Scînteia Tineretului, octombrie 1959 (Anul 14, nr. 3229-3255)

1959-10-01 / nr. 3229

A X-a aniversare a proclamării R. P. Chineze Glorioasa sărbătoare a poporului frate chinez Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul celei de a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, vă trimitem, dragi tovarăşi, dv. şi întregului popor chinez un salut frăţesc şi calde felicitări. Descătuşat de lanţurile robiei seculare, eliberat din mizeria şi crunta înapoiere a trecutului, harnicul şi înzestratul popor chinez a desfăşu­rat în cei 10 ani de la eliberare o activitate de proporţii grandioase pe drumul făuririi orînduirii socialiste. Urmînd cu încredere neabă­tută linia generală de construire a socialismului, elaborată de încer­catul Partid Comunist Chinez, oamenii muncii din Republica Popu­lară Chineză au obţinut succese mari în dezvoltarea industriei şi agriculturii, în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc, în dezvoltarea culturii şi învăţămîntului. An de an se schimbă înfă­ţişarea întregii ţări. Republica Populară Chineză a devenit o mare putere socialistă care aduce o contribuţie însemnată la întărirea con­tinuă a unităţii puternicului lagăr socialist în frunte cu Uniunea So­vietică, la lupta pentru asigurarea unei păci trainice în lume. In lupta comună pentru construirea socialismului, pentru progres şi pace, între popoarele român şi chinez s-au statornicit relaţii de prietenie şi într-ajutorare frăţească. Poporul român se bucură din inimă de izbînzile istorice ale poporului chinez şi împărtăşeşte senti­mentele de bucurie pe care le încearcă oamenii muncii chinezi de ziua marii lor sărbători naţionale. Urăm poporului frate chinez noi victorii în îndeplinirea măreţelor sarcini trasate de Partidul Comunist Chinez şi de guvernul Repu­blicii Populare Chineze în lupta pentru triumful socialismului în patria sa. Trăiască şi înflorească marea Republică Populară Chineză ! Trăiască Partidul Comunist Chinez şi Comitetul său Central 1 Trăiască Guvernul Republicii Populare Chineze 1 Trăiască în veci prietenia frăţească dintre poporul român şi poporul chinez 1 GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romîne Se împlinesc astăzi 10 ani de cînd la Pekin, în Piaţa Tianan. min,­in aclamaţiile entuziaste ale unei mulţimi imense, a fost pro­clamată Republica Populară Chineză. Poporul nostru ca şi toate celelalte popoare ale ţări­lor lagărului socialist participă cu bucurie la glorioasa aniver­sare a poporului frate chinez. 1 Octombrie 1949 se află în­scris cu slove de aur în istoria milenară a poporului chinez. Pentru marele popor chinez 1 Oc­tombrie 1949, constituie începu­tul unei ere noi de libertate şi progres. In urmă cu un deceniu s-a pus capăt pentru totdeauna înrobirii imperialiste, stăpînirii feudalismului şi capitalului biro­cratic în China. Triumful revoluţiei populare în China şi proclamarea R. P. Chineze au constituit după Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, cel mai important eveniment istoric. „Revoluţia populară condusă de Partidul Comunist Chinez — a spus to­varăşul Mao Tze-dun — a făcut întotdeauna parte integrantă din revoluţia socialistă proletară mondială, al cărei început a fost marcat de Revoluţia din Octombrie". Ruperea Chinei din lanţul im­perialist a schimbat radical ra­portul de forţe pe plan mondial. Odată cu 1 Octombrie 1949, fa­miliei ţărilor socialiste i s-a ală­turat un nou membru, China, ceea ce a dus la întărirea lagă­rului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Imaginea vechii Chine apărea vizitatorului sau cititorului în­­spăimîntătoare, o ţară a mize­riei şi robiei, unde milioane de oameni mureau în fiecare an de pe urma epidemiilor şi a cala­mităţilor naturale, de istovire şi de foame, o piaţă de exploatare şi jaf pentru imperialişti. Pu­terea populară a pus capăt odată pentru totdeauna întunecatului trecut. In locul vechii Chine feudale, a apărut un puternic stat popular, care înfăptuieşte măreţe transformări democratice şi obţine succese remarcabile în construcţia socialistă a ţării. Sub conducerea Partidului Co­munist Chinez, oamenii muncii din China au pornit cu elan la lichidarea ruinii economice lă­sată de asupritorii imperialişti, a depus o muncă titanică pentru dezvoltarea industriei şi agricul­turii. Primul plan cincinal de dezvoltare a economiei ţării (1953—1957) a pus bazele unei dezvoltări impetuoase a econo­miei Chinei populare. Un accent deosebit s-a pus pe dezvoltarea industriei grele. Combinatul me­talurgic din Ansan, uzina de automobile din Cianciun, uzina de tractoare din Loian, uzinele de maşini-unelte grele din Ta­­inan şi Uhan, uzina de tuburi electronice din Pekin, noile cen­trale electrice din Sian, Sitzia­­ciuan, Cienciou, exploatările pe­trolifere din Iuimîn şi Karamai sunt numai cîteva dintre cele mai importante construcţii realizate în primul cincinal. Datorită en­tuziasmului în muncă al maselor strîns unite în jurul partidului, primul plan cincinal a fost înde­plinit înainte de termen. Dacă planul cincinal prevedea ca la sfîrşitul lui producţia de oţel să crească de 3,1 ori în comparaţie cu 1952, aceasta a crescut în 1957 de aproape patru ori, pro­ducţia de energie electrică care trebuia să crească de 2,2 ori, s-a ridicat cu mai mult de 2,5 ori. Satul chinez care a păşit pe drumul cooperativizării a ţinut „Scriffela tineretului" (Continuare in pag. 4-a) • Adu­narea festivă din Capitală Miercuri seara, la Teatrul C.C.S. din Capitală a avut loc adunarea festivă organizată de Comitetul o­­răşenesc Bucureşti al P.M.Il. şi Comitetul executiv al Sfatului Popular al Capitalei cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a procla­mării Republicii Populare Chi­neze. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii Gheorghe Apostol, Ştefan Voitec, Vladimir Gheor­­ghiu, Alexandru Bîrlădeanu, Ghe­­rasim Popa, Gheorghe Stoica, membri ai C.C. al P.M.R., ai gu­vernului şi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai conducerii Ministerului Aface­rilor Externe, conducători ai in­stituţiilor centrale şi ai organiza­ţiilor obşteşti, fruntaşi in produc­ţie din întreprinderile Capitalei, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, activişti de par­tid, de stat şi ai organizaţiilor oa­menilor muncii. Au fost de faţă Liu Gien-guo, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, şefii altor misiuni diplo­matice acreditaţi la Bucureşti, membrii Ambasadei R.P. Chineze şi alţi membri ai corpului diplo­matic. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Populare Ro­mîne şi Republicii Populare Chi­neze. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarăşul Florian Dănălache, prim-secretar al Comitetului oră­şenesc Bucureşti al P.M.R. Despre cea de-a 10-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze a vorbit tovarăşul Ştefan Voitec, membru supleant al Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Romîne. A luat apoi cuvîntul Liu Gien­­guo, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P. Chineze la Bucureşti. Cuvintările au fost subliniate în repetate rânduri de îndelungi a­­plauze. Participanţii la adunare au manifestat puternic pentru prietenia frăţească dintre poporul român şi marele popor chinez, pentru puternicul lagăr al ţărilor socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru pace în întreaga lume. A fost prezentat apoi un pro­gram artistic festiv. (Agerpres ) Prezidiul Adunării festive din Capitală (Foto: AGERPRES) Cuvîntarea tovarăşului Ştefan Voitec Cu zece ani în urmă, la 1 oc­tombrie 1949, poporul chinez, ca un uriaş care şi-a scuturat lan­ţurile ce-i ferecau trupul — a de­venit stăpîn pe propria lui soartă. Sub conducerea gloriosului Partid Comunist Chinez, el a încununat victorios lungile sale lupte revolu­­ţionare şi a proclamat Republica Populară Chineză, stat socialist al muncitorilor şi ţăranilor. Poporul chinez a fost întotdeau­na un mare popor — dar în tre­cut nu s-a bucurat niciodată de li­bertate. China a fost totdeauna o ţară uriaşă — aproape cu­ întregul continent european — dar, înainte de triumful revoluţiei, n-a ocupat niciodată în viaţa internaţională locul ce i se cuvenea. Instaurarea puterii populare a deschis o eră nouă in istoria de multe milenii a poporului chinez. Acest fapt istoric a avut o mare însemnătate pentru viaţa întregii omeniri. Victoria revoluţiei din China constituie o strălucită biruinţă a învăţăturii marxist-leniniste, o de­­monstraţie a forţei ei de neînvins în opera de transformare a socie­tăţii, a valabilităţii ei pentru toa­te popoarele, pentru toate ţările, prin revoluţia sa biruitoare, po­­porul chinez a dat o lovitură pu­ternică sistemului colonial, din lanţul căruia s-a smuls una din cele mai mari şi mai importante verigi. Construirea cu succes a so­cialismului în China este o dova­dă strălucită că în zilele noastre cînd există marele lagăr socialist cu inepuizabilele sale posibilităţi, victoria socialismului este uşurată şi în ţările în care forţele de pro­ducţie sunt încă slab dezvoltate. China nouă constituie un exemplu viu în lupta pentru cucerirea li­bertăţii naţionale şi sociale pentru toate popoarele asuprite de colo­­nialism, şi în primul rînd pentru cela din Asia. Apariţia Chinei populare pe har­ta politică a lumii a contribuit la schimbarea radicală a raportului de forţe pe arena internaţională in favoarea socialismului, constituind un factor de seamă al unităţii ma­rii familii a ţărilor socialiste, al coeziunii lagărului sofiaist în frunte cu Uniunea Sovietică. Legat de poporul frate chinez prin puternice şi indestructibile re­laţii internaţionaliste de prietenie şi colaborare, sub marele stindard al socialismului, poporul român participă astăzi din toată inima la cea de­ a 10-a aniversare a Chinei populare şi împărtăşeşte pe deplin sentimentele de bucurie cu care (Continuare în pag. 4-a) Cuvîntarea ambasadorului Siu Gien-guo Mulţumind pentru organizarea adunării festive, ambasadorul Siu Gien-guo a spus : Miine se vor împlini zece ani de la proclamarea Republicii noastre populare. Sînt zece ani de dezvoltare impetuoasă şi progres vertiginos al ţării noa­stre. Chiar în această perioadă scurtă, sub conducerea justă a Partidului Comunist Chinez şi a tovarăşului Mao Tze-dun, poporul chinez, care s-a eliberat de asu­prire, a obţinut succese strălucite în revoluţia socialistă şi în opera de construire a socialismului, în ţara noastră s-a realizat în linii generale transformarea socialistă a agriculturii, a industriei meşte­şugăreşti, a industriei şi a comer­ţului capitalist; a fost lichidată în genere proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie şi a fost stabilit pe o bază solidă regimul socialist; se formează într-un ritm rapid noul şi completul sistem al economiei naţionale şi s-a creat baza industrializării socialiste ; pe baza dezvoltării producţiei s-a ri­dicat în mod simţitor nivelul de trai material şi cultural al poporu­lui, iar conştiinţa politică şi starea de spirit a poporului s-au schimbat integral. In cei zece ani, economia naţio­nală a ţării noastre a înregistrat o mare dezvoltare. în industrie, in 1958, valoarea globală a producţiei a crescut de 9,3 ori faţă de 1949, cu un spor anual în medie de 28,1 la sută. Ponderea producţiei globa­le a industriei şi a industriei meşteşugăreşti in producţia globală a ţârii a crescut de la 30,1 la sută în 1949, la 63,6 la sută în 1958. Producţia mijloacelor de producţie a crescut excepţional de rapid, va­loarea ei fiind aproape de 21 de ori mai mare faţă de 1949, cu un spor mediu anual de 40 la sută in agricultură, valoarea totală a producţiei în 1958 a fost de 2,3 ori mai mare faţă de 1949, cu un spor mediu anual de 9,8 la sută ; pro­ducţia globală de cereale a crescut faţă de acelaşi an de 2,3 ori, cea de bumbac de 4,7 ori, iar producţia celorlalte culturi principale agri­cole s-a dublat sau a crescut de cîteva ori. Odată cu avîntul necon­­tenit al economiei naţionale cul­tura şi învăţămîntul firii noastre au luat de asemenea o mare dez­voltare. In 1958, numărul studen­ţilor din institutele de învăţămint superior a ajuns la 680.090 sporind de 5,7 ori față de 1949. numărul elevilor din şcolile medii profesio­nale a ajuns la 1,47 milioane, sporind de 6,4 ori față de 1949. cel al elevilor din şcolile medii de (Continuare în pag. 4­a) La deschiderea unui nou an de studiu în învăţămîntul superior Cuvîntarea rostită la posturile noastre de radio de tov. acad. A. JOJA, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul învăţămîntului şi Culturii Miercuri seara, acad Atanase Joja, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, ministrul Invă­ţămintului şi Culturii, a vorbit la posturile noastre de radio cu pri­lejul deschiderii la 1 octombrie a noului an universitar. Miine — a spus vorbitorul — instituţiile de învăţămint superior din întreaga ţară îşi reîncep ac­tivitatea de pregătire a cadrelor superioare de specialişti cerute de economia şi cultura ţârii noas­tre în plină dezvoltare. Mii de ti­neri absolvenţi ai şcolilor de cul­tură generala şi mii de munci­tori din uzine şi de pe ogoare — căliţi în muncă — vor trece cu încredere şi bucurie pragul insti­tuţiilor de învăţământ superior pentru a urma studii superioare la cursurile de zi, serale sau fără frecvenţă. La această bucurie participă în­tregul nostru popor muncitor, care, alături de studenţi şi cadre di­dactice, îşi manifesta dragostea fierbinte şi recunoştinţa faţă de partid şi guvern pentru sprijinul nelimitat acordat instruirii şi edu­cării tineretului. In cei 15 ani care au trecut de la eliberarea ţării noastre de sub jugul fascist, învăţămîntul superior a cunoscut o largă dez­voltare, ca urmare a condiţiilor create de partid şi guvern. Astfel, faţă de 16 instituţii de învâţă­­mînt superior cu 41 facultăţi care existau în anul 1938, în anul universitar 1959—1960 vor func­ţiona 34 instituţii de învăţămint superior cu 90 facultăţi. La aces­tea se adaugă cele 5 institute pe­­dagogice de trei ani care îşi în­cep activitatea în acest an, insti­tute necesare generalizării învă­­ţâmîntului de 7 ani. In anii regimului democrat­­popular, învăţămîntul superior şi-a deschis larg porţile pentru fiii po­porului muncitor. Dacă în trecut studenţii care au frecventat învă­­ţamîntul superior aparţineau a­­proape exclusiv claselor avute, în prezent majoritatea covârşitoare a studenţimii noastre este provenită din rîndurile clasei muncitoare, ţă­rănimii muncitoare şi intelectuali­tăţii. S-a ridicat continuu nivelul ac­tivităţii instructiv-educative din instituţiile noastre de învăţămint superior. Laboratoare înzestrate cu apa­ratură şi utilaj modern, biblio­teci dotate cu milioane de volume, terenuri experimentale, staţiuni ştiinţifice, clinici şi ate­liere di­dactice asigură studenţilor cele mai bune condiţii de studiu. Datorită grijii pe care parti­dul şi guvernul o manifestă faţă de tînăra generaţie s-au îmbună­tăţit mereu condiţiile de trai ale studenţilor prin construirea de noi cămine şi cantine studenţeşti, prin acordarea de burse şi in­demnizaţii de merit. In anul uni­versitar 1958—1959 aproape 60 la sută din numărul total al studen­ţilor au primit burse de stat, peste 55 la sută au locuit in cămine şi mai mult de 65 la sută au luat masa la cantinele studenţeşti. Vorbitorul a arătat că în noul an universitar, in faţa cadrelor didactice şi studenţilor stau sar­cini sporite, sarcini ce izvorăsc din dezvoltarea continuă a şcolii noastre superioare, care se îmbo­găţeşte şi in acest an cu noi sec­ţii, înfiinţaţi ca urmare a creării unor noi ramuri industriale în ţara noastră şi a succeselor dobîn­­dite de oamenii noştri de ştiinţă. Importante documente de partid şi de stat, prin care se asigură studenţilor şi cadrelor didactice posibilităţi optime de muncă, do­vedesc şi la acest început de an universitar grija partidului şi gu­vernului pentru şcoala noastră su­perioară. Astfel, prin Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R. P. Romine din martie 1959 privind îmbunătăţi­rea învăţămîntului seral şi fără frecvenţă, se creeaza pentru oa­menii din cîmpul muncii, dornici să dobindeasca o calificare supe­rioară fără a părăsi producţia, numeroase forme de sprijin şi în­­lesniri care le permit să se pre­gătească temeinic. Aplicarea mă­surilor Plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie 1959 asigură, de asemenea, celor ce lucrează în în­­văţămîntul superior mari posibili­tăţi pentru desfăşurarea unei ac­tivităţi susţinute şi rodnice. In nou­ an universitar se va acorda o atenţie sporită îmbinării cunoştinţelor teoretice cu activi­tatea practică, cu nevoile indus­triei şi agriculturii şi înarmării tineretului cu cele mai noi cuce­riri ale ştiinţei şi tehnicii. Pentru cadrele didactice şi con­ducerile instituţiilor de învăţă­­mînt superior sunt călăuzitoare cu­vintele tovarăşului Gheorghe (Continuare în pag. 2­ a) Din nou la facultate ! In cadrul muncii patriotice, membrii brigăzii de tineret de la Fabrica de tîmplărie „Bistri­ţa“ din Piatra Neamţ, au ini­ţiat o mişcare de valorificare a deşeurilor de lemn. Iată-l pe utemistul Mihuţ Mihai expli­­cînd tovarăşilor săi metoda cea mai bună de valorificare a deşeurilor. Foto : P. PAVEL Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Anul XV, seria II-a, Nr. 3229 4 PAGINI — 20 BANI Joi 1 octombrie 1959 Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Declaraţia guvernului R. P. Romîne cu privire la propunerile guvernului Uniunii Sovietice în problema dezarmării Guvernul R. P. Romîne salută cu căldură propunerile de însemnă­tate istorică ale guvernului Uniunii Sovietice cu privire la dezarmarea generală şi totală, care corespund întrutotul intereselor vitale ale po­poarelor lumii, ale tuturor statelor, indiferent de orinduirea lor socială. In condiţiile actualei dezvoltări a ştiinţei şi tehnicii, cînd există arme de o putere distructivă fără precedent şi cînd un eventual război ar cauza omenirii pierderi incalculabile, singura cale pe de­plin eficace pentru eliberarea ome­nirii de un asemenea pericol este lichidarea tuturor mijloacelor de ducere a războiului. Măsurile preconizate de guvernul sovietic privind dezarmarea gene­rală deschid calea eliminării ori­cărei posibilităţi de conflicte mi­litare între state. Realizarea lor ex­clude cu desăvîrşire ivirea unei si­tuaţii care ar asigura avantaje unilaterale unui stat sau grup de state în dauna securităţii celorlalte. înfăptuirea programului de de­zarmare propus de U.R.S.S. ar face ca „războiul rece“ să rămînă definitiv de domeniul trecutului, ar înlesni considerabil apropierea şi colaborarea între toate statele în spiritul coexistenţei paşnice. Tot­odată, ea ar da posibilitatea ca imensele resurse materiale şi ener­gii umane care se irosesc astăzi pentru crearea de mijloace de di­strugere, să fie folosite în mod constructiv, pentru îmbunătăţirea vieţii popoarelor. Tocmai pentru că deschid asemenea perspective, cu­vîntarea rostită în faţa Adunării Generale a O.N.U. de preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov şi Declaraţia gu­vernului sovietic au trezit un inte­res atît de profund în lumea în­treagă. In marea majoritate a ţărilor se manifestă din partea guvernelor în­ţelegerea necesităţii de a acorda deplina atenţie propunerilor guver­nului sovietic menite să soluţio­neze problema centrală a vieţii in­ternaţionale contemporane. Ele se bucură de sprijinul şi aprobarea popoarelor, a unor largi cercuri gu­vernamentale, personalităţi in­fluente în viaţa politică şi econo­mică de pretutindeni. Guvernul român consideră că în prezent există condiţii favorabile pentru ca propunerile guvernului sovietic să fie traduse în viaţă, în ultima vreme se constată sem­ne certe ale unei îmbunătăţiri a situaţiei internaţionale, ale unei slăbiri a tensiunii în relaţiile din­tre state, o atmosferă mai propice ca înainte pentru rezolvarea pro­blemelor nereglementate. Vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, în Statele Unite a adus o contribuţie însemnată la crea­rea unui climat favorabil destin­derii în situaţia internaţională. Guvernul şi poporul romîn îm­preună cu întreaga opinie publică internaţională salută cu satisfac­ţie acest fapt. In mod deosebit, trebuie relevat că şefii guvernelor U.R.S.S. şi S.U.A. — aşa cum se arată în co­municatul comun — au căzut de acord cu privire la necesitatea re­zolvării prin mijloace paşnice a tuturor problemelor nereglemen­tate în relaţiile dintre state şi au declarat că cele două guverne vor depune toate eforturile pentru soluţionarea constructivă a celei mai importante probleme care se pune în faţa lumii — problema dezarmării generale. Aceasta îndreptăţeşte speranţa că problema dezarmării îşi va găsi soluţia, spre binele întregii omeniri. Fireşte, traducerea în via­ţă a propunerilor sovietice depinde de voinţa tuturor guvernelor şi, în primul rînd, a guvernelor marilor puteri. Guvernul romîn îşi exprimă con­vingerea că nu pot exista piedici de neînlăturat în calea realizării unui acord internaţional privitor la dezarmarea generală şi consi­deră că programul de dezarmare atotcuprinzătoare şi totală, înso­ţit de un control general şi total efectuat cu participarea tuturor statelor, elucidează odată pentru totdeauna chestiunea controlului, invocată de anumite cercuri drept pretext pentru frînarea oricărui progres în problema dezarmării. In acelaşi timp, guvernul ro­mîn împărtăşeşte punctul de vedere expus în Declaraţia guvernului U.R.S.S. că dacă în momentul de faţă, dintr-o cauză sau alta, pu­terile occidentale nu se vor declara dispuse să accepte o dezarmare generală şi totală, s-ar putea trece la discutarea şi adoptarea unor măsuri parţiale corespunzătoare în domeniul dezarmării şi conso­lidării securităţii. Desigur, evoluţia favorabilă a situaţiei internaţionale nu este pe placul acelor cercuri care doresc menţinerea războiului rece şi care vor încerca şi pe viitor să stăvi­lească procesul de destindere, să pună piedici în calea înţelegerii între state. De aceea, trebuie unite eforturile tuturor popoarelor şi guvernelor ataşate cauzei păcii, pentru a nu permite acestor cercuri să împiedice realizarea scopurilor dorite cu ardoare de în­treaga omenire, de a-şi asigura o viaţă paşnică şi liniştită. In cadrul politicii sale consec­vente de pace, guvernul romîn a sprijinit şi pînă acum toate pro­punerile constructive menite să ducă la realizarea unei înţelegeri în problema dezarmării şi a făcut aceasta nu numai cu vorba, dar şi cu fapta. Astfel, au fost efectuate reduceri succesive ale efectivelor armate ale ţării noastre, pe teri­toriul R.P. Romîne nu se găsesc nici un fel de trupe sau baze mi­litare străine. In aceeaşi direcţie se situează şi propunerile guver­nului romîn cu privire la dezvol­tarea unei largi colaborări inter­­balcanice şi la încheierea unui tra­tat balcanic de înţelegere şi secu­ritate colectivă care are în vedere crearea în această parte a lumii a unei zone în care să nu existe arme nucleare şi rachete. Alăturîndu-se chemării lansate de guvernul sovietic de a se în­făptui propunerile privitoare la dezarmarea generală şi totală, gu­vernul romîn îşi exprimă speranţa că această chemare va găsi un ecou pozitiv în rîndul guvernelor tuturor ţărilor. R.P. Romînă speră de asemenea că Organizaţia Na­ţiunilor Unite şi Comitetul pentru dezarmare le vor analiza cu toată răspunderea şi vor lua hotârîri adecvate în vederea traducerii lor în viaţă. In ce-l priveşte, guvernul Re­publicii Populare Romîne este ho­­tărît să-şi aducă întreaga contri­buţie la înfăptuirea acestui ţel măreţ.

Next