Scînteia Tineretului, iulie 1959 (Anul 14, nr. 3151-3176)

1959-07-22 / nr. 3168

Al zecelea seceriş în colectiva Prin lanul,, intim şi bogat de griu înaintau combinele. Pe o tarla de 22 de hectare secerăto­­rile-legături lăsau în urmă snop lingă snop O echipă de fete ce­tele îi adunau şi-i făceau clăi. Pe lotul experimental de S hec­tare un grup de tineri secerau cu îndemînire paiele cu spice mari. Bătălia recoltării începuse simultan pe toate cele 160 de hectare cu grîu ale colectivei. Cit era ziua de lungă, cîntecele fetelor și flăcăilor umpleau văz­duhul. In toată gospodăria era adevărată sărbătoare. Colecti­viștii au strîns împreună în a­­ceastă vară cea de a zecea recol­tă de grîu. la urmă, harnicii gospodari au făcut socoteli. Faţă de recolta din primul an, cea de a zecea recoltă de griu, a co­lectiviştilor din Livedea e de trei ori mai mare Prima recoltă — 800 kg. griu în medie la hec­tar. A zecea recoltă — 2.400 k­g. griu la hectar. Urcuşul acesta spre recolte bogate îşi are istoria lui. Fiecare succes, fiecare an de muncă, închide în el o continuă activitate a oamenilor de a ri­dica gospodăria lor pe o treaptă din ce în ce mai înaltă. Urmind cu încredere neclintită cuvintul luminos al partidului, colecti­viştii au biruit greutăţile înce­putului. în primii ani, colectiviştii nu aveau atelaje suficiente, nu aveau seminţe de sol, iar despre me­tode agricole ştiinţifice nici vorbă. Unii colectivişti nu ve­neau cu regularitate la muncă, făceau lucrări de slabă calitate. Zi de zi comuniştii au desfăşurat cu răbdare o muncă susţinută de lămurire a oamenilor. Le-au arătat că tot ce vor face în co­lectivă va fi numai în folosul lor, în folosul întregului popor. Oamenii au înţeles treptat, trep­tat toate acestea. Au muncit mereu mai bine şi la al treilea seceriş au obţinut cu 400 kg­ grîu la hectar mai mult decit la primul seceriş. Lucrările agricole efectuate la timp şi in bune condiţii cu maşinile moderne ale S.MT.­­ului, îngrăşămintele chimice folo­site, creditele primite de la stat­­— toate acestea sunt lucruri în care colectiviştii au văzut spri­jinul concret al clasei munci­toare şi al partidului său, spriji­nul statului democrat-popular. Gospodăria şi-a cumpărat anima­le de rasă, şi-a construit grajduri şi magazii spaţioase, un sediu nou. Oamenii din afara colectivei au văzut toate acestea şi s-au convins de superioritatea muncii în comun, de faptul că drumul gospodăriei colective este singu­rul care le asigură o viaţă cu a­devărat nouă, îmbelşugată. Alte familii s-au înscris şi alte noi pămînturi s-au adăugat la ave­rea gospodăriei. Tarlalele s-au mărit. Posibilităţile de a aplica metodele agricole ştiinţifice au sporit, munca a fost mai bine or­ganizată. Pe măsură ce anii au trecut, setea colectiviştilor de a pătrun­de în tainele ştiinţei agricole, de a obţine de pe păminturile lor roade cît mai b­ogate, a crescut. Organizaţia de partid, conduce­rea gospodăriei au înţeles această dorinţă firească a oamenilor, în fiecare an au fost trimişii la di­ferite şcoli colectivişti tineri şi vîrstnici. Sică Tache, Tudor Rusu, Ene Socrate, Tudor Edu şi alţii au absolvit diferite şcoli agricole. întorşi în gospodărie, aceştia au ajutat pe ceilalţi ti­neri la cursurile agr­o-zootehnice, în casa laborator etc. Cunoştin­ţele căpătate şi puse în practică de colectivişti au făcut ca pă­­mîntul să rodească şi mai bine în ultimii ani. Al cincilea seceriş a dus în hambarele noi ale colectivei 1.600 kg. grîu la hectar, iar al şaptelea 1 900 kg. grîu. Celelalte culturi au fost şi ele din an în an mai frumoase, mai bogate. Anul acesta, colectiviştii din Livedea au strîns pentru a zecea oară recolta de grîu. Cel de al zecelea seceriş în colectivă a de­venit o sărbătoare a belşugului pentru tot satul colectivizat acum în întregime, în sat­e ve­selie şi oamenii se bucură din toată inima pentru recolta de 2.400 kg. grîu la hectar pe care au obţinut-o, care va spori ave­rea colectivei lor milionare, bu­năstarea lor personală. ...Camionul gospodăriei, plin cu saci grei, era tras în faţa ma­gaziei enorme. Cîţiva flăcăi ro­­buşti îl descărcau cu iuţeală. Gheorghe Ifrim, un băiat de vreo 18 ani, era parcă mai iute ca toţi. De alături, maică-sa, Ste­­lica Ifrim, îl privea cu ochii calzi. în acel moment prin min­tea ei poate se perindau amin­tirile. Cu ochii minţii parcă îl vedea pe Gheorghiţă, prunc de un mi, în ţarină lingă o claie cu snopi, pe moşia boierului la care ea trudea. Vedea fetiţele ei, Mita şi Maria, copile de cîţiva ani, flămînde, cu picioruşele sîn­­gerate­ Apoi, gîndurile se opriră la primul an din colectivă şi anii din urmă din ce în ce ma lu­minoşi, mai îmbelşugaţi. Casa ei nouă, lingă alte atîtea case care s-au ridicat în sat, creşa, cămi­nul cultural, cinematograful... Mobila din casa ei, hambarele pline, masa încărcată. Apoi feti­ţele, aşa cum sînt ele acum, frumoase, voinice, şi harnice, colectiviste de nădejde... Cit a descărcat Gheorghiţă sa­cii, Stelica Ifrim a străbătut cu gîndul toţi anii de urcuş din viaţa familiei ei : 15 la număr dintre care 10 în gospodăria co­lectivă. Este urcuşul luminat de partid pe care l-au străbătut toţi ţăranii muncitori din Livedea, reg. Bucureşti B. CORNEANU Dimineața, înainte de plecarea la cîmp, cîteva lucruri trebuie discutate în brigadă. In primul rînd, economii, pe toate căile... carbur­anți, piese de schimb... Brigada lui Mihai Dumitru de la G.A.S. Stu­pini, raionul Godlea, e în plină campanie de recoltat. Foto : M. GARANFIL Pe şantierul de îmbunătăţiri funciare din Să­cele, regiunea Stalin Ce înfăptuiesc brigăzile utemiste de muncă patriotică 5.000.000 lei economii la lucrările de îmbunătăţiri funciare Comitetul regional U.I ./Vf. Bucu­reşti a deschis în acest an 9 şan­tiere de îmbunătăţiri funciare ale tineretului prin care s-a angajat să redea agriculturii 6500 hectare de teren şi să scoată de sub pericolul inundaţiilor 11.218 hectare, ceea ce înseamnă economii aduse statului în valoare de peste 5.000.000 lei. Cei aproape 20.000 de tineri de la sate cuprinşi în brigăzile ute­miste de muncă patriotică au de­pus o muncă însufleţită, şi au reu­şit ca pînă la jumătatea acestui an să disloce peste 160.000 metri cubi de păm­int, adică mai mult de jumătate din cei aproape 300.000 metri cubi planificaţi pe tot anul pe cele 9 şantiere ale tineretului. De exemplu, îndeplinindu-şi anga­jamentul cu o lună jumătate îna­inte de termen, tinerii de pe şan­tierul de hidroamelioraţii Buturu­­geni — Mihăileşti — Novaci, din raionul Domneşti au realizat eco­nomii în valoare de 380.000 lei. Succese asemănătoare au obţinut pe şantierele de hidroamelioraţii şi tinerii din raioanele Răcari, Urzi­­ceni, Titu şi altele. Recenta plenară a C. C. al P.M.R., constituie şi pentru tinerii din satele regiunii Bucureşti un nou şi puternic imbold în muncă pentru a contribui şi mai mult la înflorirea patriei noastre socialiste. Avînd în vedere experienţa acu­mulată pînă acum în munca pa­triotică pe şantierele de hidroame­lioraţii, organizaţiile U.T.M. din regiunea Bucureşti sunt hotărîte să-şi intensifice munca de mobili­zare a mii şi mii de tineri pe aceste şantiere. In acest scop, or­ganizaţiile U.T.M. au pornit mun­ca pentru crearea de noi brigăzi utemiste de muncă patriotică, astfel ca numărul lor să a­­­jungă pînă la sfîrşitul anului la 2500 şi care să cuprindă circa 80.000 de tineri. Pe toate cele 62 de şantiere de hidroamelioraţii vor fi mobilizaţi tinerii pentru a aduce un aport tot mai mare la realiza­rea celor peste 30.000.000 lei eco­nomii prin redarea agriculturii şi ameliorarea a peste 50.000 hectare pînă la sfîrşitul anului. „Cu­ mai multe economii pentru înflorirea patriei noastre socialis­te“ — lozinca tinerilor reşiţeni, îi mobilizează şi pe tinerii din satele regiunii Bucureşti, să muncească tot mai însufleţiţi pe şantierele de îmbunătăţiri funciare. B. COSTEA Modernizează drumurile din raion In raionul Curtea de Argeş s-au obţinut succese însem­nate în reducerea preţului de cost al dru­murilor prin folosirea resurselor locale de materiale de construcţii. Economii însemnate s-au obţinut şi prin contribuţia voluntară a ti­neretului din raion, care a efectuat un mare volum de lucrări la ame­najarea acestor drumuri. Amobilizaţi de organizaţiile de bază U.T.M., sub îndrumarea or­ganizaţiilor de partid, tinerii în­cadraţi în brigăzile utemiste de muncă patriotică au efectuat pînă în prezent peste 30.000 ore mun­că voluntară la amenajarea şi mo­dernizarea drumurilor. Tinerii din brigăzile utemiste de muncă patriotică de la Centrul şcolar agricol, de pildă, au săpat şi transportat peste 240 metri cubi pămînt dintr-un mal care din cau­za ploilor se surpa şi lăsa să se inunde drumul şi au ridicat un dig. In raion, au fost efectuate de către tineri terasamente al căror volum de lucrări depășește cifra de 4000 de metri cubi. La aceste terasamente s-au efectuat peste 10.000 ore muncă voluntară, rea­­lizîndu-se economii în valoare de­­ aproape 36.000 lei. S-au transpor­tat de către tineri peste 800 m. cubi balast, realizîndu-se de ase­menea economii în valoare de peste 30.000 lei. Muncind cu însufleţire, folosind cît mai mult materiale din rezer­vele locale tinerii din raion şi-au adus o contribuţie serioasă la ieftinirea lucrărilor de construcţii de drumuri. Astfel, preţul de cost al acestor lucrări de modernizare a drumurilor a fost redus cu 27 la sută faţă de cel planificat. S-au realizat economii prin munca vo­luntară a tineretului în valoare de peste 125.000 lei. Pentru a înfrumuseţa aceste drumuri tinerii au plantat pe mar­ginea lor puieţi de pomi fructiferi şi arbori ornamentali. Paralel cu această acţiune, tine­rii au acordat atenţie şi repatării podeţelor provizorii. Acestea — foarte des întîlnite în regiunile de munte — au fost reparate şi con­struite tot prin muncă voluntară. Comitetul raional U.T.M. Curtea de Argeş (prim secretar tov. Anca Pavel) s-a angajat în faţa comi­tetului raional de partid să con­tinue această acţiune importantă, mobilizînd tot mai mulţi tineri la lucrările de reparare şi moderni­zare a drumurilor. M. DOBRICESCU C­iudăţenia de­ ­ ciudăţenie a fost descope­rită recent la Cujmir. Trebuie să spunem, cu riscul de a fi lipsiţi de modestie, că această descoperire ne aparţine. în mod provizoriu, această ciudă­ţenie o putem formula ast­fel : să fii specialist agricol, cu diplomă în regulă la mină, şi să reuşeşti să-ţi aplici cunoş­tinţele căpătate în şcoală, ocu­­pîndu-te, de pildă, de proble­ma.. pensiilor. E aceasta, trebuie să recu­noaşteţi, o ciudăţenie teribilă. Dar afirmaţiile noastre ar fi complet gratuite şi neconvin­gătoare, dacă n-am fi în pose­sia unor argumente zdrobitoa­re. Iată-le : în comuna Cetate, din raio­nul Cujmir, regiunea Craiova, a funcţionat pînă acum cîţiva ani o şcoală medie tehnică a­­gricolă. Şcoala a dat agricultu­rii noastre numeroşi tehnicieni, bine pregătiţi, care muncesc acum cu pasiune pe ogoarele regiunii şi raionului, raspîndind ş­i mijlocul ţăranilor muncitori lumina ştiinţei agricole. Din zecile de exemple pozitive le alegem pe cele ale tinerilor Elena Marian, Ioan Buican, Ilie Valentin, Petre Bariu şi Elena Mociorleacă, care muncesc ca tehnicieni şi brigadieri în co­mune, în gospodării colective, respectaţi şi stimaţi de oameni pentru activitatea lor pasionantă. lată însă că vreo cîţiva dintre ab­solvenţii acestei şcoli — şi de aici începe ciu­dăţenia — au constatat cu stupefacţie după atîţia ani de şcoală agricolă că, de fapt, chemarea lor e să fie funcţionari şi nu tehnicieni a­­gricoli. Adică de ce să meargă ei la pară, prin ploaie şi soa­re, şi n-ar sta în birou, la um­bră ? Aşa că tînărul Grigore Pu­pea, de pildă, tehnician a­­gronom, a intrat la sfatul popular raional, la secţia pre­vederi sociale. Cu ce credeţi că se ocupă tînărul specialist în probleme agricole ? Cu pensiile bătrînilor şi concediile de naş­tere, Gelu Sîrbu a ajuns şeful agenţiei C.E.C. Agronomul Gelu Sirbu a descoperit ulterior că pasiunea vieţii sale nu e lupta pentru recolte bogate, ci ope­raţiunile în libretele C.E.C. Dobre Ion şi Mihai Sîrbu au ajuns casieri, Vasile Plescă — contabil, Gheorghe Duţă e magaziner la ba­za de recepţie. Pasă-mi-te, tot funcţii pe care, dacă nu eşti agronom, nu-i chip să le îndeplineşti cum se cuvine. E interesant de aflat cum de li s-a îngăduit acestor specia­lişti agricoli să se sustragă activităţii pentru care au fost pregătiţi■ Trebuie spus că sfatul popular raional a cunoscut situaţia asta. A luat chiar şi hotărîrea să-i oblige să meargă acolo unde le cere specialitatea lor, în mijlo­cul ţăranilor muncitori. Aceas­ta a fost numai da formă, pen­­tru că nu mult după aceasta agronomul Grigore Pu­pea, de pildă, a fost încadrat chiar la sfatul popular, la secţia preve­deri sociale, să se ocupe de problemele pensiilor. în ceea ce priveşte comitetul raional U.T.M., acesta cunoaşte pro­blema, ştie că toţi aceşti ti­neri, după ce statul a cheltuit cu ei să-i pregătească ca spe­cialişti pentru agricultură, au devenit magazineri şi casieri, dar n-a făcut nimic. Şi cînd te gîndeşti că toţi sînt utemişti. Ce-ar fi oare să-i pună în faţa utemiştilor din organizaţiile de bază U.T.M. din care fac parte ca să răspundă pentru ruşinoa­sa lor fugă de meseria pe care au învăţat-o ? Pentru că nu mai poate dăinui multă vreme „ciudăţenia“ asta de ln Cujmir, unde nu mai puţin­ele nouă tehnicieni agronomi fac „agri­cultură“ la C.E.C. şi la „pre­vederile sociale “. BAIESU GH. NEAGU 0 şcoală şi un cămin cultural In anul 1956, in comuna Cîrli­­baha, din regiunea Suceava a în­ceput construirea unui cămin cul­tural. La această acţiune au parti­cipat aproape toţi locuitorii satului astfel că in anul trecut sala de spectacole a putut fi dată în folo­sinţă. Anul acesta, odată cu înfiin­ţarea brigăzilor utemiste de muncă patriotică din comună, unul din principalele obiective ale tineri­lor brigadieri a fost participarea la construirea căminului cultural. Or­ganizaţia de bază U.T.M., îndru­mată de organizaţia de partid a desfăşurat o largă muncă politică în rîndul tinerilor, explicîndu-le importanţa terminării în cit mai scurt timp a acestui edificiu cultu­ral. Stabilind împreună cu sfatul popular lucrările pe care le a­­veau de efectuat, tinerii brigadieri au început munca cu o deosebită însufleţire, efectuind aproape 1.000 ore muncă voluntară. In acelaşi timp, brigada utemistă de muncă patriotică din Cirlibaba a prestat 600 de ore muncă voluntară la construirea unei şcoli noi in cătu­nul ledu, făcind economii însemna­te. La ridicarea acestor construcţii a contribuit cu materiale şi mun­că voluntară majoritatea locuitori­lor comunei. Valoarea economiilor realizate se ridică la peste 100.000 lei, 75 la sută din această sumă fiind realizată de către ti­neri. Tinerii brigadieri din co­muna Cirlibaba s-au angajat ca, în întîmpinarea celei de a XV-a aniversări a eliberării patriei noas­tre de sub jugul fascist să termine sala bibliotecii, colţul roşu al căminului şi cabina apara­tului de proiecţie şi să fie dată în folosinţă şcoala din cătunul redu. N. SIMIONESCU LA STRINSUL RECOLTEI Aria tineretului Păstrind tradiţia anilor trecuţi, tinerii din comuna Smirdioasa, ra­ionul Zimnicea, au hatarit ca in acest an să organizeze pe ogoarele din apropierea comunei o arie a tineretului, care să fie model pe raion. Îndrumaţi îndeaproape de organizaţia U.T.M­, ei au reuşit ca intr-un timp scurt să amenajeze această arie in cele mai bune con­­diţiuni. Aria fiind electrificată, le per­mite tinerilor să lucreze pînă noaptea tîrziu. Zilele trecute, a fost o adevă­rată sărbătoare pe arie. Intr-o atmosferă plină de voioşie, s-a deschis aria tineretului. Primii snopi au fost treieraţi de mem­brii întovărăşirii „7 Noiembrie“ din comună, in frunte cu preşe­dintele întovărăşirii, tînărul Boja Ion. Tinerii au asigurat de la început şi o activitate culturală bogată pe arie: bibliotecă volantă, ziare, programe ale brigăzii ar­tistice a căminului cultural■ Zilele acestea brigada artistică va pre­zenta pe arie concertul de muzică populară intitulat „Cu cântecul pe arie“ unde îşi aduc aportul cei mai talentaţi tineri. In curind, brigada artistică va prezenta pe arie un program artistic de scene­te şi cuplete printre care şi „Bo­bul de griu“, „Lelea Stanca ia cuvintul“, şi altele, care vorbesc despre transformarea socialistă a agriculturii. Tinerii Stolică Vărza­ru, Aurică Mih­oi, Rehica Isac, Popescu Costică şi mulţi alţii par­ticipă intens la acţiunile ce se desfăşoară pe „Aria tineretului“. IONEL TRIFU profesor Pe ogoarele gospodăriei experimentale a şcolii Viitoare cadre de specialişti pen­tru agricultura noastră socialistă, elevii Centrului şcolar agricol din oraşul Mizil, regiunea Ploeşti, par­ticipă intens la campania de recol­tare a cerealelor păioase de pe ogoarele gospodăriei experimentale a şcolii. Aplicînd metode agroteh­nice avansate, organizaţi şi însu­fleţiţi în muncă de organizaţia U.T.M. şi cu sprijinul profesorilor respectivi, anul acesta ei obţin producţii mari de cereale, atît în Spic cu spic, patriei snopi Comitetul raional U.T.M. Feteşti, sub îndrumarea comi­tetului raional de partid, a luat din timp o seamă de măsuri organizatorice menite să mobi­lizeze întregul tineret din raion pentru strîngerea la timp a re­coltei. în urma indicaţiilor primite, comitetele organiza­ţiilor de bază U.T.M. au orga­nizat adunări generale deschise unde s-a discutat despre apor­tul pe care-l pot aduce tinerii din G.A.S. şi G.A.C. la seceriş şi treieriş. Cu acest prilej au fost selecţionaţi ca batozari cei mai destoinici utemişti. Din cei 283 batozari pe întreg raio­nul, 190 sunt tineri. Pentru ca transportul griu­lui de la batoze la baza de re­cepţie să se facă în cele mai bune condiţiuni, au fost aleşi numeroşi tineri însoţitori de convoaie. O atenţie deosebită s-a dat şi organizării ariilor ti­neretului. Cele 45 arii ale ti­neretului, eite vor exista în raion, au fost deja amenajate. Tinerii de la G.A.C. „Ștefan cel Mare“ au hotărît ca în timpul liber să strîngă paiele rămase în urma combinelor. Sub lozinca „Spic cu spic patriei snop“ tinerii și pionie­rii s-au angajat ca în cinstea celei de a XV-a aniversări a eliberării patriei noastre să strîngă 52.000 kg. grîu din spi­cele rămase pe cîmp. Tractoriştii din S.M.T. şi G.A.S. şi-au propus ca în cam­pania de recoltare şi treierat, pe lingă lucrările de calitate ce le vor executa, să economi­sească 30 tone carburanţi şi lubrifianţi. TOMA MAREŞ secretar al Comitetului raional U.T.M. Feteşti cultura griului cît şi a celorlalte culturi. Astfel, la cultura de grîu de toamnă, soiul „A 15“, ei au obţinut o recoltă medie de peste 2.500 kg. la hectar, iar la orzul din soiul Cenaid 196, au obţinut o recoltă medie de peste 2.800 kg. la hectar. Recoltele mari obţinute prin munca sîrguinciioasă a elevilor dovedesc că aceştia şi-au însuşit temeinic cunoştinţele teoretice şi practice pe care le vor aplica după absol­­virea şcolii acolo unde vor fi re­partizaţi. Datorită mecanizării lu­crărilor şi a unei bune organizări a muncii, tinerii din brigada ule­­mistă de muncă patriotică nr. 1 a şcolii, care a lucrat intens pe o­­goarele gospodăriei experimentale, au obţinut reducerea preţului de cost pe kilogram de cereale sub 0,50 lei. Tinerii şi-au propus ca de pe terenul didactic al şcolii să scoată în acest an două recolte. De aceea, imediat după recoltare, ei au însăminţat în a doua recoltă porumb furajer necesar hrănirii animalelor din gospodăria didacti­că a şcolii. In acţiunea de recoltare a pă­ioase­lor s-au evidenţiat tinerii Ba­­ciu Aurelia, secretara organizaţiei U.T.M., Pîrvu Maria, Creţu Ioan şi alţii. CALIN OCTAVIAN secretar al Comitetului raio­nal U.TM. Mizil Foto: E. POPPER Brigada de tractoare condusă de Traian Toma, de la S.M.T. Sînt­­ana, regiunea Oradea, execută ară­turi de vară. Au terminat recoltatul Pregătirile în vederea bunei reuşite a campaniei de recoltare au fost făcute din vreme şi cele 22 de combine le care dispune gospodăria agricolă de stat Săhă­­teni, regiunea Ploeşti, au început să recolteze din plin. Sub conducerea organizaţiei de partid, organizaţia U.T.M. din gos­podărie a mobilizat la muncă pe toţi tinerii mecanizatori. Suprafaţa de 202 hectare orz a fost recoltată în mai puţin de două zile, obţi­­nîndu-se o producţie totală de peste 480.000 kg. Cele 909 hecta­re cu grîu au fost recoltate cu combinele, obţinîndu-se o produc­ţie de peste 2.300 kg. grîu la hec­tar. Pe terenurile semincere pro­ducţia de grîu depăşeşte 3.000 kg. la hectar. Cei mai harnici combi­­neri au fost utemiştii Stelian Bor­­borici, Anton Hîleu, Traian Ceo­­rog şi Eftimie Mulţescu purtătorii drapelelor roşii de combineri frun­taşi pe gospodărie. N. PUIU Treierişul pe aria întovărăşiţilor din satul Rudeni, regiunea Bucureşti, se desfăşoară din plin. Intovă­­răşiţii au obţinut cu 300 kg. grîu la hectar mai mult decit ţăranii muncitori cu gospodării individuale. Foto: AGERPRES

Next