Scînteia Tineretului, iulie 1959 (Anul 14, nr. 3151-3176)
1959-07-22 / nr. 3168
Al zecelea seceriş în colectiva Prin lanul,, intim şi bogat de griu înaintau combinele. Pe o tarla de 22 de hectare secerătorile-legături lăsau în urmă snop lingă snop O echipă de fete cetele îi adunau şi-i făceau clăi. Pe lotul experimental de S hectare un grup de tineri secerau cu îndemînire paiele cu spice mari. Bătălia recoltării începuse simultan pe toate cele 160 de hectare cu grîu ale colectivei. Cit era ziua de lungă, cîntecele fetelor și flăcăilor umpleau văzduhul. In toată gospodăria era adevărată sărbătoare. Colectiviștii au strîns împreună în această vară cea de a zecea recoltă de grîu. la urmă, harnicii gospodari au făcut socoteli. Faţă de recolta din primul an, cea de a zecea recoltă de griu, a colectiviştilor din Livedea e de trei ori mai mare Prima recoltă — 800 kg. griu în medie la hectar. A zecea recoltă — 2.400 kg. griu la hectar. Urcuşul acesta spre recolte bogate îşi are istoria lui. Fiecare succes, fiecare an de muncă, închide în el o continuă activitate a oamenilor de a ridica gospodăria lor pe o treaptă din ce în ce mai înaltă. Urmind cu încredere neclintită cuvintul luminos al partidului, colectiviştii au biruit greutăţile începutului. în primii ani, colectiviştii nu aveau atelaje suficiente, nu aveau seminţe de sol, iar despre metode agricole ştiinţifice nici vorbă. Unii colectivişti nu veneau cu regularitate la muncă, făceau lucrări de slabă calitate. Zi de zi comuniştii au desfăşurat cu răbdare o muncă susţinută de lămurire a oamenilor. Le-au arătat că tot ce vor face în colectivă va fi numai în folosul lor, în folosul întregului popor. Oamenii au înţeles treptat, treptat toate acestea. Au muncit mereu mai bine şi la al treilea seceriş au obţinut cu 400 kg grîu la hectar mai mult decit la primul seceriş. Lucrările agricole efectuate la timp şi in bune condiţii cu maşinile moderne ale S.MT.ului, îngrăşămintele chimice folosite, creditele primite de la stat— toate acestea sunt lucruri în care colectiviştii au văzut sprijinul concret al clasei muncitoare şi al partidului său, sprijinul statului democrat-popular. Gospodăria şi-a cumpărat animale de rasă, şi-a construit grajduri şi magazii spaţioase, un sediu nou. Oamenii din afara colectivei au văzut toate acestea şi s-au convins de superioritatea muncii în comun, de faptul că drumul gospodăriei colective este singurul care le asigură o viaţă cu adevărat nouă, îmbelşugată. Alte familii s-au înscris şi alte noi pămînturi s-au adăugat la averea gospodăriei. Tarlalele s-au mărit. Posibilităţile de a aplica metodele agricole ştiinţifice au sporit, munca a fost mai bine organizată. Pe măsură ce anii au trecut, setea colectiviştilor de a pătrunde în tainele ştiinţei agricole, de a obţine de pe păminturile lor roade cît mai bogate, a crescut. Organizaţia de partid, conducerea gospodăriei au înţeles această dorinţă firească a oamenilor, în fiecare an au fost trimişii la diferite şcoli colectivişti tineri şi vîrstnici. Sică Tache, Tudor Rusu, Ene Socrate, Tudor Edu şi alţii au absolvit diferite şcoli agricole. întorşi în gospodărie, aceştia au ajutat pe ceilalţi tineri la cursurile agro-zootehnice, în casa laborator etc. Cunoştinţele căpătate şi puse în practică de colectivişti au făcut ca pămîntul să rodească şi mai bine în ultimii ani. Al cincilea seceriş a dus în hambarele noi ale colectivei 1.600 kg. grîu la hectar, iar al şaptelea 1 900 kg. grîu. Celelalte culturi au fost şi ele din an în an mai frumoase, mai bogate. Anul acesta, colectiviştii din Livedea au strîns pentru a zecea oară recolta de grîu. Cel de al zecelea seceriş în colectivă a devenit o sărbătoare a belşugului pentru tot satul colectivizat acum în întregime, în sate veselie şi oamenii se bucură din toată inima pentru recolta de 2.400 kg. grîu la hectar pe care au obţinut-o, care va spori averea colectivei lor milionare, bunăstarea lor personală. ...Camionul gospodăriei, plin cu saci grei, era tras în faţa magaziei enorme. Cîţiva flăcăi robuşti îl descărcau cu iuţeală. Gheorghe Ifrim, un băiat de vreo 18 ani, era parcă mai iute ca toţi. De alături, maică-sa, Stelica Ifrim, îl privea cu ochii calzi. în acel moment prin mintea ei poate se perindau amintirile. Cu ochii minţii parcă îl vedea pe Gheorghiţă, prunc de un mi, în ţarină lingă o claie cu snopi, pe moşia boierului la care ea trudea. Vedea fetiţele ei, Mita şi Maria, copile de cîţiva ani, flămînde, cu picioruşele sîngerate Apoi, gîndurile se opriră la primul an din colectivă şi anii din urmă din ce în ce ma luminoşi, mai îmbelşugaţi. Casa ei nouă, lingă alte atîtea case care s-au ridicat în sat, creşa, căminul cultural, cinematograful... Mobila din casa ei, hambarele pline, masa încărcată. Apoi fetiţele, aşa cum sînt ele acum, frumoase, voinice, şi harnice, colectiviste de nădejde... Cit a descărcat Gheorghiţă sacii, Stelica Ifrim a străbătut cu gîndul toţi anii de urcuş din viaţa familiei ei : 15 la număr dintre care 10 în gospodăria colectivă. Este urcuşul luminat de partid pe care l-au străbătut toţi ţăranii muncitori din Livedea, reg. Bucureşti B. CORNEANU Dimineața, înainte de plecarea la cîmp, cîteva lucruri trebuie discutate în brigadă. In primul rînd, economii, pe toate căile... carburanți, piese de schimb... Brigada lui Mihai Dumitru de la G.A.S. Stupini, raionul Godlea, e în plină campanie de recoltat. Foto : M. GARANFIL Pe şantierul de îmbunătăţiri funciare din Săcele, regiunea Stalin Ce înfăptuiesc brigăzile utemiste de muncă patriotică 5.000.000 lei economii la lucrările de îmbunătăţiri funciare Comitetul regional U.I ./Vf. Bucureşti a deschis în acest an 9 şantiere de îmbunătăţiri funciare ale tineretului prin care s-a angajat să redea agriculturii 6500 hectare de teren şi să scoată de sub pericolul inundaţiilor 11.218 hectare, ceea ce înseamnă economii aduse statului în valoare de peste 5.000.000 lei. Cei aproape 20.000 de tineri de la sate cuprinşi în brigăzile utemiste de muncă patriotică au depus o muncă însufleţită, şi au reuşit ca pînă la jumătatea acestui an să disloce peste 160.000 metri cubi de pămint, adică mai mult de jumătate din cei aproape 300.000 metri cubi planificaţi pe tot anul pe cele 9 şantiere ale tineretului. De exemplu, îndeplinindu-şi angajamentul cu o lună jumătate înainte de termen, tinerii de pe şantierul de hidroamelioraţii Buturugeni — Mihăileşti — Novaci, din raionul Domneşti au realizat economii în valoare de 380.000 lei. Succese asemănătoare au obţinut pe şantierele de hidroamelioraţii şi tinerii din raioanele Răcari, Urziceni, Titu şi altele. Recenta plenară a C. C. al P.M.R., constituie şi pentru tinerii din satele regiunii Bucureşti un nou şi puternic imbold în muncă pentru a contribui şi mai mult la înflorirea patriei noastre socialiste. Avînd în vedere experienţa acumulată pînă acum în munca patriotică pe şantierele de hidroamelioraţii, organizaţiile U.T.M. din regiunea Bucureşti sunt hotărîte să-şi intensifice munca de mobilizare a mii şi mii de tineri pe aceste şantiere. In acest scop, organizaţiile U.T.M. au pornit munca pentru crearea de noi brigăzi utemiste de muncă patriotică, astfel ca numărul lor să ajungă pînă la sfîrşitul anului la 2500 şi care să cuprindă circa 80.000 de tineri. Pe toate cele 62 de şantiere de hidroamelioraţii vor fi mobilizaţi tinerii pentru a aduce un aport tot mai mare la realizarea celor peste 30.000.000 lei economii prin redarea agriculturii şi ameliorarea a peste 50.000 hectare pînă la sfîrşitul anului. „Cu mai multe economii pentru înflorirea patriei noastre socialiste“ — lozinca tinerilor reşiţeni, îi mobilizează şi pe tinerii din satele regiunii Bucureşti, să muncească tot mai însufleţiţi pe şantierele de îmbunătăţiri funciare. B. COSTEA Modernizează drumurile din raion In raionul Curtea de Argeş s-au obţinut succese însemnate în reducerea preţului de cost al drumurilor prin folosirea resurselor locale de materiale de construcţii. Economii însemnate s-au obţinut şi prin contribuţia voluntară a tineretului din raion, care a efectuat un mare volum de lucrări la amenajarea acestor drumuri. Amobilizaţi de organizaţiile de bază U.T.M., sub îndrumarea organizaţiilor de partid, tinerii încadraţi în brigăzile utemiste de muncă patriotică au efectuat pînă în prezent peste 30.000 ore muncă voluntară la amenajarea şi modernizarea drumurilor. Tinerii din brigăzile utemiste de muncă patriotică de la Centrul şcolar agricol, de pildă, au săpat şi transportat peste 240 metri cubi pămînt dintr-un mal care din cauza ploilor se surpa şi lăsa să se inunde drumul şi au ridicat un dig. In raion, au fost efectuate de către tineri terasamente al căror volum de lucrări depășește cifra de 4000 de metri cubi. La aceste terasamente s-au efectuat peste 10.000 ore muncă voluntară, realizîndu-se economii în valoare de aproape 36.000 lei. S-au transportat de către tineri peste 800 m. cubi balast, realizîndu-se de asemenea economii în valoare de peste 30.000 lei. Muncind cu însufleţire, folosind cît mai mult materiale din rezervele locale tinerii din raion şi-au adus o contribuţie serioasă la ieftinirea lucrărilor de construcţii de drumuri. Astfel, preţul de cost al acestor lucrări de modernizare a drumurilor a fost redus cu 27 la sută faţă de cel planificat. S-au realizat economii prin munca voluntară a tineretului în valoare de peste 125.000 lei. Pentru a înfrumuseţa aceste drumuri tinerii au plantat pe marginea lor puieţi de pomi fructiferi şi arbori ornamentali. Paralel cu această acţiune, tinerii au acordat atenţie şi repatării podeţelor provizorii. Acestea — foarte des întîlnite în regiunile de munte — au fost reparate şi construite tot prin muncă voluntară. Comitetul raional U.T.M. Curtea de Argeş (prim secretar tov. Anca Pavel) s-a angajat în faţa comitetului raional de partid să continue această acţiune importantă, mobilizînd tot mai mulţi tineri la lucrările de reparare şi modernizare a drumurilor. M. DOBRICESCU Ciudăţenia de ciudăţenie a fost descoperită recent la Cujmir. Trebuie să spunem, cu riscul de a fi lipsiţi de modestie, că această descoperire ne aparţine. în mod provizoriu, această ciudăţenie o putem formula astfel : să fii specialist agricol, cu diplomă în regulă la mină, şi să reuşeşti să-ţi aplici cunoştinţele căpătate în şcoală, ocupîndu-te, de pildă, de problema.. pensiilor. E aceasta, trebuie să recunoaşteţi, o ciudăţenie teribilă. Dar afirmaţiile noastre ar fi complet gratuite şi neconvingătoare, dacă n-am fi în posesia unor argumente zdrobitoare. Iată-le : în comuna Cetate, din raionul Cujmir, regiunea Craiova, a funcţionat pînă acum cîţiva ani o şcoală medie tehnică agricolă. Şcoala a dat agriculturii noastre numeroşi tehnicieni, bine pregătiţi, care muncesc acum cu pasiune pe ogoarele regiunii şi raionului, raspîndind şi mijlocul ţăranilor muncitori lumina ştiinţei agricole. Din zecile de exemple pozitive le alegem pe cele ale tinerilor Elena Marian, Ioan Buican, Ilie Valentin, Petre Bariu şi Elena Mociorleacă, care muncesc ca tehnicieni şi brigadieri în comune, în gospodării colective, respectaţi şi stimaţi de oameni pentru activitatea lor pasionantă. lată însă că vreo cîţiva dintre absolvenţii acestei şcoli — şi de aici începe ciudăţenia — au constatat cu stupefacţie după atîţia ani de şcoală agricolă că, de fapt, chemarea lor e să fie funcţionari şi nu tehnicieni agricoli. Adică de ce să meargă ei la pară, prin ploaie şi soare, şi n-ar sta în birou, la umbră ? Aşa că tînărul Grigore Pupea, de pildă, tehnician agronom, a intrat la sfatul popular raional, la secţia prevederi sociale. Cu ce credeţi că se ocupă tînărul specialist în probleme agricole ? Cu pensiile bătrînilor şi concediile de naştere, Gelu Sîrbu a ajuns şeful agenţiei C.E.C. Agronomul Gelu Sirbu a descoperit ulterior că pasiunea vieţii sale nu e lupta pentru recolte bogate, ci operaţiunile în libretele C.E.C. Dobre Ion şi Mihai Sîrbu au ajuns casieri, Vasile Plescă — contabil, Gheorghe Duţă e magaziner la baza de recepţie. Pasă-mi-te, tot funcţii pe care, dacă nu eşti agronom, nu-i chip să le îndeplineşti cum se cuvine. E interesant de aflat cum de li s-a îngăduit acestor specialişti agricoli să se sustragă activităţii pentru care au fost pregătiţi■ Trebuie spus că sfatul popular raional a cunoscut situaţia asta. A luat chiar şi hotărîrea să-i oblige să meargă acolo unde le cere specialitatea lor, în mijlocul ţăranilor muncitori. Aceasta a fost numai da formă, pentru că nu mult după aceasta agronomul Grigore Pupea, de pildă, a fost încadrat chiar la sfatul popular, la secţia prevederi sociale, să se ocupe de problemele pensiilor. în ceea ce priveşte comitetul raional U.T.M., acesta cunoaşte problema, ştie că toţi aceşti tineri, după ce statul a cheltuit cu ei să-i pregătească ca specialişti pentru agricultură, au devenit magazineri şi casieri, dar n-a făcut nimic. Şi cînd te gîndeşti că toţi sînt utemişti. Ce-ar fi oare să-i pună în faţa utemiştilor din organizaţiile de bază U.T.M. din care fac parte ca să răspundă pentru ruşinoasa lor fugă de meseria pe care au învăţat-o ? Pentru că nu mai poate dăinui multă vreme „ciudăţenia“ asta de ln Cujmir, unde nu mai puţinele nouă tehnicieni agronomi fac „agricultură“ la C.E.C. şi la „prevederile sociale “. BAIESU GH. NEAGU 0 şcoală şi un cămin cultural In anul 1956, in comuna Cîrlibaha, din regiunea Suceava a început construirea unui cămin cultural. La această acţiune au participat aproape toţi locuitorii satului astfel că in anul trecut sala de spectacole a putut fi dată în folosinţă. Anul acesta, odată cu înfiinţarea brigăzilor utemiste de muncă patriotică din comună, unul din principalele obiective ale tinerilor brigadieri a fost participarea la construirea căminului cultural. Organizaţia de bază U.T.M., îndrumată de organizaţia de partid a desfăşurat o largă muncă politică în rîndul tinerilor, explicîndu-le importanţa terminării în cit mai scurt timp a acestui edificiu cultural. Stabilind împreună cu sfatul popular lucrările pe care le aveau de efectuat, tinerii brigadieri au început munca cu o deosebită însufleţire, efectuind aproape 1.000 ore muncă voluntară. In acelaşi timp, brigada utemistă de muncă patriotică din Cirlibaba a prestat 600 de ore muncă voluntară la construirea unei şcoli noi in cătunul ledu, făcind economii însemnate. La ridicarea acestor construcţii a contribuit cu materiale şi muncă voluntară majoritatea locuitorilor comunei. Valoarea economiilor realizate se ridică la peste 100.000 lei, 75 la sută din această sumă fiind realizată de către tineri. Tinerii brigadieri din comuna Cirlibaba s-au angajat ca, în întîmpinarea celei de a XV-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist să termine sala bibliotecii, colţul roşu al căminului şi cabina aparatului de proiecţie şi să fie dată în folosinţă şcoala din cătunul redu. N. SIMIONESCU LA STRINSUL RECOLTEI Aria tineretului Păstrind tradiţia anilor trecuţi, tinerii din comuna Smirdioasa, raionul Zimnicea, au hatarit ca in acest an să organizeze pe ogoarele din apropierea comunei o arie a tineretului, care să fie model pe raion. Îndrumaţi îndeaproape de organizaţia U.T.M, ei au reuşit ca intr-un timp scurt să amenajeze această arie in cele mai bune condiţiuni. Aria fiind electrificată, le permite tinerilor să lucreze pînă noaptea tîrziu. Zilele trecute, a fost o adevărată sărbătoare pe arie. Intr-o atmosferă plină de voioşie, s-a deschis aria tineretului. Primii snopi au fost treieraţi de membrii întovărăşirii „7 Noiembrie“ din comună, in frunte cu preşedintele întovărăşirii, tînărul Boja Ion. Tinerii au asigurat de la început şi o activitate culturală bogată pe arie: bibliotecă volantă, ziare, programe ale brigăzii artistice a căminului cultural■ Zilele acestea brigada artistică va prezenta pe arie concertul de muzică populară intitulat „Cu cântecul pe arie“ unde îşi aduc aportul cei mai talentaţi tineri. In curind, brigada artistică va prezenta pe arie un program artistic de scenete şi cuplete printre care şi „Bobul de griu“, „Lelea Stanca ia cuvintul“, şi altele, care vorbesc despre transformarea socialistă a agriculturii. Tinerii Stolică Vărzaru, Aurică Mihoi, Rehica Isac, Popescu Costică şi mulţi alţii participă intens la acţiunile ce se desfăşoară pe „Aria tineretului“. IONEL TRIFU profesor Pe ogoarele gospodăriei experimentale a şcolii Viitoare cadre de specialişti pentru agricultura noastră socialistă, elevii Centrului şcolar agricol din oraşul Mizil, regiunea Ploeşti, participă intens la campania de recoltare a cerealelor păioase de pe ogoarele gospodăriei experimentale a şcolii. Aplicînd metode agrotehnice avansate, organizaţi şi însufleţiţi în muncă de organizaţia U.T.M. şi cu sprijinul profesorilor respectivi, anul acesta ei obţin producţii mari de cereale, atît în Spic cu spic, patriei snopi Comitetul raional U.T.M. Feteşti, sub îndrumarea comitetului raional de partid, a luat din timp o seamă de măsuri organizatorice menite să mobilizeze întregul tineret din raion pentru strîngerea la timp a recoltei. în urma indicaţiilor primite, comitetele organizaţiilor de bază U.T.M. au organizat adunări generale deschise unde s-a discutat despre aportul pe care-l pot aduce tinerii din G.A.S. şi G.A.C. la seceriş şi treieriş. Cu acest prilej au fost selecţionaţi ca batozari cei mai destoinici utemişti. Din cei 283 batozari pe întreg raionul, 190 sunt tineri. Pentru ca transportul griului de la batoze la baza de recepţie să se facă în cele mai bune condiţiuni, au fost aleşi numeroşi tineri însoţitori de convoaie. O atenţie deosebită s-a dat şi organizării ariilor tineretului. Cele 45 arii ale tineretului, eite vor exista în raion, au fost deja amenajate. Tinerii de la G.A.C. „Ștefan cel Mare“ au hotărît ca în timpul liber să strîngă paiele rămase în urma combinelor. Sub lozinca „Spic cu spic patriei snop“ tinerii și pionierii s-au angajat ca în cinstea celei de a XV-a aniversări a eliberării patriei noastre să strîngă 52.000 kg. grîu din spicele rămase pe cîmp. Tractoriştii din S.M.T. şi G.A.S. şi-au propus ca în campania de recoltare şi treierat, pe lingă lucrările de calitate ce le vor executa, să economisească 30 tone carburanţi şi lubrifianţi. TOMA MAREŞ secretar al Comitetului raional U.T.M. Feteşti cultura griului cît şi a celorlalte culturi. Astfel, la cultura de grîu de toamnă, soiul „A 15“, ei au obţinut o recoltă medie de peste 2.500 kg. la hectar, iar la orzul din soiul Cenaid 196, au obţinut o recoltă medie de peste 2.800 kg. la hectar. Recoltele mari obţinute prin munca sîrguinciioasă a elevilor dovedesc că aceştia şi-au însuşit temeinic cunoştinţele teoretice şi practice pe care le vor aplica după absolvirea şcolii acolo unde vor fi repartizaţi. Datorită mecanizării lucrărilor şi a unei bune organizări a muncii, tinerii din brigada ulemistă de muncă patriotică nr. 1 a şcolii, care a lucrat intens pe ogoarele gospodăriei experimentale, au obţinut reducerea preţului de cost pe kilogram de cereale sub 0,50 lei. Tinerii şi-au propus ca de pe terenul didactic al şcolii să scoată în acest an două recolte. De aceea, imediat după recoltare, ei au însăminţat în a doua recoltă porumb furajer necesar hrănirii animalelor din gospodăria didactică a şcolii. In acţiunea de recoltare a păioaselor s-au evidenţiat tinerii Baciu Aurelia, secretara organizaţiei U.T.M., Pîrvu Maria, Creţu Ioan şi alţii. CALIN OCTAVIAN secretar al Comitetului raional U.TM. Mizil Foto: E. POPPER Brigada de tractoare condusă de Traian Toma, de la S.M.T. Sîntana, regiunea Oradea, execută arături de vară. Au terminat recoltatul Pregătirile în vederea bunei reuşite a campaniei de recoltare au fost făcute din vreme şi cele 22 de combine le care dispune gospodăria agricolă de stat Săhăteni, regiunea Ploeşti, au început să recolteze din plin. Sub conducerea organizaţiei de partid, organizaţia U.T.M. din gospodărie a mobilizat la muncă pe toţi tinerii mecanizatori. Suprafaţa de 202 hectare orz a fost recoltată în mai puţin de două zile, obţinîndu-se o producţie totală de peste 480.000 kg. Cele 909 hectare cu grîu au fost recoltate cu combinele, obţinîndu-se o producţie de peste 2.300 kg. grîu la hectar. Pe terenurile semincere producţia de grîu depăşeşte 3.000 kg. la hectar. Cei mai harnici combineri au fost utemiştii Stelian Borborici, Anton Hîleu, Traian Ceorog şi Eftimie Mulţescu purtătorii drapelelor roşii de combineri fruntaşi pe gospodărie. N. PUIU Treierişul pe aria întovărăşiţilor din satul Rudeni, regiunea Bucureşti, se desfăşoară din plin. Intovărăşiţii au obţinut cu 300 kg. grîu la hectar mai mult decit ţăranii muncitori cu gospodării individuale. Foto: AGERPRES