Scînteia Tineretului, octombrie 1959 (Anul 14, nr. 3229-3255)
1959-10-01 / nr. 3229
ANUL UNIVERSITAR A ÎNCEPUT Busolă sigură „Cunoaşterea temeinică a ştiinţei marxist-leniniste, a adevărului ştiinţific despre natură, viaţă, societate, ajută pe studenţi la înţelegerea justă şi aprofundarea oricărei ramuri a ştiinţei, la interpretarea justă a evenimentelor istoriei mondiale contemporane, la cunoaşterea şi înţelegerea profundă a politicii partidului şi statului nostru, a perspectivelor dezvoltării ţării noastre, îi ajută să devină buni specialişti, cetăţeni conştienţi, luptători activi pentru progresul patriei socialiste, pentru progresul omenirii“. (Din cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, la cea de a doua Conferinţă pe ţară a U.A.S.R.), începutul se leagă dialectic de sfirşit: acum cînd păşim pragul unui nou an universitar ne gîndim la examenele de la sfirşitul său, la examenele de absolvire a facultăţii, la marele examen al vieţii. Cînd vom termina noi cursurile întregul popor va fi mai aproape de înfăptuirea măreţului ţel: terminarea in linii mari a construcţiei socialiste, trecerea la desăvîrşirea Construcţiei socialismului. Avîntul mai puternic al economiei şi culturii va cere din ce în ce mai multe cadre cu o înalta pregătire. Şi e vorba nu numai de cadre care să fie înarmate cu ştiinţa înaintată in general şi cu o bună pregătire de specialitate, ci de cadre călite de constructori ai socialismului, de luptători conştienţi, activi, pentru realizarea idealurilor clasei muncitoare, pentru înflorirea patriei noastre scumpe. Cît de mare este deosebirea dintre studenţii noştri de astăzi şi studenţii de pe timpul Romîniei burghezo-moşiereşti proveniţi în cea mai mare parte din rîndurile păturilor avute, ale claselor exploatatoare. Studenţii din trecut erau îmbleniţi in facultate de concepţiile idealiste, mistice, naţionaliste, profesate de la catedră de profesori universitari aserviţi claselor exploatatoare, erau îmbibaţi de eclectismul diverselor concepţii filozofice idealiste. Aceste concepţii şi filozofii propagate de la catedră dezorientau chiar pe unii studenţi cinstiţi, împiedicîndu-i să înţeleagă natura adevărată a relaţiilor din Societate, tendinţa dezvoltării societăţii, să înţeleagă situaţia intelectualului în societate, poziţia pe care trebuie să o aibă faţă de diferitele clase ale societăţii. Astăzi în universitatea nou creată de regimul democrat-popular pe baze cu adevărat ştiinţifice, studenţii, fii ai oamenilor muncii, au putinţa de a căpăta o înţelegere clară a vieţii şi lumii înconjurătoare, a fenomenelor din natură şi societate, a propriului lor rol şi a propriei lor poziţii în societate. Chezăşia formării acestei concepţii a studenţimii noastre, busola care îi orientează în înţelegerea fenomenelor sociale şi naturale o constituie însuşirea învăţăturii marxistleniniste, a concepţiei despre natură şi societate a clasei muncitoare, a materialismului dialectic şi istoric, a politicii partidului nostru. Partidul ne-a ajutat să înţelegem adevărata relaţie dintre politici şi specialitate. Ea se aseamănă cu aceea dintre luptător şi armă, după cum arma are importanţă în funcţie de luptătorul in a cărui mină se află, tot astfel cunoştinţele de specialitate depind de concepţia şi poziţia celui ce le posedă, de scopul pentru care silit utilizate. lată de ce pentru noi, viitoare cadre de specialitate ale construcţiei socialiste, însuşirea marxism leninismului, a concepţiei comuniste despre viaţă are o însemnătate primordială. învăţătura marxist-leninistă, politica partidului nostru ne arată cum nu se poate mai convingător că locul nostru, al tinerilor intelectuali, este alături de popor, în marea luptă a poporului, ca ostaşi credincioşi ai minunatei opere de construire a socialismului. învăţătura marxist leninistă ne înarmează în lupta împotriva influenţelor ideologiei burgheze, in lupta împotriva oricăror încercări ale elementelor duşmănoase, de a abate pe unul sau pe altul de pe drumul minunat pe care merge intelectualitatea din ţara noastră. Nici o profesie nu poate fi despărţită de conţinutul ei social. Pentru a fi un bun inginer, un bun profesor, un bun doctor, nu este suficient să-ţi însuşeşti cunoştinţele profesionale, ci trebuie totodată să cunoşti şi să lupţi activ pentru înfăptuirea ţelurilor poporului muncitor, pentru înfăptuirea politicii partidului care este forţa conducătoare a construcţiei socialiste. Dar nu numai atît. Noi am învăţat să preţuim marxism-leninismul nu numai ca o armă, ci şi ca o ştiinţă, nu numai ca o busolă călăuzitoare in viaţă, în societate, ci şi ca un instrument de preţ în studiul adevărului ştiinţific, ca o metodă în munca noastră de specialitate. Adeseori profesorii noştri mai bătrini ne vorbesc din proprie experienţă despre piedicile ce le reprezentau pentru cercetarea ştiinţifică concepţiile filozofice idealiste antiştiinţifice, ce domneau în şcoala superioară din trecut. Acad. prof. S. Ţiţeica a scris pe drept cuvînt: „Pentru fizician, ca şi pentru orice om de ştiinţă, filozofia pe care o profesează nu poate fi indiferentă. Dacă poziţia sa filozofică e viciată de idealism, el poate ajunge la o contradicţie între rezultatele cercetărilor sale şi perspectiva sa generală asupra lumii. Generalizarea unei astfel de situaţii poate sfîrşi printr-o „criză“, printr-un impas al fizicii. Rezultă că fizicianul trebuie să profeseze o filozofie care este în acelaşi timp şi ştiinţă, filozofia materialist-dialectică“. Un om de ştiinţă nu-şi poate valorifîca pe deplin capacitatea şi cunoştinţele dacă nu este înarmat cu o concepţie ştiinţifică despre natură şi societate, începem un nou an universitar. Ne pregătim să urcăm o nouă treaptă pe scara pregătirii profesionale, să facem noi paşi înainte spre culmile ştiinţei. Dar numai acela care este călăuzit de o busolă fără greş poate ţine drumul drept şi cuceri ştiinţa. Studenţii ţării noastre înţeleg tot mai bine că această busolă a noastră este filozofia clasei muncitoare — materialismul dialectic şi istoric, marxism-leninismul. Pentru aceasta ne stau la îndemînă toate posibilităţile: în toate facultăţile noastre planurile de invăţămînt prevăd cursuri de ştiinţe sociale • în toate bibliotecile putem studia operele clasicilor marxism-leninismului şi documentele partidului nostru, lucrările privind istoria mişcării muncitoreşti internaţionale şi din ţara noastră, revistele şi presa ne informează despre toate problemele politice actuale; în învăţămîntul politic U.T.M. şi în cercurile de ştiinţe sociale ne îmbogăţim cunoştinţele ideologice şi politice. Nu avem decit să muncim cu rîvnă pentru a pune pe deplin stăpînire şi a folosi această minunată busolă. Vom îndeplini chemarea partidului ca studenţii să-şi însuşească tot mai profund marxismleninismul, ştiind că acesta este principala călăuză in viaţă şi în ştiinţă, că marxism leninismul ne însufleţeşte în minunata operă la care şi intelectualii din patria noastră sunt chemaţi să-şi aducă contribuţia, învăţătura marxist-leninistă ne luminează perspectiva viitorului ca un far puternic. Cu ajutorul ei înţelegem clar ce minunat viitor se deschide în faţa poporului nostru, in faţa patriei noastre. Astăzi studenţimea noastră nu mai vede viitorul în ceaţă ca în regimul trecut. Noi avem un ideal limpede, ştim pentru ce învăţăm, pentru ce trăim, pentru ce luptăm. Călăuziţi de învăţătura invincibilă a clasei muncitoare, a partidului, nimic nu ne va putea abate din drumul nostru luminos. CONSTANTIN COTA student in anul III al Facultăţii de matematică şi fizică Bucureşti In noi se investesc speranţe. De la posibilitatea de a învăţa profesia pe care singuri ne-am ales-o şi pînă la locul de muncă, unde mîine ne-o vom putea exercita, totul ne-a fost pus la îndemină, condiţiile cele mai bune ne-au fost create, nimic nu ne lipseşte pentru a ne desâvîrşi ca oameni şi ca specialişti. Suntem studenţii unor institute noi. Ele nu pregătesc pur şi simplu ingineri sau agronomi. Ele pregătesc ingineri pentru o industrie socialistă şi agronomi pentru o agricultură care păşeşte cu paşi repezi pe calea socialismului. Trebuie deci să devenim specialişti de tip nou, desăvîrşiţi. Trăim o altă epocă decit aceea care condamna studentul,în regimul burghezo-moşieresc, la indiferenţă şi apatie, la asimilarea pasivă, superficială a unei specialităţi. Intr-adevăr, ce rezerva viitorul unui tînăr intelectual ? Condiţia degradantă de slujbaş, mizerabil plătit de către patron, şomajul, exploatarea. Studentul era lipsit de perspectivă, de entuziasmul pus în slujba unui ţel măreţ. Pentru noi toate acestea ţin de domeniul trecutului. Noi avem un ţel precis în viaţă, luptăm pentru făurirea unui ideal scump întregului popor — construirea socialismului. Şi pentru a sluji acest ţel trebuie sâ învăţăm cu pasiune, să învăţăm foarte bine, în fiecare zi, să ne facem ucenicia ştiinţifică pe băncile facultăţii cu sirguinţă, să luăm de la dascăli tot ceea ce ne dau. Să învăţăm creator, să muncim, să nu ne mulţumim cu ceea ce ne dă cursul şi manualul, să căutăm cu curiozitate, sâ cercetăm. Sunt anii noştri de cea mai puternică receptivitate intelectuală , sâ nu pierdem nici o clipă din aceşti ani. Avem datoria de a lua în stăpînire tehnica cea mai avansată, de a învăţa, de a învăţa şi iarăşi de a învăţa, după nobila poruncă leninistă. Nu ne este îngăduit studiul superficial, după cum mai tîrziu, la absolvire, pe locul de muncă, nu ne va fi iertată nepriceperea, incompetenţa, mediocritatea, încă înainte de a deveni ingineri sau agronomi sau arhitecţi sau profesori, se sapă fundaţiile şi se ridică schelele viitoarelor noastre locuri de muncă. Un vast şantier socialist e ţara întreagă. E nevoie pretutindeni de priceperea noastră şi pentru a ne face datoria faţă de patrie, ca şi faţă de propria conştiinţă, va trebui să mergem oriunde vom fi chemaţi. Zidurile măreţei construcţii socialiste se ridică simultan şi cu acelaşi avînt în toate cele patru puncte cardinale ale ţării. Noi sunt blocurile din Floreasca, noi sunt şi blocurile din Oneşti. Iar ritmul în care au fost ridicate e acelaşi. Puternice sunt la miitoarele Uzinelor „Republica“, dar nu mai puţin puternic e laminorul de la Roman ; în curţile uzinelor din Oraşul Stalin sunt frumoase tractoarele noi, dar cit de frumoase şi triumfale sunt ele pe ogoarele gospodăriilor colective din Dobrogea ! A merge în oricare din colţurile ţării nu înseamnă însă a merge să ocupi funcţional eşte un loc in schemă. Noi nu ne pregătim să slujim un patron de fabrică, care din efortul nostru să-şi adauge venituri noi la averea adunată din sudoarea, suferinţele şi mizeria celor exploataţi. Noi ne pregătim să slujim patria şi partidul, poporul eliberat de exploatare, care ne-a crescut, ne-a format, din rîndul căruia ne-am ridicat şi alături de care vom munci. Şi patria trebuie s-o slujim cu devotament, cu dragoste. Este aceasta o datorie patriotică, o mare răspundere socială. Trebuie să mergem hotărît să mărim cu încă două braţe, ale fiecăruia din noi, numărul braţelor cu mînecile suflecate care făuresc toate bunurile acestei ţări, să mergem să învăţăm de la oamenii in mijlocul cărora ne vom afla, să dobîndim trăsăturile lor morale şi cetăţeneşti. Edificiile construcţiei socialiste sînt fiecare în parte un cîmp vast şi fecund de afirmare a talentului, energiei, entuziasmului şi iniţiativei. Dacă suntem ingineri constructori, energeticieni sau electrotehnici, ce alt loc de muncă ne putem dori dacă nu Bicazul? Dacă suntem chimişti, unde oare ne putem da măsura deplină a capacităţii noastre, dacă nu la Săvineşti sau Roznov? Dacă suntem agronomi, nu simţim oare chemarea irezistibilă a raioanelor complet colectivizate, a colectivelor milionare ale Dobrogei ? Talentul fiecăruia din noi, energia şi iniţiativa noastră, priceperea şi cunoştinţele noastre sunt aşteptate pretutindeni în patria noastră, în lupta pentru construirea socialismului. Numai în această luptă, calităţile fiecăruia dintre noi îşi pot da măsura deplin. Aceasta este o fericire pe care nici una din generaţiile ce ne-au precedat n-au putut-o cunoaşte. Datoria noastră cea mai mare, datoria noastră patriotică, e să învăţăm, să învăţăm, să învăţăm, după îndemnul leninist pe care partidul ni-l adresează şi să justificăm prin faptă condiţiile pe care ni le-au creat, speranţele pe care le-au investit, încrederea pe care ne-au acordat-o nouă, studenţilor, partidul clasei muncitoare şi întregul popor muncitor. ELENA SAVIN CONSTANTIN DINULESCU studenţi la Institutul politehnic din Iaşi Astăzi, in patria noastră ni se creează nouă, studenţilor, prin grija nemărginită a partidului şi a întregului popor, posibilităţi materiale şi spirituale de a învăţa şi de a trăi in cel mai înalt înţeles al cuvîntului. Politehnica noastră gălăţeană este nouă, creată în anii regimului democrat-popular, ca alte zeci de institute de invăţămînt superior din ţara noastră. Ea a conferit Galaţiului un nou titlu, acela de centru universitar. Un titlu cu care oraşul se mîndreşte. Exemple asemănătoare se pot da şi din alte oraşe ale ţării. Mii de colegi clujeni încep cursurile la Universitatea unificată „Babeş-Bolyai" in condiţii admirabile. Ne-am intilnit în vacanţă, nu de mult, cu ciţiva studenţi clujeni. Ne povesteau mindri despre noua lor universitate. Statul nostru a investit sume uriaşe pentru a crea studenţilor români şi maghiari din această universitate condiţiile cele mai bune de studiu şi de viaţă. Ne spuneau că în clădirea centrală a universităţii s-au amenajat 40 de laboratoare ale Facultăţii de fizică, utilate cu aparate din cele mai moderne: Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, Galaţi, Tg. Mureş, Craiova, Petroşani, Oraşul Stalin — fiecare centru universitar ar putea oferi tabloul fidel al dezvoltării şi înfloririi vieţii universitare de azi, mărturia grijii nemărginite a întregului popor, sub conducerea P.M.R., pentru noi, studenţii patriei, viitori specialişti pentru economia şi cultura noastră socialistă. Şi grija aceasta se materializează în condiţiile în care trăim şi învăţăm, în pregătirea pe care o primim pe băncile facultăţilor. Stăm alături în amfiteatre, studenţi muncitori, pînă mai ieri strungari, oţeluri, mecanici, muncitori in uzine şi pe şantiere, fii de muncitori, ţărani muncitori, fii de intelectuali, tineri care au năzuit spre învăţătură fără teamă de oprelişti şi bariere, care au pătruns pe porţile larg deschise ale institutelor de invăţămînt superior. In anul universitar 1958—1959, arăta tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej la Conferinţa pe ţară a U.A.S.R. — studenţii proveniţi din rândul clasei muncitoare, ţărănimii muncitoare, intelectualităţii reprezintă peste 90 la sută din totalul studenţilor. Taxele sunt, pentru cei care le plătesc, aproape simbolice. Restul ? Aproape 60 la sută din studenţi primesc burse de stat, peste 55 la sută din numărul lor total locuiesc în cămine, iar la cantinele studenţeşti iau masa do1 la sută dintre studenţii patriei. Toate acestea fac parte din obişnuitul vieţii de student... In fiecare toamnă să te întorci la institut, să-l găseşti reînnoit, să găseşti construcţii noi, la care tu însuţi ai participat cu efortul tău, căminul care mereu îşi schimbă straiele, (în loc de paturi cu somiere, paturi studio, de pildă), cantina cu cămările încărcate pentru a face faţă miilor de consumatori studenţi. Toate acestea se înglobează în cele aproape 3 miliarde şi jumătate lei care au fost alocaţi pentru nevoie invăţămîntului superior in anii 1951—1958, în milioane de lei alocaţi anul acesta pentru pregătirile in vederea deschiderii cursurilor universitare... In fiecare lună să mergi la ghişeul facilităţii şi in loc să plăteşti taxă, să-ţi ridici bursa de stat, bursa de merit, bursa de la întreprindere sau sfatul popular, sau bursa Republicană... In fiecare vară, tu student care ai învăţat zi de zi, să mergi la acelaşi ghişeu sau la sediul Asociaţiei studenţilor să-ţi ridici foaia de drum pentru odihnă la munte sau la mare, in tabere, pentru a■ te reconforta fiziceşte pentru noul an de învăţătură. Studenţimea se află pe drept cuvint in atenţia întregului popor. Partidul, guvernul nostru au elaborat documente şi hotărâri menite să ridice continuu nivelul invăţămîntului superior, să-l perfecţioneze, să-i dea un permanent avînt. In anul 1956, hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a muncii politico-educative în rîndul studenţilor a trasat sarcini importante pentru tineretul universitar din patria noastră. In aceeaşi hotărîre s-a stabilit înfiinţarea asociaţiilor studenţilor, organizaţii profesionale, care sub conducerea P.M.R. şi sub îndrumarea U.T.M. desfăşoară o activitate multilaterală obştească şi educativă, contribuind alături de organizaţia U.T.M. la mobilizarea întregii studenţimi a patriei de a participa la viaţa politică a ţării, la activitatea constructivă a poporului nostru. In iulie 1957 hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri „Cu privire la îmbunătăţirea invăţămîntului superior“ a arătat sarcinile care stau în faţa invăţămîntului superior de a pune accentul pe o înaltă calificare şi o pregătire a viitorilor specialişti in strînsă legătură cu producţia. Anul acesta, la cea de a II-a Conferinţă a U.AS.R. partidul ne-a arătat o nouă dovadă a grijii nemărginite ce ne-o poartă, călăuzindu-ne paşii, prin cuvîntarea tovarăşului Gh. Gheorghiu- Dej, spre direcţiile principale ale îndatoririlor noastre de studenţi. Minunată viaţă de student trăim ! Tabloul de ieri al vechii lumi studenţeşti noi îl cunoaştem din povestiri, de la părinţi şi profesori, de la cei care au înfruntat greutăţi uriaşe pentru a învăţa şi de la cei care au fost opriţi să înveţe pentru simplul motiv că aparţineau păturilor nevoiaşe. Datorită luptei revoluţionare a clasei noastre muncitoare, sub conducerea partidului, acele vremuri au apus pentru totdeauna in patria noastră. Dar noi n-avem dreptul să le uităm. Trebuie să comparăm în fiecare clipă viaţa noastră de azi cu tabloul mizer al trecutului, să învăţăm să preţuim mai bine prezentul minunat pe care-l trăim, să luptăm pentru apărarea şi înflorirea lui continuă. GHEORGHE LUCA şi DUMITRU ANGHEL studenţi în anul IV al Institutului politehnic din Galaţi Cînd ştii pentru ce înveţi... „Trebuie să vă pregătiţi temeinic pentru profesiunea aleasă, pentru minunata activitate constructivă ce vă aşteaptă în fiecare colţ al ţării, unde veţi avea pe deplin posibilitatea să vă afirmaţi talentul, energia, entuziasmul şi întreaga capacitate, în munca şi lupta pentru victoria socialismului, pentru binele şi fericirea poporului, pentru înflorirea patriei noastre dragi , pentru pace în lume“. (Din cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, la cea de a doua Conferinţă pe ţară a U.A.S.R.). Minunată viaţă de student! „Studenţii constituie unul din detaşamentele importante ale tineretului, de a cărui creştere şi pregătire temeinică pentru muncă şi viaţă este profund interesat întregul popor“. (Din cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, la cea de a doua Conferinţă pe pară a U.A.S.R.). Biblioteca institutului va începe să fie din nou solicitată, învăţătura începe doar din primele ore de curs. Foto: S. NICULESCI. Căminul ne-a primit curat proaspăt, înnoit. Să-l păstran cu grijă! Aici vom locui de acum pînă la sfirșitul anului universitar. Foto: P. PAVEL Cuvîntarea rostită la posturile noastre de radio de tov. acad. A. Joja (Urmare din pag. l a Gheorghiu.Dej rostite la cea de a doua Conferinţă naţională a U.A.S.R., ţinută în februarie 1959: „Cadrele didactice au datoria de a asigura cunoaşterea şi însuşirea de către studenţi a celor mai noi descoperiri ale ştiinţei şi a realizărilor tehnicii mondiale şi, în primul rind, ale ştiinţei şi tehnicii sovietice, care şi-au dovedit superioritatea în cele mai importante domenii“. Cadrele didactice trebuie să contribuie la educarea generaţiei noi de intelectuali în spiritul concepţiei materialist-dialectice despre lume, să îmbine munca didactică desfăşurată la un înalt nivel ştiinţific şi ideologic cu o bogată activitate ştiinţifică şi obştească Astăzi, tineretului studios îi sunt deschise cele mai largi perspective şi depline posibilităţi de afirmare a capacităţii şi talentului, studenţilor le revine sarcina să-şi însuşească temeinice cunoştinţe de specialitate printr-un studiu susţinut, să studieze profund filozofia şi economia politică marxist- leninistă, socialismul ştiinţific şi, cu întregul elan al tinereţii, să-şi închine toate forţele cauzei partidului pentru un viitor fericit şi luminos. In încheiere acad. Atanase Joja a urat cadrelor didactice din învăţămîntul superior deplin succes în îndeplinirea nobilei lor misiuni de a forma specialiştii de mîine, constructori ai socialismului şi comunismului în patria noastră, iar studenţilor muncă rodnică şi cît mai bune rezultate la învăţătură. (Agerpres) u laborator, în faţa maşinilor cunoştinţele teoretice predate la curs prind viaţă şi se întipăresc mai puternic în mintea fiecăruia. Foto: N. STELORIAN ...Şi cum să aplici ceea ce înveli „Sarcina principală ce stă în prezent în faţa invăţămîntului superior este ca, odată cu pregătirea teoretică a studenţilor, să asigure o legătură strînsă a procesului de învăţămînt cu cerinţele industriei, agriculturii şi culturii noastre socialiste în plină dezvoltare“. (Din cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, la cea de a doua Conferinţă pe ţară a U.A.S.R.) Sîntem doi viitori ingineri metalurgişti. Meseria ce ne-am ales-o are o mare importanţă pentru dezvoltarea industrială a ţării noastre. E un profil ingineresc care care cunoştinţe teoretice profunde, dar impure şi cunoaşterea practicii, a muncii concrete, şi solicită un spirit organizatoric ascuţit. Intre învăţămintul superior şi munca uzinelor, gospodăriilor agricole de stat sau colective, fabricilor sau institutelor ştiinţifice, se realizează acum o legătură strinsă, de deosebită importanţă pentru o pregătire profesională superioară a studenţilor. Pentru fiecare dintre noi, şcoala muncii practice, care a precedat calificarea superioară ce ne-o însuşim acum la politehnica bucureşteană, a fost o etapă preţioasă care ne permite aprofundarea serioasă a tuturor aspectelor meseriei noastre. Organizarea în acest an a practicii în producţie a studenţilor a dat rezultate de valoare. Mulţi studenţi îşi petreceau înainte practica ca simpli spectatori, fără a participa la procesul de producţie. Cele citeva note luate intr-un carneţel nu puteau înlocui o cunoaştere şi o aprofundare a aspectelor practice, concrete ale meseriei lor. Integrarea activă a studenţilor in producţie a dus la însuşirea, în timpul practicii, a unei calificări într-o meserie. In facultatea noastră studenţii anilor III şi V au primit, toţi, o calicare. Unii dintrei ei au devenit maiştri turnători sau turnători-fonnari — calificări complexe din cadrul turnătoriilor de fontă şi oţel. Pentru noi, viitorii ingineri, cunoaşterea progresului Înregistrat de tehnică şi participarea activă la soluţionarea problemelor impuse de dezvoltarea industrială a ţării noastre trebuie să fie o preocupare permanentă. încă din facultate, în cercurile ştiinţifice studenţeşti sub conducerea profesorilor începe ucenicia creaţiei tehnice originale, legătura acestei activităţi cu problemele cotidiene ale producţiei stimulează căutările şi sugerează rezolvări noi. Soluţiile propuse de studenţii care au studiat problemele legate de practica concretă sunt aplicate în producţie. Studenţii au satisfacţia de a contribui încă de pe băncile facultăţilor la rezolvarea unor probleme ridicate de economia socialistă. De altfel, rezultatele ultimelor sesiuni şi conferinţe ştiinţifice studenţeşti marchează această orientare valoroasă a activităţii de cercetare In toate institutele s-au obţinut in acest an rezultate valoroase in sensul apropierii şi integrării studenţilor în viaţa uzinelor. Studenţii s-au angajat să participe in uzine, pe şantiere, în G.A.S. şi G.A.C. la îndeplinirea unor sarcini importante de producţie. Ei au realizat economii mari, şi-au însuşit meserii, au participat la viaţa uzinei, au prezentat muncitorilor şi tehnicienilor, în referate, noutăţi tehnice. In acelaşi timp, munca alături de oamenii muncii, producătorii bunurilor materiale, reprezentanţii cei mai înaintaţi ai societăţii noastre, a contribuit la educarea noastră ca intelectuali de tip nou, la formarea acelor trăsături morale proprii muncitorilor din fabrică: combativitatea revoluţionară, aspiraţia către tot ce e nou şi valoros, maturitatea şi seriozitatea în abordarea problemelor de muncă şi viaţă. Un inginer trebuie să fie un bun organizator, un conducător priceput, un om cu calităţi morale superioare, format după chipul şi asemănarea celor mai înaintaţi oameni ai societăţii noastre — muncitorii, în munca concretă a studenţilor în producţie, alături de muncitori, au dispărut cu totul abaterile de la disciplină; studenţii privesc cu răspundere sporită sarcinile deosebit de importante ale pregătirii lor profesionale , teoretice şi practice. Se formează o atitudine superioară faţă de muncă, iar colectivul de studenţi-muncitori din fiecare an reprezintă motorul şi nucleul acestei poziţii înaintate. înainte de eliberare specialiştii metalurgişti nu erau pregătiţi în ţară, străinătatea furniza mulţi dintre inginerii necesari celor cîteva turnătorii de fontă şi oţel iar tinerii noştri specialişti îngroşau rîndurile şomerilor. Medici, ingineri, oameni de litere, fii de bani gata, instruiţi la cite o veche universitate europeană, se întorceau in ţară cosmopoliţi şi rupţi de popor, înarmaţi cu un dispreţ „intelectual" faţă de oamenii muncii. Cunoaştem din amintirile muncitorilor bătrini tipul moral al acestor „intelectuali“ detaşaţi de muncă şi oameni, ameninţînd muncitorii cu cîteva fraze franţuzeşti sau germane. Burghezia era interesată în a-şi forma o intelectualitate aservită intereselor şi scopurilor sale. Dispreţul faţă de muncă şi oamenii muncii trecea drept virtute, cunoştinţele şi pregătirea contau mai puţin. Pe băncile facultăţilor se pregăteşte acum, înarmîndu-se cu cunoştinţe, generaţia noii intelectualităţi ieşită din rîndurile poporului şi ataşată lui, parte integrantă, activă a societăţii noastre noi în plin avînt. Condiţia principală a succesului activităţii noastre creatoare, este legătura cu producţia, cu viaţa, prezenţa în actualitate, tendinţa continuă spre progres, însuşirea meseriei în mod creator şi activ, cu toată răspunderea. GLIGOR BODEA student anul III CONSTANTIN SIEL student anul V Facultatea de metalurgie-Institutul politehnic București