Scînteia Tineretului, iulie 1959 (Anul 14, nr. 3151-3176)

1959-07-22 / nr. 3168

/ DOCUMENTELE PLENAREI CC AL P.M.R. DIN 13-14 IULIE .­mbold însufleţitor spre noi realizări Vom economisi zilnic 100-150 kg. fontă 0 1 Plenara C.C. al P.M.R. a sub­liniat cit de importantă este re­ducerea continuă a consumurilor specifice pentru reducerea preţului­­de cost al produselor, cale sigură­­de ridicare continuă a nivelului de­­trai al oamenilor muncii. La turnătoria întreprinderii „Lu­dovic Minsk­i“ din Tg. Mureş s-au­­obţinut în ultimele trei luni indici superiori — faţă de perioada an­terioară — în ceea ce priveşte ca­litatea pieselor turnate, reducerea procentului de rebuturi și a con­sumului specific de fontă și cocs.­­Consumul specific la o tonă de­­piese turnate a fost în cel de al ■treilea trimestru la fontă de 1,067­­tone în loc de 1,202 tone planifi­cat iar la cocs de 0,245 tone în loc de 0,249 planificat. In luna iu­nie rebuturile au reprezentat doar 5,9 procente faţă de 8,9 procente realizate în februarie, martie a.c. Hotărîrile plenarei au dat un nou imbold în muncă colectivului nostru. In atelierul nostru de tur­nătorie mai sînt încă mari rezer­ve pentru obţinerea de economii pe care ne vom strădui să le pu­nem în valoare. Ne vom strădui astfel să reducem la maximum adausurile de prelucrare. In pre­zent am revizuit problema adau­surilor. La diferite tipuri de roţi d­otate pentru războaie am avut BABOŞ FERENC maistru principal la turnătoria întreprinderii­­,Ludovic Minski“ Tg. Mureş. (Continuare în pag. 3-a) 1 Oameni ai muncii din Republica Populară Romina! Să întîmpinăm cea de-a XV - a aniversare a eliberării patriei—măreaţa sărbătoare a poporului român — cu noi succese în opera de construire a socialismului în patria noastră ! (Din Chemările C.C. al P.M.R. cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist). Vom reduce preţul de cost cu 3 la sută în cadrul sectorului de produse finite pe care îl conduc de la U I.L. Stîlpeni lucrează peste 150 de tineri, în secţiile lăzi şi par­chete lucrează de asemenea 2 bri­găzi de tineret. Tinerii de aici s-au remarcat întotdeauna prin rezul­tatele bune pe care le-au obţinut în producţie. De la începutul anului şi pînă acum, tinerii au valorificat deşeu­­rile rezultate la secţia lăzi, con­­fecţionînd din acestea 238 m3 ca­lupuri a căror valoare depăşeşte 76.000 lei. De asemenea tinerii de la secţia lăzi au confecţionat din deşeuri rezultate în urma reduce­rii consumurilor specifice 6830 bucăţi lăzi pentru fructe, în va­loare de peste 75.000 lei. Demn de subliniat e­xportul unor tineri ca Badea Oprica, Un­­gureanu Gheorghe şi alţii care în­totdeauna se află printre fruntaşii întreprinderii privind acţiunea de economisire a materiei prime• Deseori utemiştii de aici au dis­­cuta­t în cadrul adunărilor genera­le ale organizaţiilor de bază U.T.M. posibilităţile pe care le au pentru economisirea lemnului, pentru valorificarea deşeurilor re­zultate în cadrul diferitelor secţii. Strădania utemiştilor, a tinerilor a dat rezultate bune. La secţia croit, bunăoară, numai în primul trimestru al acestui an prin redu­cerea consumurilor specifice la materii prime tinerii au realizat economii în valoare de 69.606 lei. La cherestea pentru butoaie con­sumul specific mediu a fost redus cu mult faţă de cel planificat• Documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. sunt un imbold însufleţitor spre noi realizări. Noi vom da mare atenţie reducerii continue a consumurilor specifice şi valorificării complexe a materialului lemnos. Ne propu­nem să contribuim la economisi­rea miliardului de lei realizînd Inginer ENE VIRGINIA șef sector produse finite UI.L. — Stîlpeni (Continuare în pag. 3-a) Pe Dunăre, în drum spre Festival Prin telefon de la trimisul nostru special Ne aflăm, în a 5-a zi de cînd am părăsit Bucureştiul iubit. Din momentul îmbarcării la Orşova şi pînă astăzi navele au urmat firul Dunării spre Viena, trecind prin RP.F. Iu­goslavia, iar acum prin R.P. Ungaria. In tot acest timp, pe cele două nave „Filimon Sîrbu“ şi „Olga Bande“, cu care călă­toreşte delegaţia noastră, a e­­xistat o atmosferă entuziastă, de bucurie şi optimism. încă din prima zi delegaţii citeau cu înflăcărare impor­tantele hotăriri ale Plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. Cu fiecare rînd ce-l par­curgeam simţeam şi mai puter­nică mîndria de a trăi într-o fără ca a noastră, unde sub conducerea partidului, poporul muncitor obţine succese strălu­cite in construcţia socialistă, unde tînăra generaţie este în­conjurată în permanenţă de grija partidului şi guvernului. Hotărîrea de a lua şi înde­plini noi angajamente era ex­primată de toţi. Am stat de vorbă cu Dumitru Firu de la „Oţelul Roşu“, regiunea Timi­­şoara, Ion Guşa de la „Indus­tria Sirmei“-Cîmpia Turzii, Va­sile Pricop de la fabrica de rulmenţi din Birlad. „ Vom munci cu sîrg, cu devotament, pentru înflorirea patriei, pentru dezvoltarea eco­nomiei naţionale, pentru reali­zarea de economii şi creşterea productivităţii muncii Ei mi-au spus aceste cuvinte, asigurindu-mă că ele vor fi în­tărite de fapte deîndată ce se vor întoarce de la Festival. ...Zilele treceau- Nu însă monoton. Pe fiecare navă — activitate intensă. Corul dirijat de Marin Constantin nu şi-a întrerupt repetiţiile. Nici Ionel Budişteanu cu orchestra, nici dansatorii. Şi aceasta în ciuda vremii, de multe ori umedă, ploioasă. Ceilalţi delegaţi s-au pregă­tit şi ei in vederea întîlnirilor amicale pe profesii şi interese ce vor avea loc la Viena. Duminică, „locuitorii“ navei „Olga Bancic“ au avut ca oas­peţi pe cei de pe „Filimon Sirbu“. Cîntecul, dansul au fă­cut să treacă pe neobservate orele. Nimeni nu se poate plin­­ge de plictiseală, aci la noi pe Dunăre. La Mohács, punct de fron­tieră ungaro-iugoslavă am avut o primire entuziastă. Deşi ploua, tinerii muncitori din port, locuitorii oraşului, mulţi cu umbrele, au venit să ne întîmpine. „Trăiască cea de a VlI-a întilnire a tineretului lumii“, „Salut solilor tineretu­lui român in drum spre cel de al VI­­-lea Festival“ — iată lozincile pe care le puteam citi în limbile română şi maghiară în port- Aci, în primul port ungar de pe Dunăre, în care am poposit ne-au ieşit în intim­­pinare reprezentanţi ai organe­lor de stat din judeţul Bara­nya, reprezentanţi ai U.T.C. ungar. In faţa monumentului ostaşilor sovietici căzuţi pentru eliberarea oraşului, a avut loc un miting. După aceasta o DUMITRU MIHAIL (Continuare în pag. 3-a) Plutaşii şi-au îndeplinit angajamentul­ ­ In întimpinarea celei de-a XV-a aniversări a eliberării patriei noa­stre de sub jugul fascist, destoi­nicii plutaşi de pe Bistriţa rapor­tează cu mîndrie partidului şi gu­vernului că şi-au îndeplinit anga­jamentul luat de a transporta pe calea apei în vara acestui an 420.000 m.c. de buşteni. Această însemnată cantitate de material lemnos depăşeşte cu cî­­teva mii de metri cubi volumul de buşteni plutăriţi în tot cursul a­­nului trecut. întreaga cantitate de buşteni a fost scoasă din masivele păduroase Neagra, Broşteni, Bis­triţa Mijlocie şi Bistricioara, care vor intra în zona viitorului lac de acumulare al hidrocentralei elec­trice de pe Bistriţa. In zilele acestea întrecerea plu­taşilor de pe bătrinul riu se des­făşoară intr-un ritm nemaiîntîlnit.­ In unele zile cantitatea de buşteni sosită pe Bistriţa la fabricile de cherestea din Piatra Neamţ depă­şeşte 12.000 m.c. Peste cite­va zile, în regiunea Bicazului pluto­­ritul de pe Bistriţa va fi întrerupt pentru totdeauna de marele baraj al hidrocentralei „V. I. Lenin“, aie cărui lucrări de construcţie se află într-o fază înaintată. După închi­derea apelor Bistriţei plutărihil va continua pe cursul superior al rîu­­lui, pină la un anumit punct din zona lacului de acumulare. (Agerpres) Coboară plutele pe Dorna Toto: AGERPRES Farfara tinerilor metalurgişti ...Baghela a coborît. In sală se revărsă notele maiestoase ale „Marşului lui Octombrie“. Nici o disonanţă, nici o abatere de la linia melodică. Micul toboşar, cu­ o şchioapă, pătruns de importanţa misiunii lui, ţine ritmul cu aten­ţie încordată. Ultimele acorduri, deşi puternice, sunt acoperite de fur­tuna aplauzelor. Urmează apoi ritmul vioi al „Sîrbei oţelarilor“ şi programul se încheie cu un potpu­riu de melodii ucrainiene. ...Cine sunt membrii acestei formaţii ? Sunt elevi ai şcolii pro­fesionale de ucenici de pe lingă Uzinele metalurgice „Progresul“ din Brăila, schimbul de mîine al muncitorilor vîrstnici, viitorii meta­­lurgişti, cei care astăzi învaţă cu sîrguinţă strungăria, oţelăria, ca­ zangeria pentru ca mîine să poată fi destoinici şi pricepuţi munci­tori. In urmă cu un an Ungureanu Mihai, Sacheta Dante, Dobrotă Va­sile, Ciuciu Ghiţă, Andrei Ion şi ceilalţi văzuseră sau auziser­ă de fanfară, dar nici nu se gindeau că ar putea cînta chiar ei la aceste instrumente. Conducerea minei a procurat instrumentele necesare, iar conducerea şcolii a organizat fanfara. Tinerii aveau nevoie de o cultură muzicală, trebuiau să prin­dă „secretul“ notelor şi al parti­turilor. Timpul liber era consacrat acestei frumoase preocupări. Şi într-o bună zi, dirijorul a anunţat cu faţa îmbujorată de bucurie : „Putem prezenta primul pro­gram“. De atunci şi pînă azi s-au succedat 50 de spectacole la care au asistat peste 7.000 de specta­tori. Un palmares meritoriu cu care se pot mîndri pe drept cuvînt iniţiatorii şi rr­embrii acestei fan­fare. , V. STOIU 1 funcționar­ i.#r Membrii postului atemist de control, de la fabrica de amoniac a Combinatului chimic „I. V. Stalin“ din orașul Victoria schimbă arti­colele gazetei. Proletari d­in toate ţările, uniţi-va! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XV, seria II-a, Nr. 3168 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 22 iulie 1959 ­-‘A* Foto: N. STELORIAN Cu fiecare zi se , înalţă marile construcţii ale Capitalei. Blocul acesta, de pildă, din strada Brezoianu 25, era proiectat să fie gata la 30 decembrie a.c. Muncitorii şantierului însă îl vor preda în cinstea zilei de 23 August. La succesul acesta îşi dau concursul şi tinerii absolvenţi ai şcolii profesionale de construcţii din Bucureşti. Doi din ei, Alexandru Dinu şi Eugen Neaga lucrează acum la eta­jul XI al blocului, împreună cu zidarul Peche Traian. Un nou agregat la Reşiţa Tn cu­nd la Combinatul meta­lurgic din Reşiţa va intra in func­ţiune un nou agregat pentru de­servirea oţelăriei Martin , melan­­jorul de alimentare a cuptoarelor cu fontă lichidă. Noul agregat are o capacitate de 600 tone. Intrarea în funcţiune a acestui agregat vine în sprijinul muncii oţelarilor care lupta pentru scurtarea aurare­i de elaborare a şarjelor şi pentru mai buna folosire a capacităţii cuptoarelor. Astfel, cu ajutorul me­­lanjorului, fonta produsă de fur­nale şi folosită în fabricaţia oţelu­lui va fi menţinută la o tempera­tură ridicată satisfăcînd în orice moment nevoile oțelăriei. p (Agerpres) In regiunea Piteşti — 280 sate electrificate In anii puterii populare, sa­tele regiunii Piteşti au căpătat o noua înfăţişare. Construcţiile de noi şcoli, cămine culturale, dispensare şi case de naştere sînt tot mai des întîlnite pe meleagurile regiunii, în nume­roase comune şi sate, locul lămpii cu petrol l-a luat becul electric. Dacă în anul 1947 în regiunea Piteşti erau numai 45 de sate electrificate, la sfîrşitul acestui an, numărul lor va fi de aproximativ 280. In cinstea celei de a XV-a aniversari a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, în regiunea Piteşti vor fi electri­ficate alte noi sate. Curînd, în comuna Rîureni din raionul Rîmnicu Vîlcea, va fi gata ra­cordul şi postul de transforma­re. A fost de asemenea insta­lată o reţea de joasă tensiune pe o distanţă de 4 km. La fel şi în comunele Suseni, Aninoa­­sa, Colibaşi etc., lucrările de electrificare vor­ fi gata în cinstea marii, sărbători. Un aport preţios la aceste lucrări, care se găsesc într-un stadiu înaintat, l-au dat şi bri­găzile utemiste de muncă pa­triotica. Peste 80 la sută din volumul lucrărilor ce s-au exe­cutat pînă în prezent, s-a rea­lizat prin muncă voluntară. Mo­bilizaţi de organizaţiile U.T.M., tinerii îşi aduc din plin contri­buţia, alaturi de vîrstnici,­­la executarea lucrărilor de elec­trificare. NICOLAE APOSTOL corespondent Un fapt obişnuit al zilelor noastre Sînt, cred, mai bine de zece ani de atunci. Toamna sosise în Maramureş, mahmură şi cu toa­ne; aici ploua mărunt şi mono­ton, aici sufla vîntul de rupea co­pacii. Exploatările forestiere şi fa­bricile de cherestea de pe văile Izei, Vişeului şi Marei, devenite bunuri ale poporului, cereau cadre de specialişti, gospodari pricepuţi. La Sighet s-au înfiin­ţat trei şcoli deodată: o şcoală silvică, o şcoală medie tehnică şi o şcoală profesională pentru ex­ploatarea şi industrializarea lem­nului. Fiii buzunarilor, oierilor şi foştilor pălmaşi pe domeniile lui Grödel, Papp Simion şi ai lor de teapa lor, se îndreaptă acum cu nădejde spre învăţătură. Şcoala LR.E.I.L. se inaugurase in localul fostei siguranţe, în a­­ceiaşi clădire în care fuseseră­­chingiuiţi de fascişti, comunişti încercaţi. îmi amintesc că printre elevi sosise un tinerel slăbuţ şi cu veşminte oşeneşti, încins cu tisău şi pe umăr cu o trăistuţă multi­coloră de lină, ce-i atîrna în dia­gonală. Cursurile începuseră de o lună, dar el... că nu se întoarce nici mort acasă ! Timpul se ră­cise, ploile se ţineau lanţ şi dru­murile de munte se desfundaseră. Cum se mai putea duce pînă la Tireanu, peste Huta, în inima Ţării Oaşului ? Obielele din o­­pinci îi erau rupte şi-i pătrundea apa. In jurul lui se adunase toată şcoala ... Vremea se scurgea repede. Mîna stîngace care în primele zile abia putea să rotunjească li­terele, devenea tot mai sigură, mai dibace. La fabrica de che­restea, ca şi în munţi, în exploa­tările forestiere unde făceau practica, nu uita să-şi ia şi trusa de cruce roşie, care, într-un fel, ne amintea de trăistuţa lui de mic oşean. Băieţii fugeau la el cu cea mai mică zgîrietură, că doar îl aleseseră sanitar. Unii, ca să-l necăjească, îi spuneau „doctore“. în cei trei ani de şcoală „puiul de oşean“ a devenit un muncitor forestier cu o înaltă calificare. Apoi a fost repartizat în pro­ducţie şi n-am mai aflat nimic despre el. în 1953, vara, l-am în­­tîlnit la Oradea. Era student al unei facultăţi muncitoreşti. Cres­cuse şi ochii săi negri, frumoşi, străluceau fericiţi. Am deschis sacul amintirilor şi am vorbit despre şcoală, despre profesori şi pedagogi, despre colegii răs­­pîndiţi în întreaga ţară­. „Ce ştii despre ceilalţi ?“ s-a interesat el. Cojocaru şi Cristea sunt studenţi la Bucureşti, Murgoi a ajuns di­rector la o fabrică de cherestea, Pankovici, maistru de producţie, Moravăţ e ofiţer tehnic şi se pre­găteşte pentru Academia Mili­tară... şi am continuat să-i înşir tot ce ştiam despre foştii colegi. A devenit şi mai vesel şi m-a în­trebat la ureche, ca şi cum ar fi vrut să-mi comunice o taină : „Scrii ? Romanul pe care l-ai promis ?“... A rămas dezamăgit cînd a aflat că încă nu m-am a­­pucat de lucru, încă n-am sufi­cientă experienţă. Un roman nu-i un articol de gazetă „m-am scu­zat eu“. Aceasta s-a întîmplat în 1953. Dar cine poate ţine în loc năvala anilor ?... Sîntem în 1959 ! Zi­lele trecute, în faţa bibliotecii u­­niversitare din Cluj, m-am întîl­­nit cu... Dar să amintesc ceva despre înfăţişarea lui: e înalt, bine îmbrăcat, cu un păr casta­niu închis, bogat, cu trăsăturile feţei fine, trădînd îngîndurare, cu ochii... Numai ochii, da numai ochii au rămas aceiaşi. Deşi era înconjurat de studenţi, i-am stri­gat : „Pop­­, Vasile Pop!“. M-a recunoscut: „Ce faci ?... Cum o duci...“ Curiozitatea mea era şi mai mare. „Dar tu ? Tu ce faci?!“ Mi-a spus simplu, ca şi cum nici nu putea fi altfel : „Bine, mă pregătesc pentru examenul de stat...“ „Vasăzică... în curînd doc­tor Desigur, ce te miri ? mi-a răspuns rîzînd şi mi s-a părut în clipa aceea că medicul din faţa mea n-a fost niciodată „puiul de ocean“. Un suiş neabătut; acesta-i gra­ficul unei vieţi tinere căreia pu­terea populară i-a deschis larg toate orizonturile. LUDOVIC ROMAN Citiţi pag. 2-a: Pagina tineretului de la sate TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim­-secretar al C.C. al P.M.U.P. Tovarăşului A­LE­KS­AN­DER ZAWADZKI Preşedintele Consiliului de stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Varşovia Cu ocazia sărbătorii naţionale — cea de-a XV-a aniversare a eli­berării Poloniei — vă transmitem, dragi tovarăşi, dv. şi întregului popor polonez sincere şi cordiale felicitări din partea Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român, a Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a Consiliului de Miniştri şi a întregului popor român. Poporul nostru participă din toată inima la această sărbătoare şi se bucură împreună cu poporul polonez de succesele obţinute în întă­rirea orînduirii democrat-populare şi dezvoltarea economiei şi culturii naţionale, în activitatea de apărare a păcii şi colaborării interna­ţionale. Toate aceste succese reprezintă rodul eforturilor entuziaste ale cla­sei muncitoare şi ale tuturor oamenilor muncii din R. P. Polonă, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, păşesc cu hotă­­rire pe calea socialismului. Prietenia romino-polonă, întemeiată pe principiile leniniste ale in­ternaţionalismului proletar, pe comunitatea intereselor fundamentale şi a ţelurilor socialiste ale popoarelor noastre, se adinceşte şi se dez­voltă pe zi ce trece. Se traduc în viaţă cu succes hotărîrile luate cu prilejul vizitei în R. P. Romină a delegaţiei de partid şi guvernamen­tale a R. P. Polone, sporeşte continuu contribuţia pe care relaţiile frăţeşti romino-polone o aduc la progresul ambelor ţâri, la întărirea colaborării între toate statele socialiste, a căror solidaritate şi coeziune constituie o garanţie fundamentală a păcii, securităţii şi prosperităţii popoarelor noastre. De ziua marii sărbători a poporului polonez, vă urăm dv. şi tutu­ror oamenilor muncii din Polonia populară, noi succese pe drumul construcţiei socialiste, al asigurării păcii în lumea întreagă. GH. GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comi­tetului Central al Partidului Muncitoresc Român . ION GH. MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţiona­le a Republicii Popu­lare Romíne C­HIVU STOICA __ Preşedintele Consiliului de Miniștri ai Republi­cii Populare Române Un ştrand şi două parcuri noi la Timişoara Oraşul Timişoara, renumit prin numeroasele sale parcuri şi îm­prejurimi pitoreşti, devine pe zi ce trece tot mai frumos. Sub îndru­marea organizaţiilor de partid şi mobilizate de organizaţiile U.T.M., brigăzile utemiste de muncă patrio­tică îngrijesc şi întreţin cele 16 parcuri timişorene şi participă cu entuziasm la amenajarea a încă două noi parcuri. Un larg ecou a avut în rîndul tinerilor timişoreni chemarea co­mitetului orăşenesc U.T.M. de a participa la construirea noului ştrand din „Pădurea verde". Orga­nizaţiile U.T.M. au explicat tine­rilor cit de necesară este pentru oa­menii muncii din oraş şi mai ales pentru tineret, construirea acestui ştrand. Ca urmare a acestui fapt, sute de tineri, încadraţi în brigăzi utemiste de muncă patriotică, participă la con­struirea lui. Se fac săpături pentru lacul artificial care va a­­vea o adîncime de peste doi metri şi se construieşte bazinul de înot care va fi de circa 1500 metri patraţi. In mijloc, lacul artificial va avea o insulă c­t o plajă fru­moasă, trambuline etc. Alături de bazinul mare se construieşte şi un bazin mai mic pentru copii. Cabi­nele ştrandului vor avea de ase­menea o capacitate de 15.000 locuri. Cele 248 de brigăzi utemiste de muncă patriotică care participă la lucrările de înfrumuseţare a oraşului au prestat pînă acum mii de ore de muncă voluntară, rea­lized economii în valoare de pes­te 1.000.000 lei. Participînd la numeroase alte acţiuni de folos obştesc, tinerii timişoreni fac ca oraşul lor să de­vină, în cinstea celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei, din ce în ce mai frumos. DOM­NIC­A DUMITRU instructor al Comitetului orăşenesc U.T.M. Timişoara Cartea a devenit un prieten drag al oamenilor muncii. Acum, în zilele de vară, cercul de citit condus de Beatrice Damianoiu, din oraşul muncitoresc Hunedoara, îşi duce activitatea şi în aer liber

Next