Scînteia Tineretului, octombrie 1959 (Anul 14, nr. 3229-3255)

1959-10-14 / nr. 3240

îmbunătăţirea păşunilor - o acţiune patriotică a tineretului din agricultură O mare bogăţie a ţării Păşunile şi fîneţele naturale din ţara noastră ocupă o supra­faţă de 4.300.000 ha, ceea ce reprezintă 30 la sută din tere­nul agricol. Această mare bogăţie a ţării constituie izvorul principal de hrană pentru animale în cea mai mare parte a anului. Creşterea productivităţii păşunilor prin lu­crări de întreţinere duce în mod nemijlocit la sporirea considera­bilă a producţiei de carne, lapte şi lină, produse atît de necesare pentru continua creştere a apro­vizionării oamenilor muncii de la oraşe şi sate cu produse alimentare, precum şi la redu­cerea considerabilă a preţului de cost la aceste produse. Pentru ca să producă un litru de lapte, o oaie trebuie să con­sume 4 kg. de iarbă. In situaţia cinci de pe un hectar de păşune se obţin aproximativ 3.000 kg. de masă verde, transformată in lapte aceasta ar totaliza o can­titate de 750 litri lapte. Printr-o serie de lucrări însă, putem ob­ţine o producţie de 15.000 kg. masă verde de pe fiecare hectar de păşune, ceea ce ar duce la realizarea unei producţii de peste 3.700 litri lapte. Făcînd cîteva calcule, privind creşterea producţiei de lapte, carne şi lină, prin ridicarea pro­ductivităţii întregii suprafeţe de păşuni şi fineţe, ar însemna ca anual cuantumul de carne, lapte şi lină să crească cu zeci de mii de tone. Producţia pe care o dau Însă acum multe din aceste pă­şuni şi fineţe este încă departe de a răspunde sarcinilor mereu crescînde de dezvoltare a şep­­telului şi de sporire a producti­vităţii animalelor. Rezultatele obţinute pe unele păşuni comunale ca Apahida, regiunea Cluj, Rînca, regiunea Craiova, Isvoru, Miroşi şi alte şapte păşuni din regiunea Pi­teşti, Periam şi Curtici, regiunea Timişoara, Siliştea, Pietroiu, re­giunea Constanţa, Golăşei, O­­prişeneşti şi altele din regiunea Galaţi, demonstrează că produc­ţia păşunilor poate spori de la Ing. C. Bistriceanu responsabilul sectorului bazei furajere din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii 3000-5000 kg. iarbă de calitate slabă ce se obţine la hectar pe păşunile neîmbunătăţite, la 18.000—30.000 kg. nutreţ verde la hectar. De curînd Ministerul Agricul­turii şi Silviculturii a luat iniţia­tiva ca în fiecare raion din ţară să se creeze cite 3—4 păşuni mo­del pe care să se aplice în mod diferenţiat cele mai noi metode de îmbunătăţire,­­pentru a se ob­ţine producţii cit mai mari de nutreţ verde. Ce lucrări se pot aplica în momentul de faţă pe păşunile ce vor fi alese de organele locale ca păşuni model, ca şi pe toate păşunile şi fîneţele din ţara noastră ? Pe păşunile şi fîneţele­ natura­le, pe care inginerii de pază fu­rajeră apreciază că se pot obţi­ne producţii maxime trebuie a­­plicate lucrări de curăţire (prin tăierea mărăcinilor lemnoşi, lăstărişurilor şi a scaieţilor care depreciază mult lina), împrăştie­­rea muşuroaielor, lucrări de de­secare (pe păşunile înmlăştinate) prin săparea de şanţuri de scur­gere şi mai ales ingrăşarea te­­renului. Acum, în toamnă, pe păşunile din apropierea satelor pot fi transportate cantităţi mari de îngrăşăminte organice. Tinerii din agricultură, organizaţi în echipe, pot să aducă un aport însemnat la transportul acestora pe cîmp. Folosind experienţa bună din anii trecuţi, e bine să fie organizate echipe speciale, săptămîni record la transporta­rea îngrăşămintelor pe cîmp. De pe păşunile şi fîneţele slab pro­ductive, se pot obţine producţii mari de nutreţ numai dacă ele se desţelenesc şi se cultivă cu plante de nutreţ după sistemul conveie­­nt lui verde. Pot fi desţelenite toate păşunile cu sol adine, chiar dacă terenul este în pantă. Cind panta este pînă la 15 grade se va desţeleni pe curba de nivel, iar pe pantele între 15—30 gra­de se vor lăsa benzi (fîşii) ne­desţelenite, spre a se împiedica eroziunea solului. Desţelenirea se poate face pînă toamna tîrziu. Pe terenurile desţelenite în anii precedenţi se vor insăminţa secară furajeră de toamnă, orz de toamnă (acolo unde nu este pericol de a degera peste iarnă) sau borcaag de toamnă. Spre a se obţine producţii cit mai mari de la plantele de nutreţ cultiva­te pentru masă verde se reco­mandă ca terenul să fie bine în­grăşat din toamnă, iar suprafe­ţele ce vor fi insăminţate în primăvară să fie arate adine în această toamnă. Considerăm însă că acţiunea în care tineretul ar putea aduce un aport important la lărgirea bazei furajere ar fi aceea de a prelua organizarea păşunilor model, în acest scop inginerii de bază furajeră din reţeaua sfa­turilor populare şi inginerii a­­gronomi şi zootehnişti din ca­drul gospodăriilor agricole co­lective, pe baza unui plan con­cret, vor stabili lucrările care trebuie executate în această toamnă pe păşunile respective. Ei sunt datori să explice tinerilor modul de executare a acestor lucrări, importanţa economică a organizării păşunilor model în creşterea producţiei de carne, lapte şi lină. Tinerii, organiza­ţiile U.T.M. să ceară ajutorul permanent al tehnicienilor şi in­ginerilor în vederea organizării muncii, care să le asigure tot­odată asistenţa tehnică necesară în efectuarea tuturor lucrărilor agricole la îmbunătăţirea păşu­nilor şi fîneţelor. Efectuînd la timp lucrările de îmbunătăţire a păşunilor şi fine­­ţelor, organizind cit mai multe păşuni model se vor crea largi posibilităţi pentru de­zvoltarea creşterii animalelor şi pentru sporirea continuă a productivi­tăţii acestora. Mari lucrări au trebuit executate în comuna Izvoru pentru ca păşunea satului să devină mult mai productivă. Tinerii din comună muncesc aici in fiecare zi cu o deosebită rîvnă. Foto : M. CARANFIL Bine îngrijită, iarba a crescut frumoasă pe pășunea gospodă­riei agricole de stat Pisc, din raionul Brăila, iar turma de oi are hrană din belșug. Păşunea model din Izvoru în comuna Izvoru, din raionul Costeşti, regiunea Piteşti există o păşune de peste 360 de hectare. Cu toată întinderea ei, păşunea nu asigura nici pe departe hrana animalelor din comună. Din ini­ţiativa serviciului bază furajeră a sfatului popular raional s-a tre­cut în toamna anului trecut la amenajarea în această comună a unei păşuni model. Printre altele, proiectul lucră­rilor prevedea rectificarea cursu­lui rîului Teleorman pe o lun­gime de un kilometru, desţeleni­rea şi însămînţarea cu culturi fu­rajere a 182 hectare şi amenaja­rea a două bazine de acumulare pentru irigarea păşunii. Aceste lucrări evaluate la aproape 500.000 lei necesitau un mare volum de muncă, înţelegînd importanţa econo­mică a lucrărilor, Comitetul co­munal U.T.M. Izvoru şi-a fixat ca un obiectiv important al ac­tivităţii sale mobilizarea tinere­tului la lucrările ce se efectuau pe şantierul păşunii model. In­ginerul Traian Mărgăritescu, şeful şantierului, a explicat într-o şedinţă a comitetului U.T.M. ce lucrări se fac în anumite perioa­de, cite braţe de muncă şi atela­je trebuie zilnic etc. în felul a­­cesta, comitetul comunal U.T.M. a fost în măsură să facă o re­­partizare justă a sarcinilor. De pildă, organizaţia de bază U.T.M. din G.A.C. „Viaţa Nouă** a avut sarcina să organizeze săptămînal, prin rotaţie, echipe din cîte 10-12 tineri cu cîte 5-6 atelaje. Briga­da utemistă de muncă patriotică din întovărășirea agricolă Izvo­­ru-Sat a avut sarcina ca să for­meze două echipe care să lucre­ze pe rînd cîte 3-4 zile la dislo­carea pămîntului de pe canalul principal de scurgere a apelor T­eleormanului. îndeplinirea sarcinilor a fost urmărită după un grafic și pe­riodic s-a făcut analiza muncii şi activităţii fiecărei brigăzi ute, miste de muncă patriotică şi premit în parte.­­ Tinerii din comuna Izvoru muncind cu mult entuziasm au obţinut importante succese. Din cei 14.000 m.c. de pămînt au fost dislocaţi pînă acum peste 5.100 m.c. Economiile realizate se ri­dica la suma de aproape 100.000 lei. Dar cel mai important lucru e că păşunea stearpă a şi devenit productivă pe o mare suprafaţă a ei. De pe fiecare din cele 182 hectare desţelenite şi însămînţate s-a obţinut o producţie înzecită de masă verde, adică 30.000 kg. faţă de 3.000 kg. cît se obţinea înainte. Păşunea a asigurat anul acesta, pentru prima oară, hrana tuturor animalelor din comună, iar producţia de lapte s-a dublat. p. NicOLAP în comuna Stolnici, raionul Costeşti, regiu­nea Piteşti islazul co­munal a fost împărţit unor salariaţi din co­mună care l-au cultivat cu porumb, cartofi etc. Pe urmele unei sezisări în toamna anului trecut, după o anchetă făcută în urma sezisă­­rilor unor cititori, a apărut în ziarul nostru un articol intitulat „Să folosim raţional păşunile al­pine din masivul Gîrbova“. Era vorba în acest articol despre ne­cesitatea întreţinerii ştiinţifice şi folosirii raţionale a uneia din comorile munţilor noştri — o păşune întinsă pe o suprafaţă de aproape 9.000 de hectare. Reamintim cititorilor noştri cî­teva date în legătură cu impor­tanţa economică deosebită a pă­şunilor din golurile de m­unte ale masivului Gîrbova. Cu toată exploatarea îndelungată şi nera­ţional­ă din trecut, masivul a ră­mas şi acum un izvor de hrană pentru animale şi îndeosebi pen­tru oi. Pot paşte aici peste 40.000 de oi timp de aproape 150 de zile intr-un an. A­­cum producţia medie de masă verde pe păşunile Gîrbovei este de aproximativ 3.000 kg. la hectar, înseamnă că in­tr-un an oile care păşunează pe aceste pajişti pot consuma a­­proape 27 milioane kg iarbă din care pot produce peste 6 milioane litri lapte. Nu este vorba, deci, de o postaţă oarecare, ci de o suprafaţă imensă de păşune prin a cărei folosire raţională se pot obţine importante cantităţi de lapte, carne, lînă necesare in­dustriei noastre alimentare şi textile şi aprovizionării oameni­lor muncii. Totuşi, ceea ce se re­alizează acum este prea puţin faţă de posibilităţi. Pornind de la primele date ale cercetărilor ştiinţifice care s-au făcut şi se fac şi acum pe păşunile din masivul Gîrbova, productivitatea pajiştilor de aici se poate tripla şi, automat, va creşte considerabil producţia de lapte a oilor ce pasc pe aceste locuri. Astfel, prin distrugerea muşuroaielor, curăţirea terenului de arborete dăunătoare şi bu­ruieni, prin lucrări antierozio­nale (de stingere a torenţilor), supraînsămînţari, îngrăşarea te­renului cu gunoi de stînă şi în­grăşăminte chimice şi prin tîrlire raţională, productivitatea pajişti­lor va creşte la peste 10.000 kg masă verde la hectar. In condi­ţiile acestea pot fi păşunate aici peste 130.000 oi de la care se poate obţine o producţie anuală de aproape 22 milioane litri lapte. Cînd râmîi surd la critică care este situaţia după un an de zile de la constatările ziaru­lui nostru ? Indicam atunci or­ganelor agricole din regiunea Ploeşti să se ocupe cu mai mult simţ de răspundere de îngrijirea şi folosirea raţională a păşuni­lor din masivul Gîrbova, iar or­ganizaţiilor U.T.M. din raionul Gimpina, în raza căruia este cuprins acest masiv, să or­ganizeze acţiuni ale tinere­tului pentru refacerea şi în­treţinerea acestor păşuni. Nici dintr-o parte nici din cealaltă nu s-a făcut însă nimic. De neînţe­les este însă faptul că, deşi a trecut un an de la sezisarea zia­rului nostru, nici serviciul bazei furajere din cadrul secţiunii a­­gricole regionale şi nici acelaşi resort din cadrul Ministerului Agriculturii şi Silviculturii nu s-au interesat dacă cei vizaţi în articolul amintit s-au străduit sau nu să remedieze lipsurile semnalate, pentru ca să poată lua măsurile cuvenite. Păşunatul s-a făcut şi în acest an neraţional, oile fiind plim­bate peste tot locul şi paşniste fără nici o noimă, stocînd ast­fel multe pajişti, flora spontană valoroasă neavînd posibilitatea să regenereze. Organele agricole de la raio­nul Cîmpina şi îndeosebi tov. ing. Mîndroiu, şeful serviciului bază furajeră, şi tehnicianul Stoica de la cantonul zoopastoral de pe masivul Gîrbova, deşi cunoşteau bine această situaţie, nu au luat nici o măsură. Pretextul invocat că sunt angrenaţi in prea multe treburi nu scuză nepăsarea de care au dat dovadă. Paşunea de pe masivul Gîrbova nu este o fişie oarecare de pămînt; ea cu­prinde o suprafaţă de aproape 9.000 de hectare care poate asi­­gura hrana a zeci de mii de a­­n­imale. Pe de altă parte, nici Comite­­tul raional U.T.M. Cîmpina nu s-a preocupat de mobilizarea ti­neretului la acţiunea de îngri­jire a păşunilor din masivul a­­mintit, deşi are o experinţa bună în această direcţie. Pentru anul acesta planul comitetului raional U.T.M. prevede ca, prin munca patriotică a tineretului, să fie în­treţinute păşunile pe o suprafaţă de 600 ha. La rubrica realizări se arată că pînă acum tineretul a executat diferite lucrări de în­treţinere pe o suprafaţă de 425 ha. Mai mult, Comitetul ra­ional U.T.M. Cîmpina are o ex­perienţă bună în privinţa orga­nizării taberelor permanente de munca patriotică. Anul acesta la Ghirdoveni a fost organizată o asemenea tabara unde două se­rii a cîte 70 de tineri au mun­cit timp de peste 40 de zile la defrişarea arboretelor şi trun­­chiurilor de copaci de pe o su­prafaţă de aproape 100 hectare. Exista experiente bune, sînt nu­meroşi tineri dornici să participe la acţiuni patriotice de mare amploare. Bineînţeles că această acţiune nu putea fi organizată fără concursul secţiei agricole raio­nale. Vina comitetului raio­nal U.T.M. constă tocmai in faptul că fiind criticat, în artico­lul amintit, pentru lipsa de ini­ţiativă, n-a cerut cu insistenţă secţiei agricole raionale să întoc­mească fără întîrziere un plan de lucrări, să asigure asistenţă tehnică şi condiţii materiale pen­tru ca tineretul să poată începe acţiunea de întreţinere a păşuni­lor din masivul Gîrbova. Ce se poate face acum Ţinînd seama de condiţiile a­­mintite, comitetul raional U.T.M. poate organiza o tabără de muncă patriotică a tineretului. Din cele aproximativ 40 de uni­tăţi agricole cooperatiste care folosesc păşunile din masiv, pot fi mobilizaţi cîte trei,patru tineri din fiecare, cu care să se orga­nizeze această tabără. Iată ce lucrări pot executa a-­­ceşti tineri: distrugerea ienupă­­rului care tinde să invadeze unele pajişti, împrăştierea gunoiului de stînă, unele lucrări de stă­vilire a alunecării pajiştilor (a­­proximativ 600 ha. sînt într-un stadiu mai mult sau mai puţin avansat de erodare). In primă­vară lucrările trebuie să continue cu împrăştierea îngrăşămintelor chimice pe care secţia agricola raională are obligaţia să le asi­gure — cu distrugerea buruie­nilor şi mai tîrziu, cu recoltarea seminţelor de Festuca rubra (păiuşul roşu) pentru asigura­rea stocului de seminţe necesare creării unor loturi semincere. Aceste acţiuni nu vor rezolva însă întru totul problema refa­cerii şi întreţinerii păşunilor din golurile de munte ale masivului Gîrbova. Sînt necesare măsuri urgente pentru lichidarea indo­lenţei de care dă dovadă servi­ciul bazei furajere din cadrul secţiei agricole a sfatului popular raional Cîmpina. Tehnicienii de aici trebuie să înţeleagă că au datoria să urmărească permanent dacă cei ce pasc oile în masiv îşi respectă sau nu sarcinile contractuale în legătură cu pă­şunatul raţional, tîrlirea raţio­nală, distrugerea buruienilor şi muşuroaielor, împrăştierea gu­noiului de tîrlă pe pajişti etc. Paralel cu aceasta, au obligaţia ca încă de acum să stab­lească şi să îngrădească rezervaţii pen­tru asigurarea seminţei necesare creării loturilor semincere, să calculeze, conform normelor ştiin­ţifice, încărcarea unităţii de su­prafaţă păşunabilă cu animale, lăsînd an de an unele porţiuni din păşune pentru refacerea prin supraînsămînţări naturale. Tot­odată sînt datori ca, conform planului comun, să colaboreze mai strîns cu comitetul raional U.T.M. pentru organizarea cu tineretul a acţiunilor amintite şi să nu aştepte ca toate acestea să vină de la sine. In acelaşi timp, serviciile de resort din cadrul secţiunii agri­cole regionale şi Ministerului A­­griculturii şi Silviculturii trebuie să privească cu mai mult simţ de răspundere obligaţia pe care o au de a analiza cauzele de­ficienţelor semnalate de ziarul nostru, pentru a le pune capăt fără întîrziere. Ing. N. SIMIONESCU ÎN MASIVUL GÎRBOVA Productivitatea păşunilor poate fi triplată VACILE I­I. Şi parcela noastră tare este? Desen: M. GARANTIE INIŢIATIVA BRIGĂZILOR UTEMISTE Adunarea generală a utemişti­­lor din comuna Ilovăţ, raionul Turnu-Severin, era foarte însufle­ţită. Cei mai buni tineri din co­mună se adunaseră să discute fe­lul cum şi-au îndeplinit angaja­mentele pe ultimele luni. — Noi am realizat lucruri fru­moase pînă acum, a vorbit primul utemistul Ştefan Proca. Mai ales în ceea ce priveşte lucrările de împăduriri şi îmbunătăţiri fun­ciare brigăzile noastre utemiste de muncă patriotică au făcut treabă bună. Numai de aici am scos economii în valoare de peste 22.000 lei. E o sumă serioasă nu glumă. Şi Ştefan Proca s-a aşezat mul­ţumit. Imediat însă s-a ridicat tînărul Ştefan Copilu,­­coman­dantul uneia din cele două bri­găzi utemiste de muncă patrio­tică. El nu s-a arătat atît de mulţumit de realizările obţinute pînă atunci. — Nu zic că n-am făcut lu­cruri bune, asta-i adevărat, a spus el. Dar eu nu sînt mulţu­mit numai cu atita. Am mai pu­tea face şi altele. De exemplu să îngrijim păşunea de pe islazul comunal pe care pasc vitele noa­stre. Şi apoi, cei din Cernet şi din Şimian au economii de 70.000 lei. Adică noi n-am putea face cît ei ? Ce ziceţi ? Utemiştii s-au uitat unii la alţii întrebători. Da, avea drep­tate Ştefan Copilu, ei ar putea face mult mai multe, au forţe serioase care trebuie folosite din plin. Secretarul comitetului V.T.M. a venit pe loc cu o pro­punere. — Tovarăşi, după cum ştiţi comuna noastră are 40 ha de islaz. în momentul de faţă el este acoperit cu buruieni. Ar­buştii, scaieţii, ferigile, muşuroa­iele de cîrtiţe distrug o mare parte din păşunea pe care trebuie s-o pască vitele. Propun ca bri­găzile noastre de muncă patrio­tică să aibă ca obiectiv în planul lor de muncă şi cele 40 ha. de islaz pe care să le îngrijească. Sînteţi de acord ? Toate mîinile s-au ridicat, ute­miştii arătîndu-se cu toţii entu­ziasmaţi. Doar pe acest islaz pasc din primăvară şi pînă toamna tîrziu vitele întovărăşirilor lor. Aici pasc şi cele peste 1.200 oi ale stînii cooperatiste din satul Firizu. Cu cît vor îngriji mai bine păşunea cu atît masa verde la hectar va creşte, şi ca atare va spori şi producţia de carne, de lapte şi de lînă. — Cînd vom ieşi la muncă patriotică pe islazul comunei să luăm cu noi şi muzica. După terminarea lucrului acolo este loc bun de joc. Putem să jucăm şi un meci de fotbal între cele două brigăzi de muncă patrio­tică, a intervenit utemistul Ion Cirică. N-au trecut decit cîteva zile de la această adunare a utemiştilor din Ilovăţ şi în prima duminică, pregătiţi cu sape, coase, securi, greble şi tîrnăcoape tinerii bri­gadieri s-au îndreptat cîntînd spre islazul comunei. Cum au ajuns la locul de muncă tinerii brigadieri au stabilit ce au de făcut şi s-au împărţit în echipe de lucru. O echipă cu securi şi tîrnăcoape la distrugerea arbuşti­lor, o altă echipă cu sape şi coase la retezatul ferigilor, iar alta cu greble la strînsul buruienilor cosite. Munca a început de dimi­neaţă şi a continuat cu însufle­ţire pînă după amiază. Apoi, după terminarea lucrului, tinerii au încins jocul. Veselia şi cîntecul au ţi­nut pînă tîrziu. Seara, îna­inte de a porni spre casă, tine­rii brigadieri au hotărît data viitoarei ieşiri pe teren în acea­stă acţiune patriotică, au stabilit lucrările pe care trebuiau să le mai facă în următoarele zile. Prin lucrările efectuate, tine­rii din cele două brigăzi ute­miste de muncă patriotică au rea­lizat economii în valoare de peste 3.000 lei numai la lucră­rile finanţate. Conştienţi că munca lor aduce o contribuţie însemnată la creş­terea producţiilor de lapte, car­ne şi Una pe comună, tinerii bri­gadieri din Ilovăţ s-au angajat în faţa organizaţiei de partid să răspundă şi pe viitor cu acelaşi entuziasm, de îngrijirea şi între­ţinerea întregii suprafeţe fie pă­şune din comună. PETRE GHELMEZ In tabara din munţii Harghitei In vederea îndeplinirii angaja­mentelor privind acţiunea de în­treţinerea păşunilor şi fîneţelor, comitetul raional U.T.M. Odor­­hei din Regiunea Autonomă Ma­ghiară a organizat în vara a­­ceasta o tabără de muncă patrio­tică pe muntele Harghita. Răspunzînd cu entuziasm a­­cestei iniţiative, organizaţiile de bază U.T.M. din şcolile medii din raion au organizat in timpul vacanţei de vară participarea elevilor la această importantă acţiune patriotică. Astfel, peste 140 de elevi de la Şcoala peda­gogică şi Şcoala medie „Dr. Pe­tru Groza" din Odorhei, precum şi de la Şcoala medie din Vlă­­hiţa organizaţi in brigăzi ute­miste de muncă patriotică, au petrecut cîte 14 zile în această tabără. In acest timp ei au de­frişat o suprafaţă de 34 ha. des­tinată păşunilor, efectuînd peste 15.000 ore de muncă voluntară. In tabără a fost organizată şi o bogată activitate culturală. Serile literare, focurile de tabă­ră, citirea presei în comun le a îmbogăţit tinerilor cunoştinţele şi le-a lăsat amintiri plăcute. ŞT. NERANIŢEI

Next