Scînteia Tineretului, ianuarie 1960 (Anul 15, nr. 3308-3332)

1960-01-03 / nr. 3308

Cuvîntarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou, tova­­răşul Ion Gheorghe Maurer, pre­­şedintele Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale a Republicii Populare Române, a rostit în noaptea de 31 decembrie 1959 la posturile noastre de radio şi televiziune, următoarea cuvân­tare : Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Popu­lare Romine ! Ne aflăm la sfirşitul unui an de muncă rodnică, de realizări remarcabile în dezvoltarea eco­nomică şi social-culturală a pa­triei noastre. In acest an, pe întinsul ţării au intrat in func­ţiune noi întreprinderi, s-au deschis noi şantiere, au fost construite noi clădiri de locuit. A sporit avuţia naţională, prin creşterea însemnată a produc­ţiei industriale şi agricole. Noi creaţii îmbogăţesc patrimoniul culturii noastre socialiste. Po­porul muncitor a trecut in re­vistă cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a eliberării patriei bogatele sale înfăptuiri, expri­mate în avîntul economiei şi culturii, în mersul ascendent al ţării noastre pe calea socia­lismului. Ca urmare a măsurilor luate de partid şi guvern a crescut nivelul de trai al popu­laţiei. Toate acestea sunt rezul­tatul muncii entuziaste şi pline de eroism desfăşurate de clasa muncitoare, de ţărănimea mun­citoare şi intelectualitate, ro­­dul politicii promovate de Par­tidul Muncitoresc Român. Poporul nostru are toate te­meiurile să se mîndrească cu realizările sale, să păşească in noul an cu încredere în forţele sale creatoare, cu hotărirea de a dezvolta succesele obţinute. Perspectivele anului 1960 însufle­ţesc la noi înfăptuiri. Prin hărni­cia şi iniţiativa creatoare a ma­selor muncitoare, se vor realiza noi progrese pe tărîm economic, social şi cultural. Oamenii mun­cii trec pragul noului an strins uniţi in jurul forţei lor condu­cătoare, încercatul nostru Partid Muncitoresc Român, întărind ne­contenit alianţa muncitorească ţârănesa ca şi frăţia între poporul român şi minorităţile naţionale. Anul de care ne despărţim a fost bogat în victorii însemnate ale sistemului socialist mondial. Tot mai puternică a devenit uni­tatea lagărului socialist, sa dezvoltat colaborarea frăţească şi intr-ajutorarea tovărăşească intre popoarele ţărilor socialiste. Uniunea Sovietică, păşind in etapa construcţiei desfăşurate a comunismului, înfăptuieşte un ritm rapid măreţul plan septe­­nal de dezvoltare a ţării. Suc­cesele istorice ale Uniunii So­vietice şi ale celorlalte ţări so­cialiste pun şi mai mult în evi­denţă superioritatea socialismu­lui faţă de capitalism. In front unit, ţările socialiste păşesc înainte spre noi victorii, în folo­sul popoarelor lor şi al progre­sului mondial. În 1959, ideile păcii şi cola­borării între popoare s-au im­pus tot mai mult pe arena in­ternaţională. In relaţiile inter­naţionale se observă un inceput bun de destindere a încordării. Propunerea guvernului sovietic de a se înfăptui dezarmarea ge­nerală şi totală a cîştigat ade­ziunea largă a popoarelor. Nu peste mult timp va avea loc un eveniment de mare însemnătate - intilnirea conducătorilor Uniu­nii Sovietice, Statelor Unite ale Americii, Angliei şi Franţei, de la care popoarele aşteaptă noi rezultate pozitive in dezvoltarea colaborării internaţionale şi consolidării păcii. Exprimăm speranţa că prin eforturile tu­turor forţelor iubitoare de pace, procesul destinderii va continua, problemele internaţionale liti­gioase vor căpăta o rezolvare paşnică, năzuinţele de pace ale omenirii vor fi îndeplinite. Ală­turi de celelalte ţări socialiste, Republica Populară Română va milita şi în viitor pentru trium­ful păcii şi colaborării între toate ţările lumii, indiferent de orinduirea lor socială. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, al guvernului Republicii Popu­lare Române, al Prezidiului Ma­rii Adunări Naţionale, felicit călduros muncitorii, ţăranii mun­citori, intelectualii, femeile şi ti­neretul ţârii noastre, pe toţi cei ce muncesc, şi le urez noi suc­cese în construirea socialismu­lui, fericire şi sănătate în fami­lie, spor la muncă în toate do­meniile de activitate, spre înflo­rirea scumpei noastre patrii. La mulţi ani, tovarăşi şi prieteni ! In sălile Palatului Republicii petrecerea este un toi Primul succes! 2 ianuarie 1960. Orele 10. Zi de odihnă pentru toţi oamenii muncii. De acest lucru şi-a dat seama oricine a ieşit pe străzile oraşului. Cozi imense la centrele de sifoane. Cozi şi mai impresio­nante la cinematografe. Pe ma­rile artere torente de mulţimi care se plimbă ca într-o zi de primăvară, sorbind aerul „medi­­teranian“ şi minunîndu-se de splendida zi. Dar sînt şi oameni ai muncii care la aceste ore din această dimineaţă plină de lumi­nă, se află deja pe baricadele muncii socialiste. Este a doua zi din noul an. Tu adus în uzină dragostea pentru lucrul pe care aveau să-l împlinească în prima zi de muncă a anului ’60 : do­rinţa vie şi nestrămutată de a cuceri o victorie de răsunet chiar la începutul anului. Pe oamenii aceştia care se dăruiesc cu dragă inimă muncii socialiste i-am gă­sit la Uzinele „Mao Tze-dun“. Prezenţi erau numai oamenii din cadrul sectorului mecanic şef. Dar aceştia veniseră toţi ca în oricare zi obişnuită. Peste 120 de inşi. Şi vîrstnici dar mai ales tineri. Am trecut pe lingă halele unor sec­toare unde eram obişnuit să aud o larmă metalică înteţită, să aud vuietul şi să simt în aer vibraţia produsă de flăcările cuptoarelor sau zgomotul asur­zitor din hala cazanelor. N-am auzit nimic. Era linişte. Cînd am păşit pragul sectorului montaj armături, am rămas uimit pentru un moment. O armată de munci­tori răsturnaseră cu josul în sus întreaga încăpere. Am privit cu ochi mari cum spărgeau posta­mentele de ciment în care erau împlîntate maşinile : strunguri, raboteze, freze. Cîrligele maca­ralei le înşfăcau şi le mutau, plu­­tind în aer, în altă parte a uria­şei încăperi. N-am putut să des­copăr singur explicaţia acestei bătălii care se dădea, înverşuna­tă, împotriva vechilor domicilii ale agregatelor. Noroc cu mecani­cul şef, ing. Hudea Tănase. El m-a scos din încurcătură. — Vă miraţi de ce vedeţi, nu? — Mă mir, cum de nu. Parcă a bătut furtuna. Mecanicul şef, comunistul Hu­dea Tănase a rîs cu îngăduinţă. — Noi facem aici o treabă bună. Reamplasăm o bună parte din maşini după un nou flux teh­nologic. Cu 1960 începe un nou flux. Se lucrează după cum ve­deţi ca pe front, de la ora 5 di­mineaţa. Nu aveam cînd. Aceste două zile sînt singurele în care puteam să punem la punct fluxul teh­nologic fără să stînjenim produc­ţia. Luni muncitorii vor putea munci din plin. Am înţeles şi eu mai bine der* TITA e*a •tfm.1-.rm fi - - X. - — va lăudabilă a unui sector din­­tr-o uzină. înalta conştiinţă so­cialistă îşi spusese şi de data a­­ceasta cuvîntul. Mi s-a explicat apoi pe larg. Planul uzinei pe anul 1960 e mai mare cu 33 la sută faţă de *59. Indicaţiile date de recenta Plenară a C.C. al PIM.R. au avut darul să descopere şi la Uzinele ,J­lao Tze­ din“ mari rezerve in­terne care ar putea să ducă la această sporire considerabilă a producţiei. Şi cum ? Printr-o nouă organizare a procesului de producţie, prin economii de spa­ţiu. Maşinile nu erau aranjate după un flux precis. Unele erau aşezate alandala. Pînă acum se făcea o jumătate de piesă în hala de mecanică uşoară, apoi trebuia să alergi cu piesa şi să o ispră­veşti în hala de montaj. De-acum încolo, însă, muncitorii care fău­resc reductoare, cazane, mori de ciment şi alte agregate necesare industriei grele, datorită iniţiati­vei şi efortului oamenilor de la mecanic şef, începînd de luni, 4 ianuarie, vor munci după un nou flux tehnologic. Aceasta se va resfringe şi asupra calităţii şi cantităţii producţiei. Va spori producţia pe sectoare cu 30 pină la 40 la sută. Se va îmbunătăţi totodată şi tehnologia fabricate­lor. Luni dimineaţă cînd strun­garii, frezorii şi ceilalţi munci-«* tori vor veni la Iuctja^q să"fami­nă surprinşi de isprăvile mecani­cilor şi lăcătuşilor. Un număr de 35,jo,m­aşini grele, unele pînă­­da 8 tone, le vor găsi cu domici-­­­liul schimbat. Un mare spaţiu în hala de montaj va fi eliberat. Lucrările de montaj se vor desfă­şura şi ele în condiţii optime. Se vor cucerii spaţii, dar se vor cu­ceri şi ore, zile, săptămîni. Se va cuceri timpul. Şi acesta este lu­crul cel mai important pentru anul ’60, anul marilor perspecti­ve. Uzinele „Map Tze-dun îşi vor putea realiza şi depăşi sar­cinile de plan. — Nu ştiam că sectorul meca­nic şef are un rol aşa de mare într-o uzină, îi destăinui eu ingi­nerului Hudea. — Dacă noi închidem ochii două ore, doarme o zi toată uzi­na. Cine-i dă apă, curent ? Cine îngrijeşte utilajul acesta scump, cine-i sporeşte randamentul ? Ar putea secţiile şi sectoarele să trăiască fără oamenii ăştia pa care-i vedeţi că au venit azi la lucru ? I-am înţeles mîndria. După ce am aflat toate acestea am vizitat locurile de muncă ale oamenilor. Pe comunistul Badea Stan l-am găsit străduindu-se fixeze un VASILE CABULEA Proletari din toate tarile, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XV, seria II-a nr. 3308 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 3 ianuarie 1960 Am fost invitat­ la Palat In ajunul Anului Nou, Piaţa Republicii era inundată de lumină. La feeria oră­şelului copiilor se adăugau acum privirile neastîmpărate ale farurilor uriaşe, plim­bate încoace şi încolo, poposind îndelung pe fruntea albă a Palatului. Acolo sus, învăluită de raze, se caligrafia solemn inscripția „Trăiască cea de a X­l-a ani­versare a Republicii Populare Române". Apoi, farurile urcau pentru o clipă scă­rile înalte ale văzduhului, ca să coboare şi să rămînă îndelung sub şirul colonade­lor albe, pe balustrada înflorită de stea­guri tricolore. Sub faldurile de mătase se înşiruiau trompetiştii, îmbrăcaţi în costume de epocă. Ei lăsau să se bănuiască în­ceputul unei festivităţi neobişnuite. Era ora 9 seara şi, cu toată şuvoirea vocilor din piaţă, o linişte gravă fîlfîia deasupra tuturora. Palatul îşi aştepta invitaţii... Numai că, în locul landourilor de altă­dată, trase de cai focoşi sau al maşini­lor lustruite din care descindeau servi­torii cu galoane de aur ai unui rege font, în locul hopţilindrelor înalte, ca nişte co­roane de doliu, ale miniştrilor cu simbrie regală, care intrau pe poarta Palatului urmaţi de valuri de voaluri şi rochii pititi­Ion Brad toare , in locul tuturor acestor echipaje de mascaradă care călcau sub copitele cailor sau sub roţile maşinilor trupul vlă­guit şi adeseori ciuruit de gloanţe al poporului român, iată astăzi paietul ne-a invitat pe noi. Suntem­ două mii de tineri, două mii de invitaţi care păşesc cu emoţie pe treptele de marmoră înzăpezită. Emoţie, nu în faţa unui rege pe care părinţii noştri au ştiut să-l alunge, la timp, poftindu-l cu aceleaşi cuvinte cu care poporul îl întîmpinase cu un veac în urmă : „Fă-ţi lădiţa / la-ţi domniţa / Şi te cară / Mergi din ţară / Şi să vii cînd Romînia / Va dori încă Robia /. Adică, la calendele greceşti, sau mai pe romîneşte spus : la pastile cailor ! Nu, în privinţa aceasta, noi invi­taţii Paietului n-avem nici o emoţie. Eram mişcaţi doar, cum e şi firesc, că după ce am părăsit acum cîteva ore strun­gul sau maşina, pentru rodnicia cărora am muncit u­n an întreg, adăugind altfel o nouă nestemată la diadema Republicii, în ajunul Anului Nou, fiecare pe nume am fost Invitaţi la Palat. Trompeţii au dat semnalul că trebuie să ne grăbim... Făt-Frumos şi Ileana Cosînzeana ne-au întîmpinat în prag. Din poveşti şi-au luat cu ei întreaga suită de feţi şi logofeţi, de suave domniţe scăpate din tirania zmeilor şi căpcăunilor. Toţi se înclină de-o parte şi de alta, ne iau de braţ ca pe nişte vechi şi de demult aşteptate cunoştinţe şi ne conduc spre sălile ca de cleştar din impărăţia Soarelui. - Ei da ! — zice un­ tînăr pe faţa căruia am citit, in primele momente, semnele ne­dumeririi. Era firesc ca Făt-Frumos să-şi aducă aminte de noi — şi trage cu ochiul la vecinul din dreapta. Doar i-am oţelit în forjele noastre de la „23 August“ buz­duganul năzdrăvan de cîte ori a simţit el, că-i nevoie. Ba am strîns felurite metale­ cu tonele, să-i facem poduri svîrlite peste prăpăstii şi ape, să-i împletim ca­ din mătase sîrmele ce dau în lături noasptea şi fac să joace luminile pe drumuri şi plaiuri îndepărtate. Cei din jur rid și se uită în ochii voi­nicului. Făt-Frumos, auzindu-l ce spune, îl îm­­ (Continuare în pag. 11-a) Primul tren sovietic din anul acesta cu produse şi mărfuri livrate ţării noastre 1 ianuarie 1960, ora 1,48 noap­tea. La această oră a intrat in gara Socola Roşie prin punctul de frontieră Ungheni primul tren sovietic din anul acesta. Garni­tura avînd peste 40 de vagoane conţinea produse şi mărfuri li­vrate ţării noastre de către ţara vecină şi prietenă în baza acor­durilor comerciale încheiate în­tre cele două ţări : cocs pentru furnalele Hunedoarei, rezervoa­re şi pompe de mare capacitate pentru Combinatul chimic Bor­­zeşti, motoare electrice pentru Combinatul de îngrăşăminte a­­­zotoase de la Roznov etc. Militarii unităţii de aviaţie unde munceşte ofiţerul Făgădaru Nicolae au încheiat anul 1959 cu importante succese în pregătirea de luptă şi politică, în întrecerea pentru cucerirea Steagului Roşu al C.C. al U.T.M. care se acordă unităţii fruntaşe din Forţele Aeriene Militare, militarii de aici s-au situat pe primul loc, îndrumată îndeaproape de co­mandant şi locţiitorul său poli­tic, sub conducerea organizaţiei de partid, organizaţia U.T.M. din această unitate a adus o contri­buţie importantă la obţinerea a­­cest­or realizări. Drumul spre obţinerea primu­lui loc în întrecere n-a fost uşor. Dar organizaţia U.TM. a simţit întotdeauna sprijinul organizaţiei de partid. îndemnul comunişti­lor, sfaturile lor, i-a înaripat în muncă pe utemişti i-a ajutat să biruie greutăţile întâmpinate. Fii ai oamenilor muncii, mili­tarii unităţii şi-au închinat ener­gia ţelului măreţ al pregătirii cît mai temeinice pentru a putea a­­păra cu devotament cerul patriei noastre libere. ...O zi frumoasă, cu cer senin. Platoul unităţii de aviaţie este străjuit de păsări argintii. O comandă scurtă, energică, anun­ţă începutul festivităţii. Tovară­şul Cîrţină Constantin, secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor citeşte ho­­tărîrea secretariatului C.C. al U.T.M. prin care organizaţiei u­­temiste i se decernează Steagul Roşu. Se înmînează înalta distinc­ţie comandantului unităţii. Mili­tarii mîngîie cu privirile purpu­riul aprins al steagului purtat de garda de onoare de la un capăt la altul al frontului. Urale pu­ternice salută trofeul primit, rod al atîtor zile şi nopţi de muncă încordată pusă în slujba patriei. Cu acest prilej C.C. al U.T.M. a decernat diplome de onoare ce­lor mai buni militari din unitate. Printre cei care au primit acea­stă distincţie se numără şi căpi­tanul Moldovan Ion, locotenent major Stancu Gheorghe, sergent Olteanu Ion şi caporalul Rădu­­lescu Paul. Această distincţie o primeşte şi organizaţia de bază U.T.M. al cărei secretar este loco­tenentul Stahie Ioan. Acest co­lectiv entuziast, strîns unit în ju­rul organizaţiei de partid, s-a re­marcat în anul trecut prin rezul­tatele bune şi foarte bune, obţi­nute la majoritatea categoriilor de pregătire. Escadrila merge cu siguranţă pe drumul ce duce spre titlul de subunitate de frunte. Tinerii aviatori sunt felicitaţi pentru rezultatele dobîndite în muncă de delegaţii de pionieri şi tineri muncitori. Ele au salutat călduros pe tovarăşii lor militari şi le-au urat noi succese în pre­gătirea politică şi de specialitate. Solemnitatea decernării Steagu­lui Roşu al C.C. al U.T.M. s-a în­cheiat cu defilarea subunităţilor, în acordul fanfarei, militarii trec în rînduri strînse, mîndri de cinstea ce li s-a făcut. Cu toţii sînt hotărîţi să răspundă grijii partidului şi guvernului, încrede­rii ce li s-a acordat cu noi succe­se în pregătirea de luptă şi po­litică, în întărirea capacităţii de luptă a unităţii. înaltă preţuire a muncii Garda de onoare a Steagului Roşu al C.C. al U.T.M. ------------- Citiți în pag. 2-a --------------­REVELIONUL UNUI TINERET FERICIT © Noaptea surprizelor pentru tinerii mineri. O Revelion studențesc. « La palatul sporturilor din Constanta. © In casele colectiviștilor. © La casele de cultură ale tineretului din Capitală. © La Hunedoara, în pag. 3-a Tinereţea patriei. în pag. 4-a Alb pe negru (din agenda internaţională a unui ziarist reacţionar). Tovarăşului NIKITA SERGHEEVICI HRUSCIOV Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Preşedinte al Consiliului de Miniştri al Uniunii Sovietice Tovarăşului KLIMENT EFREMOVICI VOROŞILOVl Preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice Moscovă Dragi tovarăşi, Cu prilejul Anului Nou, Comitetul Central al Partidului Mun­­citoresc Român, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Ro­­mine, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine şi întregul nostru popor, vă trimit dv. şi prin dv. glo­riosului popor sovietic cele mai calde şi sincere felicitări. Uriaşele realizări în construirea comunismului, obţinute prin munca plină de abnegaţie a poporului frate sovietic, sub con­ducerea înţeleaptă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, succesele epocale ale ştiinţei şi tehnicii sovietice care dau viaţă celor mai îndrăzneţe visuri ale omenirii, însufleţesc poporul nostru, ca şi popoarele tuturor ţărilor socialiste, la dobîndirea de noi victorii în construcţia socialistă, stirnesc respectul şi admira­ţia întregii lumi. Lupta perseverentă a Uniunii Sovietice şi alături de ea a celor­lalte ţări socialiste, pentru coexistenţă paşnică intre teate, sta­tele, valoroasele iniţiative ale guvernului sovietic in vederea des­tinderii internaţionale, deschid perspectiva unor noi victorii ale cauzei păcii şi prieteniei intre popoare. Poporul român îşi va aduce şi pe viitor întreaga sa contribuţie la întărirea prieteniei de nezdruncinat dintre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice, la întărirea forţelor păcii şi a unităţii lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Urăm din toată inima marelui popor sovietic noi victorii în construirea comunismului, in lupta pentru pace în întreaga lume. La mulţi ani, dragi tovarăşi ! GH. GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin CHIVU STOICA Preşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P.R. ION GHEORGHE MAURER Preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Romíne Dragi tovarăşi ! Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Prezidiul Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, Consiliul de Miniştri al Uniunii Sovietice şi întregul popor sovietic vă feli­cită cordial pe dv. şi prin dv. întregul popor român cu prilejul Anului Nou care vine. Anul 1959 a fost marcat prin întărirea con­tinuă a puternicului lagăr socialist, prin slăbirea încordării inter­naţionale, prin noi succese în lupta pentru pace în întreaga lume. Remarcabilele victorii obţinute în anul care a trecut de harnicul popor român sub conducerea Partidului Muncitoresc Român în construirea socialismului umplu de bucurie sinceră inimile oame­nilor sovietici. Suntem­ ferm convinşi că prietenia indisolubilă şi colaborarea rodnică dintre popoarele ţărilor noastre frăţeşti se vor dezvolta şi în viitor în interesul întăririi continue a familiei unice a po­poarelor lagărului socialist. Urăm din toată inima, dragi prieteni, poporului frate român succese şi mai mari in construirea Rominiei socialiste, in lupta pentru triumful păcii în întreaga lume. NIKITA HRUŞCIOV KLIMENT VOROSILOV Moscova, Kremlin, 31 decembrie 1959. In laboratorul Institutului Agronomic „T. Vladimirescu“ din Craiova Rezultatele concursului „Din munca şi viaţa tineretului din R. P. Romină“ Concursul pentru tinerii co­respondenţi voluntari şi cititori ai ziarului organizat de „Scîn­­teia tineretului“ (prima etapă 25 noiembrie — 31 decembrie 1959) a stîrnit un viu interes în rîndurile tinerilor din fabrici şi uzine, mine şi şantiere, de pe ogoare, din şcoli şi facultăţi. La redacţie au sosit sub menţiunea „Pentru concursul corespondenţilor voluntari", nu­meroase scrisori care au re­flectat cu un puternic simţ al noului fapte semnificative, iniţiative şi acţiuni din viaţa şi munca tinerilor din patria noa­stră care sub conducerea par­tidului, mobilizaţi de organiza­ţiile U.T.M., participă cu entu­ziasm la construirea socialis­mului. De asemenea, trebuie remar­cat faptul că un număr impor­tant de participanţi la concurs au abordat genul scurt satiric, trimiţând redacţiei numeroase note critice şi epigrame care a făcut posibilă publicarea unei rubrici satirice periodice „De la corepondenţii voluntari“. Publicăm mai jos lista cişti­­gătorilor primei etape a con­cursului : Un premiu I : obiecte în va­loare de 1.500 loi. Postul de corespondenţi vo­luntari al „Scinteii tineretului“ de la Institutul Politehnic Bucureşti compus din studenţii: 1. Dumitru Chiriac 2. Ion Şerbănescu 3. Neagu Udroiu 4. Aristică Brînzan Un premiu II : obiecte în va­loare de 1.000 lei. Ion Amariei — electrician — Combinatul Siderurgic „Gheor­ghe Gheorghiu-Dej“ — Hune­doara. Un premiu III : obiecte în valoare de 750 lei. 1. Ion B. Mărgescu — teh­nician miner — întreprinderea mineră Cîmpulung-Muscel. Menţiuni: 1. Nicolae Ştefan — munci­tor—Rafinăria nr. 1 Ploeşti. 2. Ispăşoiu Vasile — ţăran muncitor, comuna Tutana, raio­nul Curtea de Argeş. 3. Mircea Breharu — elev — Şcoala medie din oraşul Gher­la, regiunea Cluj. 4. Mocanu Romulus — învă­ţător — comuna Stupini, ra­ionul Hîrşova. 5. Eva Marton — contabilă — întreprinderea „Avîntul“ Oradea. S-au mai evidenţiat prin ma­terialele trimise în cadrul pri­mei etape a concursului urmă­torii tovarăşi: Ion Iordache — strungar — Bucureşti, Nichifor Nicolae — secretar al Comitetului U.T.M. de pe complexul de şantiere- Oneşti, Vasile Tololoi—lăcătuş I.M.S.­Roman, Vintilă Dan — tehnician — Mediaş, Vasile Muntean — activist al Comite­­tului raional U.T.M. Signet, Victor Popescu — procuror- Snagov, Traian Maleş — func­ţionar comuna Iacobeşti, Suceava, Gheorghe Rusu — sudor — Oradea, Constantin Crăciun — tehnician Făl­ticeni, Victor Voicu — student — Universitatea „A. I. Cuza“ Iaşi, Ion Preda, comuna Măr­­gariteşti, raionul Balş, Meza Adrian — activist cultural — Bacau, I. Teohari — econo­mist — Fieni, Pintilie Virgi­­nica — funcţionară — Bu­nişi, Gheorghe Traşcă — lăcătuş — Bucureşti, I. Rusu Şirianu — student — Cluj, Stăneacu Ci­cerone — elev — Drăguşani, Nicolae Tărâşcaru — croitor piele — Piteşti şi Lili Moldo­­veanu — elevă — Horezu. Urăm tuturor participanţilor la concurs noi succese în acti­vitatea lor viitoare de corespon­denţi voluntari, dorindu le ca numele lor să poată fi citite cît mai des în paginile ziarului no­stru ! Aşteptăm participarea spori­tă a cititorilor şi coresponden­ţilor voluntari ai ziarului la cea de a doua etapă a con-CUrsillu­i nivetru

Next