Scînteia Tineretului, ianuarie 1960 (Anul 15, nr. 3308-3332)

1960-01-03 / nr. 3308

Revelionul unui tineret fericit etul a cintat, la noi, în această noapte a anului nou 1960 : pămîntul şi Văzduhul, zidurile caselor noi ţi schelele celor viitoare, cristalele paharelor ciocănite cu linguriţa şi pickup-urile cu discuri Electrecord. Dar nimeni nu a cîntat atit de frumos ca inimile oamenilor noştri, stupinii bunurilor făurite de ei. Totul a avut o strălucire de neuitat în noaptea de Anul Nou 1960 : au strălucit in camera copiilor globurile fragile, podoabele Pomului de iarnă ; s-au răsfirat in superbe cozi de păun artificiile pe cerul de feerie al oraşelor, luminate dinăuntru, ferestrele au înscris constelaţii. Dar nimic nu a cunoscut aceea strălucire pe care au râspindit-o ochii oamenilor noştri, bucuroşi să vadă că tot ce este în jur le aparţine, că viitorul le aparţine lor. Au dansat capricios, în noaptea anului nou 1960, serpentinele tehnicolore, unduindu-se în mii și mii de săli, de la modesta sală a căminului cultural pină la saloanele de marmoră ale Palatului Republicii, s-au legănat în aer, intr-un dans festiv milioanele de fulgi artificiali — confetti, dar nimic nu se poate compara cu dansul exuberant al oamenilor noştri, bucuroşi că au încheiat un an bun şi că trec pragul altuia şi mai bun încă. Tovarăşii de muncă, de-a lungul a douăsprezece luni au serbat noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie in mari reuniuni strălucite, Voioşia generală izbucnind pretutindeni în jurul mesei, încununa acest an rodnic în cursul căruia a crescut bunăstarea poporului muncitor. Tovarăşii şi-au strîns mina, şi-au apropiat cupele, au ridicat toasturi in cuvinte simple şi calde, adine simţite, pentru viaţa noastră socialistă, pentru făuritorii ei in frunte cu comuniştii, pentru Partidul Muncitoresc Român, conducătorul întregului popor pe drumul vieţii lui noi. Urarea de fericire pe care tinărul a rostit-o, în şoapte tremurătoare, fetei iubite ; urarea de spor pe care maistrul a adresat-o intre două glume băieţilor pe care zi de zi îi îndrumă , urarea de viaţă lungă a feciorilor şi fetelor, către părinţii care le-au dat viaţă şi se străduiesc să le dea şi înţelepciune - toate acestea s-au amestecat, şuvoi unic, în marea urare pentru republica noastră , în 1960, într-o lume a păcii şi prieteniei, ca să fie mai frumoasă şi mai bogat înzestrată decit oricind, prin hărnicia noastră, a tuturor ce muncim. An nou, cu cifră rotundă, 1960. A fost un revelion cu vii explozii de bucurie şi cu mîndrie adincă. Miile de piruete în dans, miile de glume, cîntecele lumeşti, sărutul la clipa de hotar a anilor - iată, rămin in urmă. Repede a mai trecut noaptea... Şi a urmat o dimineaţă cu cer albastru, într-un ianuarie neobişnuit de înflorit. O dimineaţă de minunat augur, pentru noi, cei care ştim prea bine că augurii sint, de fapt, propria noastră voinţă şi hotărîre de a ne făuri viitorul, o viaţă mereu mai bună, socialistă. Să ciocnim tovarăşi pentru noi succese în muncă, pentru pace în lume. (Sărbătorirea revelionului la Uzinele „23 August“ din Capitală) Foto AGERPRES La mulţi ani ! Foto : R. VASILE La palatul sporturilor din Constanţa Noaptea Anului Nou în Palatul sporturilor din Constanţa. Iată aici pe tinerii fruntaşi din regiunea noastră. Muncitori, intelectuali, actori, colectivişti şi tractorişti, începe programul artistic. Uşor perdeaua care acoperă scena se dă la o parte. Surpriză. Pe un fundal întunecat reprezentînd bolta cerească strălucesc zeci de steluţe. Orchestra, pe nava „Revelion“, începe primul acord. Porumbelul, simbolul păcii, aduce urări : „La Mulţi Ani pe 1960“ ! In noaptea aceasta desigur în toate colţurile lumii oamenii muncii de pretutindeni închină primul pahar păcii. Un moment de linişte. Se aud zgomotele unui motor.. Moş Gerilă îşi face intrarea triumfală... pe motocicletă. Moş Gerilă urează prosperitate şi succes. Micuţele balerine de la Casa Pionierilor dansează. Un tinăr actor împreună cu cîţiva elevi sînt îndelung aplaudaţi pentru „Pluguşor“. Urmează sorcova, spusă de un grup de fetiţe îmbrăcate în ii şi fete. Frumosul program artistic s-a sfîrşit. Mai e puţină vreme şi vine noul an. Tovarăşul Vîlcu Vasile, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim secretar al comitetului regional de partid urează tuturor tinerilor ani mulţi şi cît mai rodnici. Este ascultat apoi cuvîntul tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P.R transmis la posturile de radio. Bătăile gongului anunţă ultimele clipe ale anului 1959. S-a stins lumina şi s-a aprins din nou. 1960 ! „La mulţi ani“ Clinchet de pahare, urări de bine, de fericire, de succese în muncă şi lupta pentru înflorirea patriei noastre socialiste. Mîinile se string prieteneşte. Tinerii au mîncat, au băut. Apoi a început dansul. Sub ghirlandele multicolore, sub lumina mîngîietoare a becurilor, tineretul dansează. Tinerii fac cunoştinţă, se împrietenesc. Unii dintre ei sunt cunoscuţi in toată regiunea pentru succesele obţinute in muncă. Tractoristul Lucian Marinescu, şoferul Brutaru Spiridon, sudorul Cocor Florin, electricianul Loghin Gheorghe sunt cîţiva dintre aceştia. Tinărul brigadier zootehnist Sava Gheorghe de la G.A.S. Topraisar care a obţinut succese deosebite în creşterea animalelor e invitat la masa colectiviştilor din comuna Gherna din raionul Măcin. Se fac prezentările: preşedintele gospodăriei, tînărul Staicu Gheorghe cu soţia şi brigadierul Moraru Hristu cu soţia. Petrecerea şi dansul continuă pînă in zori. Dimineaţa, tradiţionala periniţă a unit intr-o horă mare pe cei aproape 900 de tineri care au petrecut o noapte minunată, de neuitat. LILIANA BURCEA și GEORGE MIHĂESCU Noaptea surprizelor pentru tinerii mineri Era abia ora 9 seara a ultimei zile din anul 1959 cînd în sălile arhipline ale Şcolii medii din Petroşani rezervate celor 500 de utemişti fruntaşi din întreprinderile oraşului, de la minele Lonea, Petrila, Aninoasa apăru moşul gîrbov cu o barbă colilie pînă la brîu, cu o şubă pină la pământ şi în spate cu sacul doldora de... surprize. De mînă ducea un băieţaş îmbrăcat în alb, pe cap cu o diademă strălucitoare, peste piept cu o leduncă pe care scria „Anul 1960“. Tinerii din sală erau nedumeriţi. — Ai încurcat-o Moş Gerilă, ne-ai adus Anul Nou prea devreme ! Moşul se făcea că nu aude strigăturile din sală călcînd tacticos spre estrada din capătul sălii. — Le-ai încurcat, moşule, este prea devreme, rîdeau tinerii. — Ba, voi m-aţi încurcat pe mine. Oare minerii Văii Jiului n-au intrat pe tărîmul anului 1960 prea devreme, încă de la 22 decembrie 1959 ? Aţi uitat că minerii de la Uricani au întîmpinat anul 1960 în abataje încă în ziua de 3 decembrie, cei de la Lonea la 16 decembrie iar cei de la Petrila cu o zi mai târziu ? Cei prezenţi au ridicat paharul în cinstea oaspetelui, înţelegînd că aceasta a fost prima surpriză oferită de organizatorii revelionului tineretului din Valea Jiului. N-a plecat bine moşul din sală cînd iată se aud pocnituri de bici, zgomot de buhai, chiuituri. In sală intră un grup de flăcăi porniţi la urat. Grupul este condus de tînărul Baban Nicolae care recită un pluguşor scris chiar de el. Apoi în sală intră un poştaş... poznaş. El a adus răvaşe celor din sală. Un crainic se oferă să i le citească . Primul este dedicat responsabilului unei brigăzi fruntaşe de tineret de la U.R.U.M.P., tov. Voinici Ştefan. Apoi se citeşte altul adresat utemistei fruntaşe în producţie şi munca de organizaţie, Nicolae Margareta de la O.C.M.M. Petroşani. Acestea sunt surprize plăcute aduse de poştaş. Sunt însă şi altele care în hazul tuturor ustură pe cei vizaţi. ...Ehe! dar sărbătoarea revelionului abia a început. Poştaşul, este dispus să poarte şi alte răvaşe. Iată o serie de telegrame, de felicitări trimise unor fruntaşi de ţaţă. O serie de tineri vor să scrie urări de fericire unor prietene aflate în sală. Poştaşul duce telegramele şi aduce răspunsurile. Este miezul nopţii. Clipa solemnă a trecerii în anul 1960 ste aşteptată de tinerii Văii Jiului cu veselie şi încredere în anul care vine, îşi urează unii altora mulţi ani fericiţi şi noi succese în noul an. Perechile de tineri ca feţele radiind de veselie, se avîntă la dans , ciocnesc pahare pentru viaţa liberă şi fericită pe care o trăiesc. Explozii de rîs şi voie bună se aud pînă în zori la revelionul tinerilor mineri. IRIMIE STRAUŢ Iată două aspecte de la frumosul Carnaval al tineretului organizat la Palatul Republicii Am fost invitaţi la Palat (Urmare din pag. 1 a) brăţişează. Şi noi nu avem altceva de făcut decit să ne bucurăm din toată inima şi să batem din palme. „Sălile tronului“ s-au împodobit fără tronuri. Şi totuşi, alături de noi, în jurul Libertăţii care tronează în inimi, s-au strins ,,ambasadori“ ai multor state prietene, vecine sau nevecine, din cele patru orizonturi. Sunt sutele de studenţi care învaţă in universităţile şi institutele noastre. Policandrele strălucesc ca liliacul alb, înflorit în aprilie. Şi iată, din nou sună trompeţile înalte şi zidurile înmărmuresc cu tăcere solemnă. Se aud cuvintele, vibrînd cu căldură, prin care tov. Virgil Botin, primul secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor salută oaspeţii Palatului In mulţumirea pe care noi toţi o aduceam Republicii, se împleteau cuvinte de laudă pentru toţi acei harnici şi neobosiţi făuritori ai podoabelor cu care ţara nouă se îmbracă tot mai bogat, din zi în zi. Ei sînt, alături de părinţi, tineri investiţi, ca în basme, cu o tinereţe fără bătrîneţe, cu hărnicie şi cuminţenie mereu înnoite şi totdeauna e apa vie din care îşi sorb puterile printr-o mie de izvoare. Vorbind despre aceşti tineri, părea că sălile Palatului se umplu de mirezme tari prin saloane miroase a grîu şi-a fontă, a livadă şi-a struguri, a cărămidă şi-a ozonul munţilor. Şi ce putea fi mai înălţător decît să vezi toată această cascadă de înfăptuiri, neîncăpătoare în cuvinte, dar viu exprimate în priviri, în stringec de mînă, în cîntece înălţate, ca un omagiu şi ca o mulţumire adîncă, din toată inima, acelui înţelept al înţelepţilor, mai îndrăzneţ şi mai harnic decît toţi cei slăviţi în basmele noastre popUln.-,-,__L!s. :, i rl. , I. .!__H------L___________EL-__ mîn, părintele iubit al tineretului, conducătorul întregului nostru harnic şi talentat popor. El a pus în mina mulţimilor paloşul strălucitor, acum doisprezece ani, ca să reteze şi ultimul cap al balaurului cuibărit peste ţară, lăfăit în zeci de palate, încolăcit peste turnuri de cetăţi, lovind cu coada pămînturi, zise ale lui, pînă la sute de poşte. Ce gest tineresc, să faci să cadă, dintr-o lovitură, limba de venin şi foc, rămînîndu-i monstrului doar ciotul cu care fonfăie şi aruncă bale, pe care vîntul i le întoarce pe obraz tot lui ! Şi de gestul acesta ne aducem aminte acum, cînd în Palatul Republicii, putem veni cu pluguşorul, tras în fiecare an mulţumim Partidului pentru că ne-a învăţat să schimbăm în realitate vechea urare „s-aveţi parte, / de curţi ’nalte, luminate / văruite, şindrilite şi cu fereşti strălucite". In jurul palatului, un inel de astfel de „curţi ’nalte“ stă mărturie, încă foarte proaspătă, felului nostru de a înţelege urările. Şi-apoi pe întreg pămîntul ţării, din Deltă pînă în Maramureş, fiecare părinte şi fiecare tinăr poate să zică în linişte vecinilor : „Să vă fi 3 casa, casă / să vă fie masa, masă“ / „Tot cu mesele întinse / Şi cu feţele aprinse / Tot cu casele grijite / De buni oaspeţi locuite“ şi : „Cîte ţigle sînt pe casă / atîţia galbeni pe masă ,/ cite pene pe cocoşi / atîţia copii frumoşi !“. Irnei îşi poate permite cu certitudinea împlinirii, şi in 1960, visuri îndrăzneţe, planuri fermecătoare ! Are cine să-l conducă spre înfăptuirea lor. In noaptea aceasta de Anul Nou, nu putea fi un cadru mai potrivit pentru un popas feeric, in drumul mereu suitor al generaţiei noastre. - Poftiţi la carnaval ! zice Ileana Cosînzeana. Şi am poftit... - La mulţi ani ! răsună vocea lui Făt-Frumos. - Să trăim o mie ! - răspundem toţi deodată. In noaptea de Anul Nou, am fost invitaţi la Palat. O mie şi încă o mie, un milion şi încă un milion de tineri, oricît de mulţi s-ar părea, cu inima şi La Bacău In noaptea revelionului, în oraşul Bacău cîntecele, voia bună, glasul urătorilor au răsunat pretutindeni. Tineretul de la fabricii „Steaua roşie“, „Partizanul“, „Proletarul“, Fabrica de confecţii Bacăul şi din alte părţi a petrecut revelionul in comun. La fabrica Proletarul în sala cantinei, sală nouă, frumoasă şi elegantă, pavoazată sărbătoreşte, au petrecut tinerii împreună cu virstnicii în veselie şi voie bună. Colectivul s-a bucurat pentru că şi-a îndeplinit planul de producţie pe 1959 cu 10 zile înainte de termen, dînd peste plan numai în 11 luni 50.000 m patraţi ţesături şi realizînd o economie de 1.479.000 lei la preţul de cost. Au fost felicitaţi şi s-a ciocnit în cinstea fruntaşilor în producţie. Tinerii de la „Proletarul“ au organizat sărbătoreşte revelionul cu tradiţionalul pluguşor cu surprize şi răvaşe. Pluguşorul creat de brigada artistică de agitaţie din întreprindere a adus cuvinte de laudă fruntaşilor în producţie şi a satirizat pe unii, urîndu-le ca în noul an să muncească mai bine. La miezul nopţii, tradiţionalul „Mulţi ani trăiască“ a răsunat în întreaga sală. Cuvintele, felicitările pentru noul an şi urări de spor la muncă au fost rostite de secretara comitetului de partid pe fabrică, de preşedintele comitetului sindical, de inginerul şef al fabricii. Petrecerea a continuat pină dimineaţa în cea mai caldă şi sărbătorească atmosferă. V. ENAŞOAIE Revelionul studenţesc citeva ore înainte de sfîrşitul anului 1959. In holul Facultăţii de filologie din Bucureşti minunat împodobit cu ghirlande de brad şi scăldat în lumină, domneşte o animaţie deosebită. Studenţii dansează cînd perechi, cînd în cercul fremătător al sîrbei şi al periniţei. De sus din sălile special amenajate, de la mesele încărcate cu bunătăţi, se aud glasurile vesele ale celor care închină pentru succes, pentru fericire. Peste tot domneşte veselia tinerească a celor care se despart de un an de muncă rodnică şi frumoasă. Deodată muzica tace, dansul se întrerupe şi se face linişte. Pe estradă a apărut echipa tradiţionalului pluguşor. îmbrăcaţi în minunatele costume populare, studenţii din această echipă sunt de nerecunoscut. Urarea — pe marginea muncii şi activităţii studenţilor în vechiul an. Sunt aici prinse şi realizările frumoase şi unele insuccese, toate la locul lor şi spuse cu tonul glumeţ dar înţelept al versului popular. Urmează după aceea un program artistic al echipei culturale studenţeşti program de cîntece populare, de muzică uşoară, de scheciuri satirice. E multă, multă veselie. Puţin mai tîrziu, orchestra tace pentru a doua oară. Pe estradă apar cadrele didactice care, rînd pe rînd, în cuvinte puţine, dar pline de căldură, vorbesc despre realizările poporului nostru condus de partid, în anul 1959, despre succesele obţinute pe plan economic, despre succesele obţinute de studenţii facultăţii. Mai sînt cinci minute pînă la sfîrşitul anului 1959. Mesele îmbelşugate şi-au primit oaspeţii. Cu paharele pline, studenţi şi studente, cadre didactice şi invitaţi, ciocnesc împreună, îşi iau rămas bun de la vechiul an, îşi fac urări optimiste pen- tru anul care vine. Lumina se stinge , toţi se ridică în picioare, paharele se ciocnesc, mîinele se string, şi de ce n-am spune-o toţi se sărută fericiţi. Ultima bătaie a gongului răsună în animaţia generală a celor aproape 700 de studenţi şi cadre didactice. Şi noul an a început. „La Mulţi Ani“ tovarăşi, la Mulţi Ani prieteni!". Urarea aceasta e pe buzele tuturor. Pînă dimineaţa petrecerea s-a desfăşurat în această atmosferă de veselie generala în care studenţii facultăţii de filologie, alături de întreg poporul nostru au păşit într-un nou an, un nou an de muncă şi de noi bucurii! 6OSTEL DIAGONUL In casele colectiviştilor Comuna Poiana Mare, raionul Calafat. A coborît seara ultimei zile a anului 1959. Grupuri, grupuri de tineri se îndreaptă spre cîteva case din sat. Casa colectivistului Petre Plotogea e viu luminată. Aici au venit să-şi petreacă revelionul o parte a tinerilor fruntaşi din gospodăria colectivă. E ora 20. — Ehei, măi copii, vorbeşte gazda tinerilor colectivişti. Greu era odinioară. Cine a pomenit petrecerea unui revelion înainte de 1914 ? Sunt lucruri de care mi-e şi lehamite să-mi mai amintesc. Totuşi o să vă povestesc. Şi Petre Plotogea le vorbeşte tinerilor despre biciul vătafului şi opincile sparte cu care flăcăii de pe atunci frămîntau noroiul Liliţelor. Dar toate astea au fost de mult. Acum sunt cu totul alte vremuri. Să ciocnim un pahar de vin pentru aceste vremuri noi . Petre Plotogea i-a invitat pe tineri la el acasă. Comunistul Prostogea îşi trăieşte anii tinereţii şi doua oară laolaltă cu fetele şi flăcăii zilelor acestea. De la masă se ridică vreo 8-Î0 băieţi şi fete. Sunt cei din brigada artistică de agitaţie. Pluguşor dragi spectatori Să privim în viitor Viaţa noastră înflorească An de an belşugul crească Că partidul ne-a-nvăţat Să culegem rod bogat Să stîrpim mlaştinile Să nflorim grădinile. Mai mult lapte, mai mult unt Cîte boaben holde sînt Mai mult nutreţ în siloz Carne multă — cît ovăz Creşte-n Republica noastră Uraţi , flăcăi la fereastră... Acest pluguşor a fost alcătuit chiar de colectivişti. S-au ciocnit pahare s-au încins hore şi dansuri. Au fost închinate pahare în cinstea partidului şi guvernului, a prosperităţii oamenilor din colectivă. Au fost citite răvaşe. S-a cîntat „Mulţi ani trăiască“. Revelionul tinerilor colectiviști s-a prelungit pînă a doua zi. I. TEOHARIDE La Hunedoara • In sălile clubului muncitoresc dat de curînd în funcţiune în noul oraş al siderurgiştilor din Hunedoara, au sărbătorit revelionul peste 600 de siderurgişti fruntaşi în producţie, împreună cu familiile lor. Cu inimile pline de bucurie pentru succesele obţinute în anul care s-a încheiat, siderurgiştii au ciocnit paharele şi au făcut urări pentru noul an. într-o atmosferă sărbătorească au petrecut împreună, pînă în zori, furnalişti, oţelari, laminatori, cocsari. Buna dispoziţie a fost întreţinută de frumoase programe artistice prezentate de formaţiile artistice de amatori ale combisnatului. • în sala Teatrului nou şi la şcoala profesională siderurgică au petrecut revelionul peste 800 de tineri siderurgişti şi constructori fruntaşi în producţie. Ansamblurile muzicale formate din tineri siderurgişti şi constructori şi brigăzile artistice de agitaţie de la Combinatul Siderurgic şi întreprinderea de construcţii siderurgice au prezentat un bogat program de cîntece şi dansuri, momente vesele. Nu au lipsit din programe, tradiţionalele răvaşe de revelion. (Agerpres) La casele de cultură ale tineretului din Capitală împodobită sărbătoreşte — aşa cum este obiceiul de Anul Nou — Casa de cultură a tineretului „Vasile Roaită“, găzduia revelionul tineretului din raionul Griviţa Roşie din Capitală. Oaspeţii, tineri fruntaşi în producţie sau la învăţătură din acest raion, aşteptau cu emoţie sosirea noului an. Optimismul, voia bună, încredere în viitorul luminos radia pe feţele tuturor. Orchestra a început primele acorduri ale unei sîrbe. Sala de dans s-a umplut ca la comandă, inlănţuiţi, sute de băieţi şi fete s-au prins în joc. Urmează apoi o... periniţă. Cîteva clipe de răgaz pentru orchestră. Brigada artistică de agitaţie a Casei de cultură a început să prezinte un pluguşor. Urări de bine, mulţi ani şi fericire pentru cei narnici răvaşe usturătoare pentru codaşi. Veselia, voia bună, optimismul şi întreprintre cei care sărbătoreau revelionul la Casa de cultură a tineretului din raionul Tudor Vladimirescu. Oaspeţii acestui minunat edificiu de cultură, aveau şi ei... oaspeţi Un grup de tineri artişti ai Teatrului de estradă „Constantin Tanase" a ţinut să te facă şi mai plăcută această noapte, prezentîndule un frumos program muzical. George Bunea, Mara Jandi, Lidia Roman şi Mihai Chinsberg le-au oferit la dar de Anul Nou un buchet de... melodii. Dar şi lor le-a fost dat să aibă o surpriză : un trio vocal format din Constantin Băncilă, Octavian Beldea şi Alex. Valentin Dinicu, alături de alţi artişti amatori ai casei de cultură a prezentat cîteva melodii de muzică uşoară romînească. Anul Nou de-abia sosise, dar pentru mulţi era acum o veche cunoştinţă. Mulţi «oiotorafiebătoreau acum îl cunoscuseră cu săptămîni în urmă cînd au îndeplinit sarcinile de producţie pe anul 1959. Dintre vechile cunoştinţe ale anului nou am reţinut cîteva nume: Gheorghe Ovezea, strungar fruntaş la I.O.R., Petre Ursache, responsabilul brigăzii de producţie a tinerelului „Vasile Roaită" de la „Flacăra Roşie“, Ştefan Maria fruntaşa secţiei ţesătorie a Fabricii „7 Noiembrie“. A fost o noapte de neuitat, o noapte plină de bucurii şi voie bună. Asemenea sentimente au trăit şi studenţii care au întîmpinat noul an la Casa de cultura a studenţilor „Grigore Preoteasa" şi tinerii muncitori din raioanele Gh. Gheorghiu- Dej, 23 August din raioanele Lenin, Stalin, N. Bălcescu sau 1 Mai, care de asemenea au petrecut revelionul la casele de cultură ale tineretului.1 DA nr. A