Scînteia Tineretului, octombrie 1959 (Anul 14, nr. 3229-3255)
1959-10-14 / nr. 3240
îmbunătăţirea păşunilor - o acţiune patriotică a tineretului din agricultură O mare bogăţie a ţării Păşunile şi fîneţele naturale din ţara noastră ocupă o suprafaţă de 4.300.000 ha, ceea ce reprezintă 30 la sută din terenul agricol. Această mare bogăţie a ţării constituie izvorul principal de hrană pentru animale în cea mai mare parte a anului. Creşterea productivităţii păşunilor prin lucrări de întreţinere duce în mod nemijlocit la sporirea considerabilă a producţiei de carne, lapte şi lină, produse atît de necesare pentru continua creştere a aprovizionării oamenilor muncii de la oraşe şi sate cu produse alimentare, precum şi la reducerea considerabilă a preţului de cost la aceste produse. Pentru ca să producă un litru de lapte, o oaie trebuie să consume 4 kg. de iarbă. In situaţia cinci de pe un hectar de păşune se obţin aproximativ 3.000 kg. de masă verde, transformată in lapte aceasta ar totaliza o cantitate de 750 litri lapte. Printr-o serie de lucrări însă, putem obţine o producţie de 15.000 kg. masă verde de pe fiecare hectar de păşune, ceea ce ar duce la realizarea unei producţii de peste 3.700 litri lapte. Făcînd cîteva calcule, privind creşterea producţiei de lapte, carne şi lină, prin ridicarea productivităţii întregii suprafeţe de păşuni şi fineţe, ar însemna ca anual cuantumul de carne, lapte şi lină să crească cu zeci de mii de tone. Producţia pe care o dau Însă acum multe din aceste păşuni şi fineţe este încă departe de a răspunde sarcinilor mereu crescînde de dezvoltare a şeptelului şi de sporire a productivităţii animalelor. Rezultatele obţinute pe unele păşuni comunale ca Apahida, regiunea Cluj, Rînca, regiunea Craiova, Isvoru, Miroşi şi alte şapte păşuni din regiunea Piteşti, Periam şi Curtici, regiunea Timişoara, Siliştea, Pietroiu, regiunea Constanţa, Golăşei, Oprişeneşti şi altele din regiunea Galaţi, demonstrează că producţia păşunilor poate spori de la Ing. C. Bistriceanu responsabilul sectorului bazei furajere din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii 3000-5000 kg. iarbă de calitate slabă ce se obţine la hectar pe păşunile neîmbunătăţite, la 18.000—30.000 kg. nutreţ verde la hectar. De curînd Ministerul Agriculturii şi Silviculturii a luat iniţiativa ca în fiecare raion din ţară să se creeze cite 3—4 păşuni model pe care să se aplice în mod diferenţiat cele mai noi metode de îmbunătăţire,pentru a se obţine producţii cit mai mari de nutreţ verde. Ce lucrări se pot aplica în momentul de faţă pe păşunile ce vor fi alese de organele locale ca păşuni model, ca şi pe toate păşunile şi fîneţele din ţara noastră ? Pe păşunile şi fîneţele naturale, pe care inginerii de pază furajeră apreciază că se pot obţine producţii maxime trebuie aplicate lucrări de curăţire (prin tăierea mărăcinilor lemnoşi, lăstărişurilor şi a scaieţilor care depreciază mult lina), împrăştierea muşuroaielor, lucrări de desecare (pe păşunile înmlăştinate) prin săparea de şanţuri de scurgere şi mai ales ingrăşarea terenului. Acum, în toamnă, pe păşunile din apropierea satelor pot fi transportate cantităţi mari de îngrăşăminte organice. Tinerii din agricultură, organizaţi în echipe, pot să aducă un aport însemnat la transportul acestora pe cîmp. Folosind experienţa bună din anii trecuţi, e bine să fie organizate echipe speciale, săptămîni record la transportarea îngrăşămintelor pe cîmp. De pe păşunile şi fîneţele slab productive, se pot obţine producţii mari de nutreţ numai dacă ele se desţelenesc şi se cultivă cu plante de nutreţ după sistemul conveient lui verde. Pot fi desţelenite toate păşunile cu sol adine, chiar dacă terenul este în pantă. Cind panta este pînă la 15 grade se va desţeleni pe curba de nivel, iar pe pantele între 15—30 grade se vor lăsa benzi (fîşii) nedesţelenite, spre a se împiedica eroziunea solului. Desţelenirea se poate face pînă toamna tîrziu. Pe terenurile desţelenite în anii precedenţi se vor insăminţa secară furajeră de toamnă, orz de toamnă (acolo unde nu este pericol de a degera peste iarnă) sau borcaag de toamnă. Spre a se obţine producţii cit mai mari de la plantele de nutreţ cultivate pentru masă verde se recomandă ca terenul să fie bine îngrăşat din toamnă, iar suprafeţele ce vor fi insăminţate în primăvară să fie arate adine în această toamnă. Considerăm însă că acţiunea în care tineretul ar putea aduce un aport important la lărgirea bazei furajere ar fi aceea de a prelua organizarea păşunilor model, în acest scop inginerii de bază furajeră din reţeaua sfaturilor populare şi inginerii agronomi şi zootehnişti din cadrul gospodăriilor agricole colective, pe baza unui plan concret, vor stabili lucrările care trebuie executate în această toamnă pe păşunile respective. Ei sunt datori să explice tinerilor modul de executare a acestor lucrări, importanţa economică a organizării păşunilor model în creşterea producţiei de carne, lapte şi lină. Tinerii, organizaţiile U.T.M. să ceară ajutorul permanent al tehnicienilor şi inginerilor în vederea organizării muncii, care să le asigure totodată asistenţa tehnică necesară în efectuarea tuturor lucrărilor agricole la îmbunătăţirea păşunilor şi fîneţelor. Efectuînd la timp lucrările de îmbunătăţire a păşunilor şi fineţelor, organizind cit mai multe păşuni model se vor crea largi posibilităţi pentru dezvoltarea creşterii animalelor şi pentru sporirea continuă a productivităţii acestora. Mari lucrări au trebuit executate în comuna Izvoru pentru ca păşunea satului să devină mult mai productivă. Tinerii din comună muncesc aici in fiecare zi cu o deosebită rîvnă. Foto : M. CARANFIL Bine îngrijită, iarba a crescut frumoasă pe pășunea gospodăriei agricole de stat Pisc, din raionul Brăila, iar turma de oi are hrană din belșug. Păşunea model din Izvoru în comuna Izvoru, din raionul Costeşti, regiunea Piteşti există o păşune de peste 360 de hectare. Cu toată întinderea ei, păşunea nu asigura nici pe departe hrana animalelor din comună. Din iniţiativa serviciului bază furajeră a sfatului popular raional s-a trecut în toamna anului trecut la amenajarea în această comună a unei păşuni model. Printre altele, proiectul lucrărilor prevedea rectificarea cursului rîului Teleorman pe o lungime de un kilometru, desţelenirea şi însămînţarea cu culturi furajere a 182 hectare şi amenajarea a două bazine de acumulare pentru irigarea păşunii. Aceste lucrări evaluate la aproape 500.000 lei necesitau un mare volum de muncă, înţelegînd importanţa economică a lucrărilor, Comitetul comunal U.T.M. Izvoru şi-a fixat ca un obiectiv important al activităţii sale mobilizarea tineretului la lucrările ce se efectuau pe şantierul păşunii model. Inginerul Traian Mărgăritescu, şeful şantierului, a explicat într-o şedinţă a comitetului U.T.M. ce lucrări se fac în anumite perioade, cite braţe de muncă şi atelaje trebuie zilnic etc. în felul acesta, comitetul comunal U.T.M. a fost în măsură să facă o repartizare justă a sarcinilor. De pildă, organizaţia de bază U.T.M. din G.A.C. „Viaţa Nouă** a avut sarcina să organizeze săptămînal, prin rotaţie, echipe din cîte 10-12 tineri cu cîte 5-6 atelaje. Brigada utemistă de muncă patriotică din întovărășirea agricolă Izvoru-Sat a avut sarcina ca să formeze două echipe care să lucreze pe rînd cîte 3-4 zile la dislocarea pămîntului de pe canalul principal de scurgere a apelor Teleormanului. îndeplinirea sarcinilor a fost urmărită după un grafic și periodic s-a făcut analiza muncii şi activităţii fiecărei brigăzi ute, miste de muncă patriotică şi premit în parte. Tinerii din comuna Izvoru muncind cu mult entuziasm au obţinut importante succese. Din cei 14.000 m.c. de pămînt au fost dislocaţi pînă acum peste 5.100 m.c. Economiile realizate se ridica la suma de aproape 100.000 lei. Dar cel mai important lucru e că păşunea stearpă a şi devenit productivă pe o mare suprafaţă a ei. De pe fiecare din cele 182 hectare desţelenite şi însămînţate s-a obţinut o producţie înzecită de masă verde, adică 30.000 kg. faţă de 3.000 kg. cît se obţinea înainte. Păşunea a asigurat anul acesta, pentru prima oară, hrana tuturor animalelor din comună, iar producţia de lapte s-a dublat. p. NicOLAP în comuna Stolnici, raionul Costeşti, regiunea Piteşti islazul comunal a fost împărţit unor salariaţi din comună care l-au cultivat cu porumb, cartofi etc. Pe urmele unei sezisări în toamna anului trecut, după o anchetă făcută în urma sezisărilor unor cititori, a apărut în ziarul nostru un articol intitulat „Să folosim raţional păşunile alpine din masivul Gîrbova“. Era vorba în acest articol despre necesitatea întreţinerii ştiinţifice şi folosirii raţionale a uneia din comorile munţilor noştri — o păşune întinsă pe o suprafaţă de aproape 9.000 de hectare. Reamintim cititorilor noştri cîteva date în legătură cu importanţa economică deosebită a păşunilor din golurile de munte ale masivului Gîrbova. Cu toată exploatarea îndelungată şi neraţională din trecut, masivul a rămas şi acum un izvor de hrană pentru animale şi îndeosebi pentru oi. Pot paşte aici peste 40.000 de oi timp de aproape 150 de zile intr-un an. Acum producţia medie de masă verde pe păşunile Gîrbovei este de aproximativ 3.000 kg. la hectar, înseamnă că intr-un an oile care păşunează pe aceste pajişti pot consuma aproape 27 milioane kg iarbă din care pot produce peste 6 milioane litri lapte. Nu este vorba, deci, de o postaţă oarecare, ci de o suprafaţă imensă de păşune prin a cărei folosire raţională se pot obţine importante cantităţi de lapte, carne, lînă necesare industriei noastre alimentare şi textile şi aprovizionării oamenilor muncii. Totuşi, ceea ce se realizează acum este prea puţin faţă de posibilităţi. Pornind de la primele date ale cercetărilor ştiinţifice care s-au făcut şi se fac şi acum pe păşunile din masivul Gîrbova, productivitatea pajiştilor de aici se poate tripla şi, automat, va creşte considerabil producţia de lapte a oilor ce pasc pe aceste locuri. Astfel, prin distrugerea muşuroaielor, curăţirea terenului de arborete dăunătoare şi buruieni, prin lucrări antierozionale (de stingere a torenţilor), supraînsămînţari, îngrăşarea terenului cu gunoi de stînă şi îngrăşăminte chimice şi prin tîrlire raţională, productivitatea pajiştilor va creşte la peste 10.000 kg masă verde la hectar. In condiţiile acestea pot fi păşunate aici peste 130.000 oi de la care se poate obţine o producţie anuală de aproape 22 milioane litri lapte. Cînd râmîi surd la critică care este situaţia după un an de zile de la constatările ziarului nostru ? Indicam atunci organelor agricole din regiunea Ploeşti să se ocupe cu mai mult simţ de răspundere de îngrijirea şi folosirea raţională a păşunilor din masivul Gîrbova, iar organizaţiilor U.T.M. din raionul Gimpina, în raza căruia este cuprins acest masiv, să organizeze acţiuni ale tineretului pentru refacerea şi întreţinerea acestor păşuni. Nici dintr-o parte nici din cealaltă nu s-a făcut însă nimic. De neînţeles este însă faptul că, deşi a trecut un an de la sezisarea ziarului nostru, nici serviciul bazei furajere din cadrul secţiunii agricole regionale şi nici acelaşi resort din cadrul Ministerului Agriculturii şi Silviculturii nu s-au interesat dacă cei vizaţi în articolul amintit s-au străduit sau nu să remedieze lipsurile semnalate, pentru ca să poată lua măsurile cuvenite. Păşunatul s-a făcut şi în acest an neraţional, oile fiind plimbate peste tot locul şi paşniste fără nici o noimă, stocînd astfel multe pajişti, flora spontană valoroasă neavînd posibilitatea să regenereze. Organele agricole de la raionul Cîmpina şi îndeosebi tov. ing. Mîndroiu, şeful serviciului bază furajeră, şi tehnicianul Stoica de la cantonul zoopastoral de pe masivul Gîrbova, deşi cunoşteau bine această situaţie, nu au luat nici o măsură. Pretextul invocat că sunt angrenaţi in prea multe treburi nu scuză nepăsarea de care au dat dovadă. Paşunea de pe masivul Gîrbova nu este o fişie oarecare de pămînt; ea cuprinde o suprafaţă de aproape 9.000 de hectare care poate asigura hrana a zeci de mii de animale. Pe de altă parte, nici Comitetul raional U.T.M. Cîmpina nu s-a preocupat de mobilizarea tineretului la acţiunea de îngrijire a păşunilor din masivul amintit, deşi are o experinţa bună în această direcţie. Pentru anul acesta planul comitetului raional U.T.M. prevede ca, prin munca patriotică a tineretului, să fie întreţinute păşunile pe o suprafaţă de 600 ha. La rubrica realizări se arată că pînă acum tineretul a executat diferite lucrări de întreţinere pe o suprafaţă de 425 ha. Mai mult, Comitetul raional U.T.M. Cîmpina are o experienţă bună în privinţa organizării taberelor permanente de munca patriotică. Anul acesta la Ghirdoveni a fost organizată o asemenea tabara unde două serii a cîte 70 de tineri au muncit timp de peste 40 de zile la defrişarea arboretelor şi trunchiurilor de copaci de pe o suprafaţă de aproape 100 hectare. Exista experiente bune, sînt numeroşi tineri dornici să participe la acţiuni patriotice de mare amploare. Bineînţeles că această acţiune nu putea fi organizată fără concursul secţiei agricole raionale. Vina comitetului raional U.T.M. constă tocmai in faptul că fiind criticat, în articolul amintit, pentru lipsa de iniţiativă, n-a cerut cu insistenţă secţiei agricole raionale să întocmească fără întîrziere un plan de lucrări, să asigure asistenţă tehnică şi condiţii materiale pentru ca tineretul să poată începe acţiunea de întreţinere a păşunilor din masivul Gîrbova. Ce se poate face acum Ţinînd seama de condiţiile amintite, comitetul raional U.T.M. poate organiza o tabără de muncă patriotică a tineretului. Din cele aproximativ 40 de unităţi agricole cooperatiste care folosesc păşunile din masiv, pot fi mobilizaţi cîte trei,patru tineri din fiecare, cu care să se organizeze această tabără. Iată ce lucrări pot executa a-ceşti tineri: distrugerea ienupărului care tinde să invadeze unele pajişti, împrăştierea gunoiului de stînă, unele lucrări de stăvilire a alunecării pajiştilor (aproximativ 600 ha. sînt într-un stadiu mai mult sau mai puţin avansat de erodare). In primăvară lucrările trebuie să continue cu împrăştierea îngrăşămintelor chimice pe care secţia agricola raională are obligaţia să le asigure — cu distrugerea buruienilor şi mai tîrziu, cu recoltarea seminţelor de Festuca rubra (păiuşul roşu) pentru asigurarea stocului de seminţe necesare creării unor loturi semincere. Aceste acţiuni nu vor rezolva însă întru totul problema refacerii şi întreţinerii păşunilor din golurile de munte ale masivului Gîrbova. Sînt necesare măsuri urgente pentru lichidarea indolenţei de care dă dovadă serviciul bazei furajere din cadrul secţiei agricole a sfatului popular raional Cîmpina. Tehnicienii de aici trebuie să înţeleagă că au datoria să urmărească permanent dacă cei ce pasc oile în masiv îşi respectă sau nu sarcinile contractuale în legătură cu păşunatul raţional, tîrlirea raţională, distrugerea buruienilor şi muşuroaielor, împrăştierea gunoiului de tîrlă pe pajişti etc. Paralel cu aceasta, au obligaţia ca încă de acum să stablească şi să îngrădească rezervaţii pentru asigurarea seminţei necesare creării loturilor semincere, să calculeze, conform normelor ştiinţifice, încărcarea unităţii de suprafaţă păşunabilă cu animale, lăsînd an de an unele porţiuni din păşune pentru refacerea prin supraînsămînţări naturale. Totodată sînt datori ca, conform planului comun, să colaboreze mai strîns cu comitetul raional U.T.M. pentru organizarea cu tineretul a acţiunilor amintite şi să nu aştepte ca toate acestea să vină de la sine. In acelaşi timp, serviciile de resort din cadrul secţiunii agricole regionale şi Ministerului Agriculturii şi Silviculturii trebuie să privească cu mai mult simţ de răspundere obligaţia pe care o au de a analiza cauzele deficienţelor semnalate de ziarul nostru, pentru a le pune capăt fără întîrziere. Ing. N. SIMIONESCU ÎN MASIVUL GÎRBOVA Productivitatea păşunilor poate fi triplată VACILE II. Şi parcela noastră tare este? Desen: M. GARANTIE INIŢIATIVA BRIGĂZILOR UTEMISTE Adunarea generală a utemiştilor din comuna Ilovăţ, raionul Turnu-Severin, era foarte însufleţită. Cei mai buni tineri din comună se adunaseră să discute felul cum şi-au îndeplinit angajamentele pe ultimele luni. — Noi am realizat lucruri frumoase pînă acum, a vorbit primul utemistul Ştefan Proca. Mai ales în ceea ce priveşte lucrările de împăduriri şi îmbunătăţiri funciare brigăzile noastre utemiste de muncă patriotică au făcut treabă bună. Numai de aici am scos economii în valoare de peste 22.000 lei. E o sumă serioasă nu glumă. Şi Ştefan Proca s-a aşezat mulţumit. Imediat însă s-a ridicat tînărul Ştefan Copilu,comandantul uneia din cele două brigăzi utemiste de muncă patriotică. El nu s-a arătat atît de mulţumit de realizările obţinute pînă atunci. — Nu zic că n-am făcut lucruri bune, asta-i adevărat, a spus el. Dar eu nu sînt mulţumit numai cu atita. Am mai putea face şi altele. De exemplu să îngrijim păşunea de pe islazul comunal pe care pasc vitele noastre. Şi apoi, cei din Cernet şi din Şimian au economii de 70.000 lei. Adică noi n-am putea face cît ei ? Ce ziceţi ? Utemiştii s-au uitat unii la alţii întrebători. Da, avea dreptate Ştefan Copilu, ei ar putea face mult mai multe, au forţe serioase care trebuie folosite din plin. Secretarul comitetului V.T.M. a venit pe loc cu o propunere. — Tovarăşi, după cum ştiţi comuna noastră are 40 ha de islaz. în momentul de faţă el este acoperit cu buruieni. Arbuştii, scaieţii, ferigile, muşuroaiele de cîrtiţe distrug o mare parte din păşunea pe care trebuie s-o pască vitele. Propun ca brigăzile noastre de muncă patriotică să aibă ca obiectiv în planul lor de muncă şi cele 40 ha. de islaz pe care să le îngrijească. Sînteţi de acord ? Toate mîinile s-au ridicat, utemiştii arătîndu-se cu toţii entuziasmaţi. Doar pe acest islaz pasc din primăvară şi pînă toamna tîrziu vitele întovărăşirilor lor. Aici pasc şi cele peste 1.200 oi ale stînii cooperatiste din satul Firizu. Cu cît vor îngriji mai bine păşunea cu atît masa verde la hectar va creşte, şi ca atare va spori şi producţia de carne, de lapte şi de lînă. — Cînd vom ieşi la muncă patriotică pe islazul comunei să luăm cu noi şi muzica. După terminarea lucrului acolo este loc bun de joc. Putem să jucăm şi un meci de fotbal între cele două brigăzi de muncă patriotică, a intervenit utemistul Ion Cirică. N-au trecut decit cîteva zile de la această adunare a utemiştilor din Ilovăţ şi în prima duminică, pregătiţi cu sape, coase, securi, greble şi tîrnăcoape tinerii brigadieri s-au îndreptat cîntînd spre islazul comunei. Cum au ajuns la locul de muncă tinerii brigadieri au stabilit ce au de făcut şi s-au împărţit în echipe de lucru. O echipă cu securi şi tîrnăcoape la distrugerea arbuştilor, o altă echipă cu sape şi coase la retezatul ferigilor, iar alta cu greble la strînsul buruienilor cosite. Munca a început de dimineaţă şi a continuat cu însufleţire pînă după amiază. Apoi, după terminarea lucrului, tinerii au încins jocul. Veselia şi cîntecul au ţinut pînă tîrziu. Seara, înainte de a porni spre casă, tinerii brigadieri au hotărît data viitoarei ieşiri pe teren în această acţiune patriotică, au stabilit lucrările pe care trebuiau să le mai facă în următoarele zile. Prin lucrările efectuate, tinerii din cele două brigăzi utemiste de muncă patriotică au realizat economii în valoare de peste 3.000 lei numai la lucrările finanţate. Conştienţi că munca lor aduce o contribuţie însemnată la creşterea producţiilor de lapte, carne şi Una pe comună, tinerii brigadieri din Ilovăţ s-au angajat în faţa organizaţiei de partid să răspundă şi pe viitor cu acelaşi entuziasm, de îngrijirea şi întreţinerea întregii suprafeţe fie păşune din comună. PETRE GHELMEZ In tabara din munţii Harghitei In vederea îndeplinirii angajamentelor privind acţiunea de întreţinerea păşunilor şi fîneţelor, comitetul raional U.T.M. Odorhei din Regiunea Autonomă Maghiară a organizat în vara aceasta o tabără de muncă patriotică pe muntele Harghita. Răspunzînd cu entuziasm acestei iniţiative, organizaţiile de bază U.T.M. din şcolile medii din raion au organizat in timpul vacanţei de vară participarea elevilor la această importantă acţiune patriotică. Astfel, peste 140 de elevi de la Şcoala pedagogică şi Şcoala medie „Dr. Petru Groza" din Odorhei, precum şi de la Şcoala medie din Vlăhiţa organizaţi in brigăzi utemiste de muncă patriotică, au petrecut cîte 14 zile în această tabără. In acest timp ei au defrişat o suprafaţă de 34 ha. destinată păşunilor, efectuînd peste 15.000 ore de muncă voluntară. In tabără a fost organizată şi o bogată activitate culturală. Serile literare, focurile de tabără, citirea presei în comun le a îmbogăţit tinerilor cunoştinţele şi le-a lăsat amintiri plăcute. ŞT. NERANIŢEI