Scînteia Tineretului, aprilie 1959 (Anul 14, nr. 3074-3099)

1959-04-01 / nr. 3074

Frolefarî Hírt­ioare ferite, eniil-vä! 'Anul XV, Seria a Il-a, Nr. 3074­­4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 1­ aprilie 1959 Un moment de mare însemnătate In opera de construire a socialismului in tara noastră Zilele trecute a fost dat publi- 1 izităţii Decretul Prezidiului Marii r ^Adunări Naţionale a Republicii i ^Populare Române pentru lichidarea i |rămăşiţelor oricăror forme de ex- i­mploatare a omului de către om în­­ Agricultură, în scopul ridicării con- I­ntinue a nivelului de trai material i Şi cultural al ţărănimii muncitoare i­­i al dezvoltării construcţiei socia-­­ iste.­­ Decretul Prezidiului Marii Adu- ţ­înări Naţionale a fost primit cu o u­riaşă satisfacţie de oamenii mun­­­cii de la sate, de întregul popor ,­­muncitor. Acest document de o­­ m­are importanţă pentru opera de construire a socialismului consfin­ ,­ţeşte marile izbînzi ale poporului nostru in lupta pentru lichidarea exploatării omului de către om în ţara noastră, înfăptuind cu consecvenţă polit­i­tica de construire a socialismului şi ridicare a nivelului de trai al poporului, statul nostru democrat popular, Partidul Muncitoresc Ro­mân au dat o soluţie creatoare — în spiritul învăţăturii marxist­­leniniste — problemei lichidării rămăşiţelor exploatării omului de către om în agricultură. , Suferind în trecutul regim — ca şi oamenii muncii de la oraşe — sub jugul exploatatorilor, ţără­nimea muncitoare a năzuit cu ar­doare să scape de crunta exploa­tare moşierească şi chiaburească. Istoria poporului nostru a cunos­cut numeroase ridicări la luptă ale ţărănimii noastre muncitoare, îm­potriva exploatării moşiereşti şi a bogătanilor satelor. Dar abia după eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist, sub soarele puterii populare a prins a se înfăptui nă­zuinţa fierbinte a ţărănimii mun­citoare. După eliberare, datorită luptei eroice a poporului nostru în frunte cu clasa muncitoare sub conduce­rea partidului comunist, în viaţa ţării s-au produs profunde prefa­ceri revoluţionare. A fost instaurat regimul democrat-popular, a fost sfărîmat jugul exploatării moşie­reşti, care apăsa din greu pe umerii maselor ţărănimii munci­toare, ţăranii muncitori au devenit stăpîni pe pămîntul pe care-l muncesc. Au fost naţionalizate principalele mijloace de producţie industriale lichidîndu-se clasa burgheziei industriale şi financiare. Clasa muncitoare s-a eliberat pen­tru totdeauna de sub jugul exploa­tării, devenind clasă conducătoare In stat. Ea şi-a dovedit marea sa Capacitate de a mobiliza, sub con­ducerea partidului, masele largi ale ţărănimii şi toate păturile poporu­lui la­­lupta pentru făurirea socia­­lismului. In focul luptei pentru dă­­rîmarea puterii capitaliştilor şi moşierilor, pentru instaurarea pu­terii populare, pentru făurirea eco­nomiei şi culturii socialiste s-a ci­mentat şi mai puternic alianţa din­tre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Alianţa muncitorească­­ţărănească s-a dovedit a fi o uriaşă­­ forţă politică, capabilă să înfăptu­iască, sub conducerea partidului, cu succes reorganizarea socialistă a ţării noastre. In viaţa satelor patriei noastre, a ţărănimii muncitoare, s-au pro­dus în anii regimului democrat­­popular profunde transformări re­voluţionare. Plenara din 3-5 mar­tie 1949 a C.C. al P.M.R. a dat ţărănimii muncitoare un măreţ program de luptă pentru făurirea socialismului la sate, pentru ridi­carea bunei sale stări materiale şi culturale. Inţelegînd că politica Partidului Muncitoresc Român de transformare socialistă a agricul­turii corespunde pe deplin intere­selor sale şi ale întregului popor, ţărănimea muncitoare păşeşte cu hotărîre pe calea marii gospodării agricole socialiste. Mai mult de două milioane de familii de ţărani muncitori din totalul de circa 3.600.000 fac parte din gospodării agricole colective şi întovărăşiri agricole. In regiunea Constanţa şi într-o serie de raioane din ţară agricultura este pe deplin colecti­vizată. In întreaga ţară are loc un puternic avint al construcţiei so­­cialiste la sate. La îndemnul parti­dului, convingindu-se pe baza fap­telor de superioritatea incontesta­bilă a marii gospodării socialiste faţă de mica gospodărie fărimi­­ţată şi izolată, mase tot mai largi de ţărani muncitori îşi schimbă, pe baza liberului lor consimţămint, vechiul mod de viaţă şi păşesc cu încredere pe calea socialismului. Politica leninistă de industriali­zare socialistă a ţării dusă de partidul nostru, munca eroică a clasei muncitoare pentru a spori an de an capacitatea industriei noastre, au făcut posibilă înzestra­rea agriculturii cu un mare număr de tractoare, maşini şi unelte agri­cole, precum şi cu cantităţi tot mai mari de îngrăşăminte chimice. Nu­mai investiţiile pe perioada anilor „Scînteia tineretului" (Continuare in pag. 3 a) A intrat în funcţiune fabrica de fenol La combinatul chimic din Făgă­raş a intrat în producţie mărfi după-amiază fabrica de fenol, con­struită după proiectul întocmit de specialişti de la IPROCHIM, pe baza unei documentaţii sovietice. Noua unitate este una dintre cele mai moderne şi mai mari între­prinderi de acest fel din ţară. A­­ceastă unitate foloseşte benzenul livrat de noua uzină cocsochimica de la Hunedoara. Ea va produce materie primă pentru uzina de fire şi fibre sintetice de la Săvineşti. Utilajele de înaltă productivitate cu care este înzestrată fabrica de fenol sunt realizate în ţară de uzi­­nele „23 August" din Bucureşti şi de fabrica de utilaj chimic din Făgaraş. Un colectiv de ingineri şi tehni­cieni de la combinatul chimic din Făgăraş a adus unele îmbunătăţiri proiectului şi procesului tehnologic al fabricii, reuşind să sporească capacitatea ei de la 3000 la 5000 tone fenol pe an, ceea ce va aduce o scădere simţitoare a preţului de cost al fend­ului. (Agerpres) Elevele şi elevii Şcolii medii nr. 4 „Aurel Vlaicu“ din Capitală efectuează numeroase ore de lucrări practice în atelierele „Griviţa Roşie“. Reporterul fotograf a surprins un grup de eleve care se aflau la secţia strungărie-vagoane a uzinei. Tînărul muncitor Plaviţu Constantin le explică elevelor cum func­­[ «'**•­ţionează strungul Foto: S. NICULESCU Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni, de la fabrica de în­călţăminte „Janoţ Herbak“ din Cluj se preocupă continuu de îm­bunătăţirea calităţii încălţămintei şi de crearea de noi modele. Pen­tru sezonul de primăvară ţi vară aici s-au pus în fabricaţie noi modele de încălţăminte cu crep, pantofi şi sandale de vară pentru bărbaţi, femei şi copii. în fotografie , muncitoarea fruntaşă Erji Ana de la secţia croit, care realizează lunar o economie de circa 1.500 dm.p. de piele. ii_________________ ___ ÍFoto: AGERPRES! Consfătuirea tinerilor fruntaşi siderurgişti şi metalurgişti din Hunedoara La Hunedoara a avut loc o con­sfătuire a tinerilor fruntaşi din întreprinderile siderurgice şi meta­lurgice din regiune la care au luat parte ca invitaţi şi reprezentanţi ai organizaţiilor de tineret de la Reţiţa, Oraşul Stalin şi Bucureşti. Din referatul prezentat de tov. Petru Lungu, secretar al comi­tetului regional U.T.M., a reieşit că anul trecut tinerii din întreprin­derile regiunii Hunedoara au dat peste plan mii de tone de fontă şi oţel, au economisit însemnate cantităţi de metal şi au realizat e­­conomii în valoare de peste 27 mi­lioane lei. In urma aplicării unor metode înaintate de muncă, tinerii siderur­­gişti şi metalurgişti din regiunea Hunedoara au obţinut anul acesta realizări deosebite. Numai in pri­mele două luni ale anului brigăzile de producţie ale tineretului din combinatul Hunedoara au dat peste prevederile planului 9.577 tone de oţel, 9.670 tone cocs metalurgic, peste 10.000 tone de laminate şi au realizat economii in valoare de 4.500.000 lei. In cadrul consfătuirii au fost scoase în evidenţă metodele bune de muncă ale brigăzilor de tineret de la Combinatul siderurgic Hunedoara ţi uzinele „Victoria" Calan, care au reuşit să obţină in­dici înalţi de utilizare a agregate­lor, precum şi activitatea posturilor utemiste de control de la secţiile oţelărie, cocserie şi Bluming din cadrul Combinatului siderurgic Hunedoara, Uzinele de reparat uti­laj minier din Petroţani, Atelierele C.F.R. Simeria şi altele. Tov. Nicolae Cătană, directorul general al Combinatului siderurgic Hunedoara, a vorbit apoi despre ajutorul pe care tinerii siderurgişti il aduc la sporirea producţiei de metal şi despre grija pe care statul nostru democrat-popular o poartă tineretului. în concluziile consfătuirii, a luat U . T/:_ „j, c_ i______ SWI/* r N­ gn kjcutSfUIly comisiei tineret muncitoresc al C.C. al U.T.M. Mai multe organizaţii U.T.M., brigăzi de tineret şi posturi ule­miste de control fruntate au fost apoi distinse cu drapele şi men­ţiuni acordate de comitetul regio­nal U.T.M. (Agerpres) •• Mai multă răspundere pentru generalizarea Iniţiativei tinerilor reşiţeni Chemarea tinerilor reţiţeni sub lozinca „CIT MAI MULTE ECONOMII PENTRU ÎNFLO­RIREA PATRIEI NOASTRE SOCIALISTE" a stirnit un viu ecou în rîndul tinerilor din multe întreprinderi din ţară. Organizaţiile U.T.M. îndrumă zi de zi pe tinerii muncitori pentru ca aceştia utilizînd mai bine maşinile, organizîndu-ţi mai bine locul de muncă, apli­­cind metode avansate de muncă să realizeze cit mai multe eco­nomii, contribuind astfel la sporirea acumulărilor socialiste, la creşterea neîncetată a nive­lului de trai al celor ce mun­cesc. Există însă şi unele organiza­ţii U.T.M. care nu desfăşoară o muncă de conţinut privind an­trenarea tuturor tinerilor la a­­ceastă însemnată acţiune patrio­tică, care s-au mulţumit doar cu luarea formală a unor angaja­mente. Ziarul nostru a întreprins un raid prin cite­va întreprinderi, în legătură cu felul cum se ocupă organizaţiile U.T.M. de mobilizarea tinerilor la înde­plinirea angajamentelor luate. Treabă..., pe jumătate Chemarea patriotică a tineretu­lui de la Combinatul Metalurgic Reşiţa de a realiza „Cît mai multe economii pentru înflorirea patriei noastre socialiste“ a fost primită cu însufleţire şi de către tinerii de la uzinele „Vasile Roai­­tă“ din Capitală. Darea tinerilor la realizarea de economii. Sunt încă multe secţii în care tinerii nu sunt mobilizaţi să lupte pe toate căile posibile pen­tru realizarea de economii. La secţia II-a, de exemplu, sunt unii, printre care şi Gheorghe Bică, care face risipă de scule, sau Marin Angliei care re­­butează diferite piese. Biroul or­ganizaţiei de bază U.T.M. din a­­ceastă secţie nu a reuşit să cree­ze în rîndul tinerilor o opinie combativă împotriva tuturor celor care într-un fel sau altul nu se străduiesc să economisească la maximum mijloacele şi materialele încredinţate lor în producţie­ Nici în celelalte secţii şi sectoa­re situaţia nu este mai bună. Co­mitetul U.T.M. s-a oprit la ju­mătatea drumului. El s-a mul­ţumit cu rezultatele bune ob­ţinute în privinţa economiilor de metal şi reducerea consumului de energie electrică, neglijînd cele­lalte căi importante de realizare a economiilor : antrenarea tinerilor în mişcarea de inovaţii şi raţionali­zări, reducerea continuă a rebutu­rilor, recondiţionarea pieselor etc. P. PALIU Vor economisi 60.000 lei Să fie îndeplinite toate obiectivele Tinerii muncitori de la între­prinderea metalurgică „Boleslaw Bierut" din Capitală s-au alătu­rat acţiunii de realizare a cu­ mai multe economii pentru înflorirea patriei noastre socialiste. Comite­tul U.T.M. a organizat cu tinerii diferite consfătuiri privind căile care duc la economii. La sectorul „tras“, inginerul Dorin Duţescu a vorbit tinerilor despre economisi­rea materiei prime. Despre recon­­diţionarea sculelor, folosirea de­şeurilor şi economisirea materiale­lor auxiliare, a vorbit tinerilor din sectorul mecanic, inginerul Virgil Georgescu. Analizînd posibilităţile pe care le au, brigăzile de tineret din în­treprindere s-au angajat să eco­nomisească în acest an 60.000 lei. Pînă acum, brigada nr. 4 condu­şi de Nicolae Maşala a şi econo­­misit materiale în valoare de pes­te 5.000 lei. Pentru stimularea fruntaşilor în acţiunea de economii, organizaţia U.T.M. din întreprindere foloseş­te cu succes unele mijloace printre care gazetele de perete, staţia de radioamplificare etc. Comitetul U.T.M. neglijează însă pe tinerii care nu sunt cuprinşi în brigăzi­le de tineret deşi aceştia au o mare pondere în numărul total al munci­torilor întreprinderii. Tinerii care muncesc în cadrul echipelor de vîrstnici nu au fost îndrumaţi să-şi ia angajamente concrete, nu sunt ajutaţi şi controlaţi în legătură cu felul cum se ocupă de realizarea de cit mai multe economii. Aşa se face că mulţi dintre ti­neri, nu şi-au luat nici un anga­jament concret deşi fiecare tînăr are posibilităţi să realizeze eco­nomii. V. CONSTANTINESCU Pornind cu avînt lupta pentru realizarea unor cit mai mari eco­nomii, tinerii din secţia II-a me­canică au şi obţinut însemnate realizări. De exemplu, utemistul Gheorghe Hodorean a economisit într-o lună de zile 593 kg. oţel. Şi tinerii din cadrul sectorului IV au obţinut însemnate economii prin reducerea rebuturilor şi a consumului de energie electrică şi combustibil. Este preţioasă iniţiativa luată de comitetul U.T.M. în vederea reducerii consumului de energie electrică, stabilind responsabili cu această problemă în fiecare sector şi afişînd la fiecare întrerupător de lumină numele tinerilor care răspund de consumul de lumină. Din păcate, se poate spune că cu cele amintite se încheie lucru­rile bune făcute de comitetul U.T.M. din uzină pentru mobili-Tineretul întreprinderii „Ludo­vic Minschi“ din Tg. Mureş s-a angajat ca în acest an, răspunzînd chemării tinerilor reşiţeni, să reali­zeze economii în valoare de 255.000 lei prin : economisirea a 32 tone metal, prin economisirea şi recondiţionarea sculelor, prin economii de materiale auxiliare, combustibil, prin dezvoltarea miş­cării de inovaţii ca şi prin dife­rite acţiuni de muncă patriotică. Comitetul organizaţiei de bază U.T.M. (secretar Szavuly Iozsif) a desfăşurat o largă muncă politică în jurul acestor angajamente. Ele au fost dezbătute la adunarea acti­vului U.T.M. din întreprindere, în cadrul adunărilor organizaţiilor U.T.M. de secţii, în cadrul cercu­rilor politice. Printre măsurile lua­te de comitetul U.T.M. în scopul mobilizării tinerilor la îndeplinirea angajamentelor luate este şi reor­ganizarea a 15 brigăzi de produc­ţie şi înfiinţarea unei brigăzi de economii. Succese importante în lupta pen­tru economii au realizat tinerii de la turnătorie. De exemplu pentru reducerea rebuturilor și economisi­­rea fontei, s-a introdus un con­trol sever la turnare. în ultimul timp, tinerii de la întreprinderea „Ludovic Minschi“ au propus nu­meroase inovaţii şi raţionalizări dintre care 17 au şi fost acceptate şi aplicate în practică. Un punct important din angaja­mentele luate a fost însă neglijat : strîngerea fierului vechi. Comitetul U.T.M. trebuie să ia măsuri ca toate acţiunile pentru realizarea obiectivelor prevăzute în angaja­mentele organizaţiei de bază U.T.M. să se desfăşoare paralel şi de asemenea să urmărească de pe acum felul cum brigăzile de ti­neret ca şi fiecare utemist şi tînăr în parte, îşi îndeplineşte angaja-, mentele individuale. ŞT. NERANIŢKI :4? «Aîntrecerea prietenilor cărţii Pe baza Hotărîrii Biroului Poli­tic al C.C. al P.M.R. din anul 1955, C. C. al U. T. M., împreună cu Ministerul Invăţămîntului şi Cul­turii, Consiliul Central al Sindi­catelor şi Uniunea Scriitorilor au organizat concursul perma­nent pentru citirea literaturii de către tineret „Iubiţi cartea“. De la un an la altul, concursul „Iubiţi cartea“ a fost primit cu entuziasm de către tineret, fiind o formă nouă şi atrăgătoare în munca cu cartea, un mijloc important pentru antre­narea tineretului la citirea cu re­gularitate a unor lucrări valoroase din literatura politică şi beletristică şi pentru însuşirea şi aplicarea in viaţă a învăţămintelor desprinse din lectura lor. Din 1955 şi pînă acum au fost cuprinşi în cadrul concursului peste 150.000 de tineri, dintre care 150.000 sunt purtători ai insignei de „Prieten al cărţii“. La sfîrşitul anului 1957, s-a ini­ţiat faza superioară a concursului, care se adresează purtătorilor de insignă, denumită „Întrecerea prie­tenilor cărţii“. Aceasta a consti­tuit şi constituie o posibilitate nouă în vederea continuării muncii cu cartea de către purtătorii insignei de „Prieten al cărţii“. La „Întrecerea prietenilor cărţii“ au participat tineri muncitori, ţă­­răni, elevi, studenţi şi intelectuali, care s-au întrecut în cadrul etape­­­lor pe întreprinderi, sate, şcoli, fa­­cultăţi şi instituţii, la etapele ra­ionale şi regionale. Cei mai buni dintre cîştigătorii acestor etape au participat în zilele de 27—29 mar­tie a. c. la etapa finală care a avut loc la Bucureşti . 100 de partici­panţi s-au confruntat în diferite probe, iar două grupe de finalişti care au trecut cu succes toate pro­bele s-au întîlnit în cadrul con­cursului final.­­ In dimineaţa zilei de 29 martie în sala Casei prieteniei romîno­­sovietice în faţa suteilor de tineri veniţi să asiste la acest concurs, în faţa microfonului radiodifuziunii 13 finalişti au început concursul Participanţii din grupa tinerilor cu studii elementare s-au întrecut în cadrul temei „Figura eroului comsomolist reflectată in literatura sovietică“, cîştigători fiind utemiş­­tii Udroiu Neagu — muncitor la fabrica „Mao Tze-dun“ din Bucu­reşti şi Bărbulescu Victor din co­muna Baia de Aramă regiunea Craiova, care au obţinut rezultate egale. Participanţii din grupa tinerilor cu studii medii şi învăţămînt su­perior s-au întrecut în cadrul temei „Satul de ieri şi de astăzi oglindit în literatura română“, cîştigătoare fiind utemista Cerbu Ileana — ele­vă la Şcoala medie „Ion Luca Ca­­ragiale“ din Capitală. De asemenea, pentru buna lor pre­gătire, s-au mai evidenţiat Barbu Păun —dulgher la Centrul Cine­matografic „Buftea“, Rîştei Ion — muncitor la întreprinderea Textila din Timişoara, Mihai Iulia — elevă la şcoala medie din Huşi, precum şi Ştefănescu Melania — studentă la Universitatea „C. I. Parhon“ şi Suhany Alexandru — elev la şcoala medie din Zalău. Cîştigătorii şi concurenţii­ frun­taşi au primit diferite premii, con­­stînd în excursii în străinătate, a­­parate de radio, biciclete, cărţi şi alte obiecte. Concursurile s-au bucurat de a­­precierea publicului, care a aplau­dat îndelung răspunsurile de bună calitate ale participanţilor la „în­trecerea prietenilor cărţii“. 11 (Agerpres) Un prieten al tineretului se urcau pe aceea cu pas în­drăzneţ sau sfios, priveau drept în ochii sutelor de tineri veniţi să­­ asculte sau dimpotrivă fixau un punct undeva pentru a se concen­tra mai bine, vorbeau cu glas ră­sunător sau, dimpotrivă trebuiau mereu îndemnaţi să se apropie mai mult de microfon. Nu aceasta avea importanţă. Toţi erau prie­teni ai cărţii, toţi se prezentau cu curaj, conştienţi de responsabili­tatea de a şi reprezenta regiunea, la faza finală a unei mari întreceri nobile. Fiecare din ei şi toţi lao­laltă însumau unele dintre cele mai bune trasaturi ale utemiştilor, seriozitate, perseverenţă, o mare sete de cultură. Altădată aceşti tineri ar fi fost condamnaţi la ignoranţă. Din lipsă de mijloace. Din lipsă de timp. Din lipsă de îndrumare. Din pricina unui milion de lipsuri. Re­gimul burghezo-moşieresc nu putea lăsa tineretului muncitor acces spre cultură, spre hrana spirituală. El avea nevoie de un tineret incult pe care sa-l poata exploata în voie. Dar prin izbînda clasei mun­citoare, condusă de partid, viața in­telectuală din patria noastră a luat alt curs. Duminică 29 martie 1959 • n - n_:•_!«: _ ei Se ailUU IU mima vzapnam­­, in­tr-o sală publică şi identificau scurte pasaje extrase din ample lucrări literare, ascultau frag­mente muzicale şi stabileau filiaţia libretului, comunicau detalii şi fă­ceau generalizări. La seria celor cu studii pînă la 7 clase erau acolo un lăcătuş, un dulgher, un texti­­list, etc. Pîna să ajungă în finală, citiseră mii de pagini la înaltă temperatură emoţională, le recitiseră gîndind îndelung la des­tinul eroilor, la sensul faptelor.­­ La 17 sau la 20 de ani ei sînt su­­fleteşte bogaţi căci şi-au însuşit­­ nenumăratele experienţe de viaţa transpuse artistic. Ceea ce îi evi­denţiază în primul rînd este pa­siunea puternică pentru o lec­tură asimilată, trecută prin filtrul propriei sensibilităţi. Pedagogic şi psihologic se poate demonstra că fără această însuşire „pe dinăuntru“ a lecturilor, con­curenţii n-ar fi putut să reţină a­­mănunte, uneori aproape insezisa­­bile. Unul din cei doi cîştigători ai premiului I, Neagu Udroiu, lăcă­tuş la uzina „Mao Tze-dun“ Bucureşti ascultă o singură replică semnificativă a lui moş Silanti, personaj episodic din „Povestea Nastei Covşova” de Galina Nico­­laeva şi recunoaşte eroul după cî­­teva clipe de concentrare. Nu se ghiceşte în stele sau în cafea nea­gra. Se memorează, pentru că e vorba de adevărurile vieţii, îm­prejurarea în care Vladimir Ilici Lenin a adresat minunate cuvinte tinerei generaţii este reţinută de tineri — cu exactitatea locului şi datei respective — ca şi cum par­ticipanţii la concursul de astăzi ar fi fost şi ei acolo, în rîndurile de­legaţilor la cel de al Ill lea Con­gres al Comsomolului. Petru Berinde vine din Negreşti, inima Ţării Oaşului. Poartă trăis­tuţa specifică, viu colorată, cu şerparul pe cămaşa largă şi albă. Are o faţă de copil, încordată şi dulce. Cu toată fiinţa lui ascultă o înfruntare grozavă care constituie una din întrebările concursului. Magnetofonul redă un fragment de piesa. Un glas neomenesc, parca ieşit din negurile preistoriei, urlă, ameninţă cu tortura, cu moartea, se sufocă de furie bestială şi de totală neputinţă. Un alt glas, tînăr, vibrant, plin de o nobilă credinţă în umanitatea socialistă, rosteşte crezul acestei umanităţi cu certi­tudinea apropiatului triumf asupra întunericului. Petru Berinde, oşa­­nul din Negreşti, ascultă cu capul plecat acest episod din anii însîn­­geraţi ai războiului pentru nimi­­cirea fascismului (pe atunci el abia venise pe lume). Apoi linişte. Metronomul încă nu începe să bată, cînd băiatul ridică fruntea, rostind emoţionat dar limpede: „Acesta este glasul lui Oleg Coşe­­voi, anchetat la gestapo, în orăşe­lul Rovenki vremelnic ocupat de fascişti.“ . # In Ţara Oaşului, analfabetismul avea în urmă milenii de stăpînire absolută... •Se dau răspunsuri care au cla­ritate, chiar eleganţă, în fraze complexe. Mama lui Barbu Păun, muncitor dulgher la centrul cine­matografic Buftea, va asculta la radio, în întovărăşirea din Sca­­ieşti răspunsurile fiului ei, pre­cise, la ţintă. Nu se va mira prea mult. Barbu a crescut în anii a­­ceştia de libertate, revoluţia cul­turală face parte din viaţa lui. Finala întrecerii prietenilor cărţii a mai adus o semnificaţie. Ileana Tothr, concurentă în seria a doua (cu studii de minimum 8 clase) este bibliotecară comunală în Butoieşti, raionul Filiaşi, regiu­nea Craiova. Acolo a format sute de cititori, a condus lucrările con­cursului „Iubiţi cartea", a fost un activist al muncii culturale. Biblio­tecară. Dar toţi finaliştii, indife­rent de profesiunea lor, ar putea fi citaţi pentru popularizarea ac­tivă a cărţii, prin puterea exem­plului personal, prin discuţii fruc­tuoase cu prieteni şi tovarăşi de muncă, prin stimularea interesului acestor prieteni şi tovarăşi pentru literatura nouă. Confirmarea pu­blică a cunoştinţelor lor de la o etapă la alta, le a sporit mereu prestigiul şi răspunderea. Este cu neputinţa să crezi că vreunul din ei măcar se va mulţumi cu ceea ce a realizat pînă acum. Spi­rală fără capăt, dezvoltarea lor duce mereu mai sus. Duminică, locul cîştigat pe me­rit a primit recompensa cuvenită: călătoria în străinătate, aparatul de radio, aparatul fotografic, bici­cleta, trusa de stilou... Dar pre­miul cel mare rămîne substanţiala îmbunătăţire a cunoştinţelor pro­prii, însuşirea unei bune părţi din comorile literaturii noastre noi şi ale literaturii sovietice. Milioane de tineri şi tinere din ţara noastră — prieteni devotaţi ai cărţii — vor păşi mai departe, cu mai multă energie pe calea a­­ceasta plină de bucurii, spre cul­mile luminoase ale culturii socia­liste. " „ ŞT. IUREŞ Zilele acestea s-au întrunit în Capitală la faza superioară a concursului „Iubiţi cartea" tinerii concurenţi din întreaga ţară clasaţi pe primele locuri în etapa regională a „întrecerii prietenilor cărţii". După predarea lucrărilor, tinerii prieteni ai cărţii s-au întîlnit cu o seamă de reprezentanţi ai liricii noastre contemporane. Ei au avut o vie şi interesantă discuţie pe marginea poeziilor citite, un fructuos schimb de impresii între amicii cărţilor­ şi creatori. Fotó: N. STELORIAKi

Next