. NICULESCU în Editura Politică a apărut : N. S. HRUȘCIOV Cu privire la cifrele de control ale dezvoltării economiei nationale a U.R.S.S. pe anii 1959-1965 Raport prezentat la Congresul al XXI-lea extraordinar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Lucrarea a fost tipărită intr-un tiraj de masă APARATE DE RADIO „CONCERT" Muncitorii fabricii „Radio Popu­lar" din Capitală au început să fa­brice aparatul de radio tip „Con­cert". Noul aparat, executat cu piese realizate în cea mai mare parte în ţara noastră, are 3 plus 2 lămpi, trei lungimi de undă, ochi magic, control de ton. Linia estetică a ultimelor apara­te de radio rom­îneşti „Opereta“, „Balada“, precum şi buna lor func­ţionare dovedesc grija pe care mun­citorii, inginerii­­ şi tehnicienii de la această întreprindere o au pen­tru îmbunătăţirea continuă a cali­tăţii aparatelor de radio. In anul acesta colectivul de muncă al­­acestei unităţi in­dustriale va fabrica cu­ 30.000 mai multe aparate decît în anul tre­cut. (Agerpres) Tinerii răspund cu entuziasm chemării plenarei a VI-a a CC al U.T.M. Victor Muşe­u Notaţii despre cel de-al XXI-lea Congres al P.C.U.S. S-au strins răzbătătorii prin furtuni Să toarne iarăşi visurile-n faptă, Şi timpul încovoaie, şi­­ supun Smulgîndu-i, mai devreme, înc o treaptă. SARCINILE RAPORTULUI IN DOMENIUL ECONOMIC C­el, deajuns, pentru ca orice visări să ndrăzn­iască,­ Şi pentru toate planetele ce-or să se nască; Betonu, pentru viaductele zvelte-aruncate Curcubeu, peste ape-nspumate ; Sticlă, pentru vaza subţire şi uşoară Cu mlădiere de şold de fecioară. Ori pentru pereţii viitoarelor case, Cu văzduhul — tapet de mătase ; Centrale, în care atomul va arde Aprinzînd pretutindeni luceferi, miliarde; Bumbac, şi mătase, şi pînze de in răcoroase; Rochii — petale, pentru trupuri de femei, mlădioase ; Lanuri, pe care n-o să mai ai cu ce să Şi totul, şi tot — pentru oameni ! IN DOMENIUL ŞTIINŢEI Laconic, străbate un mesaj către astre : „Pregătiţi vă să primiţi în curînd Prin împlinirea hotărîrilor noastre Solia omenescului fiind“. PROBLEMELE PĂCII Hulub de zăpadă, Coboară Pe palma aceasta deschisă Ca o frunză de vis şi răcoare. Lasă-te lin peste ea. Cu încredere, Să-ţi topeşti osteneala aripei. Cel ce-a deschis o, veghează ! PERSPECTIV­A Doar şapte paşi. . Şapte paşi, Şi cu fiece treaptă, Ideea se schimbă în faptă. Iar degetele pot pipăi fericite Visările noastre-mplinite. ŞI PENTRU NOI... Soarele nu răsare pentru o singură­ ogradă. Cînd îşi leagănă coama pe zare. Lasă lumina egală să­­ cadă — Peste toţi însetaţii de soare le-asemeni. „Cu­ mai multe economii pentru înflorirea patriei noastre socialiste“ 4.121 Iei economisiţi în trei ore La puţin timp după venirea să in sectorul 221 al uzinelor metalur­gice „Vasile Tudose“ din Colibaşi regiunea Piteşti, l-am văzut pe u­­temistul Prapuceanu Emil, care este şi secretarul U.T.M. al secţiei noastre, frămîntîndu­-se pe lingă grămada de scule declasate din magazie. — Trebuie neapărat să între­prindem cît mai curînd o acţiune în vederea recuperării acestor ma­teriale din oţel de calitate superi­oară care zac nefolosite... A doua zi, imediat după înceta­rea programului de lucru, a înce­­put acţiunea de recuperare a scu­lelor. In primele trei ore tinerii au recondiţionat 539 sunorii pen­tru cuţite de strung în greutate totală de cca. 500 kilograme de oţel în valoare de 4.121 lei , bani economisiţi de tineri. Utemiştii Plapuceanii Emil, Văcaru­ Petre, Bălan Constantin şi alţii au dat dovadă de multă operativitate în această frumoasă acţiune. IONEL I. GAIE controlor tehnic Importante economii prin recondiţionarea sculelor în schela Cimpina funcţionează un ate­lier de reparaţie a pompelor de extrac­ţie. Acest atelier asi­gură reparaţia tutu­ror pompelor da ex­tracţie şi contribuie în bună măsură la ac­ţiunea d­e realizare a planului de extracţie a ţiţeiului. In scurt timp, după ce au luat cunoştinţă de chemarea lansată de tinerii de­ la între­prinderea „Progre­­sul“-Brăila, de a se realiza economii echi­valente cu preţul de cost al unor produse finite, utemiştii din brigada lui Olteanu Gheorghe, s-au gin­­dit că mai suni uneia piese care recondi­ţionate, pot căpăta viaţă. Numai în trei luni ei au reuşit să s­e recondiţioneze nume­roase piese din com­plexul unei pompe de extracţie ca : linere cu bilă, cămăşi de oţel şi fontă, pentru pis­toane, care erau sor­tite să ia drumul re­topirii. In cursul ul­timului trimestru al anului 1958, valoarea economiilor se cifrea­ză la importanta su­mă de 51.328 Iei. Pentru a ne face o idee mai clară a în­semnătăţii acestei ac­­iuni, amintim faptul că numai în luna de­cembrie, valoarea e­­conomiilor realizate a fost de 14.840 lei. Aceste importante realizări ale tinerilor petrolişti, nu ar fi fost posibile fără spri­jinul şi îndrumarea organizaţiei U.T.M. schelei Cimpina. LUCIA TH. GHERGHICEANU operatoare ŞTEFAN CICEL strungar Din sîrma veche , electro­motoare noi Multă vreme membrii brigăzii de tineret de la secţia bobinaj, atelierul 458, al uzine­lor de autocamioane „Steagul Roşu“, pri­veau cu supărare la sirma veche provenită de la motoarele defecte şi care nu se mai putea folosi. După calculele făcute de bobi­natori, prin recondiţionarea aces­tei sîrme se puteau aduce econo­mii importante. Dar pentru aceasta ie era necesară o maşină specială de reizolat. Şi cu toate că nu mai confecţionaseră niciodată o astfel de maşină — bobinatorii au găsit rezolvarea problemei, au adaptat o maşină obişnuită de bobinat şi pentru operaţia de reizolare. De atunci nici un metru de sîr­­mă veche nu se mai iroseşte. Şi fapta lor tradusă în cifre, înseam­nă 100.000 lei economii anuale. Atelierele „Griviţa Roşie” din Capitală , aici la secţia I locomotive lucrează şi brigada condusă de Gheorghe Şolcan. Pe luna ianuarie membrii brigăzii au realizat o economie de 1237 kg. material feros. în fotografie, Gheorghe, Şolcan şi Ion Tom­a forjează din materialul economisit pene pen­tru strung. Foto: D . DUMITRU Aspect de la clubul gospodă-­ riei colective „Alex. Suvorov“ din com. Cioa- I la Doiceşti, raionul Călmăţui. Noi instalaţii intrate în funcţiune la fabrica de îngrăşăminte chimice „Petru Poni“ La fabrica de îngrăşăminte chi­mice „Petru Poni“ din Valea Că­lugărească a intrat în funcţiune cu întreaga capacitate instalaţia de superfosfit granulat,­­îngrăşămînt chimic cu mare eficacitate. Tot aici a intrat de curînd în funcţiune instalaţia de fluorosilicat de sodiu, substanţă larg întrebuin­ţată în industria­­chimică şi cera­mică. Acest produs se obţine din gazele ce rezultă de la fabricarea superfosfatului, gaze care înainte nu erau utilizate. (Agerpres.) Emisiunile de televiziune sînt recepţionate în regiunea Bacău­­ Incepînd de la 25 ianuarie, în regiunea Bacău a intrat în­ ex­ploatare un nou emiţător, de­ te­leviziune care retransmite pro­gramele Studioului de Televiziu­ne Bucureşti. Acest emiţător a fost instalat şi pus în ..funcţiune de tehnicieni de specialitate din Departamentul poştelor şi teleco­municaţiilor din Ministerul Transporturilor şi Telecomunica­ţiilor. Emisiunile sînt recepţionate pe canalul­­ în regiunea Bacău și împrejurimi­, (Agerpres) —exod. Au primit drapelul de brigadă fruntaşă a tineretului pe oraş In după amiaza aceea geroasă,­ cînd toată lumea se îndrepta gră­bită spre casă, pe străzile Ora­şului Stalin un grup de tineri mergea agale rîzînd şi glumind. Erau membrii brigăzii de produc­ţie a tineretului condusă de ute-­ mistul Teodor Valteanu din secto­rul bloc-motor al uzinei de trac­toare. Se întorceau de la consfă­tuirea tinerilor fruntaşi în muncă care se ţinuse la comitetul orăşe­nesc U.T.M. şi unde li se înmîna­­se... Drapelul de brigadă fruntaşă pe oraş, precum şi diferite premii în obiecte. Să spicuim cîteva din realizările brigăzii: Producînd piese numai de cali­tate superioară şi reducînd rebu­i­turile cu mult sub procentajul ad­mis, brigada a realizat economii de peste 95.000 lei. Prin folosirea raţională a unel­­telor şi prin buna lor îngrijire, bri-' gada a adus economii în valoare de 21.000 lei. In decurs de peste un an, mem-b brii brigăzii nu au avut nici o ab-­ senţă nemotivată. Şi acestea sînt numai cîteva din realizările celor zece tineri, care în după amiaza aceea geroasă da ianuarie, păşeau veseli şi mîndrî pe străzile Oraşului Stalin, hotărîţi să păstreze cu cinste steagul de brigadă de producţie a tineretului fruntaşă pe oraş. OŢELEA TRAIAN strungar „Pentru o producţie sporită de oţel, fontă şi laminate!‘­ Siderurgiştii de la „Oţelul Roşu“ se alătură iniţiativei hunedo renilor . •-Vom­ produce în 1959, peste plan prin creşterea In-­t I dicilor,de utilizare a agregatelor; • ' ' - § I 10.000 tone oţel f 8.000 tone laminate \ 4 ......... 'I g • Vom realiza economii de 2.000.000 lei, faţă de pre- ° t tul de cost planificat. . . Muncitorii, tehnicienii,­şi... ingi­nerii Uzinelor „Oţelul Roşu“ au aflat cu­ deosebită satisfacţie,­ de chemarea siderurgicilor hunedo- Verii adresată colectivului Combi­natului metalurgic Reşiţa, de a spori­ în acest an producţia de­ met­al. Dezbătîrid terpeiite in­­con­sfătuiri­­de producţie posibilităţile de­ a­ spori producţia de oţel şi la­minate, ■ siderurgiştii de la­­„Oţe­lul Roşu“ au hotărît să-şi însu­şească şi ei această iniţiativă pa­triotică. Pe baza propunerilor făcute în timpul dezbaterii cifrelor de plan pe anul în curs, la care s-au a­­dăugat zilele acestea noi propu­neri făcute cu prilejul discutării chemării la întrecere adresate de siderurgiştii hunedoreni colecti­vului Combinatului metalurgic din Reşiţa, colectivul­­uzinei „Oţe­lul Roşu“ şi-a luat angajamentul să producă in acest an, peste sarcina de plan, 10.000 tone oţel, 8.000 tone de laminate şi 300 tone cilindri. Totodată muncito­rii, tehnicienii şi inginerii uzinei s au angajat să realizeze 2.000.000 lei economii, faţă de preţul de cost planificat. Alăturîndu-se iniţiativei hune-*­dorenilor, siderurgiştii de la „Oţelul Roşu" şi-au exprimat hotărîrea de a munci in acest an din ce în ce mai bine, de a sporii indicii de­­ utilizare a agregatelor, asigurînd astfel creşterea produc­­ţiei de metal — sarcină de o deosebită însemnătate trasată de plenara C.C. al P.M.R. din 26 23 noiembrie 1958.

Next